Sunteți pe pagina 1din 648

ii{

I

:

:. r

t.

li

!

'.---

,l

ii

.'

r

I

I

I

I

I

T

I

I

!

I

r]

I

I

I

I!-IIII'IITT-EII'I

TIIEIxITIIIIIITT.

I t T IIIIIIIIIIIIIITI

r r

r r

r r

r r

r

I

r r

r rrr:rrrrrrrrrrrl

Irrrrrlr-rrrrrrrr

i

rrrrrrrrirrrrrrri

I I I I I IIIIIIIITIIIIIITI

I I I I ITITII:TIIIIIIIIII

I I T I I I ITIIIIIIIIITIII

!

T I

I

I

ITITIIIIIITIITITI

I

r

I

I

I

I

I T IIIITIIIIIIIITIII

I I I IIIIIIIIIIIII':II

r r r r r r rrlrrrr-rrlr:rlr

r

I

I

I

t

|t'

I

I

I

I

I

r

I

E

.

!

I

I

I

I

r r

r r

r t

r

I

r r

I

T I

It

I

I

I

I

I

tr I

T I

f

I

T I

I

I

I

I

I

I

]

T

I

I

r r r t-l

PREFATA

Lucrurea esle deslinald tuluror sluden{ilor anilor I

prezentate probleme de ntecanicd

de puncte maleriale

;i

II din inodtdmintul

fluidelor,

superi.or_ lehnic. Sint,

material

;i

uecloriqld a unui punct

(teoria nerelatiuistd gi teoria ielati_

q.sistemelor

oistd), mecaniciL analiticd e sislemel.or

t^eoria elaslicitdlii, oscilulii

tle puncle mtLteriale, mecinica

(uibra[ii) mecanice, unde metonice, termodinamicd',

ctmpului electroma

gnelic, teoria eleclromagnetici

cutntice,

mecanicit cianticd,

in inlelegerec unitard

lizicit statislicti clasicd, teoria

t.l.urninii (apti.cd), teoria grauitaliel, ofiginile telri;i

fizica atomului ;i rnolecuLei, teorio cuqniicd a solidului ;i fizi.ca nucleului. Edin_

derea f.iecdrui capiloL d-epinde de impLicaliile acestuia

a fizicii .;i de cotelarea fizicii cu disciplinele tehnice tle bud ;i cu dis;iplinele tehno-

loqice din

planurile de int)dtdm.tnt. Problemele sint astfel alue,

sd ie contribiie in

conceputc

.sl

sislemalizaLe, inciL -.s ii . prezi nte, .la .tncep ut, un grad

din ce in ce mqi ridicat. Se urmdre;te

i nlelegerea. aprofundatd gi-la fiutrea cuno;linlelot leorelice,

retlus tle dificulta{e, apol

felul acuta ia clarificaiea,

yecum ,i la firmarc[

situaliile

dep nderii de

ce pot apdrea tn

a tlepdgi dificuLtdtitc ti , (tczDolto intlemtnerea ile a r izolua'

problemelc de fizici corespunzdloare niuelului de prrrrniorc

fizicd.

lcorelicd u cursului tle

l.tr fittrea roliurtilor

Prin prezenlarea unut mqterial foarte uariat, s-a urmdfit sd se cont buie

fuuiamenlale tle lizicd pentru slutlenli, precum

fizicii, susccptibile de a li tiplicate

.

Si

la euiden_

in tehnica;i

in parte, elaborate pe baza unor

problemelor douedute cd s_a oout

mojorilale a problemelor

.titrea celor ntai, noi cuceriri ale

ittgi neriu lchnologi(u

.

(onlcmporqtl,f

Problernele sint,.in parte, originale ;i,

l.ucrdri- modetne 1i birte rcpulate. Succcsiunea

in

.rtedera .logico

int_crnit a prczentdrii fizicii. llarea

sirtl urntrLte cLe o solulie detdiqtd.

.

