Sunteți pe pagina 1din 3

La nceput romanii practicau o religie agricola prin care se nchinau

unei forte impersonale tainice care transfigura natura. Religia lor initiala
era o combinatie de henoteism si animism. Divinitatile lor erau, de fapt,
duhuri fara imagine, fara mitologie, vag definite dar prevazute cu o
functie foarte clara. Astfel un zeu de felul acesta veghea asupra copilului
n leagan, iar altul se ngrijea de recolta.
Peninsula italica nainte de unificarea romana adapostea populaaii de
origine diversa, ntre carecei mai importanti erau grecii - din
coloniilesudului, latinii - din centru si etruscii de la nord de Tibru. Etruscii
sunt, probabil, de origine asiatica.
Religia n Roma antic a cuprins credine i practici religioase de cult
pe care romanii le considerau indigene i caracteristice identit ii lor ca
popor, precum i diferitele i numeroase culte ale altor popoare ajunse
sub dominaia roman. Romanii adorau nenumrate divinit i care
influenau fiecare aspect al lumii naturale i al rela iilor interumane.
ntemeierea acestor culte a fost atribuit strmo ilor divini ai Romei,
fondatorii i regii, dar i naiunilor cucerite i aliaii. Templele lor
prezentau cele mai vizibile i sacre manifestri ale istoriei Romei i ale
instituiilor sale.
Influenta etruscilor si a grecilor a inceput sa se manifeste, dupa cum
s-a vazut, nca din vremurile arhaice., dar odata cu expeditiile militare,
cucerirea lumii orientale si cu multimea de sclavi veniti din cele patru
zari, au patruns in toate straturile societatii umane credinte si practici
religioase care au avut un succes cu atat mai viu asa cum s-a
ntamplat in Grecia incepand cu secolul al IV-lea , apoi, in perioada
elenistica cu cat ele raspundeau unor nevoi si nelinisti pe care nu le
putea acoperi caracterul formal al religiei romane
Varro a numarat mai mult de 30.000 de zei avand legatura cu Religia
in Roma antica si Imperiul Roman. Flora prezinta tot ceea ce nfloreste,
Fons, apele ce ies la suprafata, Tellus, fecunditatea recoltelor (mpreuna
cu Ceres), Janus este zeul usii, dar mai existau, de asemenea, un zeu al
pragului.

Printre animalele sacre ere si lupoaica. O lupoaica i-ar fi alaptat pe


ntemeietorii Romei, gemenii Romulus si Remus. Gste sacre erau n
templul Iunonei la Capitoliu. Ele au salvat fortareata de pe Capitoliu,
dnd alarma, noaptea, cnd a fost atacata de gali.

n perioada Republicii (509-31 .H.) au adoptat zeii greci, dndu-le


nume latine (interpretatio Romana) si credintele grecesti privind viata de
dupa moarte. Au ramas nsa destule credinte diferite si zei diferiti de cei
greci.

Romanii credeau ca datoria lor era sa pastreze Pacea zeilor prin


sacrificii si ospete speciale la care erau reprezentati si zeii. Fiecare
roman aducea ofrande la fiecare masa spiritelor gospodariei si spiritelor
camarii. Cultul se caracteriza printr-un ritual rigid. Lucrul cel mai
important era efectuarea corecta a ritualului. Trebuiau pronuntate
silabele si savrsite exact gesturile prevazute de ritual, chiar fara a
ntelege semnificatia lor. Cultul avea aspectul unui contract comercial
dupa principiul Do ut des(dau ca sa dai). Omul si prezenta darul sau
jertfa iar zeul raspundea printr-o interventie favorabila. Ceremoniile de
ispasire si rascumparare pentru vinovatie erau frecvente. Calendarul
prevedea zile faste, pentru anumite activitati si nefaste, n care activitatile
respective erau Tabu.
Religia romana nu a avut o doctrina propriu-zisa, bine structurata,
stabila si a fost caracterizata de disponibilitatea de a prelua credinte si
practici religioase de la popoarele cu care au venit in contact, atat
europene cat si orientale.
Influentele orientale au fost materializate in preluarea cultului egiptean
al zeitei Isis, raspandit in ntreg imperiul, al zeitatilor Cybele, Baal, Mithra
si altele. La inceputul primului mileniu d. Hr., patrund, tot prin filiera
orientala, cultele crestine, o noua religie ai carei adepti au fost intr-o
prima perioada aspru persecutati, prigoniti si omorati, pentru ca in cele
din urma chiar imparatii romani sa se crestineze.
Zeii principali
Apollo , zeu al prezicerilor (Orakel), artelor, muzicii, hranei,
medicinei i mnuirea arcului
Ceres, zeia agriculturii, plantelor de cultur, dar i a cstoriei i a
morii
Diana, zeia lunii, mai trziu a vntorii
Hercules, acceptat in Olymp ca erou
Janus, zeu cu dou fee, al nceputului i al sfr itului, a por ilor i
uilor de intrare i ieire
Jupiter, zeul fulgerului i al tunetului, tatl zeilor
Juno, zeia naterilor, cstoriei, protectoarea Romei i so ia lui
Jupiter,simbolizata printr-un porumbel.
Mars, zeul rzboiului fiind pe locul doi pe lista zeilor romani
Mercurius, zeul negustorilor, hoilor, solul (mesagerul) zeilor
Minerva, zeia meteugarilor, breslelor, poeilor i nvtorilor.
Neptunus, zeul mrilor
Pluto, zeul infernului
Proserpina, zeia fertlitii
Quirinus, zeul izvoarelor
Saturnus, zeul agriculturii
Tellus, zeia pmntului
Uranus, zeul cerului
Venus, zeia vegetaiei, primverii, mai trziu a dragostei i
frumuseii, fiind reprezentat ca lebd sau iepure.
Vesta, zeita protectoare a focului din camin si a caminului
Vulcanus, zeul focului