UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD IAI

Organizarea si eficena economic a pensiunii

agroturistice Casa Elena din Gura Humorului

Coordonator: Student:

ef lucr. Dr. Radu-Adrian Moraru Glodeanu Iulia Simona

Cuprins
I. Dezvoltarea turismului rural i agroturismul n Romania i
Uniunea European
I.1 Conceptul de turism rural si agroturism
I.2 Scurt istoric al turismuluui rural
I.3 Situaia actual n Romnia

II. Aspecte economice privind eficena economic

II.1 Importana analizei i eficenei economice
II.2 Principalii indicatori
II.3 Eficena economic n turismul rural

III. Potenialul turistic i agroturistic al comunei

III.1 Potenialul natural
III.2 Resurse turistice
III.3 Tipuri de turism care se practic n zon
III.4 Potenialul economico-social i dotrile tehnico-utilitare
III.5 Agroturismul
III.6 Analiza S.W.O.T a turismuluui rural n Gura Humorului

IV. Organizarea i funcionarea pensiunii

4.1Prezentarea pensiunii
4.2Activitile desfurate n pensiune

V.Analiza eficenei economice a pensiunii Casa Elena

5.1Venituri i cheltuieli extra agricole
5.2Venituri i cheltuieli ale exploataiei agricole
5.3Venituri i cheltuieli ale activitii turistice
5.4Eficena economic de ansamblu a pensiunii

VI.Concluzii i recomandri
VII.Bibliografie
IV.1
 Conceptul de turism rural i agroturism

n practica economic, social sau geografic un loc aparte este ocupat de ceea ce se
numete turism rural, agro-turism, turism verde sau turism n zonele rurale.
Este un fenomen care s-a dezvoltat n timp, iar pentru rile europene, mai ales pentru
cele din Uniunea Europeana, aceasta nu reprezint un fenomen nou.El s-a practicat, ntr-o
maniera spontan sau relativ organizat, dar a cptat, n ultimul timp, o extindere deosebit, n
strns concordan cu expansiunea fenomenului urban, cu posibilitatile crescnde de circulaie
i nu n ultimul rnd cu resursele financiare ale populaiei.
Turismul rural si agroturismul sunt dou concepte diferite, dei unii autori consider ca
sunt identice. Aceste concepte se identific pn la un anumit nivel, dupa care se difereniaz.
Turismul rural este o activitate economic, privit prin prisma faptului c este parte
component a ramurii mari economice, dar i parte a bazei economice a aezrilor rurale. n
acelai timp i o modalitate de conservare a calitilor naturale i umane ale unui spa iu
geografic, un mod de educaie i de cretere a calitii vieii pentru cei care practic aceast
activitate.
O definiie general ar fi aceea c turismul rural este activitatea turistic desf urat n
spaiul rural, privit n toat complexitatea sa. Aceast activitate trebuie s asigure perpetuarea
valorilor specifice acestui spaiu, precum i satisfacerea intereselor celor care ofer servicii
turistice, dar i a celor care sunt beneficiari.
Turismul rural are o arie de cuprindere mai mare, incluznd si agroturismul. Dar, spre
deosebire de turismul rural, agroturismul trebuie s respecte o serie de criterii legate de
consumatori, precum: ederea n gospodaria rneasc, consumul produselor agricole obinute n
respectiva gospodrie, participarea, n limita posibilitilor, la diferite activiti din gospodarie.
Agroturismul reprezint forma de turism, practicat n mediul rural, bazat pe asigurarea,
n cadrul gospodriei rneti, a serviciilor de: cazare, mas, agrement i altele.
Prin agroturism se valorific, astfel un mod superior, resursele naturale i antropice ale
zonei, contribuind la ridicarea nivelului de trai al populaiei rurale. Spre deosebire de turismul
rural, agroturismul presupune: cazarea n gospodaria rneasc (pensiune, etc.);consumarea de
produse agricole din gospodria respectiv; participarea ntr-o masur mai mare sau mai mic, la
activitile agricole specifice.
n ceea ce privete produsul turistic rural, acesta const n a oferi turitilor servicii,
precum: cazare, cazare i mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun i prnz sau cin),
pensiune complet (cazare i toate mesele incluse).
La acestea se mai adaug excursii, transport, tratament balnear, participarea la diverse
festivaluri i srbtori tradiionale.
Acest produs este alctuit din: componente de baz, care cuprind cazare , alimentaie i
transport; i componente auxiliare, care cuprind agrement, tratament balnear, activiti sportive,
etc.
Alegerea unei destinaii turistice nu este deloc uoar, datorit existenei multitudinilor de
oferte, a unor nevoi i preferine diverse. Un rol important n alegerea destinaiei turistice o au
urmtoarele elemente:
factorii naturali: aezare geografic, relieful, hidrografia, vegetaia, fauna i clima;
factorii culturali: limb, folclor, politic, religie, art, tiin;
elementul uman: mentalitatea i ospitalitatea reflectate n atitudinea populaiei locale,
a prestatorilor fa de turiti;
infrastructura general: telecomunicaii, mijloace de transport, aprovizionare cu ap,
sisteme de canalizare, structura i aspectul satelor, etc;
faciliti turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentaie,
activiti sportive, distracii, posibiliti de informare etc.
Agroturismul a aprut din dorina de a crete veniturile gospodriilor rurale, prin
valorificarea potenialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe segmente
specializate, se formuleaz o mulime de definiii derivate.

Din punct de vedere al spaiului de cazare, al asigurrii bazei materiale,

agroturismul poate fi definit ca o activitate capabil s valorifice excedentul de
cazare existent n gospodria rneasc, pregtit i amenajat special pentru
primirea de oaspei, care poate deveni o ofert ferm pentru dezvoltarea turismului.

Din punct de vedere al activitilor care graviteaz n jurul gospodriei

rneti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri i servicii oferite de
gospodria rneasc, spre consumul persoanelor care, pe o perioad determinat
de timp, vin n mediul rural pentru relaxare, odihn i agrement, cure terapeutice,
tranzacii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, iniiere n arta meteugurilor
tradiionale, pentru studii i documentare, precum i alte multe alte activiti.

Produsele agroturistice oferite turitilor sunt foarte diversificate i pot

crea multe faciliti: posibilitatea pregtirii mesei de ctre turiti din produse
proaspete, obinute n gospodria rural; posibilitatea oferit turitilor de a participa
sau de a asista la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate sau
zon, precum: nuni, spectacole folclorice, trguri steti, hore, eztori, etc..

Fie c este vorba de turism rural sau de agroturism, coninutul activitii

se circumscrie coordonatelor:

spaiul rural - cu aspecte referitoare la aezare din punct de vedere al

mrimii, densitii populaiei, structurii sociale, modului de utilizare a
terenului, dar i la mijloacele de gzduire: tip, confort, poziie.

locuitori populaia pstrtoare a unor tradiii, obiceiuri, dar

i deintoare a terenurilor, a echipamentelor de gzduire i chiar
ofertant de servicii.