Iundomentalr folosile

-

P:tr.

respectatd

.Lu incepulLrl fic(drui rofilol se dd ttrt re:umut al noliunilor ;i rclaliilor

in

rczol'uorcLt prol)templor din capitotuil

respecliu.

prcgrama analiticd de fizicd, edstintd pentru irulitutele de

inod{dminl superior lehnic.

1n.afar,i de s|udcnlii focultdtibr de inudldmint superior tehnic, lucrarea

sludentilor facuttdlilor de fizicd, precum ti mdrelor tehnice cu o pre-

esle.utiki si

.

gdlire superioarti.

Aulcrii stnl tecunostdlori tuturor. celot care aot

face

obsenalii pentru a

tmbundtdli prezenlarea acestei lucrdri tntr-o euenluald a doua edilie.'

I tlccqrbria 19 3l

AUTORII

TABLA DE MATERII

I. Moaaniaa A. Mecanica punclului maletial $i a tlstemelor de puncle fialeriale

1. Mecrnicn vectorlaltr

'i. Fjzi,i.l.,tisl:(r

Ilrcrirr

ProLlcrle

IIL Felronlene eleclr oorirgnelice

1.1. l'eoda l1erelativisti

(nc\Ytoniand).

Breviar

Probleme

1.2. Teoria relaLivistl (eiri-

$. 'fe0rix

nclic

ciorprloi elcetromeg-

5

5 lirelirr

6 Probl(nrr

lO. Optici

steiniane)

2',7

Breviar,,

Probleme

.

28

Bre\'i,.r .

Pr.Dleme ,

IV. Grn\'itali

2. Ilccanica analiticl

Breviar

58

58

11. 'feoria gravitatiei

Ilreviar '

'

Probleme B. Mecanlca medillor conlinue

3. Mecanica Iluidelor

Breviar .

Probleme

d. Teoria elasticitliii

BreYiar

Probleme

61 proLlenre .

97

9/_

s9

123

123

128

V, Fenonrenc lizi(e cuaotite

12. Otiginilc tcoriei cuantice

Brclirr

problerne .

13. trlccarli(la crranticl

Breviu) '

Problenre

'r01

304

li),

317

31t-

:i51

401

401

10ii

455

155

450

46i

467

.16$

50ti

508

511

C. Osciktlii fiecanice sl unde eldstiae

5. Oscilatii (vibmtii) mecanice Brerrial .

.

Probleme ,

6. Unde mecanice

Brevier .

.

14. Fittica atonllrlni 9i nroleculei 51'7

158

158

160

Breliar

problrnre

'

'

15. Teoria cutntictr a solidului .

213 Bruvirr

Problorne

571

580

f'01

(llil

ii0:l

Probleme .

II. Fonomene lermlce

7. Termodlnamtca

Breviar

Problerne

.

2t7

255

255

2|,7

VI. f'tzlea subatomlcd

16. Fizica nucleului Brcviar . Problenrc Bibliogrul.it

i22

022

C25

nAi

-

I. MECANICA

A. MECANICA PUNCTULUI MATERIAL

$I A SISTEMELOR DE PUNCTE MATERIALE

I. MECANICA VECIORIATA

1.1. TEORIA NERELATIVISTA (NEWTONIANA)

Breviqr

Mecarria studiazir schirnbarea in timp a poziliei relative a corpurilor

acesLora, precum gi inaeracliunile dinl-re corpuri care io-

sau a particulclor

fluenleazi aceasti milcare.

llecanica nerelatiuistd

Nevton,

(newloniani), fondati de Galileo

Galilei

gi de Isaac

descrie migcarea

ralic cu viteza

se bazeazi. pe Iegilc enunlate de Newton ti

la urrnitoarele legi :

clepdrtal de ofice cotputi

pi

trniformd, in roporl

lie tn mi;core rectilinie

Galileo Galilei (plincipiul relativititrii ne\\to-

i'

(ic', !)', z'), t'

