UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

NDRUMTOR,
CONF. DR. STEJREL BREZULEANU

STUDENTA,
Dragan Andreea Madalina

1
2015

2
MEMORIU JUSTIFICATIV PRIVIND MODERNIZAREA SI

DEZVOLTAREA CAPACITATII TEHNICE DE PRODUCTIE

PRIN ACHIZITII DE UTILAJE

SC GAM DRAG SRL

3
 CAPITOLUL Pagina nr.

Cererea de finantare
Date generale

Denumirea solicitantului

Scurt istoric al solicitantului

Obiecte de activitate CAEN

Bunurile si terenurile aflate in exploatare

Descrierea proiectului

Denumirea investiiei

Elaborator (coordonate de identificare)

Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea)

Descrierea obiectivelor propuse

Piata de aprovizionare/desfacere
Date privind fora de munc si managementul proiectului
Descrierea achizitiilor de bunuri realizate prin proiect
Durata de realizare (luni) si etape principale diagrama Gantt
Valoarea investiiei

4
1 Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia (adresa)

Beneficiar: S.C. GAM DRAG S.R.L

Sediul social: SAT Raducaneni, comuna Raducaneni, judetul Iasi
Cod Unic de Inregistrare: 31604125
Nr. de ordine in Registrul Comertului: J22/828/2013
Coont bancar: RO13MIRO0000898734455601
Banca: ProCredit Bank

1.2 Scurt istoric al solicitantului (o descriere a societatii solicitante, de la infiintarea acesteia pana in
prezent. Evolutia proprietatilor detinute, evolutia personalului si altele)

S.C. GAM DRAG S.R.L. cu sediul in sat Raducaneni, comuna Raducaneni, CASA nr. 755, judetul
Iasi s-a infiintat la data 08.05.2013 atribuindu-i-se Codul Unic de Inregistrare 31604125 si numarul
de ordine la Registrul Comertului J22/838/2013.. Societatea s-a constituit cu un capital social,
subscris si integral varsat, in numerar de 300 lei, divizat in 30 parti sociale avand fiecare valoarea
nominal de 10 lei si fiind detinut in procent de 100%.

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la
Oficiul Registrului Comertului in sensul ca desfasoara respectivele activitati codul CAEN)

Cod CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea
regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului Bucati
fix bilant
-Lei-
1.CLADIRI
TOTAL
Hala 10.02.2014 10000 1

2.UTILAJE
TOTAL
Platforma de 30.05.2014 20000 1
utilaje

5
 3.ANIMALE
NU ESTE
CAZUL

4.ALTELE NU
ESTE CAZUL
TOTAL GFTK33322H45FHFHFHFH33333303030

TERENURI
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) / Valoarea Regim juridic
crt Judet/Localitate Categoria de folosinta contabila
- Lei-
1. Judetul Iasi, 500.000 / Arabil 1.000.000 Proprietate
Comuna
Raducaneni, Sat
Raducaneni
2. Curti constructii 1000 mp / Curti 6000 Concesiune
Constructii

S.C. GAM DRAG S.R.L. are drept de folosinta asupra suprafetei de 50 ha, conform tabelului
centralizator nr. 5412/RG din 15.08.2015 emis de primaria comunei Raducaneni, judetul Iasi.

2 Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiiei (titlul investitiei)

Modernizarea exploatatiei agricole in achizitia de utilaje in comuna Raducaneni, judetul Iasi.

2.2 Elaborator (date despre realizatorul proiectului)

Dragan Andreea Madalina, studenta in anul III al facultatii de Agricultura, specializarea Inginerie
Economica.

2.3 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeul, localitatea)

Regiunea N-E, judetul Iasi, comuna Raducaneni, sat Raducaneni.