Produse - pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turiti cu

prilejul ederii n gospodria rneasc i, pe de alt parte, produse
turistice atracii ce motiveaz deplasarea turitilor.

Dintre structurile de primire ale turismului rural, care se dezvolt n spaiul

rural fac parte: pensiuni turistice rurale, moteluri, campinguri, tabere colare, tabere
de creaie artistic, sate de vacan, tabere pentru activiti ecologice i alte forme
organizatorice create n scopul dezvoltrii turismului rural.

Pensiunea turistic rural este o unitate cu activitate hotelier, cu capacitate

de pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri, funcionnd ntr-o cladire
independent sau n locuina unui cetean (spaiu familial), care n spaii special
amenajate, asigur cazarea turitilor, precum i pregtirea i servirea mesei la
preuri moderate.
 Scurt istoric al turismului rural

n spaiul rural european, turismul rural s-a practicat de multe secole i practic se pierde
n negura timpului; apariia sa se datoreaz n principiu i ca urmare a divizrii proceselor
economice, a forei de munc i a expansiunii fenomenului urban. Pe msura dezvoltrii
industriei i a cresterii numarului de orase se constata mai ales dupa secolul XVIII, o reintoarcere
spre regasirea naturii si a armoniei rurale. In aparitia si dezvoltarea unui turism rural organizat se
remarca in mod deosebit cateva tari europene, si anume:
Elvetia - Aceasta tara este privita ca un pionier in domeniu, iar primele actiuni turistice
din spatiul rural au demarat inca din prima jumatate a secolului XIX, in jurul anului 1840.
Prezenta peisajelor alpine, a satelor mici, cu un aspect traditional bine conservat a facut
ca multi turisti, indeosebi englezi, sa prefere aceste locuri. Astfel, in anul 1878, erau inregistrati
in jur de 700 de turisti in zona montana Chateaux d'Oex. Treptat, activitatile turistice din aria
montana s-au extins si numeroase ferme practica turismul pe tot cursul anului, punand accent pe
posibilitatile de agrement.
Franta - In aceasta tara, agricultura si-a pastrat in ciuda modernizarii un caracter
traditional. Sistemul de proprietate francez, a permis amplificarea pe scara larga a resedintelor
secundare din mediul rural, la care s-a mai adaugat si practica fragmentarii vacantelor si a
concediilor pe durata unui an. Prin turism rural si agroturism s-a creat posibilitatea de stopare a
exodului rural, au fost create noi locuri de munca.
O intensificare considerabila a circulatiei turistice in mediul rural a avut loc abia dupa
anul 1950, cand sub presiunea unor revendicari sindicale din mai multe tari europene s-au
obtinut o serie de facilitati legislative in domeniul muncii: marirea duratei de concediu, plata
acestuia, fragmentarea lui pe durate mai scurte, reducerea duratei saptamanii de lucru, etc.
In aceste conditii, cererea turistica a crescut mult, iar multi locuitori ai oraselor au
preferat vacantele la tara, mai ales pentru cei care isi aveau originea in mediul rural si care aveau
venituri scazute. Astfel, in primele etape de evolutie a turismului rural (anii `60-`70), acesta era
considerat ca fiind ieftin, cu servicii turistice modeste.
 Dupa anul 1970 s-au produs mutatii importante in acest domeniu. Pe masura cresterii
veniturilor din agricultura, locuitorii satelor au inceput sa investeasca ai mult in propriile
gospodarii, beneficiind si de o serie de avantaje de ordin economic si financiar. Astfel, se poate
afirma ca astazi in Franta, turismul rural participa cu 30-50% la realizarea anuala a veniturilor
din gospodariile rurale.
In mijlocul anilor 1980, Uniunea Europeana a realizat un sondaj privind cresterea
turistica din tarile membre care a pus in evidenta preferinte tot mai mari pentru zonele rurale.
Aceasta ancheta a aratat ca in Danemarca, Germania, Olanda, circa 1/3 din populatie prefera
asezarile rurale ca destinatii turistice, urmate de Franta, Germania, Belgia. Avand in vedere
aceste date Consiliul Europei a lansat campania "Lumea rurala" initiativa pornita in urma
raportului Adunarii Parlamentare cu privire la agricultura si turismul rural si nevoia ca acesta din
urma sa fie integrat intr-o politica globala, iar fiecare tara membra era sfatuita sa sustina si sa
promoveze turismul rural, sa sprijine protectia mediului si conservarea identitatii culturale locale.
La nivelul anului 1987 a fost redactat si un studiu complet "Turismul rural in cele 12
state membre ale CE" care a enuntat sapte propuneri pentru dezvoltarea turismului rural in CE :
sa se realizeze o definire mai exacta a turismului rural, care sa fie acceptata de toate tarile
membre, acest pas se poate face prin culegerea datelor statistice din aceste tari si
analizarea lor atenta. O intelegere comuna a continutului turismului rural ca sector de
activitate, ajuta la elaborarea unor strategii de dezvoltare a acestui sector la nivelul
continentului european, iar specialistii ar porni de la aceeasi definitie si aceleasi principii
de analiza.
Definirea notiunii de agroturism care are tendinta de a se separa de turismul rural si care
de cele mai multe ori este in relatie cu ocupatia de baza a locuitorilor satelor. Astfel, daca
fermierii obtin mai mult de 50% din veniturile anuale din turism, nu se poate afirma ca
practica un agroturism autentic;
Codificarea produselor ce apartin turismului rural, dar fara a se impune o standardizare
sau uniformizare a acestora, ajungandu-se la un limbaj comun de identificarea si
clasificare, care sa faciliteze comercializarea mai rapida;
Realizarea unui sistem de simboluri (pictograme) si semne general valabile prin care sa
fie identificate elementele componente ale turismului rural: structuri de cazare (hoteluri
rurale, hanuri, campinguri, ferme, etc.) structuri de alimentatie si agrement;
 semnalizarea pe drumurile secundare din asezarile rurale sau pe drumurile de legatura cu
alte centre urbane, a gospodariilor care practica turismul si chiar a satelor turistice care sa
fie unica pentru toate tarile europene;
crearea de centre de informare si promovare pentru turismul rural care sa colaboreze cu
autoritatile locale si fermierii privati in vederea stimularii activitatilor turistice si a unei
mai bune comercializari a serviciilor oferite;
sprijinirea mai activa a unor forme de cooperare pe plan european intre asociatiile si
organizatiile de turism rural, prin care sa fie cunoscuta oferta acestora.
Ca urmare a acestor initiative care au inceput sa fie aplicate treptat, intre anii 1991-1994,
s-a derulat un Program de Actiune Comunitar, cu un buget de 5,8 milioane Ecu si care a avut
urmatoarele obiective:
o realizarea cadrului necesar pentru obtinerea de informatii
complete privind cererea pentru aceasta forma de turism si prin care sa fie
puse in evidenta unele activitati specifice (vizite si pelerinaje la manastiri,
degustari vinuri, invatarea calariei, practicarea vanatorii, etc.)
o cresterea calitatii serviciilor turistice din mediul rural, care sa
confere satisfactie si comoditate turistilor si realizarea unor produse de marca
specifice, cu o anume eticheta de calitate;
o acordarea de ajutoare si facilitati in crearea si dezvoltarea
produselor specifice turismului rural - conditie pe termen lung cu dobanda
redusa, scutiri taxe, impozite, gratuitati in omologare si brevetare, etc.
Treptat s-a constatat ca turismul rural are efecte pozitive in dezvoltarea socio-economica
a satelor, dar ca se confrunta si cu numeroase probleme legate de politica agrara comunitara, din
transporturi, depopulare, fragilitatea sistemelor ecologice, deteriorarea patrimoniului
cultural. Pentru a se contracara aceste aspecte cu impact negativ asupra turismului rural au fost
create mai multe fonduri structurale:
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) destinat investitiilor productive,
dezvoltarii infrastructurii si implementarii intreprinderilor mici si mijlocii;
Fondul European Social (FES) destinat formarii si valorificarii resurselor umane, mai ales
categoriilor de persoane defavorizate din mediul rural, avand in vederea combaterea
fenomelor de saracie si analfabetism;
 Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) destinat sprijinirii directe
a dezvoltarii regionale si locale si asezarilor rurale.
Pentru a se incuraja cooperarea tarilor membre in U niunea Europeana in derularea
activitatilor de turism rural a fost creat grupul de actiune LEADER care a initiat organizarea de
seminarii, schimburi de experti, vizite de studiu, transfer de informatii si date statistice pentru a
incuraja initiativele de dezvoltare a acestei forme de turism.