(K' ) sinl

ale unui euenimenl in

functii lirtiue de coordonatele

raport cu sistemul de

en{itililor numite particule, concepute ca obiccte macrosco-

pice, ficind ipoteza ci vitezele relativc ale acestola sint foarte mici in compa-

luminji in vid (c:2,9979 58.108 m.s-1). tr{ecanica nerela-

tivisti vectoriali descrie fenomenele mecanice plecind de

plincipiul

inerliei: un pttncl malerial

se gisegle fie in stue de repaus, cu arr sislem de rcferin{tt inerlial;

-

loarte

legea trarsformillilor

nicnt): coordonalele sputio-tem poral e

-

top(ttl .u rrn sislrrn tle referinld inerlial

sp<rlio lemporole

r'(r, y. z), t ale oceLuiati eucnimenl in

reftrinti inerlial (1i), adici :

i':i-ut;

L':

/,

(1)

, tiin(l vil-eza de t.ranslalie a Iui

(Ii')

iafi de

(,Ii);

-- Iegea

fundanenlali a dinamicii : forla rezullanld, care se erert:ilci

asupra unui puncl

maLctial, esle direcl

proporlionald

cu produsul tlintre meso

aeeslui ltunct Fi

(lerioala uile;ei rcesluiu in raporl cu timpul:

F - ^!!

dI

: ^o;

\2)

- legea acliunii qi reacliuDii : dac(t prezenlu unui pnnct mqlerial condi-

o onltmitd fatld tr-., etenilal,i

asupra unui ul doileu punct mate al,

Jens conllor cu primt,

F,

cgali gi de

liotl(u:i

prezenle ocesluiq contliljoneazd o forln

ea.crcil(li simultan cu F*

asupra_ primutui puntt material, arlici;

F*:

-Fzt;

(3)

pe cue o nullime de n

egdd cu suma Decloriuld

- prirrcipiul superpozifiei : forfu rezultarid F

cxercild asuptu Lului puncl ntalerial este

sistene fi zic-e o

a fotlebr Fr, Ir,,

,

ts,, pe care fiecare din sislcn-Lele fizice ale mullimii le-ar

dacd s-ar grd'si singnr ln ptezenla punclului

trerrila astrpra pttnctului material,

ma[ericl. tn aceea;i pozilie relatit)d,

F:\-F

/.J

"

(.1)

legea condiliilor ioiliale i starca mecanicd (pozilla gl uiteza) a unui

sislenr fizic la un momenl dat t se poate determina cu aj utorul ccualiei de migcarc

-

Nerulon (2), dacd se cunoagte starea sistemului la momentul initial t,.

Integralele

ecualiilor de migcare

se oblin, in general, plecind de la ecua{ia

lui Nervton (2). Deseori, insd,

aceste integrale se pot obliue plecind de la

urmi Loalele trei teoreme generale:

teorema de conservare a impulsnlui unei partiicule sau al unui sistem

de puncte materiale;

-

- teorema de conservare a momentului cirtetic mecanic al uuei particule sau al unui sistem de puncte materiale, 9i

- leorema de conservare a enerqipi rnc,anice.

PROBIEME

Problcma 1.1,1. Se cousiderd doul

parLicule, de mase m, $i

m,, in irler-

acliune, forlele iiind dirijate de-a lulgul dleptci (figura1.l.1,a).a)Si se scrie ecualia de migcalc a

dou[ particule. b) SE se arate ca mi$carea aIe loc

centrului de greutate G al sistemului cs[e rcctilinie

$i

d) Si se calculeze momentul cinetic i

care unegte centrele Ior

sistcmului format clin cele

irtr-un plar fix ti ce mitcarea

uniformA. c) Si se calcu-

leze energia cineticl a sistemului de parLicule in coordonate polare in plan.

rl sislctnului itr raport cu centrul de

greutate,

Solutie, a)

rr :m, Ti dri,

=

drr-,

SI r,:rn? ----.

