Sunteți pe pagina 1din 18

1. Care sunt principalele metode alternative de solutionare a litigiilor?

o Medierea- metoda de solutionare a unei dispute prin interventia unei terte persoane
denumita mediator.
o Negocierea- se poarta intre parti, direct, fara intermediar
o Concilierea- presupune existent unui tert menit sa determine partile sa se concilieze
o Arbitrajul- partile isi numesc fie un tert, numit arbitru, ce poate solutiona singur
litigiul, fie un complet format din 3 arbitri.

Alte metode:

Tranzactia; Med-Arb; evaluarea preliminara neutra; comisii de litigiu; Doc Dex; solutionarea
online a litigiilor.

2. Ce sunt comisiile de disputa?

Comisiile de disputa constituie o alta metoda de solutionare alternativa a litigiilor si


prezinta particularitatea potrivit careia se infiinteaza la inceputul derularii contractului si ele
exista pe toata perioada existentei contractului.

Scopul acestor comisii este acela de a solutiona toate neintelegerile ivite in cursul
derularii contractului iar deciziile lor sunt obligatorii pentru parti. Au rol important in contractele
de tip fidic (constructii).

3. Definiti evaluarea preliminara neutra.

Aceasta metoda ADR presupune ca partile fac apel la un expert neutru care are menirea
de a face o radiografie a conflictului pentru fiecare parte. Acesta faciliteaza partilor intelegerea
punctelor forte si a punctelor slabe ale conflictului lor, oferindu-le o viziune de ansamblu din
perspectiva adversarului si prezentandu-le totodata avantajele unui acord fata de solutia oferita
de instantele de drept comun. Este des folosita in cadrul litigiilor de divort.

4. Care sunt trasaturile comune ale metodelor alternative de solutionare a litigiilor?


1
Autonomia si implicarea partilor. Proceduri voluntare- in cadul tuturor metodelor ADR,
partile isi exercita dreptul de a dispune asupra conflictului lor, atat in ceea ce priveste
alegerea meetodei alternative de solutionare, cat si a solutiilor obtinute prin participarea
lor voluntara la demersurile efectuate.
Punerea accentului pe interesul partilor- toate metodele sunt concepute in vederea
satisfacerii nevoilor si intereselor partilor. Mutarea accentului pe interesele partilor releva
faptul ca anumite aspecte de natura juridica nu tin efectiv de obiectul conflictului,
aducand avantajul unor solutii benefice pentru toate partile.
Confidentialitatea procedurii- este restransa sfera persoanelor care sa aiba cunostinta de
existenta conflictului, natura sau modul de rezolvare, detaliile si discutiile care conduc la
intelegerea partilor sau orice alte informatii cu caracter secret ce se pot releva de-a lungul
derularii procedurilor de solutionare.
Costurile reduse- metodele ADR inseamna economie de timp, energie si bani, atat in
privinta costurilor efective ale procedurilor, cat si a costurilor accesorii ale tranzactiilor
aferente.

5. Definiti medierea ca metoda alternativa de sol a litigiilor in conformitate cu disp


legii 192/2006

Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul


unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate,
confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor.

Medierea se bazeaza pe increderea pe care partile o acorda mediatorului, ca persoana apta sa


faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea
unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.

6. Care este domeniul de aplicare a legii 192/2006?

Potrivit legii 192, atat persoanele fizice cat si persoanele juridice pot recurge la mediere in
mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces in instanta de drept comun

In ceea ce priveste domeniul de aplicare, legea 192/2006 vizeaza:

