Sunteți pe pagina 1din 40
F-GA-30 1

F-GA-30

1

Calea Câmpulung , Nr. 6-8, cod 110.147, Piteşti - Jud. Argeş Tel. : 0248-218.250, 0248-223449;Fax : 0248-220.878, 0248-

211549

http://www.rowater.ro/daarges

Calea Câmpulung , Nr. 6-8, cod 110.147, Piteşti - Jud. Argeş Tel. : 0248-218.250, 0248-223449;Fax :

Cod Fiscal:RO24427093/05.09.2008;CodIBAN:RO34TREZ0465025XXX006896

SINTEZA ANUALA PRIVIND CALITATEA RESURSELOR DE APA DIN SPATIUL HIDROGRAFIC ARGES-VEDEA PENTRU ANUL 2013
SINTEZA ANUALA PRIVIND
CALITATEA RESURSELOR DE APA
DIN SPATIUL HIDROGRAFIC
ARGES-VEDEA
PENTRU ANUL 2013

PITESTI

2014

APE DE SUPRAFATA SI APE SUBTERANE

A. PREZENTAREA GENERALĂ A SPAŢIULUI HIDROGRAFIC

ARGEŞ – VEDEA

I. Aspecte generale

1.Hidrografia

Spaţiul hidrografic Argeş –Vedea ocupă 9% din suprafaţa României. Reţeaua hidrografică a Argeşului cuprinde 178 cursuri de apă, cu o lungime totală de 4579 km, având o densitate medie de 0,36 km/km 2 . Zona de obârşie a Argeşului o formează munţii Făgăraş unde densitatea reţelei hidrografice este mare, depăşind de multe ori 1,4 km/km 2 . Altitudinea medie în această zonă montană variază între 1200 şi 1000 m, astfel că şi panta medie are valori mari (150 – 80 ‰).Pe sectorul mijlociu (între Curtea de Argeş şi Găeşti), Argeşul drenează împreună cu afluenţii săi zona dealurilor subcarpatice, zona colinară şi de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea reţelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km 2 şi panta medie are valori de 10 – 15‰. Sectorul cursului inferior se desfăşoară între Ioneşti (Găeşti) şi vărsare şi se caracterizează printr-o vale largă, cu numeroase meandre având o pantă de scurgere ce variază între 9 şi 6 ‰. Întreaga reţea hidrografică a bazinelor Vedea şi Călmăţui se înscrie într-o zonă cu o densitate foarte mică ce variază de la 0,4 km/km 2 în partea superioară a bazinelor, la 0,2 – 0,3 km/km 2 în partea centrală şi ajunge la 0,1 km/km 2 în partea inferioară. Bazinul hidrografic al râului Vedea are o reţea formată din 81 cursuri de apă ce totalizează 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km 2 . Călmăţuiul are 10 cursuri de apă, totalizând 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km 2 . În bazinul Dunării mai există alte 5 cursuri de apă, cu o importană redusa (lungime totală 93 km).

2. Relieful

Acest spaţiu hidrografic se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, începând cu înălţimile muntoase ale Făgăraşului (altitudine maximă 2544 m – zona de obârşie fiind la 2140 m) şi terminând cu cea mai joasă treaptă de relief de pe teritoriul ţării - Lunca Dunării (altitudine minimă 12 m). Regiunea montană este situată în nord şi include cele mai înalte culmi ale Carpatilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului şi partea vestică a Masivului Bucegi (Leaota) despărţit de culoarul tectonic Rucăr – Bran. Munţii ocupă 8% din totalul suprafeţei. Urmează zona subcarpatică şi colinară a Piemonturilor Cotmenei şi Cândeştiului (care acoperă 28% din total – 6% subcarpaşi şi 22% piemont), formată dintr-o asociaţie de muscele şi dealuri orientate în sens latitudinal, care includ între ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variază între 1200 m în nord şi 600 m în sud. Spre sud se dezvoltă pe o întindere mult mai mare podişuri piemontane bine reprezentate care reprezintă Piemontul Getic. Sudul spaţiului hidrografic este format din câmpie, care reprezintă cea mai joasă şi mai uniformă formă de relief. Sectorul cursului inferior este format dintr-o asociaţie de interfluvii, văi şi terase în cadrul căreia se diferenţiază suprafeţe distincte - câmpuri, terase, lunci - respectiv Câmpia înaltâ a Dâmboviţei şi Ialomiţei, Câmpia Găvanu –

Burdea, Câmpia Burnazului precum şi lunca Dunării. Suprafaţa ocupată de câmpie reprezintă 64% din totalul spaţiului hidrografic. Gradul de fragmentare al reliefului este de 350 – 450 m, iar energia maximă variază între 200 – 300 m.

  • 3. Geologia

Caracterul eterogen al formelor de relief se reflectă şi în constituţia geologică, prin faptul că întâlnim formaţiuni aparţinând la 6 mari unităţi geologice repartizate în zona montană, de dealuri şi de câmpie, cu o mare varietate petrografică. Relieful munţilor datorează aspectul greoi rocilor cristaline puternic metamorfozate, roci care sunt reprezentate prin micaşisturi şi paragnaise cu interstratificaţii de calcare cristaline şi amfibolite, orientate pe direcţia vest – est, iar mai la sud se dezvoltă o fâşie largă de gnaise. În nord-est apare o formaţiune calcaroasă (Piatra Craiului). Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depozite paleogene şi miocene slab cutate, peste care s-au depus conglomerate şi gresii eocene, nisipuri, gresii şi pietrişuri mio-pliocene. Depresiunile intracolinare sunt alcătuite din conglomerate, nisipuri şi pietrişuri, peste care s-au depus aluviuni recente cărate de formaţiunile torenţiale. Piemontul are o structură monoclinală cu un fundament cristalin acoperit cu formaţiuni mai noi constituite din conglomerate fine, gresii cenuşii, marne, nisipuri şi pietrişuri. Câmpia este formată din pietrişuri şi depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi lehm loessoid cu grosimi foarte mari, iar depozitele aluvionare sunt formate din nisipuri fine şi grosiere, argile şi pietrişuri (depozite de Frăteşti). În lunca joasă a Dunării apar şi formaţiuni organice. Deci, predominanta acestui spaţiu hidrografic este structura silicioasă, între care apar mici formaţiuni calcaroase şi organice -acestea mai ales în lunca joasă a Dunării (vezi

fig.2.4).

  • 4. Utilizarea terenului

Aşa cum este normal, modul de utilizare al terenului este influenţat atât de condiţiile fizico – geografice, cât şi de factorii antropici. În cadrul spaţiului hidrografic Argeş-Vedea predomină terenurile arabile, care reprezintă 55,36% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite, care acoperă 18,12% şi culturile perene cu 16,32%. Gradul de împădurire variază de la 26,9% în bazinul Argeş, la 9,4% în bazinul Vedea. Celelalte categorii ocupă suprafeţe mult mai mici. Astfel, aşezările umane reprezintă 7,21%, iar pe un ultimul loc se regăsesc apele şi zonele umede cu numai 0,95% (vezi fig.2.3).