(1)

Conform principiului acliunii gi |cacliu[ii,

adicrl

F":*F,, F'(m, *

P, - u 9-1i,

d/:

-;'t

rn,) :-,-, (.#-*)

""''

d, rr.

n, -l m, dl'

i,)

,,

(3)

b) G fiind centrul de grcutatc al sistemului:

-al- ',

a,

----

0

mril + m,i, :(rn,

*

I

--/f--* a,

',

Fig. ,l.1.1

m)i :

Mi

(4)

de uude

"6;.5

i'i

dl:

.17 11

dt,

-

''i,

1,,,:--r,,"

dlr

,

d'i.

-

d,t2

, r-- _1

0 ti titezr ccntrului d{. greutrl,

i'":{:

conslanl

d,

c) Dirr figura 1.1.1 , b rezulti cI :

t),.:

-

m'

mtlm,

r, :--3L1.o.

m, !

Dt,

rsir0 9i ;r, : -

g

-fll-

mt*m,

r

-

cos 0;

9.:-

Energia cinetici este :

/"

1,,,rii

2

+

;i,

-

!

2

T'

at, f

m,

rsin0

ti|

d{

+ rier -.lp

l

2 tdr

;

d) Pentru mornentul cinetic rczultlr:

L. ,"p

r;:!.,'; d0

"d0

/"0\rr

'to,J

I

(5)

(6)

i.r')

ls)

(9)

Probltm:r 1.I.2. Se

considcrl o particuli care sc mj$cd inir-un citrrlt

central. Se cere :

a) si se scrie ccuatia de migtare ; b) si se parlicularizeze

pc o orbiti spirali. r :

C0r, 9i sai se de-

ln cazul unei particule care se mi;ce

termine expresia funcliei de fortir; c) pentru parbicula de Ia punctul b), si-r se

determire varialia unghiului

0 cu Limpul; d)

b).

particulei, in cazul orbilei clc la puuclul

sI se scfe ecualia encrgiei

Solalie. a) Ecualia de rni;care in coorclonate polare se scric :

Componenta radiali

Deci, componentele

-i :

11,1,,

a accclera!ici .sr" i

. r0-, icr ,er normnli 2i8

scalare ale ecualiei (1) sint:

nr(i

.O'; :1r;;

m(2i0 + 16) :0.

*

(1)

.o'

(2' a)

(2, b)

D1n ecualia (2,

deci

D) rezulti .i, 4t.,0) : tr.

'

dt'

r'zd:constalt:ft

Pentru a gisi ecuatia traiectoriei se face schimbarea de

rartablla a :

(3)

1

u

.\sli. l, ecualia (2. a) devire :

tlz r

I

^r 1\

iul+':-,,,,*'ll;)

( 1)

b) Iu cazul orbii"ei spirale, ecualia ('l) \'a fi :

,

,

1,.r - --r,'(-o!

\rn

l-L rrrli;r (lt1 r,,11i61P 13 '

o, ao .= aar

'11

r'J

saLi

9:ic', i.r,.
l)

f)cci,

0:Crlt/ttC,

d) In coortlonate polare :

t," :

consprvativi, energia totald

va fi:

1

,

-m(rt

-

rtdt) +

Ecua[ia (9), scrisd it tuncfie de & :

i' + r':6'. lrtrucit for'ia centrald

\'(r) =d -

r-r, ests:

r'onsLaDl.

l_r,.

r

l[!Ij'

L\

(r0/

_

,,]; v1u-,1 _z

l

(r)

{6)

(7)

(iJ )

este

(e)

(10)

ln cazul olbil-ei spirale se ob{ine funclia de [or!i:

v6):z-!^t(*+'r)'

2

lrt

,',1

tt,l

Problema 1.1.3. O palticull cu rnasa m se deplaseazi intr-un plan de-a

axei Oz sub acfiunea

forlei ]? : -4r (A este o constanti). La momentul

Si se gEseasci

dintre particuli

lungul

iniiial, particuta se afli in repaus la distalla a de origine.