2
1. Domeniul protectiei consumatorului- ori de cate ori consumatorul invoca existenta unui
prejudiciu ca urmare a achizitionarii unui produs sau serviciu, a nerespectarii clauzelor
contractuale ori a existentei unor clauze abuzive in contractele incheiate intre
consumatori si operatorii economici;
2. Domeniul dreptului familiei: divort, partajul bunurilor comune, exercitiul drepturilor
parintesti etc;
3. Domeniul litigiilor civile privind posesia, granituirea, stramutarea de hotare/alt litigiu ce
priveste raporturi de vecinatate;
4. Domeniul raspunderii profesionale
5. Domeniul bancar;
6. Domeniul litigiilor de munca- izvorate din incheierea, executarea si incetarea CIM;
7. Domeniul litigiilor civile a caror valoare este mai mica de 50.000 lei, cu exceptia litigiilor
in care s-a pronuntat o hotarare executorie de deschidere a procedurii insolventei,
actiunilor referitoare la registrul comertului si a cazurilor in care partile hotarasc sa
recurga la procedura speciala de plata a ordonantelor sau la procedura speciala privind
cererile de valoare redusa.

7. Care sunt principiile fundamentale care definesc exercitarea profesiei de mediator


conform statutului profesiei de mediator?

o Principiul legalitatii
o Principiul nediscriminarii
o Principiile independentei
o Principiul neutralitatii
o Principiul impartialitatii
o Principiul increderii si integritatii morale
o Principiul pastrarii secretului professional
o Principiul prevenirii conflictului de interese
o Principiul raspunderii disciplinare

8. Principalele atributii ale Consiliului de Mediere.


promoveaza activitatea de mediere si reprezinta interesele mediatorilor autorizati, in
scopul asigurarii calitatii serviciilor din domeniul medierii;
elaboreaza standardele de formare in domeniul medierii;
autorizeaza programele de formare profesionala initiala si continua, precum si pe cele de
specializare a mediatorilor;

3
autorizeaza mediatorii, in conditiile prevazute de lege si de procedura stabilita prin
Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de Mediere;
intocmeste si actualizeaza tabloul mediatorilor autorizati;
tine evidenta birourilor mediatorilor autorizati;
supravegheaza respectarea standardelor de formare in domeniul medierii;
elibereaza documentele care atesta calificarea profesionala a mediatorilor;
adopta Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor autorizati, precum si
normele de raspundere disciplinara a acestora;
adopta regulamentul privind organizarea si functionarea sa;
face propuneri pentru completarea sau, dupa caz, corelarea legislatiei privind medierea
reprezinta mediatorii in parteneriate cu celelalte autoritati statale in vederea promovarii
profesiei de mediator;
organizeaza alegerile pentru urmatorul Consiliu de Mediere.

9. Dobandirea calitatii de mediator.

Poate deveni mediator persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) are capacitate deplina de exercitiu;


b) are studii superioare;
c) are o vechime in munca de cel putin trei ani;
d) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;
e) se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei
infractiune de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, sau un program
postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditate conform legii si avizate de
Consiliul de Mediere;
g) a fost autorizata ca mediator, in conditiile prezentei legi.

10. Formarea profesionala a mediatorilor.

Formarea profesionala a mediatorilor se asigura prin cursuri de formare profesionala


organizata de catre furnizorii de formare si de catre institutiile de invatamant superior acreditate.

4
Cursurile si programele de formare profesionala a mediatorilor vor fi autorizate de catre
Consiliul de Mediere cu respectarea standardelor de formare profesionala in domeniu, elaborate
de catre acesta.

Structura cursului de formare profesionala va fi intocmita conform prevederilor privind


formarea adultilor. Consiliul de Mediere va emite documentele care atesta competenta
profesionala a mediatorilor.

Institutiile si celelalte persoane juridice care desfasoara programe de formare profesionala


a mediatorilor se inscriu de catre Consiiul de Mediere pe o lista, care va fi pusa la dispozitia
celor interesati la sediul sau, al instantelor judecatoresti si al autoritatilor administratiei publice
locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de internet a acestuia.

Consiliul de Mediere este indreptatit sa verifice modul de organizare si desfasurare a


cursurilor si de aplicare a standardelor de formare initiala si continua si poate solicita, daca este
cazul, retragerea autorizatiei, conform standardelor de formare in domeniul medierii si
procedurilor elaborate de catre Consiliul de Mediere.