II. Resursele de apă in anul 2013

Resursele teoretice de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea sunt de 3.593 milioane m 3 /an. Acestea sunt distribuite total inegal între bazinele hidrografice (Argeş – 1.960, Vedea – 363 şi Călmăţui – 42). Apa de suprafaţă reprezintă circa 66% din totalul resurselor teoretice din acest spaţiu hidrografic (3.593 milioane m 3 /an). Având în vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Argeş (circa 70% - ceea ce reprezintă un volum acumulat de 1.080.000 mil. m 3 /an), acesta dispune şi de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m 3 /an. Întregul bazin hidrografic al Argeşului are un grad înalt de utilizare a resurselor de apă, indicelele specific de utilizare fiind de cca. 600 m 3 /locuitor/an numai din surse de suprafaţă. Acest lucru este favorizat şi de prezenţa unor importante oraşe care concentrează mari consumatori industriali şi cu o populaţie numeroasă: municipiile Bucureşti, Piteşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş. Bazinul hidrografic Vedea este într-o situaţie opusă, având resurse de suprafaţă reduse şi nu dispune de lucrări hidrotehnice; acest fapt implică asigurarea alimentărilor cu apă în exclusivitate din surse subterane. Situaţia se prezintă similar şi în bazinul hidrografic Călmăţui, unde resursele de apă de suprafaţă sunt reduse, iar prin predominarea formaţiunilor cu granulometrie mare şi mijlocie a fost posibilă acumularea de rezerve de apă mai mari în subteran. Aceste date sunt sintetizate în următorul tabel:

 

Resurse teoretice (mil.m 3 /an)

Resurse utilizabile potrivit gradului de asigurare al bazinului hidrografic

(mil.m 3 /an)

Bazinul hidrografic Argeş

Ape de suprafaţă

1960,000

1671,654

Ape subterane

696,000

536,112

Total

2656,000

2207,766

Bazinul hidrografic Vedea

Ape de suprafaţă

363,000

40,500

Ape subterane

172,000

150,000

Total

535,000

190,500

Bazinul hidrografic Dunăre (inclusiv Călmăţui)

 

Ape de suprafaţă

42,000

29,125

Ape subterane

360,000

350,900

Total

402,000

380,025

Spaţiul hidrografic Argeş-Vedea-Dunăre

 

Ape de suprafaţă

2365,000

1741,279

Ape subterane

1228,000

1037,012

Total

3593,000

2778,291

B.APE DE SUPRAFATA

  • I. SUBSISTEMUL RAURI 1. Aspecte generale

1.1. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost delimitate un numar

de 233 de corpuri de apa de apa - rauri dintre care:

  • - 176 corpuri de apa naturale

  • - 31 corpuri de apa puternic modificate

  • - 26 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost delimitate un numar de 176 de corpuri

de apa – rauri dintre care:

  • - 127 corpuri de apa naturale

  • - 26 corpuri de apa puternic modificate

  • - 23 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost delimitate un numar de 49 de corpuri

de apa – rauri dintre care:

  • - 43 corpuri de apa naturale

  • - 4 corpuri de apa puternic modificate

  • - 2 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost delimitate un numar de 8 corpuri de

apa – rauri dintre care:

  • - 6 corpuri de apa naturale

  • - 1 corp de apa puternic modificat

  • - 1 corp de apa artificial

1.2. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost monitorizate in anul

2013, un numar de 93 de corpuri de apa de apa - rauri din cele 94 propuse in cadrul Manualului de Operare al ABA Arges-Vedea (1 corp de apa a fost sec tot timpul anului:Cocioc), doar 88 de corpuri de apa au fost evaluate( 5 corpuri de apa au avut apa intr-o singura campanie), dintre care:

  • - 68 corpuri de apa naturale

  • - 18 corpuri de apa puternic modificate

  • - 2 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 68 de corpuri de apa – rauri dintre care:

-50 corpuri de apa naturale -16 corpuri de apa puternic modificate

  • - 2 corpuri de apa artificiale

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar

de 18 de corpuri de apa – rauri dintre care:

- 16 corpuri de apa naturale

  • - 2 corpuri de apa puternic modificate În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 2 de corpuri de apa – rauri naturale.

1.3. În anul 2013 in cadrul spatiului hidrografic Arges-Vedea, pe cele 88 de corpuri de apa – rauri monitorizate, au fost 93 sectiuni de monitorizare dupa cum urmeaza:

  • - 71 sectiuni de monitorizare pe 68 corpuri de apa naturale – rauri monitorizate

  • - 20 sectiuni de monitorizare pe 18 corpuri de apa puternic modificate – rauri monitorizate

    • - 2 sectiuni de monitorizare pe 2 corpuri de apa artificiale – rauri monitorizate

În cadrul bazinului hidrografic Arges in anul 2013 au fost 73 sectiuni de

monitorizare pe cele 68 corpuri de apa – rauri dupa cum urmeaza:

  • - 53 sectiuni de monitorizare pe 50 corpuri de apa naturale – rauri

  • - 18 sectiuni de monitorizare pe 16 corpuri de apa puternic modificate – rauri

  • - 2 sectiuni de monitorizare pe 2 corpuri de apa artificiale – rauri

În cadrul bazinului

hidrografic Vedea

in

anul

2012

au

fost

18 sectiuni

de

monitorizare pe cele 18 corpuri de apa – rauri dupa cum urmeaza:

 
  • - 16 sectiuni de monitorizare pe 16 corpuri de apa naturale – rauri

 
  • - 2 sectiuni de monitorizare pe 2 corpuri de apa puternic modificate – rauri

 

În cadrul bazinului hidrografic

Dunare in

anul 2012

au

fost

2 sectiuni

de

monitorizare pe cele 2 corpuri de apa –rauri naturale.

2. Evaluarea stării ecologice si chimice a corpurilor de apă ( rauri) în stare naturală in anul 2013

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale tip rau se face in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prevederi transpuse in Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Evaluarea se face prin utilizarea metodologiilor elaborate de ICIM, luand in considerare elementele biologice de calitate , elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice, precum si poluantii specifici (sintetici si nesintetici) si aplicand principiul celei mai defavorabile stari. Evaluarea starii ecologice pentru corpurile de apa naturale tip rau se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 stari de calitate, respectiv: foarte buna(FB), buna(B), moderata(M), slaba(S) si proasta(P). Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale de pe rauri în regim natural sunt:

-Fitoplanctonul (pentru anumite tipologii) -Fitobentosul -Macronevertebratele -Pestii Dupa evalurea pe baza fiecarui element biologic, s-a realizat evaluarea finala considerandu-se situaţia cea mai defavorabila. Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale sunt:

-Condiţii termice (temperatura apei) -Starea acidifierii (pH) -Salinitate (conductivitate) -Regimul de oxigen (oxigen dizolvat,CBO 5 ,CCO-Cr) -Nutrienţi (N-NH 4 , N-NO 2 , N-NO 3 , Ntotal, P-PO 4 , P total ) Poluantii specifici - alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB).