6
2.4 Descrierea obiectivelor propuse prin proiect, respectiv:

- descrierea fluxului tehnologic detaliat prin care se obtin produsele

Activitatea principala a solicitantului este cultura de camp a prasitoarelor si paioaselor. Ansamblul

de procese si masuri adoptate in sensul obtinerii unui produs reprezinta o tehnologie specifica.
Produsul final, in cazul activitatii fermei, este productia agricola reprezentata de cantitatea de
seminte uniforme calitativ (grau, porumb, floarea soarelui). Produsul final este livrat direct catre
client caruia i se asigura, dupa caz, transportul pana la siloz. In privinta fluxului de productie, acesta
poate fi schematic reprodus astfel:

GRAUL

Grul este pretenios fa de planta premergtoare deoarece trebuie semnat toamna, destul de
devreme, astfel nct pn la venirea frigului s rsar, s nfreasc i s clreasc pentru a rezista

7
peste iarn. n plus, planta de gru are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere mic de
strbatere n profunzimea solului i de absorbie a substanelor nutritive din sol.

Din aceste motive, grul de toamn prefer premergtoarele cu recoltare timpurie, care las solul
structurat, bogat n substane nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel nct, pn n toamn
acesta s acumuleze ap, nitrai, s se aeze, s fie distruse buruienile, s fie mrunite i ncorporate
resturile vegetale.

Grul este pretenios la ngrare din cauza anumitor particulariti; n primul rnd, sistemul radicular
al grului este slab dezvoltat, exploreaz un volum redus de sol i are o putere mic de solubilizare i
absorbie a elementelor nutritive din rezerva solului. n plus, consumul maxim de elemente nutritive
al plantelor de gru are loc ntr-o perioad scurt de timp, de la alungirea paiului i pn la coacere,
interval n care este absorbit circa 80% din potasiu; n acest interval, grul trebuie s aib la
dispoziie cantitile necesare de elemente nutritive i n forme uor accesibile.

ngrmintele organice. Cele obinuit folosite: gunoiul de grajd semifermentat i mustul de gunoi
sunt bine valorificate de cultura grului. Aceste ngrminte pot fi aplicate direct n cultura grului,
sau, mai frecvent, la planta premergtoare (porumb, sfecl), urmnd ca grul s beneficieze de
efectul remanent.

8
Administrarea ngrmintelor organice este important ndeosebi pe solurile argiloiluviale (acide, cu
mult argil), precum i pe solurile erodate sau prea uoare, deoarece pe lng aportul de elemente
nutritive, ele mbuntesc proprietile fizice, chimice i biologice ale solului.

Dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de gru sunt de 15-20 t/ha, ncorporate sub
artur, iar sporurile de recolt por depi 1500 kg boabe la ha.

Grul este o cultur cu o tehnologie total mecanizat, deosebit de rentabil sub aspectul consumului
de for de munc. Felul lucrrilor de ngrijire care se aplic grului i numrul acestora depinde de
foarte muli factori (calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor n toamn i starea de
vegetaie la desprimvrare, mersul vremii i al vegetaiei n primvar; rezerva de buruieni,
infestarea cu boli i duntori, dotarea tehnic, posibilitile materiale i calificarea cultivatorilor).
Sunt situaii n care sunt necesare sau sunt efectuate numai 1-2 lucrri de ngrijire i sunt situaii n
care sunt efectuate foarte multe lucrri (7-8 treceri).

Momentul optim de recoltare a grului este maturitatea deplin, atunci cnd boabele ajung la 14-15%
umiditate; n acest stadiu mainile de recoltat lucreaz fr pierderi i boabele se pot pstra n bune
condiii, fr a fi necesare operaiuni speciale de uscare. De regul recoltatul ncepe mai devreme,
cnd boabele au 18% umiditate, din cauza suprafeelor mari cultivate cu gru, care trebuie recoltate
pentru a prentmpina ntrzierea i pentru a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorit
supracoacerii sau a vremii nefavorabile); n acest caz este absolut necesar uscarea boabelor, pentru a
aduce la umiditatea de pstrare i a evita deprecierea calitii lor.

Pregatirea patului germinativ se realizeaza dupa 10 zile de la arare si urmareste nivelarea terenului si
realizarea unui strat de sol afanat si maruntit pe adancimea de semanat printr-un numar cat mai redus
de treceri.
Pregatirea terenului pentru semanat se va realiza cu grapa cu discuri purtata (achizitionata prin 55
proiect) si combinatorul purtat (achizitionat prin proiect) in agregat cu tractorul 100 120 CP
(achzitionat prin proiect). Utilaje folosite (dupa implementarea proiectului):
- Tractor 100 120 CP;
- Tractor 250 280 CP;
- Plug reversibil;
- Grapa cu discuri;
- Combinator purtat.