solutia ecuaiiei

9i plan fiind p,

de migcare a particulei, coeficiertul de frecare

;-

Solufie. Ecuafia fundamentald a dinxrnicii se scrie : mi :

Solutia generali este ; r :;r'

At -

p.mg (1).

omogene

-| t,, unde rr esie solutia ecualiei

lltA

1

I

t/I

4

*":0

I

(2r. crlica.r,:c,exlLf ;,]tc.expl

-

[i;,;tr, t,

r:, cste solulia particulari r, : pg t1). Deci, r - 6r exp [V+11.

l- c, exp l-y*rl+ r,o (i).

La momentul inilial, I :0,

I

+ C, t pg (0) $i 0 = a(C,

m

-

( - Cr +

C,r. dc rrnde

se dr:d uc c, si C,. iar r :

*

ps (7).

!-

2 I" .1, f \lmJ l/4

t'l*

Problemn 1.1,4. O particuJir P, de rnasir

punctul superior al unei sfere

1.1.4). Particula este depla'

m, se afll in

cu raza D (fig.

sati asLtel incii incepe si alunece fird rosto-

golire. a) 1n ce pozilie va pirisi par[icula

sfera ? b) Si se calculeze viteza particulei in

aceasl-i pozifie.

Fis. 1.t.4

So&i/ie. a) Forfele care_ac{ioneazi asupra particulei sinL: greutatea

-m0 rv gi reactiunea A' orienl-atd dupi normala la sfere in punctul

_
G

:

ln care_se afli particula pe slera. ln cooldonate polare. G qi!N se scriu:

G:(G.fi)n, + ( G.r0)r0 :

siil 0.fr"- mg cos0.176 (1) ri

.N: Na. (2).

md :

Legea a doua a lui NeNton

-mg

in coordonate polare se scrie: F :

:(N--s

- rn[(i - r0)4, + (r'6 + ziO)rio]:G+fr

sin 0)ri"-mg sin 0.u6 (3).

Componentele scalare ale

m(rO *

r:b.

2r0) :

-mg

ecualiile

ecuatiei (3) sint :

m(i -

.61 :

N -

mo sin 0 ;

cos 0 (4). Palticula migcindu-se pe o sferl de razi

D0:

9cos0 (5).

(*)

dr t 2 /

:

C, (6).

(4) devin: -mb6':N-mgsin0;

Dupil irmullirea cu 0, ocualia a doua din (5) devine ' , + rl

, ,t; (sin 0) qi dupi inlegrrl' rczulli: Df

O'?

-.-

g sirr 0 -l

:

LaO : +,0 :0,deciC,:9si ecuajia(6) derln., $:9(1

adici 0 :

- sin 0) (7).

2). Palti-

/ 2 \

'"'"ltJ'

Inloeuind pe (7) in prima relalic tlin (5), rezulti N:mg(3sin0-

cuia pir:iscgle slera in punclr.il in care N :0,

ar,

I-r) Introcllcitd sin 0 : jLin (z) se

'l l-)

cil : /,-. l'.0:V;b!.

.

3

obline; 6'z :fi

ti ,iteza va fi egali

Ilroblcma 1.1.4 O parlicull, de masi m, se migci in planul a:0y, avin<l l,ectoruldepozirieii:l cos<ol.ti,f Dsincof'riy,undea,Dgiosintconstarrtc poziliYc rii a > b. a) Sd se arate cir par[icula se miFci pe o elipsi. b) Sir sc

arate cir fo4a care actioneazA asupra parliculei este indreptati spre origiirc. c) Si se scrie energia cinetici a particulei in punctele de interseclie ale elipsei cu semidreptele Ox 9i Oy. d) Si se arate cA lucrul mecanic efectuat asupla

parl.iculei in timpul unei rotatrii complete a acesteia pe etipsi este nul.