In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul

2009, nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna. Elementele hidromorfologice nu au fost luate in considerare, ele intervenind doar in evaluarea starii ecologice foarte bune, situatie neintalnita pe nici un corp de apa in spatiul hidrografic Arges-Vedea. Evaluarea starii chimice a unui corp de apa natural se face pe baza substantelor prioritare avand in vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a mediului in domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1038/2010 pentru modificarea si completarea HG 351/2005. In cazul starii chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica buna

(B)

stare chimica proasta

(P)

Starea chimica buna a apelor de suprafata, se traduce ca fiind starea chimica atinsa de un corp de apa la nivelul caruia concentratiile de poluanti nu depasesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS – SCM) sunt definite drept concentratiile de poluanti ce nu trebuie depasite, pentru a se asigura o protectie a sanatatii umane si a mediului. Corpurile de apa care nu se conformeaza cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indica ca neindeplinind obiectivul de stare chimica buna. La evaluarea starii chimice se are in vedere conformarea cu standardele de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC, atat pentru valoarea medie cat si pentru valoarea concentratiei maxime admise. Starea chimica este determinata de cea mai defavorabila situatie. Orice depasire a standardelor de calitate mediu conduce la neconformare si la neatingerea obiectivelor de stare buna. In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 si pentru corpurile de apa cu program de monitoring „I”(introduse la monitorizare numai in anul 2013) . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare chimica buna.

Repartitia corpurilor de apa de suprafata (rauri) monitorizate conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2013 este prezentata in tabelul urmator:

Repartitia corpurilor de apa de suprafata (rauri) monitorizate conform evaluarii starii ecologice si starii chimice din anul 2013

Nr.

B.H.

Nr. de

Repartitia corpurilor de apa monitorizate conform evaluarii starii ecologice *

 

crt.

corpuri

monitorizate*

FOARTE

BUNA

MODERATA

SLABA

PROASTA

BUNA

 

BUNA

 

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

total

total

total

total

total

total

total

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

  • 1 BH

  • 50 34

0

0,00

68,00

16

32,00

0

0,00

0

0,00

49

98,00

1

 

ARGES

  • 2 BH

  • 16 4

0

0,00

25,00

12

75,00

0

0,00

0

0,00

13

81,25

3

 

VEDEA

  • 3 BH

2

0

0,00

0

0,00

0

0,00

2

100,00

0

0,00

2

100,00

0

 

DUNARE

TOTAL

68

0

0,00

38

55,88

28

41,18

2

2,94

0

0,00

64

94,12

4

Repartitia corpurilor de apa monitorizate conform evaluarii starii chimice *

PROASTA

%

2,00

18,75

0,00

5,88

3. Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice a corpurilor de apă puternic modificate si artificiale in anul 2013

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa puteric modificate si artificiale tip rau se face se face prin incadrarea in trei clase de potential, conform cerintelor Directivei Cadru Apa: potential ecologic maxim(PEM), potential ecologic bun(PEB), potential ecologic moderat(PEMo). Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate si artificiale de pe rauri au fost: fitoplanctonul (pentru anumite tipologii), fitobentosul, macronevertebratele şi pestii. Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic a corpurilor de apa puternic modificate şi artificiale sunt aceleasi ca si in cazul celor naturale. Poluantii specifici – alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB). In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna. Pentru corpurile de apa in care au existat mai multe sectiuni de monitoring evaluarea starii / potentialului ecologic s-a realizat avand in vedere starea/potentialul rezultate in urma prelucrarii datelor din toate sectiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apa analizat . Evaluarea starii chimice a unui corp de apa puternic modificat de tip rau se face ca si la corpurile de apa naturale.

Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate si artificiale (rauri) monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si si starii chimice din anul 2013 este redata in tabelele ce urmeaza:

Repartitia corpurilor de apa de suprafata puternic modificate (rauri) monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si si starii chimice din anul 2013

Nr.

B.H.

Nr. corpuri de

Repartitia corpurilor de apa puternic modificate

Repartitia corpurilor de apa

crt.

apa CAPM monitorizate*

(CAPM) monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic

puternic modificate (CAPM) monitorizate conform evaluarii starii chimice*

Potential

Potential

Potential

BUNA

PROASTA

ecologic

ecologic

ecologic

maxim

bun

moderat

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

total

total

total

total

total

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

  • 1 BH ARGES

16

0

0,00

3

18,75

13

81,25

12

75,00

4

25,00

  • 2 BH

2

0

0,00

0

0,00

2

100,00

2

100,00

0

0,00

 

VEDEA

  • 3 BH

0

0

0,00

0

0,00

0

0,00

0

0,00

0

0,00

 

DUNARE

TOTAL

18

0

0,00

3

16,67

15

83,33

14

77,78

4

22,22

Repartitia corpurilor de apa artificiale monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2013

Nr. crt.

B.H.

Nr. corpuri

Repartitia corpurilor de apa artificiale monitorizate

Repartitia corpurilor de apa artificiale

de apa

conform evaluarii potentialului ecologic*

conform evaluarii starii chimice*

monitorizate

     

Potential ecologic maxim

Potential ecologic bun

Potential ecologic moderat

BUNA

PROASTA

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

corpuri

  • 1 BH

2

0

0,00

2

100,00

0

0,00

2

100,00

0

0,00

 

ARGES

  • 2 BH

0

0

0,00

0

0,00

0

0,00

0

0,00

0

0,00

 

VEDEA

  • 3 BH

0

0

0,00

0

0,00

0

0,00

0

0,00

0

0,00

 

DUNARE

TOTAL

2

0

0,00

2

100,00

0

0,00

2

100,00

0

0,00

II. SUBSISTEMUL LACURI

1. Aspecte generale

1.1. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost delimitate un numar de 25 de corpuri de apa - lacuri dintre care:

- 1 corp de apa - lac natural - 24 corpuri de apa - lacuri de acumulare

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost delimitate un numar de 17 corpuri de apa – lacuri dintre care:

- 1 corp de apa -

lac natural

  • - 16 corpuri de apa - lacuri de acumulare

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost delimitate un numar de 3 corpuri de apa - lacuri de acumulare . În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost delimitate un numar de 5 corpuri de

apa - lacuri de acumulare.

1.2. În cadrul spatiului hidrografic Argeş-Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 19 de corpuri de apa - lacuri din cele 20 propuse in cadrul Manualului de Operare al ABA Arges-Vedea (1 corp de apa a fost sec tot timpul anului:Ac. Crangeni), dintre care:

  • - 1 corp de apa - lac natural

  • - 18 corpuri de apa - lacuri de acumulare, care cuprind 25 acumulari

În cadrul bazinului hidrografic Arges au fost monitorizate in anul 2013, un numar

de 16 de corpuri de apa – lacuri dintre care:

  • - 1 corp de apa natural - lac natural

  • - 15 corpuri de apa - lacuri de acumulare, care cuprind 21 acumulari

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 1 corp de apa - lac de acumulare, care cuprinde 1 acumulare.