Situaia actual n Romnia

Primele implicatii guvernamentale privind reglementarile legale ce vizeaza turismul rural

s-au realizat n anul 1972, cnd prin Ordinul nr. 297, elaborat de Ministerul Turismului au fost
selectate 118 localitati rurale, ce urmau a fi lansate n turism.
n anul urmator, prin Ordinul Ministerului Turismului nr.744 erau declarate sate turistice
14 localitati rural.Urmeaza apoi interzicerea cazarii turistilor straini n locuintele
particulare(Decretul 225/1974).
Dupa 1990, s-a elaborat o strategie de restructurare a turismului, pe plan national, potrivit
careia statului i reveneau sarcini legate de realizarea pachetului de politici si mecanisme
economice necesare ndeplinirii functiilor sale de: coordonare, protectie a mediului nconjurator,
investitor si legiuitor. n 1992, Comisia Zonei Montane Romnesti si FRDM realizeaza o
ierarhizare n cadrul tipologiei gospodariei taranesti, din punct de vedere al spatiilor de cazare si
al serviciilor oferite de acestea. Astfel, au fost evaluate 2000 de gospodarii, care au fost
clasificate n clase de la I la IV, privind spatiile de cazare si n clase de confort A,B,C, privind
serviciile oferite.
n ordine cronologica, urmeaza Ordonanta Guvernamentala nr.62/24.08.1994 si mai apoi
Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.G. mai sus mentionate, care au stabilit o serie de
facilitati pentru dezvoltarea sistemului turistic rural n zona montana, Delta Dunarii si litoralul
Marii Negre.
Legea nr.145/1994 ofera scutirea de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani
a pensiunilor si fermelor agroturistice. Cu aceasta ocazie se introduc notiunile de pensiune
turistica si ferma agroturistica. Avnd n vedere Ordonanta Guvernamentala nr.62/1994, este
emis Ordinul Ministrului Turismului nr.20/04.04.1995, ce cuprinde normele si criteriile minime
pentru clasificarea pe stele a pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice.
n anul 1997, prin Ordonanta nr.63 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea
turismului rural, Guvernul Romniei a prevazut functionarea pensiunilor turistice si pensiunilor
agroturistice. La data intrarii n vigoare a acestei ordonante, se abroga O.G. nr.62/1994. Apare
astfel, n 1998, Legea nr. 187/14.10.1998, pentru aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea
unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural.
n anul 1999, este emis Ordinul nr. 61/27.04.1999, prin care se individualizeaza
clasificarea sub forma florilor, margaretelor.
Ultima reglementare promovata si emisa, ce vizeaza turismul rural, este Ordinul nr.
510/28.06.2002, care aduce modificari Ordinului nr.61/1999 n ceea ce priveste clasificarea
structurilor de primire turistice. Potrivit Ordinului nr.510, termenul de "ferma agroturistica" nu
mai este folosit, structurile de primire turistica din mediul rural fiind pensiunile turistice rurale.
Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari
sau/si administratori de structuri de primire turistica. Pentru darea n folosinta a unei pensiuni,
este necesara solicitarea, nainte cu minim 60 de zile, a procedurii de clasificarea a acesteia catre
Directia Generala de Autorizare si Control (D.G.A.C). D.G.A.C va ntocmi certificatul de
control, care va fi nsotit de fisa privind ncadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa
privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc
capacitatea si structura unitatii.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determinata de ndeplinirea n
totalitate a criteriilor obligatorii prevazute (anexa nr. 4) si de realizarea urmatorului punctaj
minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute n anexa nr.5.
Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:
-de 5 margarete 150 puncte
- de 4 margarete 120 puncte
- de 3 margarete 80 puncte
- de 2 margarete 40 puncte
 Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 n 3 ani. Agentul
economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile nainte de expirarea termenului
de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
Este obligatorie si completarea, de catre turistii cazati n pensiuni, a unui formular "Fisa
de anuntare a sosirii si plecarii turistilor", pentru fiecare persoana gazduita, n dublu exemplar.
Aceasta fisa este prezentata n anexa nr. 6.
Desi exista un cadru legal care acopera n cea mai mare parte activitatea de turism rural,
putine sunt "afacerile" care se ncadreaza n aceasta. n general, pensiunile omologate si
clasificate fac parte din organizatii mai mari, ca de exemplu ANTREC. Majoritatea, nsa, sunt
mici afaceri de familie, care nu ndeplinesc unele sau nici una dintre conditiile prezentate aici,
motivul de baza fiind lipsa de informare a oamenilor. De aceea, se simte puternic nevoia unui
program de mediatizare a legislatiei turistice n domeniu, de atragere a acestor pensiuni (din
punct de vedere juridic inexistente) n circuitul turistic organizat, reusindu-se astfel pastrarea
unui control statistic, calitativ si fiscal al turismului rural din Romnia.