Solrrlie. a) Vectorul de pozilie al unui punct de pe elipsi se scrie: i:

-rn.+

Urir: o cos at i,

*

b si n <,rl r?r unde

r:

o cos o I qi y:

ir sin tol (l)

I

!

A

Fig. i.1,5

FiE. t.t.6

/

_\:

Djn e,'uafiile (l) rezulte:l-l

ec rufia unei elipsc

\ o.l

(fig. l.l.J).

1[-lf

t

/

tt \:

]

b/

c,rs'?c,,l l- sin2 col :

l,

carc este

b) Forla care actioneaze asupra particulei se scrie : F - m o'l :

dfr

:

,, {

11, cos ol)ri, {

(blsin <ol)nrl :

--nror2 i.

c) Euergia cinetici se scrie : l" :

I

2

.

l9'l' \dt)

:1

2

u,1"'o' sin'z o! {

-l- co2Dr cosz <oI). ln cele doui puncte de inLorseclie, <ol : g Ui r'cspectiv, a1

2

tlrat .i.,

1

'2"2

".,

m (o'D- ll

-

aa^ :

t

-m

"

aJ'a'.

d)

Lucrul meca[ic efectuat asupra parLiculei intr'-o perioadi se scris !

L -

++

f

Ja \

,lr .di -;-

-

1

rn o?{,,2 -

D,} sior <"1

Problema 1.1.8. O bard AOB (Iig. 1.1.6)

se

rotegte intr-uu plan vertical

unghiulare coustantd <o.

(planul yoz) in jurul In lipsa frecdrilor,

de masd m, care se deplaseazi in lungul barei. La

axei orizontale Oz, cu o vitezi

si se scrie solutia ecuafiei

de migcare

I :0,

pentru o particuli

0 :0,

r -

ro Si

Rdspuns.

La momentul l, r,ectorul de pozilie i al particulei face unghiul

m <oer r7, qi reacliunea -N :

-mg

N ri6, normali la barE.

0

[,, forta

cu axa Oy. Asupra particulei actioneazi : greutatea G :

centrifugi F"r :

Ecualia de mi$care a

barei este ,

rn +

d.tz

i,

:

(mazr -

m9 sin 0)8, +

+ (N -

mg cos 0)ris.

In final, se obiine:

' :G * *- *)*o t",'1 + (+- ;+fi)""n r-",'r *

-P -J-

'

2lo2

";,, .;.

Problema 1.1.7. O particulir de masi m se deplaseazl in luugul axci Oe

I :0

se afli in punctul ,, :0

Si are viteza ,0. AsuPra

astlel incit la momentul

particulei aclioneaza o for$i care sc opune migcirii qi

tu

t 2 0;

pitraIul vitezei instantanee. SI

are modulul proporiional

viteza particulei la

se determine: a)

b) pozilia particulei la l > 0;

c) acceleralia particulei la l > 0.

-

Solufie. a)

-pu2

i,

Forta care actioneaza asupra particulei are expresia F ':

-

3

Or. Prin integrare sc oblint :

unde p > 0 este o constantd.

Legea a doua a dioamicii ,o ."6",9:

u'm

f-l

nl

C,.finind searna ci lir 1 -

0, u :

uo. rczutli r,u:

dc

d1

m0o

\ul*m

b) Din

(1).

(1) se deduce cd, I -3ht+

eoodi!iile iniliale se obtine: J -

':f

P

,"(t

t

c) Din ecuatia (1) rezultd :

f)*

t &'l'

m)

r,

Jinind seama de

du

d/

dl

muo \

dt ipu"r + m/ -

SmuL

lpuol -l m)z

I'roblcma 1.1.8. Se

consideri un punct material in mitcare planI.

coordonate polarc

a) Sir se scrie expresiile vitezei gi acceleratiei in

(fig. i.1.8,a). b)

daci miqcarea are loc pe o spirala

Sn se geseasc5 dependenla vitezei gi acceleraliei de timp,

definiti prin r :