În cadrul bazinului hidrografic Dunare au fost monitorizate in anul 2013, un numar de 2 corpuri de apa - lacuri de acumulare, care cuprind 3 acumulari.

1.3. În anul 2013 in cadrul spatiului hidrografic Arges-Vedea pe cele 19 de corpuri de apa - lacuri monitorizate (25 lacuri monitorizate) au fost 44 sectiuni de monitorizare dupa cum urmeaza:

  • - 3 sectiuni de monitorizare pe 1 corp de apa –lac natural monitorizat

  • - 41 sectiuni de monitorizare pe cele 18 corpuri de apa – lacuri de acumulare monitorizate care cuprind 25 lacuri de acumulare monitorizate

În cadrul bazinului hidrografic Arges in anul 2013 au fost 39 sectiuni de monitorizare pe cele 19 corpuri de apa – lacuri monitorizate dupa cum urmeaza:

  • - 3 sectiuni de monitorizare pe 1 lac natural monitorizat

  • - 36 sectiuni de monitorizare pe cele 15 corpuri de apa tip lac de acumulare care cuprind 21 lacuri de acumulare monitorizate

În cadrul bazinului hidrografic Vedea in anul 2013 a fost 1 sectiune de

monitorizare pe 1 corp de apa – lac de acumulare monitorizate care cuprinde 1 lac de acumulare monitorizat

În cadrul bazinului hidrografic

Dunare in

anul 2013

au

fost

4 sectiuni

de

monitorizare pe cele 2 corpuri de apa – lacuri de acumulare monitorizate care cuprind 3

lacuri de acumulare monitorizate.

2. Evaluarea starii ecologice si a starii chimice a corpurilor de apă– lacuri naturale monitorizate

Evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale(lacuri naturale) se face in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prevederi transpuse in Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Evaluarea se face prin utilizarea metodologiilor elaborate de ICIM, luand in considerare elementele biologice de calitate , elemente hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice, precum si poluantii specifici (sintetici si nesintetici) si aplicand principiul celei mai defavorabile stari. Evaluarea starii ecologice pentru corpurile de apa naturale tip lac se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 stari de calitate, respectiv : foarte buna(FB), buna(B), moderata(M), slaba(S) si proasta(P). Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale lacuri sunt:

-Fitoplanctonul -Fitobentosul -Macronevertebratele Dupa evalurea pe baza fiecarui element biologic, s-a realizat evaluarea finala considerandu-se situaţia cea mai defavorabila. Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa naturale sunt:

-Condiţii termice (temperatura apei) -Starea acidifierii (pH) -Regimul de oxigen (oxigen dizolvat,CBO 5 ,CCO-Cr) -Nutrienţi (N-NH 4 , N-NO 2 , N-NO 3 , Ntotal, P-PO 4 , P total ) Poluantii specifici - alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB). In anul 2012 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna. Evaluarea starii chimice a unui corp de apa natural tip lac natural se face la fel ca in cazul corpurilor naturale tip rau. In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare chimica buna.

În spatiul hidrografic Argeş-Vedea, in cadrul bazinului hidrografic Arges, a fost identificat un singur corp de apă - lac natural: Lacul natural Balta Comana.

Lacul Balta Comana este lac situat in zona de campie, la altitudinea de 30 m, are substratul silicios, adâncimea medie este de 1,6 m si o suprafaţa de 118 ha.Este incadrat in categoria tipologica ROLN02. Lacul are 3 sectiuni de monitorizare: Balta Comana-intrare lac zona fotica cu monitoring de tip O(N), ZV, HS,IC si CBSD, Balta Comana-mijloc zona fotica cu monitoring de tip O(N), ZV, IH, HS,IC si CBSD, si Balta Comana-iesire lac zona fotica cu monitoring de tip O(N), ZV, HS,IC si CBSD.

Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa în starea ecologica moderata, elementele determinante fiind: fitobentosul, O diz (valoare

medie: 5.47 mg O 2 /l), P-PO 4 (valoare medie: 0.23 mgP/l), P tot(valoare medie : 0.4 mgP/l). Starea chimica

In anul 2013 corpul de apa nu a mai fost monitorizat deoarece in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate), el considerandu-se in stare chimica buna.

3. Evaluarea potentialului ecologic si a starii chimice a corpurilor de apă– lacuri de acumulare monitorizate

Evaluarea potentialului ecologic pentru corpurile de apa puternic modificate tip lacuri de acumulare se face prin incadrarea in trei clase de potential, conform cerintelor Directivei Cadru Apa: potential ecologic maxim(PEM), potential ecologic bun(PEB), potential ecologic moderat(PEMo). Elementele biologice de calitate utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare au fost fitoplanctonul si fitobentosul. Elemente fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) utilizate pentru evaluarea potentialului ecologic a corpurilor de apa puternic modificate lacuri de acumulare sunt aceleasi ca si in cazul lacurilor naturale. Poluantii specifici – alte substante identificate ca fiind evacuate in cantitati importante in corpurile de apa (Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, detergenti,cianuri, PCB). In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea poluantilor specifici numai pentru corpurile de apa unde au fost gasiti relevanti(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor poluantilor specifici mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate) ,nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare buna. Evaluarea starii chimice a unui corp de apa puternic modificat lac de acumulare se face ca si la corpurile de apa naturale. In anul 2013 s-a efectuat monitorizarea substantelor prioritare numai pentru corpurile de apa unde au fost gasite relevante(concentratiile determinate au fost mai mari decat 80% din EQS), in urma screeningului efectuat in 2009 . Corpurile de apa de suprafata pentru care in urma screeningului efectuat in anul 2009 nu au fost inregistrate valori ale concentratiilor substantelor prioritare mai mari de 80% din EQS(standardul de calitate), nu au mai fost monitorizate in 2013, ele considerandu-se in stare chimica buna.

Repartitia corpurilor de apa-lacuri de acumulare monitorizate conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2013

Nr. crt.

B.H.

Nr. corpuri de apa monitorizate*

Nr. lacuri de acumulare monitorizate

Repartitia corpurilor de apa-lacuri de acumulare conform evaluarii potentialului ecologic*

Repartitia corpurilor de apa- lacuri de acumulare conform evaluarii starii chimice*

Potential

Potential

Potential

BUNA

PROASTA

ecologic

ecologic bun

ecologic

maxim

moderat

Nr.total

%

Nr.total

%

Nr.total

%

Nr.