11. Incetarea calitatii de mediator.

Calitatea de mediator inceteaza:

a) la cerere, prin renuntare facuta in scris de catre mediator;


b) prin deces;
c) in cazul in care nu mai are capacitate deplina de exercitiu ori nu mai este apta, din punct
de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati;
d) ca sanctiune disciplinara;
e) in cazul in careprin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus condamnarea sau
amanarea aplicarii pedepsei pentru o infractiune care aduce atingere prestigiului profesiei
sau s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate.

12. Caracteristicile contractului de mediere.

o Obiectul contractului de mediere reprezinta solutionarea conflictului supus medierii


o Contract sinalagmatic- partile isi asuma obligatii reciproce si interdependente;
o Contract cu titlu oneros

5
o Contract comutativ- intinderea si existenta obligatiilor asumate de catre parti sunt
cunoscute inca de la momentul incheierii contractului;
o Forma scrisa a contractului este ceruta ad validitatem
o Constituie titlu executoriu cu privire la obligatia partilor de a achita onorariul scadent
cuvenit mediatorului

13. Care sunt mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le prevada contractul de mediere in
conditiile legii 192/2006?

a) Identitatea partilor aflate in conflict, sau, dupa caz, a reprezentantilor lor;


b) Mentionarea tipului sau a obiectului conflictului;
c) Declaratia partilor ca au fost informate de catre mediator cu privire la mediere, efectele
acesteia si regulile aplicabile;
d) Obligatia mediatorului de a pastra confidentialitatea si decizia partilor privind pastrarea
confidentialitatii, dupa caz;
e) Angajamentul partilor aflate in conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;
f) Obligatia partilor aflate in conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului si
cheltuielile effectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul partilor, precum si
modalitatile de avansare si de plata a acestor sume, inclusiv in caz de renuntare la
mediere sau de esuare a procedurii, precum si proportia care va fi suportata de catre parti,
tinandu-se cont, daca este cazul, de situatia lor sociala. Daca nu s-a convenit altfel, aceste
sume vor fi suportate de catre parti in mod egal.
g) Intelegerea partilor privind limba in care urmeaza sa se desfasoare medierea;
h) Numarul de exemplare in care va fi redactat acordul in cazul in care acesta va fi in forma
scrisa, corespunzator numarului partilor semnatare ale contractului de mediere;
i) Obligatia partilor de a semna procesul-verbal intocmit de catre mediator, indifferent de
modul in care se va incheia medierea.

14. Enumerati etapele procesului de mediere.

Etapa preliminara- etapa informarii cu privire la avantajele medierii


Etapa incheierii contractului de mediere
Sesiunea de deschidere. Cuvantul introductiv al mediatorului
Sesiunea comuna
Sesiuni separate
Identificarea si evaluarea optiunilor

6
Inchiderea procedurii de mediere

15. Inchiderea procedurii de mediere conform dispozitiilor legii 192/2006.

Procedura de mediere se inchide, dupa caz:

a) Prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului;


b) Prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii;
c) Prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti.

In cazul in care partile au incheiat numai o intelegere partiala, precum si in cazurile de la


b) si c), orice parte se poate adresa instantei judecatoresti sau arbitrale competente.

La inchiderea procedurii de mediere, mediatorul va intocmi un process verbal care se


semneaza de catre parti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Partile primesc cate
un exemplar original al procesului verbal.

16. Caracteristicile acordului de mediere.

Consfinteste invoiala partilor si cuprinde toate clauzele legitime, asa cum sunt ele
propuse de catre parti;
Pentru a fi valabil, acesta trebuie sa intervina intr-un domeniu in care partile pot recurge
la mediere sis a se refere la drepturi de care acestea pot dispune cu respectarea normelor
imperative ale legii
Este un inscris sub semnatura privata
Va putea fi pus in executare dupa indeplinirea unei formalitati, fie in fata judecatorului,
fie in fata notarului;
Nu are autoritate de lucru judecat.