Fertilizarea

9
Fertilizarea minerala se foloseste in functie de gradul de fertilitate a solurilor.
Epoca de aplicare: gunoiul de grajd, ingrasamintele cu fosfor si potasiu se vor aplica sub aratura
adanca. Fertilizarea faziala (ingrasaminte foliare cu macro si microelemente) asociate cu combaterea
chimica a buruienilor sau a bolilor si daunatorilor, aduce sporuri eficiente la productia de grau.

Utilaje folosite :
- Tractor 250 280 CP;
- Grapa cu discuri purtata.
Smna i semnatul Smna de gru destinat semnatului trebuie s aib puritatea fizic
minimum 98%, facultatea germinativ minimum 85% i MMB ct mai mare.

Epoca de semnat a grului se stabilete astfel nct, pn la venirea iernii s rmn 35 - 45 zile n
care plantele s vegeteze normal, n care s se acumuleze 450 - 500C temperaturi pozitive, astfel
nct, la intrarea n iarn plantele de gru s ajung n stadiul de 2 - 3 frai i 3 - 4 frunze (fr ca
fraii s fie prea dezvoltai).
Se va semana n intervalul 10 septembrie - 15 octombrie.
Cantitatea de smn la hectar va fi ntre 220 i 250 kg smn/ha.
Adncimea de semnat a grului depinde de umiditatea solului, textur, soi, mrimea seminei, data
semnatului. Grul este semnat la 5 6 cm adncime.

Semnatul se va realiza la distanta de 12,5 cm. Lucrarea de semanat se va realiza cu semnatoarea

mecanica pentru cereale paioase (achizitionata prin proiect) in agregat cu tractorul 250 280 CP
(achizitionat prin proiect). Utilaje folosite (dupa implementarea proiectului):
- Tractor 250 280 CP;
- Semanatoare mecanica pentru cereale paioase;

Lucrarile de intretinere Combaterea buruienilor se efectueaza prin respectarea tuturor lucrarilor

agrotehnice si fitotehnice sau prin aplicarea de erbicide, in functie de gradul de imburuienare si
structura speciilor de buruieni. Combaterea bolilor se efectueaza prin respectarea masurilor
agrotehnice (rotatie, lucrarile solului, epoca de semanat, densitate, etc.) si prin aplicarea unor
substante chimice. Combaterea daunatorilor se efectueaza si aceasta in functie de specia daunatoare
si se va face cu erbicidatorul agricol (inchiriat de la terti) in agregat cu tractorul 250 280 CP
(achizitionat prin proiect).

Utilaje folosite:
10
- Tractor 250 280 CP;
- Combinator purtat.

Utilaje inchiriate de la terti: - Erbicidator agricol. Recoltarea Momentul optim de recoltare a grului
va fi la maturitatea deplin, atunci cnd boabele ajung la 14 - 15% umiditate; n acest stadiu mainile
de recoltat lucreaz fr pierderi i boabele se pot pstra n bune condiii, fr a fi necesare operaiuni
speciale de uscare.
Recoltarea se va face cu combina de recoltat (achizitionata prin proiect) in agregat cu hederul pentru
cereale paioase (achizitionat prin proiect) si caruciorul transport heder (achizitionat prin proiect).

Utilaje folosite (dupa implementarea proiectului):

- Combina de recoltat;
- Heder pentru cereale paioase;
- Carucior transport heder.