%

Nr. total

%

corpuri

corpuri

corpuri

total

corpuri

corpuri

  • 1 BH

15

21

0

0,00

7

46,67

8

53,33

14

93,33

1

6,67

 

ARGES

  • 2 BH

  • 1 0

1

0,00

0

0,00

1

100,00

1

100,0

0

0,00

 

VEDEA

0

  • 3 BH

  • 2 0

3

0,00

0

0,00

2

100,00

2

100,0

0

0,00

 

DUNARE

0

TOTAL

18

25

0

0,00

7

38,89

11

61,11

17

94,44

1

5,56

MONITORIZAREA SECTIUNILOR SITUATE IN ZONE VULNERABILE IN ANUL 2013

Se aplica in sectiunile de monitorizare situate in perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole (HG 964/2000 modificata si completata de HG1360/2006 -Directiva 91/691/EEC), in aceste sectiuni monitorizandu-se formele de azot, in special, cu frecventa de 8/an.

La nivelul ABAAV au fost monitorizate, in anul 2013, 96 astfel de sectiuni de rau si lac, rezultatele monitorizarii in anul 2013 fiind centralizate in tabelul urmator:

     

NO3

Nr.

conc medie

Crt.

RAU/LAC

SECTIUNE

sem I 2013

(mg NO3/l)

  • 1 Banesti(Cicanesti)

Amonte Barasti

2.696

  • 2 Amonte confl. Arges

Valsan

1.808

  • 3 Doamnei

Darmanesti

1.344

  • 4 Amonte confl. Targului

Bratia

2.497

  • 5 Targului

Clucereasa

4.937

  • 6 Argesel

Mioveni

3.629

  • 7 Amonte confl. Doamnei

Valea Mare

4.579

  • 8 Doamnei

Ciumesti

3.483

  • 9 Amonte confl. Arges

Valeni

7.903

  • 10 Amonte Valea Corbului

Rancaciov

0.477

  • 11 Carcinov

Priboieni

2.679

  • 12 Amonte confl. Arges

Carcinov

3.898

  • 13 Arges

Cateasca

2.024

  • 14 Amonte confl. Neajlov

Neajlovel

1.525

  • 15 Dambovnic

Suseni

3.059

  • 16 Gura Foii(am. derivatie Potop-Arges)

Potop

1.339

  • 17 amonte desc. Arges

Derivatie

1.127

 

Potopu/Arges

Neajlov

  • 18 DJ 611(Gaesti-Selaru)-pod sat Brosteni

5.525

  • 19 Amonte pod km. 36 Autostr. Buc.-Pitesti

Arges

2.519

  • 20 Amonte priza Crivina

Arges

1.702

  • 21 Amonte evac. Lacul Morii

Arges(Canal )

2.625

  • 22 Arges

Budesti

2.104

  • 23 Dambovita

Brezoaiele

2.705

  • 24 Arcuda (pod Joita)

Dambovita

2.829

  • 25 Dambovita

Dragomiresti

11.351

  • 26 Colentina

Colacu

1.759

  • 27 Amonte confl. Dambovita

Ilfov

1.587

  • 28 150 m aval Ac. Fundeni-Frunzanesti

Pasarea

1.078

  • 29 Dambovita

Balaceanca

1.37

  • 30 Dambovita

Budesti

3.103

F-GA-30

18

     

NO3

Nr.

conc medie

Crt.

RAU/LAC

SECTIUNE

sem I 2013

(mg NO3/l)

  • 31 Amonte confluenta Dambovita

Calnau

1.856

  • 32 Amonte Bujoreni

Calnistea

1.985

  • 33 Baciu

Glavacioc

 

4.137

  • 34 Amonte confl. Glavacioc

Sericu

99.158

  • 35 Amonte confluenta Dambovnic(loc. Gratia)

Jirnov

14.533

  • 36 Dambovnic

Uiesti

10.635

  • 37 Amonte confl. Glavacioc

Milcovat

11.368

  • 38 Glavacioc

Ghimpati

8.827

  • 39 Calnistea

Calugareni

6.621

  • 40 Neajlov

Vadu Lat

14.639

  • 41 Neajlov

Iepuresti

9.216

  • 42 Amonte confl.Neajlov (Singureni)

Balaria

4.968

  • 43 Sabar

Glambocata

2.241

  • 44 Sabar

Tantava

9.45

  • 45 Sabar

Vidra

8.853

  • 46 Amonte confl. Sabar(Alunisu)

Ciorogarla

5.534

  • 47 Amonte confl. Arges

Luica

8.615

  • 48 Arges

Clatesti

3.129

  • 49 Amonte confl. Milcovat

Bratilov

2.055

  • 50 Vedea

Buzesti

11.854

  • 51 Cotmeana

Ciobani

10.745

  • 52 Vedea

Valeni

10.851

  • 53 Plapcea

Sinesti

6.17

  • 54 Teleorman

Aval Costesti

2.948

  • 55 Aval evac. Apa Serv.-Rosiori de Vede

Vedea

8.398

  • 56 Amonte confl. Vedea

Bratcov

1.238

  • 57 Amonte confl. Vedea

Burdea

4.429

  • 58 Amonte confl. Vedea

Cainelui

2.298

  • 59 Amonte confl. Teleorman

Vedea

5.472

  • 60 Amonte confl. Teleorman

Teleormanel

1.14

  • 61 Amonte confl. Teleorman

Clanita

5.056

  • 62 Amonte confl. Vedea

Teleorman

4.915

  • 63 Amonte confl. Dunare(Bujoru)

Vedea

4.955

  • 64 mijloc lac zona fotica

Oiesti

1.848

  • 65 priza potabilizare

Oiesti

1.808

  • 66 priza potabilizare

Cerbureni

1.821

  • 67 mijloc lac zona fotica

Zigoneni

2.484

  • 68 Zigoneni

baraj zona fotica

2.219

  • 69 mijloc lac zona fotica

Valcele

1.556

  • 70 Valcele

baraj zona fotica

1.569

  • 71 mijloc lac zona fotica

Budeasa

1.733

  • 72 priza potabilizare

Budeasa

1.772

  • 73 mijloc lac zona fotica

Golesti

2.122

  • 74 baraj zona fotica

Golesti

1.958

F-GA-30

19

     

NO3

Nr.

conc medie

Crt.

RAU/LAC

SECTIUNE

sem I 2013

(mg NO3/l)

  • 75 mijloc lac zona fotica

Zavoiul Orbului

2.895

  • 76 mijloc lac zona fotica

Ogrezeni

1.317

  • 77 Ogrezeni

baraj zona fotica

2.104

  • 78 mijloc lac zona fotica

Lacul Morii

1.733

  • 79 Lacul Morii

baraj zona fotica

1.339

  • 80 baraj lac zona fotica

Ciocanesti

3.598

  • 81 mijloc lac zona fotica

Buftea

1.512

  • 82 Buftea

baraj zona fotica

2.537

  • 83 mijloc lac zona fotica

Buciumeni

2.484

  • 84 intrare lac zona fotica

Balta Comana

2.378

  • 85 mijloc lac zona fotica

Balta Comana

3.978

  • 86 iesire lac zona fotica

Balta Comana

6.378

  • 87 mijloc lac zona fotica

Gradinari

4.765

  • 88 baraj zona fotica

Gradinari

3.399

  • 89 mijloc lac zona fotica

Facau

4.106

  • 90 mijloc lac zona fotica

Bila I

5.419

  • 91 intermediar(intre mijloc si coada lac)-zona

Mihailesti

2.029

 

fotica

  • 92 mijloc lac zona fotica

Mihailesti

2.625

  • 93 Mihailesti

baraj zona fotica

2.307

  • 94 Lacul Sarat

baraj zona fotica

3.916

  • 95 Rosiori

baraj zona fotica

0.61

  • 96 mijloc lac zona fotica

Suhaia

1.613

Datele obtinute reprezintă concentraţia medie anuală şi se interpretează comparativ cu limita maximă admisă de 50 mg NO 3 - /l, prevazută în HG 964/2000 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Se observa ca a fost depasita limita maximă admisă de 50 mg NO 3 - /l, in sectiunea Sericu-amonte confl. Glavacioc (valoare trecuta in tabel cu rosu).