17. Punerea in executare a acordului de mediere.

Acordul de mediere autentificat de notarul public sau incuviintat de instant de judecata va


fi pus in executare in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare. Investirea cu formula
executorie a acordului de mediere trebuie raportata la dispozitiile Directivei 52/CE/2008, care

7
stabileste ca obiectiv realizarea fortei executorii a intelegerilor incheiate prin mediere si lasa la
aprecierea statelor sa aleaga calea prin care vor asigura executarea acordurilor de mediere.

Acordul de mediere in sine nu poate fi investit cu formula executorie deoarece el nu este


titlu executoriu, avand doar valoarea unui inscris sub semnatura privata.

18. Care sunt tipurile de neintelegeri dintre soti ce pot fi solutionate pe calea medierii?
(legea 192/2006)

Pot fi rezolvate prin mediere neintelegerile dintre soti privitoare la:

a) Continuarea casatoriei;
b) Partajul de bunuri commune;
c) Exercitiul drepturilor parintesti;
d) Stabilirea domiciliului copiilor;
e) Contributia parintilor la intretinerea copiilor;
f) Orice alte neintelegeri care aparin raporturile dintre soti cu privire la drepturi de care
ei pot dispune potrivit legii.

19. Obiectivul si domeniul de aplicare a directivei 52/2008.

Obiectivul acestei directive este de a facilita accesul la solutionarea alternativa a litigiilor


si de a promova solutionarea pe cale amiabila a acestora prin incurajarea utilizarii medierii si
asigurarea unei relatii echilibrate intre mediere si procedurile judiciare.

Directiva se aplica, in czul litigiilor transfrontaliere, in materie civila si comerciala,


exceptand acele drepturi si obligatii de care partile nu pot dispune in conformitate cu legislatia
aplicabila corespunzatoare.

Directiva nu se aplica, in special, chestiunilor fiscale, vamale sau administrative si nici


raspunderii statului pentru actele sau omisiunile sale in exercitarea autoritatii publice.

8
20. Caracterul executoriu al acordurilor rezultate in urma medierii conform directivei
52/2008.

Statele membre asigura partilor, sau uneia dintre parti, cu consimtamantul expres al
celorlalte, posibilitatea de a solicita dobandirea caracterului executoriu al continutului acordului
scris rezultat in urma medierii. Continutul unui astfel de accord dobandeste forta executorie, cu
exceptia cazului in care, fie continutul acordului este contrat dreptului statului membru in care
este facuta solicitarea, fie dreptul acelui stat membru nu prevede posibilitatea conferirii acestuia
un caracter executoriu.

Continutul acordului poate dobandi caracter executoriu printr-o hotarare, decizie sau act
authentic emise de o instanta sau de o alta autoritate competenta in conformitate cu dreptul
statului membru in care a fost facuta solicitarea.

21. Efectul medierii asupra termenelor de decadere si prescriptie conform directivei


52/2008.

Statele membre se asigura ca partile care aleg medierea in vederea solutionarii unui
litigiu nu vor fi ulterior impiedicate sa initieze o procedura judiciara sau arbitrala privind
respectivul litigiu ca urmare a implinirii unor termene de decadere sau de prescriptie extinctive
pe durata procesului de mediere.

22. Enumerati principiile care stau la baza desfasurarii procedurii de mediere.

Principiul neutralitatii si impartialitatii mediatorului


Principiul confidentialitatii procedurii medierii
Principiul voluntariatului procedurii medierii
Principiul autodeterminarii partilor
Principiul informarii prealabile asupra procedurii medierii

23. Aspecte particulare ale principiului confidentialitatii in procesul de mediere.

9
Prin insasi natura misiunii sale, mediatorul este depozitarul secretelor partilor implicate in
procedura medierii si destinatarul comunicarilor de natura confidentiala.