Porumbul

Porumbul este o plant anual ierboas. Embrionul dezvolt rdcina care crete foarte repede n
adncime mpreun cu rdcinile adventive seminale constituie sistemul radicular temporar al
plantei. Dup cteva zile de la rsarire, porumbul formeaz n sol primul nod tulpinal; distana dintre
smna i primul nod se numete mezocotil i este capabil s formeze rdacini pe orice punct al
lungimii sale. Pe tulpin se formeaz apoi mai multe noduri succesive, cu internoduri foarte scurte.
11
Structura anatomic a bobului de porumb este foarte asemnatoare cu structura bobului de gru.
Raportat la greutatea total, diferitele pri ale bobului de porumb reprezint, nveliul 7 - 10%,
stratul aleuronic 8 - 12%, endospermul 70 - 75%, embrionul 10 - 12%. La bobul de porumb nveliul
seminei este alctuit dintr-.o membran subire, semipermeabil, iar embrionul este mult mai
dezvoltat..
Aratura se executa imediat dupa eliberarea terenului de catre planta premergatoare, perioada
septembrie-octombrie, la 25-30 cm adancime.
Lucrarea se va executa cu plugul (achizitionat prin proiect) in agregat cu tractorul 100 120 CP
(achizitionat prin proiect), combinatorul purtat (achizitionat prin proiect) si grapa cu discuri purtata
(achizitionata prin proiect).
Aceasta lucrare are scopul de a realiza conditii de viata cat mai bune, necesare cresterii si dezvoltarii
armonioase a plantelor ce urmeaza a fi cultivate.

Tractorul si plugul vor permite efectuarea araturii in timpi optimi, evitandu-se intarzierea acestei
lucrari ca urmare a efectuarii cu mijloce de munca inchiriate, cu efecte pozitive asupra starii culturale
a campului, prin distrugerea resturilor vegetale, a buruienilor si a daunatorilor din sol.

Pregatirea patului germinativ se realizeaza primavara (aprilie) si urmareste nivelarea terenului si

realizarea unui strat de sol afanat si maruntit pe adancimea de semanat printr-un numar cat mai redus
de treceri.
Pregatirea terenului pentru semanat se va realiza cu grapa cu discuri purtata (achizitionata prin
proiect) si combinatorul purtat (achizitionat prin proiect) in agregat cu tractorul 100 120 CP
(achizitionat prin proiect). Scopul acestei lucrari agricole este de a crea un strat de sol bine maruntit
si nivelat, pe adancimea de semanat, asezat in profunzime si afanat la suprafata, pentru a fi
incorporata bine samanta in sol.

Utilaje folosite:
- Tractor 100 120 CP;
- Plug;
- Grapa cu discuri purtata;
- Combinator purtat.

Smna i semnatul

12
La semanat se foloseste numai samanta certificata, achizitionata de la produactori certificati. Epoca
de semanat corespunde perioadei cand in sol la adancimea de 10 cm se stabilizeaza temperaturi de
peste 8 - 10 grade C. Semanatul se realizeaza cu ajutorul semanatoarei plante prasitoare
(achizitionata prin proiect), in agregat cu tractorul 250 280 CP (achizitionat prin proiect).
Semanatoarea plante prasitoare va avea caracteristici tehnice performante si va asigura un semant
uniform al porumbului boabe, cu pierderi reduse de samanta si in timpii optimi efectuarii acestei
lucrari.
Epoca de semanat corespunde cu luna aprilie.
Utilaje folosite (dupa implementarea proiectului):
- Tractor 250 280 CP;
- Semanatoare plante prasitoare

Lucrarile de intretinere a culturii

Alegerea corect a plantei premergtoare, efectuarea unor lucrri de pregtire a patului germinativ de
bun calitate, constituie msuri eseniale pentru prevenirea mburuienrii culturii.
n funcie de gradul de mburuienare, de nsuirile solului, de regimul precipitaiilor i de felul
plantei n cursul perioadei de vegetaie sunt necesare: 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile
manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea porumbului,
iar prasilele se executa la intervale de 10-20 de zile in functie de aparitia buruienilor, urmarindu-se ca
lanul de porumb sa fie mentinut curat. Pritul, urmrete n primul rnd distrugerea buruienilor i
realizarea unui strat de sol afnat la suprafaa solului, care s contribuie la pstrarea apei n sol,
aerisirea acestuia etc. Printre rndurile de plante pritul se execut mecanic cu combinatorul purtat
(achizitionat prin proiect) in agregat cu tractorul 100 120 CP (achizitionat prin proiect), iar pe rnd
pritul se execut manual. Viteza de deplasare a agregatului la prima prail este de 4- 5 km/or, iar
la prailele urmtoare viteza va fi mai mare, respectiv de 6-8 km/or.