F-GA-30

20

C. APE SUBTERANE

EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANĂ ÎN ANUL 2013

1. Aspecte generale

  • 1.1. Numarul total de corpuri de apa delimitate

Pe teritoriul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş - Vedea au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 11 corpuri de apă subterană ( ROAG01, ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09, ROAG10, ROAG11, ROAG12, ROAG13 ). Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă.În restul arealului, deşi există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă conform Directivei Cadru 60 /2000 /EC. Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza următoarelor criterii: geologic, hidrodinamic şi starea corpului de apă ( calitativ şi cantitativ ). Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros şi carstic-fisural. Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 aparţin tipului poros, fiind acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi romanian – pleistocen inferioară, iar un corp aparţine tipului carstic-fisural, dezvoltat în depozite de vârstă jurasic-cretacică.Cele mai multe corpuri de apă subterană, şi anume 7 (ROAG02, ROAG03, ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 şi ROAG10), au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale Argeşului şi afluenţilor săi, Vedei si afluentilor săi, Călmăţuiului, precum şi ale Dunării fiind dezvoltate în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Corpul de apă ROAG01 (Munţii Pădurea Craiului), se dezvoltă în zona montană şi este de tip carstic- fisural, fiind dezvoltat în roci dure, reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii etc. Alte trei corpuri, şi anume ROAG11 (Bucureşti-Slobozia), ROAG12 (Estul Depresiunii Valahe) şi ROAG13 (Bucureşti), sub presiune, sunt cantonate în depozite pleistocen-superioare şi romanian-pleistocen inferioare şi au o importanţă economică semnificativă.

F-GA-30

21

1.2.

Numarul corpurilor de apa monitorizate in anul 2013

In anul 2013 au fost monitorizate toate cele 11 corpuri de apa subterana delimitate.

  • 1.3. Numarul total de foraje monitorizate in anul 2013

Pentru urmarirea calitatii corpurilor de apa subterana, in anul 2013, la nivelul ABA Arges-Vedea, s-au prelevat probe de apa din 140 de foraje/izvoare (136 foraje şi 4 izvoare ), cu frecventa de 1-2 probe/an, fiind efectuate determinari de:

- indicatori fizico-chimici generali (pH, temperatura, oxigen dizolvat, azotati, azotiti, amoniu, fosfati, conductivitate, cloruri, sulfati, bicarbonati, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, fier, mangan; -substante prioritare/prioritar periculoase ( metale: arsen, cadmiu, plumb, mercur, nichel, cupru, zinc, crom si pesticide numai daca au fost identificate in urma screeningului). Distributia forajelor/izvoarelor monitorizate pe cele 11 corpuri de apa subterana este urmatoarea:

Denumire Corp de apa

Cod

Numar

corp de

foraje/izvoare

apa

monitorizate

2012

Muntii Piatra Craiului

ROAG01

3

Campia Titu

ROAG02

5

Colentina

ROAG03

17

Lunca si terasele r.Arges

ROAG05

21

Lunca Dunarii(Giurgiu-Oltenita)

ROAG07

3

Pitesti

ROAG08

24

Luncile si terasele raurilor Vedea,Teleorman si Calmatui

ROAG09

24

Lunca Dunarii(Tr Magurele-Zimnicea)

ROAG10

3

Bucuresti-Slobozia(Nisipurile Mostistea)

ROAG11

6

Estul Depresiunii Valahe(Formatiunile de Candesti si Fratesti)

ROAG12

28

Bucuresti(Formatiunea de Fratesti)

ROAG13

6

TOTAL ABA ARGES-VEDEA

140

F-GA-30

22

2.Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană

Evaluarea starii chimice a corpurilor de apa subterana se realizeaza conform cerintelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE, a Directivei 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii transpusa în legislatia nationala prin HG 53/2009 si a Ordinului 137/2009 care stabileste valorile de prag pentru corpurile de apa subterana. In Ordinul 137/ 26. 02. 2009, au fost aprobate valori de prag, pentru fiecare corp de apa. Pentru corpul de apa ROAG 01, au fost aprobate valori de prag pentru urmatorii indicatori: NH4, Cl, SO4, As, Hg, Pb, Cd, NO2 si PO4, ale caror limite au fost comparate cu valorile determinate in forajele respective. Pentru corpurile de ape subterane ROAG 02, ROAG 03 , ROAG 05, ROAG 07,ROAG 10, ROAG 11 Si ROAG 13 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2 , Cd, Pb si PO4. Pentru corpurile de ape subterane ROAG 09 si ROAG 12 s-au aprobat valori de prag pentru indicatorii: NH4, Cl, SO4, NO2 , As, Hg , Cd, Pb si PO4. In HG 53/2009 sunt stabilite standardele de calitate pentru azotati si pesticide totale. Pentru evaluarea starii calitative (chimice) a corpurilor de ape subterane, in anul 2013, s-a utilizat «Metodologia preliminara de evaluare a starii chimice a corpurilor de ape subterane »(elaborata de INHGA). Incadrarea celor 11 corpuri de apa subterana in starea chimica, aplicand metodologia mai sus prezentata, pentru anul 2013 este urmatoarea:

   

Numar

         

Corp apa

Cod

corp

total

de

foraje

Numar

foraje

monitoriz.

Stare

chimica

preliminara

Confirmare

Justificare

Stare

chimica

finala

 
 

Depasire

cu caracter

Bucuresti (Formatiunea de Fratesti)

ROAG13

8

6

Slaba

NU

local

Buna

Bucuresti-Slobozia ( nisipurile de Mostistea)

ROAG11

6

6

Buna

DA

Buna

Campia Titu

ROAG02

29

5

Buna

DA

Buna

Colentina

ROAG03

43

17

Buna

DA

Buna

Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Candesti si Fratesti)

ROAG12

50

28

Buna

DA

Buna

 

Depasire

cu caracter

Lunca Dunarii (Giurgiu-Oltenita)

ROAG07

21

3

Slaba

NU

local

Buna

 

Depasire

Lunca Dunarii (Tr. Magurele-

cu caracter

Zimnicea)

ROAG10

6

3

Slaba

NU

local

Buna

Lunca si terasele raului Arges

ROAG05

67

21

Buna

DA

Buna

 

Depasire

Luncile raurilor Vedea, Teleorman si

cu caracter

Calmatui

ROAG09

64

24

Slaba

NU

local

Buna

Muntii Padurea Craiului

ROAG01

5

3

Buna

DA

Buna

Pitesti

ROAG08

37

24

Slaba

DA

Slaba

Pe 5 corpuri de apa la un numar de 27 de foraje s-au inregistrat depasiri ale valorilor de prag la indicatorul azotati(50 mg/l), situatia fiind prezentata in tabelul urmator:

F-GA-30

23

Nr.