Df'z qi 0

:c,

b 9i c fiind

constante,

Solulie. a) Deoarece f :

rIi,, und-'r qi i7, variazl in timp, se poate scrie:

r,:iu, +r!!:

dl

Din figura 1.1.8, b se vede ce:

dn,

dt

_ d0 dro

"dr'd,

-:ua-sl-:-4.-

_ d0

dl

lnlocuind pe (2) in (1), rezulti:

D :

ri, *

r0 :,;.o,

(1)

(2)

(3)

i fiind "olnpor"ota radiald a vitezei, iar rd componenta normali.

Fig. 1.1.8

Din (3) se obfiue:

d tl'

.i - :-:

dl

:1. - .0'yr, -1- 1rb n zi6yau: a,a, + eouo

e)

Si cr,nrponenta radiat, a

acceleraliel. este ,,0:., indreptatd spre centrul cercului, iar componenta transversali.'r xr

Obserudlie. Dacit particula se nri)ce pe llu cerc de ri?,i 6. i:0

{

b) Din relatiile

Dcl! ri6 9i ti :

(3);i (a) se obtine

t2c2)u, *

4bct ns.

in cazul spiralei plane: ri :Zbl d,+

D(2 -

I'roblcma 1.1.9. Considerlm un sistem format

din doui corpuri cu rna-

elasticd I

frccare.

corpul

sele rn, qi respectiv, ms, legate printr-un resort cu constanta

(figLrra 1.1.9). Corpurile se

Lungimea resortului

pob migca pe o supra[alI planl, firi

inilial I :0,

nedeformat este l. La momentul

de masi m, se afli la distanla l/2 fatl

dc corpul de masi m, qi se lasi liber

corpul de masd m2, Si se sLudieze mi;carea ccntrului de masi al sistemului,

Solufie. ln

timp ce corpul dc rnasu nrr se aflri in contact cir peretele P

corpului m, este:

(fig. 1.1.9), pozitia

r"-i

I

-icos

2

tol ultlc .-lal

/

t

\112

\m)

Irozilia cclttului de masd va fi:

m$1 + mzr2

mr +

D1z

-'

lt-

mr +m,\

/

2

"o

t

l.

)

Corpul dc mase ml iese din contactul cu peretele P cind r,:1. Aceasta

are Ioc la tol :!.

Dupi timpul l', ccntrul de masi se deplaseazd cu o vitezi
2

constanti. Vil-eza centrulurQJe. masi este viteza de la momcntul l', adici :

1 m,i,qr1

:t

(

m,

\

<,1

^,i,1r1

m1 -f- n1!

+ ^J;'

$i

m2

I'roblrura 1,1.10. Doui particule avind rnaselc ml

de masi cs[e i.

se migci cu viteza

mt *

mz este masa

rclafiYi V, iar vifcza centrul[i

totali Si p :

(m,m,)/(m, f

Daci. M :

m,) este masa redusi a sistemului, si se arato

ci ercrgia ciuetici

tolali cstc egrlu ,u 8" :

!

22

Mf

{

!mY|.

Solufie. Irie ir, i, $i i vcctolii tlc pozilie ai maselor rnr, m, qi, respectiv,

al ccntrului de masir C laln de O (figura 1.1.10). Din definifia centrului de

fi2

Fig. 1.1,9

Fis. 1.t.!0

{nasii:

De oa re ce

rezulil:

n1,iL +

rn2f t

ntl + m2

tni1 +

m2i2

mr+m2

r),:ir,r),:i",0:i.

mtt\+mzi)r:(mr*mr)D

(1)

Viteza relativii a rnas(i /rr [r!a de rn, iiind 7, rezulli:

V: -.1

--ti,-r'g) :ir

d/

-

rz -

r'r, -

i,,

Dil relaliile (l) Si (2) sc obtine:

ut:

m,v

u+-lt mrtmz

uz: u-

mrl

rt, f

nt,

(2)

(3)

Energia cinetlcd totald se scrie cu ajutorul relafiilor (3):

c" :L

2

*,ri+ I

'-

2

m,r1= J

'"

2

ilr= r -L[rl-'.