Combaterea chimic a buruienilor din cultura porumbului asigur importante sporuri de producie.
Aceasta se realizeaz prin tratamente la sol, nainte sau dup semnat, i tratamente n perioada de
vegetaie. Frecventele perioade secetoase din primvar impun folosirea i ncorporarea n sol a unor
erbicide volatile. Pentru folosirea erbicidelor nevolatile, se caut perioade mai umede de aplicare a
acestora sau zonele cu precipitaii. Pentru a le folosi cu maxim eficien, este recomandabil ca
aplicarea erbicidelor s se fac conform indicaiilor inginerilor agronomi sau a specialitilor-
cercettori n acest domeniu. n timpul perioadei de vegetaie, porumbul suport mai bine
tratamentele n faz de 3-5 frunze i acestea se aplic n special pentru combaterea buruienilor

13
perene. Este foarte indicat o alternan a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile
de porumb.

Combaterea daunatorilor (viermi sarma, sfredelitorul porumbului si ratisoara) se face prin metode
profilactice (rotatie rationala, samanta certificata, distrugerea sau strangerea de pe camp a resturilor
vegetale), mecanice (distrugerea buruienilor care reprezinta gazde intermediare pentru insectele
daunatoare, prasile) si prin aplicarea tratamentelor chimice specific.

- descrierea pietei produselor pe care societatea le produce la nivel national, regional si local

Piaa produciei de cereale

Structura culturilor din Romnia i, respectiv, a produciei vegetale este dominat de producia de
cereale. Suprafeele agricole ocupate de aceste culturi reprezint circa 66% din suprafaa cultivat
anual. Dintre acestea, grul i porumbul culturi tradiionale pentru agricultorul romn, indiferent de
mrimea gospodriei sau a fermelor dein procente semnificative, respectiv 57% din suprafaa
total cultivata (n anul 2009) i 85% din suprafaa cultivata cu cereale (n anul 2009).
Ca urmare, msura n care agricultura romneasc evolueaz de la economia tradiional la
economia de pia se poate aprecia prin modul n care producia acestor culturi se valorific,
respectiv prin dinamica cantitilor de gru sau porumb care se consum prin cumprare de la
productor. Valorificarea pe pia a cerealelor reprezint, de altfel, o cerin a modernizrii
economice. n absena circuitelor comerciale nu se pot majora resursele acumulate pentru investiii i
nici nu se poate ndeplinii dezideratul fiscalizrii acestui sector.

Valorificarea produciei de gru

Valorificarea produciei de gru Dei producia de gru are o valorificare prin vnzare-cumprare
mult peste cea a produciei de porumb (i datorit utilizrii porumbului ca furaje), totui
comercializarea grului pe pia este mult sub nivelul nregistrat n celelalte ri europene. n
Romnia, n anul 2009 , se comercializa 69,3% din producia utilizabil. n Spania procentul era de
93,7%, iar n Italia de aproape 90%. Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristic o
reprezint evoluia concordant a produciei i a vnzrilor n afara agriculturii, astfel nct proporia
ntre acestea nu se modific n mod substanial. Dei au fost ani agricoli cu producie redus la
jumtate (precum n anul 2007), autoconsumul (utilizarea intern la productor) s-a diminuat mai
puin.