Nu poate exista incredere in lipsa garantiei confidentialitatii. Mediatorul are indatorirea


de a pastra secretul oricaror informatii cu caracter confidential de care ia cunostinta in cadrul
activitatii ssale profesionale, indatorire nelimitata in timp. In nicio imprejurare, mediatorul nu
poate divulga informatii privitoare la partile participante la mediere, speta dedusa medierii,
documentele aduse de fiecare parte, stilurile de negociere adoptate de catre parti, modul cum s-a
derulat medierea etc.

Legea prevede o singura exceptie si anume atunci cand mediatorul are calitatea de martor,
exclusive in cauzele penale si doar in situatia in care are acordul prealabil, expres si scris al
partilor si daca este cazul, al altor persoane interesate, situatie in care mediatorul poate depune
marturie despre faptele si imprejurarile cunoscute in timpul procesului de mediere, calitatea de
martor avand intaietate fata de aceea de mediator. Dupa ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu
mai poate desfasura activitatea de mediere in cauza respectiva.

Si partilor le imcumba obligatia de confidentialitate, mediatorul putand chiar solicita


partilor semnarea unui acord de confidentialitate.

24. Independenta si impartialitatea mediatorului.

Pe tot parcursul procedurii medierii este necesar ca mediatorii sa fie independent, sa


ramana neutri si impartiali fata de conflictual dedus medierii. In exercitarea atributiilor lor,
mediatorii trebuie sa se bucure de deplina independent in relatiile cu diferite entitati care ar putea
avea anumite interese in cauzele in care are loc medierea.

Mediatorii trebuie sa evite orice situatie care le-ar putea aduce atingere independentei
acestora. In cazul in care, in orice moment al procedurii medierii, isi pierde aceste attribute,
mediatorul este obligat sa aduca la cunostinta acest fapt partilor implicate sis a se abtina de la
medierea conflictului.

Mediatorul nu va putea ajuta sau favoriza niciuna dintre partile aflate in mediere,
indifferent de raportul de forte dintre partile implicate in diferendul dedus medierii. Mediatorul

10
nu este judecatorul cauzei sau avocatul vreuneia dintre parti. El ajuta partile sa comunice, le
faciliteaza dialogul si se asigura ca pe toata durata procesului de mediere sunt respectate
dispozitiile legii.

25. Definiti procesul de mediere din perspectiva trasaturilor sale principale.

Procesul de mediere este o procedura dinamica si fluida, avand ca scop stabilirea sau
restabilirea comunicarii intre parti prin intermediul unei persoane specializate denumita
mediator. Procesul de mediere are ca finalitate, in masura in care este posibil, ajungerea la un
acord de mediere.

Fata de procedura in fata instantei de drept comun, unde procesul se desfasoara intr-o sala
de judecata, in conditiile stabilite de codul de procedura civila si cu respectarea imperativa a
termenelor, procedura de mediere este o procedura informala, flexibila, condusa de o persoana
autorizata in conditiile legii, dar al carei rezultat este controlat in totalitate de catre parti.

26. Cuvantul introductiv al mediatorului.

In aceasta etapa, mediatorul se prezinta partilor (cu nume, prenume), prezinta modul in
care se va desfasura procedura medierii si comunica partilor regulile aplicabile acestei procedure.
De asemenea, mediatorul informeaza partile ca procedura de mediere cuprinde sesiuni plenare si
sesiuni private, va explica partilor ce presupun aceste sesiuni, comunicand totodata ordinea in
care partile vor intra in sesiuni private.

Tot in aceasta etapa, mediatorul va preciza partilor ca au dreptul de a fi asistate de avocet,


informandu-le ca el nu le va asista juridic (in baza principiilor neutralitatii, impartialitatii,
independentei). De asemenea, mediatorul va informa partile cu privire la respectarea principiului
confidentialitatii si sanctiunile incalcarii acestuia.

Per ansamblu, cuvantul introductiv al mediatorului stabileste regulile aplicabile


procedurii medierii, reguli pe care partile, de bunavoie, au stabilit ca le vor respecta.