Importana analizei eficenei economice

Desfasurarea eficienta a activitatii intreprindeii de turism, in economia de piata,

reprezinta conditia esentiala a existentei sale. Din acest motiv, asigurarea unei eficiente ridicate,
atat in ansamblu cat si separate, reprezinta obiectul intregii munci de conducere si totodata
criteriul succesului sau insuccesului acestuia. De aceea, situatia economico-financiara a
intreprinderii reprezinta baza adoptarii tuturor deciziilor si actiunilor care angajeaza cheltuieli
suplimentare.
Eficienta in expresia cea mai generala, este definite ca raportul util si efortul facut pentru
obtinerea lui. In aceasta acceptiune veniturile si cheltuielile apar ca elemente fundamentale ale
eficientei intreprinderii, expresie valorica a efectelor si eforturilor, cele doua componente
definitorii ale acesteia.
Practic, eficienta economica a activitatii intreprinderii luata in ansamblu in mod distinct,
se determina pe baza compararii veniturilor cu cheltuielile.
 Eficienta in domeniul serviciilor are mai multe determinari. La modul cel mai general
economia defineste corelatia dintre mijloacele pe care societatea le investeste pentru functionarea
serviciilor si rezultatelor obtinute.
Ca si mijloace, putem considera: cheltuielile cu munca vie si materializata, iar ca
rezultate: venitul net obtinut pe unitate de efort. Judecata, dupa multitudinea de mijloace
antrenate in realizarea serviciilor, eficienta trebuie sa raspunda unor criterii, cum ar fi:
- gradul de utilizare a fortei de munca;
- gradul de utilizare a bazei tehnico-materiala;
- gradul de utilizare a fondurilor financiare.
Indicand aceste aspecte ale activitatii firmei de turism, efficient ocupa un loc important in
ceea ce priveste evaluarea activitatilor desfasurate, a modului in care se adapteaza cerintelor
pietei, a rentabilitatii firmei.
Eficienta economica este o notiune complexa care exprima inmodul cel mai cuprinzator
rezultatele obtinute intr-o activitate economica, evaluate prin prisma rezultatelor consummate
pentru desfasurarea acelei activitati. Prin intermediul ei se stabilesc legaturile dintre volumul si
cantitatea eforturilor, ca factori generatori de efecte si rezultate ce se obtin intr-o anumita
perioada, ca o consecinta a realizarii eforturilor respective. Eficienta este sinonima cu
eficacitatea, termen folosit inca din antichitate. Ambele cuvinte provin din latina, eficienta deriva
din efficere (a efectua), iar eficacitatea din efficacies (care are efectele dorite)
Pentru o intreprindere de turism, eficienta este determinate de activitatile executate cu
firma respective. Nivelul eficientei economice depinde de volumul si de calitatea atat a resurselor
cat si a rezultatelor.

Principalii indicatori

Orice program de activitate (productie, investitie, promovare a progresului tehnic,

organizare, aprovizionare, desfacere) presupune mai multe modalitati de realizare.
La randul ei, fiecare modalitate are la baza mai multe variante de proiecte, fiecare,
caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi-efecte, raport existent
intre acestea, durata de realizare a activitatii, durata de obtinere a aefctelor economico-sociale.
 De aceea, pentru alegerea variantei optime se foloseste un system d eindicatori d
eeficienta economic ace surprind aceste informatii sub aspect cantitativ si pe cat posibil calitativ.
Indicatorii folositi in aprecierea activitatii economice se pot clasifica dupa mai multe
criterii. Unul dintre aceste criterii il constituie sfera de cuprindere (si de referinta) in functie de
care se impart in:
- capacitatea de cazare;
- incasarile din prestari turistice;
- cazare;
- alimentatia publica;
- servicii suplimentare.
Indicatori care cunatifica eforturile pentru infaptuirea activitatii respective:
- marimea imobilizarilor;
- cheltuieli de productie;
- numarul total de salariati si structura acestora.
Indicatori referitori la perioada in care se desfasoara activitatea analizata:
- dimensiunea perioadei cercetare-proiectare-productie-desfacere;
- durata de amortizare, etc..
Indicatorii prezentati pana acum nu sunt indicatori propriu-zisi de eficienta economica,
deoarece ei nu asigura comparabilitatea intre efectul economic obtinut si efectul care a generat
rezultatul resepctiv.
O alta categorie o constituie indicatorii sintetici, cai care reflecta rezultatele intregii
activitati desfasurat; dintre acestia, se remarca, prin insemnatatea lor deosebita: profitul, rata
profitului, rata rentabilitatii, vulumul si nivelul cheltuielilor.
Acesti indicatori se intalnesc, de regula, la nivel microeconomic si exprima capacitatea
firmei de a-si asuma riscuri si de a utilize frontiera posibilitatilor de productie.
Profitul in forma bruta se obtine ca difernta intre venituri (incasari) si cheltuieli (costuri),
iar in forma neta, dupa deducerea impozitului. In determinarea profitului apar particularitati in
functie de forma pe care o iau rezultatele si care depinde de profilul agentului economic: astfel,
in cazul uneiintreprinderi hoteliere sunt luate in calcul incasarile (intr-un sens lar, veniturile) din
activitatea de cazare si idn prestatii suplimentare.
 In evaluarea eficientei, mai expresivi decat indicatorii absolute sunt cei relative, in
situatia de fata rata profitului si/sau rata rentabilitatii.
Rata profitului reprezintamarimea relative a profitului (calculate procentual) in raport de
un teren de referinta ce reflecta efortul depus pentru obtinerea acestuia. In functie de modelul d
eexprimare a efortului, in practica economica se delimiteaza mai multe forme si, respective,
modalitati de calcul pentru rata profitului, si anume:
rata economica a profitului, determinate ca raport procentual intre masa profitului si
vaoarea activelor totale-proprii si imprumutate:
rata comerciala a profitului, calculate ca raport procentual intre masa profitului si totalul
incasarilor (veniturilor), respective cifra de afaceri.
Rata comerciala a profitului este considerate forma cea mai elocventa de exprimare a
eficientei activitatii in sectorul tertiar inclusive a turismului, si, ca atare, cea mai utilizata. Cu
toate acestea ea nu reflectain sens riguros eficienta, intrucat nu asigura o comparatie intre surse si
rezultate, fiind un indicator de tipul effect/effect.
rata financiara a profitului, rezultat al raportului procentual dintre masa profitului si
activele (capitalurile) proprii :
rata rentabilitatii, se determina ca raport procentual intre masa profituluu si cheltuielile
(costurile) de productie si/sau comercializare a vacantelor :
Un alt indicator de cuantificare a eficientei in turism este volumul (nivelul absolut)
cheltuielilor si se obtine prin insumarea tuturor eforturilor (costurilor) necesare activitatii. Aceste
cheltuieli se prezinta intr-o structura diversa si se diferentiaza dupa mai multe criterii.
Astfel, din punct de vedere al destinatiei sau localizarii, se poate vorbi de cheltuieli de
productie, proprii hotelurilor si restaurantelor si cheltuieli de distributie - comercializare,
specifice intreprinderilor de transport si agentiilor de voiaj.
Din punct de vedere al volumului activitatii, se disting cheltuieli variabile, care se
modifica relative proportional cu variatia cifrei de afaceri (salarii, materii prime alimentare si
bauturi, transport aprovizionare si stocare) si cheltuieli fixe, caracterizate prin stabilitate pe
termen scurt (amortizari, chirii, administratie, unele cheltuilide intretinere).
De asemenea, cheltuielile se diferentiaza in functie de posibilitatea repartizarii lor asupra
fiecarui produs, prestatie sau activitate, in: cheltuieli directe si indirecte.
 Nivelul relative al cheltuielilor (costurilor) pune in evidenta consumul total de resurse in
raport cu rezultatele economice obtinute, respectiv incasarile sau cifra de afaceri:
Analizand in ansamblu indicatorii sintecici, rezulta ca eficienta, este o marime variabila
in timp si spatiu, dependenta de multitudinea de factorisi ca sporirea acesteia sa se poata realize
actionand asupra determinantilor sai, resepctiv:
volumul, calitatea si structura productiei turistice,
pretule de vanzare a vacantelor si, corespunzator, volumul incasarilor.
cheltuieli ( nivel si structura) de productie si comercializare, precum si asupra unor
elemente associate acestora.
Eficienta turismului poat efi apreciata, asa cum s-a aratat, si prin intermediul unor
indicatori partiali, surprind fie randamentul utilizarii factorilor de productie, fie rezultatele
obtinute intr-un compartiment al activitatii.
Din prima categorie fac parte:
productivitatea muncii , ca expresie a eficientei cheltuirii resurselor umane; in forma cea
mai comuna, aceasta se determina prin raportarea incasarilor / cifrei de afaceri la numarul
lucratorilor
productivitatea / randamentul capitalului ,indicator construit pe aceleasi principii si care
reflecta modul de utilizare a resurselor materiale si financiare
In cea de-a doua categorie de indicatori partiali, respectiv cei care se diferentiaza pe
componente ale activitatii, din cadrul acesteia se individualizeaza, prin continut si modul de
calcul, cei referitori la eficienta:
transporturilor turistice
cazari hoteliere
turismul international.
Alta grupa de indicatori ai eficientei economice sunt indicatorii care caracterizeaza
eficienta factorilor de productie ce participa la desfasurarea procesului de prestatie. Principalii
factori ai cresterii economice sunt: resursele materiale, umane si financiare.