14
In ultimi ani autoconsumul de gru, pentru furaje i semine, precum i pentru prelucrarea n vederea
consumului uman n gospodriile populaiei s-a stabilizat la circa 1,6 mil. tone. Extinderea pieei
grului s-a manifestat, mai ales, dup aderarea Romniei la UE. Din acest punct de vedere, evoluia
din anii 2008 i 2009 este sugestiv, cu att mai mult cu ct producia de gru utilizabil a fost n
anul 2009 cu circa 2 mil. tone mai mic dect n anul 2008. Ca urmare a produciei mai reduse, n
anul 2009 cererea intern a fost asigurat prin reducerea stocurilor. n aceste condiii, vnzrile n
afara agriculturii au continuat s-i majoreze ponderea n producie, apropiindu-se astfel de pragul de
70%. Fa de anul 2007, cnd ponderea vnzrilor n producie a fost chiar sub valoarea din 2004, s-a
nregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte procentuale.
In cazul utilizrii grului pentru furaje, cumprrile reprezint mai puin de 20%, chiar dac
cantitile totale de gru pentru furaje s-au redus de la aproape 1,4 mil. tone n anul 2006 la circa 0,5
mil. tone n anul 2009.

Valorificarea produciei de porumb boabe

Aa cum se meniona n primele pagini, bilanul de aprovizionare pentru porumb boabe se

deosebete semnificativ de bilanul de aprovizionare al grului prin faptul c principala destinaie
pentru porumb o reprezint utilizarea ca furaj.
Dac la gru, pentru aceast destinaie se utilizeaz circa 8% din resurse, la porumb 73% din resurse
sunt utilizate ca furaje.
Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe pia a porumbului ntre Romnia i alte ri din
UE rmn la fel de ridicate. n Romnia ponderea produciei comercializat pe pia n total
producie este de 39%. n Ungaria procentul se apropie de 87%, n Spania de 80%, iar n Italia de
78%.

SC GAM DRAG S.R.L. va avea o pozitie concurentiala buna, determinata de tipologia fermelor din
zona (cu competitivitate si inzestrare tehnica reduse) si un avantaj concurential ridicat determinat de
calitatea productiei. Pentru solicitant, principalii concurenti sunt producatorii persoane fizice si
juridice cu o suprafata de teren similara, care au cheltuieli de exploatare si randamente la hectar
asemanatoare.

15
Strategia de piata

n economia de pia, orice organizaie i n mod deosebit o organizaie cu scop lucrativ i concepe
o politic proprie, prin care i desemneaz direciile de evoluie n viitor, precum i modalitile
concrete de nfptuire a acesteia, politic ce trebuie s-i asigure permanena pe pia i mai
ales dezvoltarea de ansamblu.
O component de baz a politicii ntreprinderii este politica de marketing care-i ofer
posibilitatea receptrii promte i reale a semnalelor pieii i-i permite adaptarea rapid la modificrile
aprute pe pia, cu maxim eficien. Astfel, ntreprinderea poate s evalueze corect parametrii pieii
i s aloce resursele de care dispune corespunztor cererii reale, poate s sesizeze segmentele
neacoperite de pe pia i avantajele comparative fa de concureni.
n condiiile actuale, nici o ntreprindere nu-i permite s activeze fr a avea o perspectiv clar, att
pe termen scurt ct i pe termen lung, care s-i asigure subzistena, dar i raionalitatea,
eficiena n condiiile n care mediul ambiant devine tot mai complex i mai dinamic.
Strategia de piata, desemneaz liniile definitori ale atitudinii i conduitei ntreprinderii n
vederea atingerii anumitor obiective (C. Florescu (coord.) op. cit., p.275). Ea este reprezentat
de ansamblul obiectivelor concrete care trebuie nfptuite ntr-o perioad de timp, a
mijloacelor i metodelor prin care acestea se transpun n practic, exprimnd tendinele i
exigenele ce se impun pentru atingerea performanelor stabilite, a cror nivel se msoar cu
ajutorul unor indicatori economici, cum ar fi: volumul activitii, cota de pia, profit etc.
Strategiile de succes sunt cele prin care se determin oportunitile de pia i avantajul competitiv,
avnd la baz rezultatele controlului de marketing ce pun n eviden: riscurile, situaiile
favorabile,punctele tari i slabe ale organizaiei. Prin transpunerea lor n practic trebuie s se creeze
un asemenea sistem de raporturi ntre ntreprindere i mediul ambiant nct s se asigure plasarea ei
ntr-o poziie ct mai bun n confruntarea cu ceilali competitori.