27. Ce acte elibereaza mediatorul?

11
Contract de mediere
Acord de mediere
Proces verbal de consemnare a insuccesului medierii
Acord de confidentialitate?
Certificat de informare

28. Care sunt avantajele utilizarii medierii in raport de instanta de drept comun?

Celeritate
Solutia apartine partilor si este mutual avantajoasa (spre deosebire de process, in
care o parte pierde si alta castiga)
Este definita de consimtamant, dialog, nu de constrangere
Presupune costuri reduse
Se pune accentul pe interesul partilor
Presupune confidentialitate
Presupune autonomia si implicarea partilor

29. Definiti arbitrajul ca metoda adr.

Arbitrajul reprezinta o metoda alternativa de solutionare a litigiilor care consta in a


solicita unuia sau mai multor terti sa decida asupra litigiului printr-o decizie.

Acest tert sau acesti terti nu sunt judecatori ai statului, ci sunt persoane private alese de
catre parti, fie direct, fie prin intermediul unei institutii de arbitraj care are responsabilitatea de a-
i numi in acest scop

Conform Codului de Procedura Civila, arbitrajul este o jurisdictie alternativa, avand


caracter privat in administrarea careia partile litigante si tribunalul arbitral competent pot stabili
reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun cu conditia ca acestea sa nu fie contrare
ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii.

30. Precizati daca arbitrajul ca metoda adr are o functie jurisdictionala. Argumentati
raspunsul.

12
Potrivit definitiei din CPC, potrivit careia arbitrajul este o jurisdictie alternativa, avand
caracter privat in administrarea careia partile litigante si tribunalul arbitral competent pot stabili
reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun cu conditia ca acestea sa nu fie contrare
ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii, rezulta in mod indubitabil ca arbitrajul
prezinta un caracter jurisdictional fiind reglementat atat de normele din NCPC, cat si de regulile
arbitrale proprii ale Curtii Internationale de Arbitraj.

Avand in vedere modul in care procedura arbitrajului este reglementata, desi este
considerata o procedura alternativa de solutionare a disputelor, caracterul jurisdictional al
metodei arbitrajului, subliniaza o deosebire intre aceasta si celelalte metode ADR dar creaza
totodata si posibilitatea de a fi utilizata simultan sau consecutiv cu alte metode alternative
(medierea).

31. In ce masura statul poate incheia conventii arbitrale?

Potrivit legii, statul poate apela la procedura arbitrajului, in masura in care a fost abilitat
prin lege sa incheie conventii arbitrale.

In lipsa unei dispozitii expres prevazute de lege, orice conventie arbitrala incheiata de
catre stat este nula

32. Constituirea tribunalului arbitral.

Tribunalul arbitral se constituie prin conventie arbitrala iar misiunea arbitrilor este aceea
de a judeca litigiul si de a pronunta o hotarare definitiva si obligatorie.

Fie ca vorbim de un arbitru insarcinat de parti sa solutioneze litigiul, fie de mai multi
arbitri (nr impar, 3 sau 5), acesta poarta denumirea de Tribunal Arbitral

33. In masura in care sarcina de arbitru poate fi incredintata si unei persoane juridice,
precizati care sunt conditiile pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca. (Doar persoana fizica
poate!! Intrebare capcana)

13
Sarcina de arbitru poate fi incredintata numai unei persoane fizice, cu capacitate deplina
de exercitiu, nefiind obligatorie cetatenia romana, in conditiile liberei circulatii pe teritoriul UE.

34. Numirea arbitrului si supra arbitrului de catre instanta de judecata.

In masura in care exista neintelegeri intre parti cu privire la desemnarea arbitrilor, ori
daca cei doi arbitri nu se inteleg cu privire la desemnarea supraarbitrului, partea care vrea sa
recurga la arbitraj poate cere tribunalului in circumscriptia caruia se deruleza arbitrajul, sa
procedeze la numirea arbitrtrilor sau supraarbitrului.

Instanta de drept comun se va pronunta in termen de 10 zile prin incheiere care nu este
supusa niciunei cai de atac.