Potenialul natural
 Judetul Suceava este situat in nordul regiunii Moldova a Romaniei, cea mai mare parte a
sa suprapunandu-se peste Bucovina de Sud.

Stema Judetului Suceava este formata dintr-un scut de culoare albastra pe care sunt
prezentate urmatoarele elemente : trei piscuri de munte, pe cel mai inalt dintre ele aflandu-se o
cruce, simbol al crestinismului(toate aceste elemente sunt din aur) ; crucea este strajuita de doi
lei din argint care tin in labele superioare o coroana voievodala de aur.

Simbolistica acestor elemente este evocarea cadrului natural, istoric si religios in care a
fost ctitorita cetatea de scaun a voievozilor Moldovei.

Zona Sucevei apare in scrierile marilor oameni politici, savanti, istorici ai neamului.
Balcescu o numea 'templul de glorie al moldovenilor'. Kogalniceanu - 'cea mai frumoasa parte a
Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu
cele mai renumite si mai bogate manastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui Stefan 151g63b cel
Mare'.

Pentru Nicolae Iorga aceasta zona, concentra, ca nici o alta parte a tarii, 'toata bogatia
stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri'. Si tot marele
isoric spunea : 'Pentru putine popoare se gaseste un tinut relativ mic ca acesta in care sa se
cuprinda atata frumusete, atata bogatie de astazi si amintiri din trecut asa de imbelsugate, de
indepartate si sfinte".

Dimitrie Onciul, scria: 'Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de
mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fara
exagerare, putem zice ca, in ceea ce priveste arta veche romaneasca, Bucovina ocupa un loc din
cele dintai in toata lumea ortodoxa. Daca Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca
romana, este tara clasica a trecutului roman in Dacia, Bucovina este tara clasica a trecutului
romanesc'.

Tipuri de turism care se practi n zon

In judeul Suceava se pot practica urmtoarele tipuri de turism:

a) Turismul Montan
Relieful munilor Climani cu complexul vulcanic aferent, stncile cu aspect ruiniform 12
Apostoli, relieful carstic i rezidual al masivului Raru, pdurea secular de la Giumalu,
gruparea cea mai ntins de muni cristalini Munii Bistriei Aurii i Munii Bistriei Mijlocii
precum i Masivul Suhard i Obcinele Bucovinei ofer condiii pentru practicarea de drumeii
montane, escalad, alpinism, echitaie, vntoare, pescuit, mountain bike, via ferrata, river
rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarn.
Drumeiile
Expunerea geografic a munilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi
sau de mai multe zile, care pot fi efectuate n circuit sau cu revenire n acelai loc din care s-a
plecat. Drumeiile, n marea lor majoritate de dificultate medie sau redus, sunt legate de
staiunile Vatra Dornei i Cmpulung Moldovenesc i sunt favorizate de nlimile moderate ale
Munilor Climani, Raru, Giumalu, Suhard i Bistriei.
Reeaua de trasee montane pe care turitii o au la dispoziie n Bazinul Dornelor este de
aproximativ 280 km. Exist trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate i
ntreinute de ctre Serviciul de Promovare i Dezvoltare a Turismului i Salvamont din cadrul
Primriei Municipiului Vatra Dornei. n masivul Raru-Giumalu exist 24 de trasee turistice
amenajate i omologate, acestea conducnd pn la Hotelul Alpin Raru, Cabana Pastoral
(masivul Raru) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalu.
Turismul ecvestru
Judeul Suceava ofer posibilitatea practicrii turismului ecvestru: echitaie sau plimbri cu
calul. Activitate de marc n cadrul Parcului Naional Climani, turismul clare a nregistrat pn
acum o foarte bun evoluie, ca urmare a solicitrilor i prizei de care s-a bucurat acesta n rndul
clienilor participani. Au fost create o serie de trasee i pachete turistice adecvate turismului
ecvestru i s-au procurat echipamente i cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate
diferite: uoare (cu durate cuprinse ntre dou i pn la patru ore) i mai complexe (de una i
pn la cinci zile).
Escalada, alpinism
 Reprezint o atracie deosebit pentru sportivii amatori i alpinitii profesioniti. Escalada
ncepe n luna mai i se termin n luna octombrie. Sezonul de escalad pe ghea ncepe n
decembrie i se termin n martie. Alpinismul se practic att vara, ct i iarna, mai ales n
Climani, Raru - Giumalu, Suhard.
Schi
Principalele zone cu potenial pentru dezvoltarea domeniului schiabil i practicarea altor
sporturi de iarn sunt: Vatra Dornei, Crucea, Broteni, aru Dornei, Gura Haitii, Dorna
Cndrenilor, Ciocneti, Mlini, Crlibaba, Pojorta, Cmpulung Moldovenesc, Gura Humorului
i Sucevia. n prezent, Vatra Dornei concentreaz cea mai mare densitate de turiti practicani ai
sporturilor de iarn. Staiunea pune la dispoziie turitilor 2 prtii de schi omologate, n lungime
de 800 m i 3.000 m, deservite de un telescaun, un teleschi i un babyschi, dar i 2 prtii de schi
fond.
Schiul fond este practicabil pe drumul ce leag satul Gura Haitii de Fosta Incint Minier,
dar numai n anumite condiii, n funcie de grosimea stratului de zpad, dac drumul a fost sau
nu deszpezit. Exist dou prtii n Vatra Dornei (prtiile Parc i Dealu Negru), dou prtii n
Cmpulung Moldovenesc (Runc i Raru), o prtie la Gura Humorului si trei prtii n mediu
rural (Sucevia, Mlini i Crlibaba).
Zborul cu parapanta
Pentru zborul cu parapanta, Vatra Dornei este locul cel mai indicat datorit condiiilor
deosebite oferite de Munii Suhardului, n special n Vrful Ouorul, care este considerat unul
dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, n special a parapantei i
deltaplanului. Aici se ntlnesc cei mai puternici cureni de aer din Romnia, se poate zbura ore
ntregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenii. Se poate practica pe tot parcursul
anului i la Prisaca Dornei, Pojorta, Udeti, Prhui.
b) Turismul Balnear
Judeul Suceava dispune de un potenial natural ridicat pentru tratamentul balnear al
diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone,
atermale, bicarbonatate sodice, calcice i feruginoase din Vatra Dornei ct i cele din Bazinul
Dornelor, mofetele naturale de sond cu mare puritate i concentraie de dioxid de carbon,
nmolul de turb din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turb oligotrof slab
mineralizat, bine descompus, cu coninut mare de coloizi organici i acizi humici, apele
minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia prim pentru o serie de proceduri care
se efectueaz n bazele de tratament.
Climatul, posibilitile curative ale apei, aerului, pdurilor, existena unor condiii bune de
cazare au fcut din Solca una din staiunile balneoclimaterice i de tratament dintre cele mai
renumite din judeulSuceava.
La nivelul judeului Suceava, se remarc n mod deosebit staiunea balneoclimateric de
interes naional Vatra Dornei, inclus n circuitul internaional i recomandat n tratamentul unor
afeciuni ale aparatului cardio-vascular, afeciuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului
respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc.
c) Turismul Cultural
Patrimoniu cultural-istoric i etnofolcloric al judeului Suceava are o mare valoare i
atractivitate turistic: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea cheia, Cetatea de Scaun a
Sucevei i Cetatea Zamca), construcii civile (Curtea Domneasc i Hanul Domnesc din
Suceava), precum i peste 25 de uniti muzeale, printre care:
Muzeul de Istorie din Suceava, cu Sala tronului, o realizare de excepie, unicat n
Romnia, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul Arta lemnului din
Cmpulung Moldovenesc, Muzeul de tiine Naturale din Vatra Dornei, Muzeul Tehnici
populare bucovinene din Rdui, Muzeul de Art Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de
Seam, Muzeul Apelor i Pdurilor din Flticeni, Casa muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt pstrtoare ale datinilor, tradiiilor, meteugurilor i obiceiurilor
strvechi, unde talentul i atracia ctre frumos se materializeaz n adevrate opere de art
ceramic, covoare esute manual, cojocrit, esturi, instrumente populare, mti etc. Judeul
Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate i realizate tematic
(Suceava, Rdui, Gura Humorului, Cmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama,
Marginea), precum i pentru importantele centre de creaie sau ateliere individuale ale meterilor
populari vestiti pentru meteugurile lor (Vatra Moldoviei, Ciocneti, Brodina, Poiana Stampei
ncondeiere ou, Marginea, Rdui ceramic, Mnstirea Humorului, Rdui, Arbore
esturi, Suceava, Rdui, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei icoane, Marginea, Gura
Humorului mpletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei pielrie, cojocrie, Solca ateliere
pentru formarea deprinderilor de via (tmplrie-sculptur), ce funcioneaz pe lng Centrul de
Plasament Mihail i Gavril Solca, coordonate de Direcia de Asisten Social i Protecia
Copilului Suceava i coala de Art Popular Solca meteugul prelucrrii lemnului,
coordonat de coala de Arta Popular Suceava, maistru creator, Gheorghe Brguan).
Manifestrile artistice i srbtorile populare tradiionale din tot cursul anului aduc n atenia
publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cntece i
dansuri, obiceiuri strvechi festivaluri de art plastic, de folclor, de datini i obiceiuri.
d) Turismul Religios
Turismul religios este astzi un fenomen complex care se afl n continu transformare i
diversificare, pstrndu-i ns elementul de baz care l-a consacrat: religia.
Numrul impresionant al bisericilor din judeul Suceava, cu interesantele fresce interioare i
exterioare, a fost pstrat nc din timpurile medievale. Datorit unicitii i valorii lor artistice,
acestea au fost adugate la Lista cu Moteniri Culturale Internaionale a UNESCO, n 1993.
n judeului Suceava, existena a numeroase biserici i mnstiri precum: Sucevia,
Moldovia, Vorone,Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Ptrui, Biserica Sf.
Gheorghe a Mnstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista
patrimoniului UNESCO) determin manifestarea turismului religios sub dou forme: vizite la
lcaurile sfinte i pelerinaje religioase cu ocazia unor srbtori de cult, a hramurilor mnstirilor
i bisericilor.
e) Ecoturismul
La nivelul judeului Suceava, practicarea ecoturismului este n faza de nceput. Munii
Climani se afl printre cei mai puin populai muni din Romnia, dar i printre cei mai
ameninai de intervenia omului, datorit fostei exploatri de sulf de sub Neagoiul Romnesc. n
prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus n urma
exploatrii sulfului.
Unicitatea Parcului Naional Climani, a Parcului Natural Bogdneasa i a celui dendrologic
de la Rdui, precum i frumuseea rezervaiilor naturale (Fneele seculare de la Calafindeti
Siret, Rezervaia Cheia Lucavei Moldovenesc, Rezervaia 12 Apostoli Dorna, Rezervaia
Tinovul Mare Dorna etc.) constituie potenial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.
f) Turismul Rural i Agroturismul
Exist o serie de factori favorizani care dau o not de optimism dezvoltrii acestei forme de
turism, precum: densitatea sporit a populaiei i a caselor n zonele deluroase i montane din
jude, frumuseea deosebit a acestor zone, calitatea aerului, existena unei faune i a unei flore
bogate, monumentele istorice cu valoare naional i internaional, precum i calitatea deosebit
a produselor ecologice obinute n aceste zone.
Din ce n ce mai muli turiti autohtoni i strini vin s se cazeze n mediul rural, atrai de
posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de via, precum i de activitile
sportive din natur.
Numrul pensiunilor rurale din judeul Suceava a crescut n mod considerabil, mai ales n
ultimii ani. Zonele deluroase i montane ndeplinesc toate condiiile necesare n sensul
dezvoltrii acestei forme de turism. O serie del ocaliti precum: Sucevia, Vama, Moldovia,
Putna, Ciocneti, Mnstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra arului, Poiana
arului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Crlibaba, Poiana Stampei, aru Dornei, Dorna Arini,
Brodina, Rca, Marginea, Argel sunt consacrate n practicarea acestui tip de turism, acestea
devenind treptat destinaii turistice n sine.
g) Turismul de afaceri
La nivel local, unitile hoteliere sunt dotate cu faciliti pentru organizarea de conferine,
simpozioane i traininguri.
Pe lng organizarea congresului sau a conferinei, beneficiarii au parte de un ntreg pachet
de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat,
servicii de traducere simultan, vizite pentru participani, programe de divertisment i mese
festive.
O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeul Suceava o constituie
existena Centrului Economic Bucovina. Centrul Economic i de Afaceri Bucovina este situat
lng Aeroportul Internaional tefan cel Mare i cuprinde spaii expoziionale, un parc
tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe sli de conferine i un restaurant.
Dac n anii trecui turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelier, n ultima
vreme i turismul rural a nceput s ofere soluii pentru turismul de afaceri. Turismul rural este o
alternative mai interesant, n special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu
depesc 30 de persoane, deoarece ofer o plaj mult mai larg de distracii, cum ar fi focul de
tabr, grtarul n aer liber, aroma mncrurilor "ca la mama acas", practicarea diverselor
sporturi, excursii i drumeii.
Manifestri organizate n jude
 Trgul de Snziene se desfoar n municipiul Suceava n perioada 22-24 iunie, n cadrul
manifestrilor prilejuite de Zilele Sucevei;
Festivalul Naional al Pstrvului, organizat la Ciocneti;
Festivalul de Art Medieval, organizat n luna august la Cetatea de Scaun Suceava;
Crciun n Bucovina, organizat anual n luna decembrie n municipiul Suceava;
Pate n Bucovina (Trgul Meterilor Populari, Drumul Oulor ncondeiate, Festivalul
Naional al Oulor ncondeiate, aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim etc);
Pelerin n Bucovina, organizat anual, la data de 15 august la Cacica i Putna, la care, pe
lng pelerini catolici din Romnia, sunt prezeni i pelerini din Polonia, Germania, Frana,
Ungaria, Austria, Italia;
Serbrile Zpezii, organizate n luna februarie n apropierea Prtiei Parc din municipiul
Vatra Dornei, atrag mii de turiti din ar i strintate etc.