- descrierea zonei in care este localizata investitia (descrierea comunei)

Descrierea zonei Rducneni

Comuna Raducaneni este situata in partea de sud-est a judetului Iasi, la o distanta de aproximativ 44
km de municipiul resedinta de judet, pe traseul DN 28 Sabaoani-Iasi-Albita. Comuna Raducaneni are
in componenta patru localitati: Raducaneni (format prin contopirea satelor Raducaneni si Bazga),
Isaiia, Bohotin si Rosu. Are ca vecini:
la nord si nord vest - comuna Costuleni,
la sud vest comuna Ciortesti,

16
 la sud comunele Dolhesti, Mosna,
la est comuna Gorban,
la nord est comuna Grozesti.
In ceea ce priveste situarea in raport cu infrastructura majora de cai de comunicatie, comuna
Raducaneni beneficiaza de traseul DN 28, care traverseaza teritoriul administrativ pe directia NV-SV,
concentrand pe traictoria sa si intravilanele a trei dintre localitatile componente (Raducaneni,
Bohotin si Isaiia). Acest drum national a fost reclasat din drum judetean, si este singura axa majora
de circulatie care structureaza teritoriul. Legaturile cu unitatile administrative care nu se situeaza pe
aceasta axa sunt asigurate printr-un drum judetean (DJ 244 F), care conecteaza comunele Dolhesti,
Mosna si Grozesti cu centrul de sistem, respectiv printr-un drum comunal (DC 66) care face legatura
cu comuna Ciortesti.

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Rducneni se ridic la 7.200

de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
7.678 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (90,26%), cu o minoritate de romi (4,6%).
Pentru 5,07% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodoci (66,51%), cu o minoritate
de romano-catolici(28,08%). Pentru 5,07% din populaie, nu este cunoscut apartenena
confesional.

Cadrul natural

Teritoriul comunei Raducaneni apartine reliefului de podis monoclinal al Platformei Moldovenesti,

caracterizat de prezenta platourilor monoclinale si cuestelor, respectiv a formelor de vale
subsecventa, consecventa si obsecventa, rezultate prin actiunea factorilor erozionali asupra structurii
monoclinale. Portiunea din extremitatea estica a comunei apartine unitatii joase a sesului Jijiei, care
are o latime medie de 2.5 km si o altitudine absoluta de cca. 30 m, cu un relief de acumulare
fluviatila.
Altitudinile maxime se intalnesc in partea de NV (ating cca 415 m), unde se desfasoara treapta cea
mai inalta de relief, respectiv platourile Dolhesti-Bunesti, situate la extremitatea estica a Podisului
Central Moldovenesc.

Altitudinile minime se intalnesc in sesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul Gorban, fiind de 28 29 m.

De la vest la est, relieful prezinta o serie de trepte succesive, care coboara spre sesul Prut Jijia,
intrerupte in zona centrala de valea paraului Bohotin.

17
Pe dreapta paraului Bohotin, platoul monoclinal a fost fragmentat de catre afluentii permanenti sau
cu scurgere intermitenta ai acestuia printr-o serie de dealuri:
Dealul Ursoaia (270 m) si Gorgului, separate de paraul Pietrele, afluent al Bohotinului;
Platoul Paguba si dealul Tarina, situate la sud de localitatea Raducaneni, ale caror versanti au o
pozitie favorabila pentru culturile viti-pomicole;
Dealul Garnet margineste spre vest satul Bohotin, fiind afectat de procese geomorfologice actuale
intense (alunecari, ravenare), cu forme de relief aferente (cornise de desprindere, corpuri deluviale,
organisme torentiale);
Dealul Bacalu, cu o altitudine de 267 m, localizat la vest de dealul Garnet si la sud de localitatea
Raducaneni;
Dealul Pietris din estul satului Bohotin, cu o altitudine de 225 m, acoperit cu pasuni;
Dealul Chiriloaia, situat in sudul satului Isaiia, acoperit de un masiv forestier;
Dealul 2 Lei, localizat in partea de NV a comunei, constituie prin amplasarea sa punctul de
acces in satul Raducaneni; Pe stanga vaii Bohotinului se dispun alte forme deluroase, dintre care se
disting: o Dealul Rediu; o Dealul Marmora; o Dealul Cretu; o Dealul Mitoc; In special dealurile din
partea de nord-est a teritoriului comunal sunt acoperite cu paduri. Formele de vale sunt reprezentate
prin vaile celor doi afluenti ai Jijiei de pe teritoriul comunei, respectiv paraiele Bohotin si Cozia,
ambele cu o directie NV SE.