(Arbitrii sunt numiti de catre parti, conform conventiei arbitrale. Partile vor numi fiecare
cate un arbitru si un supleant, iar acceptarea sarcinii de catre arbitru trebuie sa se produca in scris
de catre arbitru si comunicata partilor.In masura in care o parte nu-si desemneaza un arbitru si un
supleant, in situatia arbitrajului institutionalizat, sarcina revine autoritatii de nominare.
Desemnarea suprarabitrului se face in conformitate cu CPC, respectiv cei 2 arbitri numiti de
catre parti vor desemna un supraarbitru si un supleant in termen de 10 zile de la ultima acceptare
a misiunii de arbitru.)

35. Enumerati motivele de recuzare ale unui arbitru.

Arbitrilor li se aplica toate cazurile de recuzare prevazute pentru judecatori in Codul de


Procedura Civila, la care se adauga:

Neindeplinirea conditiilor de calificare a celor ce vor fi numiti arbitri


Ori de cate ori o persoana juridica al carei asociat este arbitru sau in ale carei
organe de conducere se afla un arbitru are un interes in cauza
Daca arbitrul are raporturi de munca/ de colaborare/comerciale directe cu una
dintre parti sau cu o societate condusa de una dintre parti
Daca arbitrul a dat consultanta uneia dintre parti/ a asistat sau reprezentat una
dintre parti/ a depus marturie pentru una dintre parti

14
Cand si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia in cauza pe care a fost
desemnat sa o judece
Cand exista imprejurari care fac justificata temerea ca el,sotul
sau/ascendentii/descendentii lor sau afinii lor au interes in legatura cu pricina
Cand este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu avocatul ori cu
reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele/sora sotului uneia dintre
aceste persoane
Cand sotul sau fostul sau sot este ruda sau afin pana la gr 4 inclusiv cu vreuna
dintre parti
Daca el, sotul sau rudele lor pana la gr 4 inclusiv ori afinii lor sunt parti intr-un
proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator
Daca intre el, sotul sau ori rudele lor pana la gr 4 inclusiv sau afinii lor, dupa caz
si una dintre parti a existat un process penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi
desemnat arbitru
Daca este tutore sau curator al uneia dintre parti
Daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni
de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti
Daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pana la gr 4 inclusiv/afinii lor se afla in
relatii de dusmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acestuia pana la gr 4
inclusiv
Daca atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a
sa pana la gr 4 inclusiv a participat ca jud/procurer la judecarea aceleiasi pricini
inaintea altei instante
Daca este sot sau ruda pana la gr 4 inclusiv sau afin cu un alt membru al
completului de judecata
Daca sotul, o ruda ori un afin al sau pana la gr 4 inclusiv a reprezentat sau a
asistat partea in aceeasi pricina inaintea altei instante
Atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la
impartialitatea sa

36. Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cererea de arbitrare.

Numele si prenumele partilor


Domiciliul sau sediul social
Reprezentantul partii si datele lui de identificare
Obiectul cererii

15
Situatia de fapt si de drept
Clauza compromisorie (conventia arbitrala)
Semnatura

37. Caracteristicile hotararii arbitrale.

o Se redacteaza in scris
o Cuprinde motivele de fapt si de drept
o Cuprinde opinia separata a arbitrului daca exista
o Odata pronuntata este obligatorie pentru parti si definitiva
o Poate fi pusa in executare (executare silita)
o La data pronuntarii ei se produce dezinvestirea tribunalului arbitral
o Hotararea arbitrala privind litigiul transferarii sau constituirii unui drept de
proprietate este supusa procedurii ulterioare-este prezentata unei instante clasice
sau notar pentru a da o hotarare care sa tina loc de titlu
o Este atacabila cu actiune in anulare, de catre partea nemultumita, fiind astfel
defiintata. Actiunea in anulare este de competenta instantei de apel din raza
tribunalului unde s-a introdus cererea.