2'

Se se sc e ercrgia cinetice a unui sistem format din

trei puncte materiale, cu masele mr, mr, r'cspccLi\', m., sub forma unei sume intre encrgia cinetice a centrului de masii ;i cn:rgia cinetici a miScirii relative,

ProUema f,f.ll.

.l?ezullnl. Folosind schimbarea de yariabiie

:i,-

i,, -pa:it-

A,

rg

gi expresia razei veatoare a cerl.rului de masi a celor trei puncte materialc

(tigura l.1.ll). energia cinelici devine , C,":*-,ii

Z

-p

l-," 2

:t6't

I mxri:

n'

:(rn) + m, + n)Z

.

l ffii+

nr,m,t)-, -

i,\'

r

is)'z r

2ffi;;;;+

m,m.l(;, -

_1

=,n,4r(tr-fJ, 2(m,{n"]_m,)

.

.

l'rolrlrnla 1.1.12, Se cousideri acliunca unei

parLiculc A dc masi .11, .rfiati

ciocnirc, cele doui

inilial in rcpaus

particulc sirt suiicient de

irdepirtaLc ca

,irhili. ,4 5i

intelacliunea lor sI fie l1r.gli-

V .i

B d"plrsin,lu-s. cu r ilez,'1,'

rcspecLir'. D. a) Si scr scric

3lc irnlulsIlui 9i r n' rliui ii

urma ciocnirii, particula

Icgile de consenale

sa se irrric ('u in

13 se deplaseazi dupd

o direclie care facc un urglri g cu dileclia

initriale, mai mic sau

exprime rr, Y 9i tg

cste fracliunea 1{ dirr euergia cinetici a par-

ticulei incidente comuDicati !intei ? c) Sd

sc arate cd dacd se de[ermind expcrimen- tal g Ei O se poate detcrmina raportul ma-

selor M/rn plecind de la doi inlarianli,

egal cu r/2.

in

b) Si se

(l

lunclie de l'6 9i g. Care

forle elastice asupra unei

(figura 1.1 .12, c). Dup[

Fis. t.tJ I

te (e + O)

#

-

tgq

[i

rtei

sin (2e

+

ii ---i---a------:. d) Sn se arate ci u^". : 2yo, daci mas/

sin O

decit masa pro.iectilului ,4f. e) Se

Dresuprme

O)

m este mult mai mici

ci- cele doui particule

sint protoni. Ce se poate spune despre uoctiiut aiitre

Se

considerii ciocniriie

frgntale

pe nuclce atomicc de maii m.

cele doul_ traiectorii dupi ciocnire ? f)

(9:0)

Sa se traseze curba K:X(3j.

ale neutronilor incidenti (,lI:1)

t;1/i

nitor de neutroni fali de plumb.

Si sc jrrstilice aleqcr.cl Dirratin.i ca inceti-

Solulie- a) MVo: I\IV cos @ f

mo cos q;

0 :,rf/V sin O

NI\tB :

X[V, * moz

In triunghiul BCD (figura 1.1.12,

(x.Iy)z : (Mye) + (mu),

*

a),

2(Mvn) (ma) cos 1c

- ma sin g;

(l )

(2)

finind searna de a treia relalie itin (1) 9i de (2)

1

u(M 4

rezulte: cos o :

rnt (3); dal Cos ? Ilu poalc devcni ncgali\. tl.ci 0 E gEl

,

unde g:0

corespunde la o ciocnir.e frontala. iar g:1

ciocniri tangenfiale.

b) Din rela{la (l) rezulta , u - \'oLLror

m+lt4

r.

corespuncle unei

Legea de conservarc a energiei permite si s<