Denumire corp de apa

Denumire foraj

NO3 (>50mg/l)

crt.

subterana

HG53/2009

  • 1 Colentina

Baneasa F2

77.175

  • 2 Colentina

Dragomiresti-Rudeni F1

159.295

  • 3 Colentina

Otopeni F1A

112.445

  • 4 Lunca si terasele raului Arges

Schitu Golesti F1N

100.110

  • 5 Pitesti

Petresti – Croitori F1

88.790

  • 6 Pitesti

Puntea de Greci F1

109.970

  • 7 Pitesti

Mozacu F1

170.140

  • 8 Pitesti

Izvoru F2

79.550

  • 9 Pitesti

Serbanesti

F1

233.410

  • 10 Pitesti

Bascov – Maracineni F1

75.400

  • 11 Pitesti

Morteni F1

177.945

  • 12 Pitesti

Brosteni F1

54.635

  • 13 Pitesti

Bascov – Maracineni F2

62.830

  • 14 Pitesti

Silistea (Arges) F1

140.355

  • 15 Pitesti

Izvoru F1

242.465

  • 16 Pitesti

Teiu din Vale F1

51.405

  • 17 Pitesti

Moara din Groapa F1

54.690

  • 18 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si

Laceni F1

53.165

 

Calmatui

  • 19 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si

Vlascuta F1

144.275

 

Calmatui

  • 20 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si

Cornatel F1

237.340

 

Calmatui

  • 21 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si

Tatarasti de Sus F2

70.600

 

Calmatui

  • 22 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui

Serboieni F1

170.970

  • 23 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui

Alexandria F4

70.620

  • 24 Luncile raurilor Vedea, Teleorman si Calmatui

Ciocesti

F3

52.390

  • 25 Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Candesti si Fratesti)

Teleormanu F1

79.730

  • 26 Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile de Candesti si Fratesti)

Contesti F1

179.870

  • 27 Estul Depresiunii Valahe (Formatiunile

Alexandria SH F1A

100.660

 

de Candesti si Fratesti)

DESCRIEREA POLUARILOR ACCIDENTALE PRODUSE IN ANUL 2013

In anul 2013 in spatiul hidrografic Arges-Vedea s-au inregistrat 12 poluari accidentale, cele mai multe fiind poluari cu amestec de titei si apa sarata.Majoritatea poluarilor au fost produse de catre SC OMV Petrom.Cursurile de rau afectate au fost:

Valea Seaca(afluent dr. Valea Snagov), Cobia, Valea Obidita(afluent dr. Arges), Sericu, Saru(afluent Sabar), Cotmeana, Teleorman, Raul Targului, Arges. Poluarile s-au datorat fisurarii conductelor care transporta titeiul.Masurile care s-au luat

F-GA-30

24

au constat in oprirea pomparii pe conductele respective, izolarea acestora si remedierea avariilor, recuperarea produsului petolier, igenizarea zonei respective prin curatarea malurilor cursurilor de apa in zonele afectate.

1. Generalitati

APE UZATE

Viaţa şi activitatea oamenilor este strâns legată de abundenţa şi distribuţia resurselor de apă. Pe măsura dezvoltării industriei, a creşterii demografice şi a modernizării tehnicii, s-a înregistrat un consum mare de apă, dar şi deteriorarea calităţii acesteia.Poluarea este deversarea în aer, sol, ape a unor substanţe şi materiale care modifică mediul ambiant şi dăunează vegetaţiei şi organismelor. După provenienţa poluanţilor, apele uzate pot fi împărţite în câteva grupe principale:

ape uzate menajere, ape uzate din zootehnie şi ape uzate industriale. Apele uzate conţin, sub formă dizolvată, în dispersie coloidală şi în suspensie, o varietate mare de substanţe organice şi minerale rezultate din activitatea de producţie şi socială, precum şi microorganisme ( bacterii, viruşi ). Aceste microorganisme provin din dejecţii solide şi lichide umane şi animale, din materiile prime utilizate, dar mai ales din industria alimentară şi uşoară. Evacuarea de ape uzate în râuri poate avea efecte diferite : de la neglijabile până la degradarea apelor, după cum debitele receptoare de apă sunt foarte mici sau foarte mari în raport cu debitele evacuate. Problema evacuării apelor uzate, a poluanţilor în general în râuri, este strâns corelată cu necesitatea condiţiilor de calitate, astfel încât să nu apară efecte dăunătoare asupra mediului înconjurător. Sursele de poluare, dat fiind faptul că au o influenta majora asupra starii calităţii apelor, au ocupat un loc aparte în cadrul sistemului de monitoring integrat. Ca urmare a acestei situaţii, in anul 2013 au fost iniţiale un număr mare de acţiuni de recoltări de probe în vederea cunoaşterii indicatorilor de calitate ai apei uzate, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat al laboratoarelor ABA Arges-Vedea ».

2. Prezentarea surselor de poluare: numar total si defalcare pe tipuri-aglomerari, industrie, alte surse

Sursele de poluare sunt reprezentate de evacuarile de ape uzate provenind de la :

aglomerari umane, unitati industriale si alte tipuri de activitati. In anul 2013, la nivelul ABA Arges-Vedea , au fost monitorizate un numar total de 194 surse de poluare ( 163 in bh Arges, 19 in bh Vedea si 12 in bh Dunare), defalcarea lor fiind prezentata in tabelul urmator:

F-GA-30

25

Emisii

 

AGLOMERARI UMANE (l.e.)

 

UNITATI

ALTE

punctiforme

 

INDUSTRIALE

ACTIVITATI

 

<2000

2000-10000

10.000-100.000

>100.000

IPPC

NON

 

IPPC

 

6

14

19

3

18

45

89

TOTAL

42

63

89

3. Situatia volumelor de ape uzate evacuate (epurate si neepurate)

Evaluarea situatiei globale a volumelor de ape uzate evacuate, pe activitati economice, este ilustrata in tabelul urmator si sunt clasificate astfel :

-volume de ape uzate evacuate care nu necesita epurare ; -volume de ape uzate evacuate care necesita epurare, din care :

* volume de ape uzate evacuate neepurate ; * volume de ape uzate evacuate insuficient epurate ; * volume de ape uzate evacuate suficient epurate.