Potenialul economic-social i dotrile tehnico-utilitare

Structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare, reprezinta componenta principala a

bazei tehnico-materiale a turismului, cazarea turistica facand parte din serviciile turistice de baza.

Unitatile de cazare turistica sunt acele constructii special amenajate si dotate, clasificate
dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le indeplinesc, a caror principal scop
este de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii pe toata perioada sederii turistilor
in respectivele unitati.

Conform prevederilor legale, unitatile de cazare turistica se impart in urmatoarele tipuri:

Hoteluri si hoteluri-apartament;

Hosteluri;

Hoteluri pentru tineret;

Moteluri;

Vile;

Cabane si unitati de tip casuta;

 Bungalouri;

Sate de vacanta;

Campinguri;

Pensiuni turistice rurale si urbane;

Camere de inchiriat in locuinte particulare.

Agroturismul

Sectorul agricol privat este reprezentat de dou societi agricole, care dein 215 ha teren
agricol, i 2.948 exploataii individuale, cu o suprafa total de 1.012 ha, din care:
2.705 exploataii cu o suprafa cuprins ntre 0,1 0,9 ha;
187 exploataii cu o suprafa cuprins ntre 1,0 3,0 ha;
56 exploataii cu o suprafa mai mare de 3,0 ha.
n privina utilajelor agricole, se constat urmtorul fenomen: dei numrul lor, cu
excepia tractoarelor, nu a sczut n ultimii ani, gradul de uzur este accentuat, durata de serviciu
la 50% dintre acestea fiind depit. n acest an agricultorii din Suceava au n dotare 25 tractoare
de diferite puteri, 24 pluguri, 20 grape cu discuri, 17 semntori, 12 maini pentru tratamente
chimice, 3 maini pentru administrat ngrminte chimice, 4 combine autopropulsate, 17
remorci pentru tractor, etc.
Creterea animalelor este o activitate mai puin reprezentativ la nivelul municipiului, n
special datorit suprafeelor mici de puni existente. Exist, totui, un numr de 3 ntreprinztori
particulari cu efective de 30 100 de capete (taurine i porcine).
n rest, forma de exploatare se realizeaz n 97% din cazuri cu 1-5 animale, form care nu
este performant din punct de vedere economic, asigurnd de cele mai multe ori doar
autoconsumul. Cele mai reprezentative ramuri ale industriei alimentare sunt: industria de morrit
i panificaie, industria crnii, abatorizarea i fabricarea preparatelor din carne, industria laptelui,
industria vinului i a buturilor alcoolice.
 Analiza S.W.O.T a turismului rural din zona

Analiza activitilor turistice n zona a reliefat rolul major care revine turismului n
dezvoltarea de perspectiv a dealurilor i podiurilor din Suceava.
Analiza tuturor aspectelor legate de potenialul turistic i distribuia teritorial a celor
mai importante obiective atractive din arealul studiat face obiectul unei imagini de ansamblu,
evideniat n cadrul unei analize SWOT, care privesc manifestarea fenomenului turistic n zon.
Analiza S.W.O.T se traduce prin puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari.
Punctele tari sunt reprezentate de:
Modernizarea echipamentelor de telecomunicaii i extinderea telefoniei fixe i mobile
Vechi tradiii n prelucrarea unor resurse locale;
Colaborarea, n vederea eficientizrii procesului administrativ, ntre administraia local
i unitile descentralizate ale ministerelor n teritoriu;
Punctele slabe sunt evidentiate prin:
Datorit configuraiei specifice a reliefului, accesul rutier i feroviar se realizeaz doar n
anumite culoare de trecere;
Amplificarea migraiei care cuprinde n special populaia tnr;
Prognoze demografice care evideniaz reducerea numarului de locuitori i schimbarea
structurii pe grupe de vrste;
Lenta adaptare a ntreprinderilor la modificrile din structura pieelor;
Oportunitatile apar ca fiind insotite de:
Extinderea zonei metropolitane;
Valorificarea potenialului uman n vederea transformrii oraului ntr-un puternic
centru administrativ, bancar, comercial, cultural i de nvmnt;
Existena unor instituii guvernamentale i neguvernamentale care se ocup cu
pregtirea i reconversia profesional;
Marile proiecte europene de infrastructur vor facilita transportul i vor duce la
creterea atractivitii turistice;
Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investiii strine; -
Facilitarea parteneriatelor dintre ntreprinztorii locali i cei strini; -
Dezvoltarea comerului electronic;
Amenintarile sunt inregistrate de:
Politicile protecioniste ale UE vor determina scderea importanei produselor
autohtone fa de cele ale rilor membre;
 Fiscalitate ridicat;
Insuficienta susinere a sectorului IMM (lipsa facilitilor);
Zone cu pant accentuat i alunecri de teren;
Prioritizarea investiiilor naionale ctre alte zone/regiuni;
Degradarea mediului natural pe axele noi de transport;
Nerespectarea reglementarilor urbanistice n dezvoltarea oraelor.
Creterea gradului de mbtrnire a populaiei;