38. Desfiintarea hotararii arbitrale.


Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul
din urmatoarele motive:

a) litigiul nu era susceptibil de soluionare pe calea arbitrajului;


b) tribunalul arbitral a soluionat litigiul fr s existe o convenie arbitral sau n temeiul unei
convenii nule ori inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit n conformitate cu convenia arbitral;
d) partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile i procedura de citare nu a fost legal
ndeplinit;
e) hotrrea a fost pronunat dup expirarea termenului arbitrajului (6 luni de la constituire plus
3 luni prelungire- o singura data) dei cel puin una dintre pri a declarat c nelege s invoce
caducitatea, iar prile nu au fost de acord cu continuarea arbitrajului
f) tribunalul arbitral s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult dect
s-a cerut;
g) hotrrea arbitral nu cuprinde dispozitivul i motivele, nu arat data i locul pronunrii ori
nu este semnat de arbitri;
h) hotrrea arbitral ncalc ordinea public, bunele moravuri ori dispoziii imperative ale legii;

16
i) dac, dup pronunarea hotrrii arbitrale, Curtea Constituional s-a pronunat asupra
excepiei invocate n acea cauz, declarnd neconstituional legea, ordonana ori o dispoziie
dintr-o lege sau dintr-o ordonan care a fcut obiectul acelei excepii ori alte dispoziii din actul
atacat, care, n mod necesar i evident, nu pot fi disociate de prevederile menionate n sesizare.

39. Precizati care este termenul de promovare a actiunii in anulare impotriva hotararii
arbitrale.

Actiunea in anulare va fi introdusa la curtea de apel in termen de o luna de la data


comunicarii hotararii arbitrale sau 3 luni de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in
MO in cazul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate.

40. Domeniul de aplicare a directivei 11/2013 cu privirea la solutionarea alternativa a


litigiilor in materia consumului.

Directiva 11/2013 se aplica procedurilor de solutionare extrajudiciara a litigiilor nationale


si transfrontaliere care privesc obligatiile contractuale prevazute in contractile de vanzari sau de
prestari servicii intre un comerciant stabilit in Uniune si un consummator resident in Uniune prin
interventia unei entitati SAL care propune sau impune o solutie sau reuneste partile in scopul de
a facilita o solutie amabila.

41. Domeniile excluse de la aplicarea directivei 11/2013.

De la domeniul de aplicare a prezentului act normative sunt stipulate si anumite exceptii,


respectiv dispozitiile directivei nu se aplica:

procedurilor supuse sistemelor de instrumentare a reclamatiilor consumatorilor


gestionate de comerciant;
serviciilor neeconomice de interes general;
litigiilor intre comercianti;
negocierilor directe intre consummator si comerciant;
incercarilor efectuate de un judecator de a solutiona un litigiu pe parcursul
procedurii judiciare referitoare la respectivul litigiu;

17
preocedurile initiate de un comerciant impotriva unui consummator;
serviciilor de sanatate prestate pacientilor de catre cadre medicale pentru
evaluarea, mentinerea sau refacerea starii lor de sanatate, inclusiv prescrierea,
eliberarea si furnizarea de medicamente si dispozitive medicale, entitatilor publice
de invatamant superior sau complementar.

42. Domeniul de aplicare regulamentul 524/2013.

Regulamentul are ca domeniu de aplicare solutionarea pe cale extrajudiciara a


litigiilor care privesc obligatiile contractuale rezultate din contractile de vanzare sau de
prestari servicii online dintre un consumator care isi are resedinta in uniune si un
comerciant stabilit in uniune prin interventia unei entitati SAL care a fost inclusa pe lista
stabilita in conformitate cu dispozitiile Directivei 11/2013 si care presupune utilizarea
unei platforme SOL.
Prevederile acestui document se aplica solutionarii extrajudiciare a litigiilor care
sunt initiate de un comerciant impotriva unui consummator in masura in care legislatia
statului membru in care consumatorul isi are resedinta obisnuita, permite solutionarea
unor astfel de litigii prin intermediul unei entitati SAL.

18

S-ar putea să vă placă și