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice - 2013

Bazin

Volume evacuate (mii mc/an)

 
 

NU necesita

 

Necesita epurare

 

Total volume

epurare (2)

(3)

evacuate (1)

 

NU se epureaza

 

Se epureaza

 

Total volume ce

(4)

(5)

necesita epurare

 

(6)

 

NU se epureaza

 

Se epureaza

corespunzator (7)

corespunzator (8)

 

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

Arges

186,24

0,05

137778,7942

33,9

82288,0088

20,25

186377,183

45,86

406443,986

99,95

406630,226

Dunare

0

0

0

0

7260,152

86,92

1092,282

13,08

8352,434

100

8352,434

Vedea

0

0

0

0

3924,066

99,78

8,458

0,22

3932,524

100

3932,524

TOTAL

186,24

137778,7942

93472,2268

187477,923

418728,944

418915,184

Din analiza datelor din tabel se evidentiaza urmatoarele aspecte :

-Din volumul total de ape uzate evacuate de 418915.184 mii. mc/an, 186.24 mii.mc/an nu necesita epurare si 418728.944 mii.mc/an necesita epurare ; -Din volumul total de ape uzate evacuate care necesita epurare de 418728.944

mii.mc/an :

F-GA-30

26

*137778.7942 mii.mc/an nu se epureaza, ponderea cea mai mare avand-o apele uzate evacuate de gospodariile comunale(captare si prelucrare apa pentru alimentare), de 136929.1402 mii.mc/an, din care 136401.8672 reprezinta apele uzate evacuate de municipiul Bucuresti ; *93472.2268 mii.mc/an nu se epureaza corespunzator, domeniile de activitate cu cea mai mare pondere fiind : captare si prelucrare apa pentru alimentare, prelucrari chimice si industria mijloacelor de transport ; *187477.923 mii.mc/an se epureaza corespunzator, ponderea cea mai mare avand-o apele uzate evacuate de gospodariile comunale , cele din industria metalurgica+ constructii de masini si prelucrari chimice. Volumul total de apa uzata evacuat la nivelul ABA Arges – Vedea in 2013, a inregistrat o scadere cu 34292.34 mii mc, fata de anul 2012, cea mai mare pondere avand- o volumul total de apa evacuat (epurat si neepurat) de SC Apa Nova Bucuresti SA . Astfel, de la 386744.259 mii mc apa uzata care s-au evacuat in 2012, in anul 2013 volumul a scazut la 353680.945 mii mc, diferenta fiind de 33063.314 mii mc. Situatia volumelor de ape uzate evacuate in anul 2013 la nivelul ABA Arges-Vedea, pe activitati economice, este prezentata in tabelul 10 (sectiunea:tabele centralizatoare). In continuare este prezentata situatia volumelor de ape uzate evacuate in anul 2013, pe activitati economice, pentru fiecare din cele trei bazine hidrografice:Arges, Vedea, Dunare.

F-GA-30

27

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013 BH ARGES

Activitate economica

Volume evacuate (mii mc/an)

 
 

NU necesita

 

Necesita epurare

 

Total

epurare (2)

 

(3)

volume

 

evacuate

(1)

 

NU se epureaza

 

Se epureaza

 

Total volume ce

(4)

(5)

necesita epurare

 

(6)

 

NU se epureaza

 

Se epureaza

corespunzator (7)

corespunzator (8)

 
 

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

Administratie publica

0

0

0

0

4,293

100

0

0

4,293

100

4,293

Alte activitati

0

0

14,094

6,63

140,253

65,94

58,35

27,43

212,697

100

212,697

Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0

0

136929,1402

34,46

74963,1378

18,86

185493,25

46,68

397385,528

100

397385,528

Cercetare - dezvoltare

0

0

0

0

120,015

100

0

0

120,015

100

120,015

Comert si servicii pentru populatie

0

0

0

0

54,004

78,53

14,768

21,47

68,772

100

68,772

Constructii

0

0

0

0

49,97

24,78

151,716

75,22

201,686

100

201,686

Energie electrica si termica

8,74

4,32

0

0

1,567

0,81

191,979

99,19

193,546

95,68

202,286

Industria mijloacelor de transport

0

0

0

0

1083,721

100

0

0

1083,721

100

1083,721

Industrie alimentara

44,701

7,76

0

0

412,109

77,51

119,59

22,49

531,699

92,24

576,4

Industrie extractiva

0

0

0

0

16,899

92,52

1,367

7,48

18,266

100

18,266

Industrie metalurgica + c-tii de masini

0

0

0

0

2,075

0,63

328,5

99,37

330,575

100

330,575

Invatamant si sanatate

0

0

0

0

89,604

92,43

7,335

7,57

96,939

100

96,939

Irigatii

0

0

835,56

100

0

0

0

0

835,56

100

835,56

Mec fina + electrotehnica

72,638

80,2

0

0

17,928

100

0

0

17,928

19,8

90,566

Piscicultura

0

0

0

0

0

0

0,376

100

0,376

100

0,376

Poligrafie, edituri

0

0

0

0

1,001

100

0

0

1,001

100

1,001

Prelucrari chimice

0

0

0

0

5058,868

100

0

0

5058,868

100

5058,868

Prod de mobilier

2,745

72,31

0

0

0

0

1,051

100

1,051

27,69

3,796

Transporturi

57,416

81,43

0

0

4,193

32,02

8,901

67,98

13,094

18,57

70,51

Zootehnie

0

0

0

0

268,371

100

0

0

268,371

100

268,371

TOTAL

186,24

137778,7942

82288,0088

186377,183

406443,986

406630,226

F-GA-30

28

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013 - BH VEDEA

Activitate economica

Volume evacuate (mii mc/an)

 
 

NU necesita

 

Necesita epurare

 

Total volume

epurare

(2)

(3)

evacuate (1)

 

NU se epureaza

 

Se epureaza

 

Total volume ce

 
 

(4)

(5)

necesita epurare (6)

 

NU se epureaza

 

Se epureaza

corespunzator (7)

 

corespunzator (8)

 
 

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

TOTAL

%

 

TOTAL

%

Alte activitati

0

0

0

0

8,594

89,2

 

1,04

10,8

9,634

100

9,634

Captare si prelucrare apa pt. alimentare

0

0

0

0

3830,608

100

0

0

3830,608

100

3830,608

Industrie alimentara

0

0

0

0

7,822

100

0

0

7,822

100

7,822

Industrie extractiva

0

0

0

0

19,8

100

0

0

19,8

100

19,8

Invatamant si sanatate

0

0

0

0

33,379

100

0

0

33,379

100

33,379

Transporturi

0

0

0

0

17,894

70,69

7,418

29,31

25,312

100

25,312

Zootehnie

0

0

0

0

5,969

100

0

0

5,969

100

5,969

TOTAL

3924,066

8,458

3932,524

3932,524

Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013 - BH DUNARE

 

Activitate economica

Volume evacuate (mii mc/an)

 
 

NU necesita

 

Necesita epurare

(3)

Total volume

epurare (2)

 

evacuate (1)

 

NU se epureaza