Prezentarea pensiunii

Totul a inceput in anul 2000, cand la marginea orasului Gura Humorului si-a facut
aparitia o pensiune agroturistica ce a primit numele Casa Elena, aceasta si-a deschis portile sub
forma unei casute cu 8 camere si a unui mic restaurant.

Oamenii pe care ii veti intalni la Pensiunea Casa Elena, mancarea si bauturile

traditionale, condtiile de cazare, dar mai ales activitatile de la micro ferma vor crea atmosfera de
recreere si comfort, de relaxare si liniste pe care le cauta.
 Pentru petrecerea timpului liber, clientii pot profita de obiectivele turistice aflate in
imediata apropiere a pensiunii sau pot desfasura activitati turistice specifice unei gospodarii.
In acelasi timp restaurantul si-a marit capacitatea ajungand sa inglobeze la ora actuala o
noua sala cu specific bucovinean, ce poate gazdui un numar de 300 de persoane, transformandu-
se in locul ideal pentru nunti si bufete suedeze.

Pensiunea beneficiaza de un spatiu de teren cu o arie de extindere de 5 ha acesta fiind

impartit intr-un spatiu verde, unde sunt incluse foisorul , un leagan si locul de joaca pentru copii
precum si o gradina destinata curturilor legumicole.
La aceasta unitate se poate servi o masa traditionala in adevaratul sens al cuvantului, cu
produse naturale din ferma proprie ce cuprinde purcei, pasari de curte si legume din gradina.
De asemenea, punem la dispozitia clientului formele de agrement, pentru ca, indiferent de
anotimp,acestia sa poata petrece timpul liber intr-un mod cat mai agreabil.
La cerere, pensiunea va poate pune la dispozitie propria masina de teren cu care puteti
ajunge in minunate locuri din zona.
 Activiti desfurate n pensiune
Situata in mijlocul unei frumoase gradini, pensiunea Casa Elena desfasoara atat o
activitate turistica, cat si una agrozootehnica.

In vederea desfasurarii activitatii turistice, pensiunea a pus la dispozitia clientilor un loc

de odihna si relaxare in natura.
Insa o data cu trecerea anilor aceasta si-a marit capacitatea la 11 camere din care 1
apartament care este compus din baie ,camera si dressing , 4 camere cu pat matrimonial si bai,
precum si 6 camere cu 2 paturi , acestea fiind constant modernizate si reamenajate pentru a
asigura confortul maxim clientilor.
In ceea ce priveste activitatea agrozootehnica aceasta este reprezentata de gradina unde se
gasesc culturile legumicole si adaposturile pentru animale.
Datorita faptului ca desfasoara o activitate agrozootehnica, pensiunea prezinta anumite
beneficii fata de o locatie ce se ocupa doar cu activitatile turistice.Deoarece, majoritate
persoanelor din mediu urban care nu au ocazia de a merge intr-un mediu rural pot participa la
toate activitatile care se desfasoara in cadrul pensiunii agro-zootehnice.

Analiza eficenei economice a pensiunii Casa Elena

Pentru desfasurarea activitatii, pensiunea face o serie de cheltuieli, obtinand anumite

produse,care prin comercializare genereaza incasari sau venituri. Majoritatea acestor venituri
provin din activitatea de baza, dupa cum cele mai importante cheltuieli se refera la aceasta
activitate.
Veniturile totale ale pensiunii agroturistice se stabilesc prin insumarea veniturilor
realizate in cele doua sectoate de activitate. Suma incasarilor sintetizeaza rezultatele activitatilor
multiple care se desfasoara in cadrul pensiunii agroturistice.
Productia vegetala si animala obtinuta este destinata autoconsumului in vederea obtinerii
mancarurilor de calitate si sanatoase in restaurant.
Datorita acestor produse obtinute pensiunea are un castig foarte mare in ceea ce privesc
cheltuielile care se reduc din privinta materiei consumabile.
O alta cale prin care pensiunea obtine venit este dea de turism deoarece cu banii obtinuri
din cazare sunt destinati cheltuielor lunare, precum energia, TV , combustibil etc.
Venituri obtinute din partea familiei precum pensia, alocatia, sunt destinate nevoilor
personale.
 Cheltuielile la nivelul pensiunii sunt repartizate la fel ca si cheltuilile, pe categorii:
cheltuieli cu productia zootehnica, cheltuieli cu productia vegetala si cheltuieli cu activitatea de
turism.
In componenta cheltuielilor pentru sustinerea activitatilor din sectorul vegetal avem atat
inputurile cu materia prima , cat si cu forta de munca.
Cheltuielile privind lucrarile solului sunt reprezentate de pregatirea terenului,cheltuielile
cu ingrasamintele care se aplica odata cu aratura,cheltuielile cu samanta care trebuie sa fie de cea
mai buna calitate si rezistente la conditiile climatice in vederea obtinerii unei productii ridicate.
In cadrul cheltuielilor cu productia zootehnica se intalnesc cheltuieli pentru furaje,
cheltuieli pentru veterinar precum si cele pentru forta de munca depusa.
Cheltuielile cu activitatea de turism sunt reprezentate in special de stategia de promovare
a pensiunii si cele de sustinere a locatiei.

Concluzii
Agroturismul din zona Sucevei este o metoda prin care proprietarii unei pensiuni obtin un
venit in plus fata de alte complexe din tara.

Datorita amplasarii pensiunii, clientii pot beneficia de un aer proaspat si curat, precum
este permisa si participarea lor la activitatile fermei care se realizeaza zi de zi.

Productia obtinuta este destinata realizarii de mancaruri traditionale din zona, care se
servesc in restaurantul pensiunii.

Cheltuielile sunt mai reduse din punct de vedere al aprovizionarii cu materie

consumabila, insa mai mari din punct de vedere al pregatirii terenului precum si a achizitionarii
rsadurilor.

Bibliografie
www.scribd.com

www.wikipedia.ro