Clima

Teritoriul comunei Raducaneni apartine zonei de climat temperat continental moderat, cu vari
calduroase si ierni geroase cu viscole.
Temperatura medie anuala a aerului scade odata cu cresterea altitudinii, fiind de 9,5C in zona cu
altitudini sub 200 m si de cca 9C la altitudini de peste 200m, in special in partea vestica si nordica a
teritoriului. Cele mia mari valori medii lunare se inregistreaza in iulie (21,5C), cele mai mici valori
se inregistreaza in ianuarie (-3,9C). Verile sunt calduroase si cu frecvente perioade de seceta.
Media precipitatiilor atmosferice este de 570 mm/an. (statia Raducaneni).

Orientarea NV SE a platourilor si culmilor interfluviale, precum si a vailor Prutului si paraului

Bohotin, determina frecventa ridicata de aer pe aceasta directie.

Apa
Apele de suprafata apartin bazinului hidrografic al Prutului si sunt reprezentate prin Jijia si afluentii
sai de dreapta, Bohotinul si Cozia, care dreneaza impreuna cu reteaua lor permanenta sau temporara
18
 teritoriul comunei. Pe teritoriul comunei in satul Raducaneni exista un lac natural cu vegetatie
hidrofila (Lacul de Arama).
Raul Prut constituie artera hidrografica majora din regiune, dar cursul sau este in afara teritoriului
Raducaneni. Raul Jijia curge la limita nord-estica a teritoriului administrativ al comunei, pe o
lungime de 22 km.
Paraul Bohotin strabate comuna de la NV la SE, avand o vale consecventa, cu o lungime totala de 20
km, dintre care 12 km in teritoriul comunei Raducaneni.
Paraul Cozia curge la nord si nord-est de intravilanul satului Rosu pe o distanta de cca. 5 km, dupa
care se varsa in Jijia.

Solul

La nivelul comunei Raducaneni se remarca un invelis pedologic variat, dominat de soluri zonale din
clasa cernisoluri si luvisoluri, completate de o serie de soluri azonale si de complexe de soluri, cu o
expansiune teritoriala mult mai redusa.
Ca utilizare agricola, cele mai rentabile sunt cernisolurile, urmate de luvisoluri si de unele soluri
intrazonale aluviosoluri. Cu o productivitate mult mai redusa remarcam solurile azonale, afectate
de o serie de procese negative (gleizare, pseudogleizare, eroziune, salinizare etc), unele dintre aceste
fenomene extinzandu-se datorita cauzelor naturale sau antropice si asupra solurilor fertile
(cernoziomuri, preluvosoluri).

2.5 Piata de aprovizionare/desfacere, enumerarea unor furnizori si clienti in tabelele urmatoare:

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat si Valoare aproximativa
materii prime/materiale cantitate -Lei-
auxiliare/produse/servicii aproximativa
PETROM S.A. Comuna Motorina 10520 lei
Raducaneni, 2000 l
judetul Iasi
S.C. ARVI AGRO S.R.L Sat Ingrasaminte 14850 lei
Holboca, str.
Pajisti, nr. 4,
judetul Iasi

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

19
 Nr.crt Client (Denumire si adresa) Denumire produs Valoare
valorificat -Lei -
1 S.C.PRUTUL S.A., Floarea Soarelui 40800
Galati, str. Ana Ipatescu,
nr. 12, judetul Galati
2 Persoane fizice Grau 15000

3 Date privind fora de munc si managementul proiectului;

2.1 Total personal existent in prezent numar angajati:

Descrierea posturilor angajatilor, si numarul de angajati pe fiecare post (ingineri, mecanizatori,

contabili etc)
In prezent, firma detine 4 angajati:

Administratorul firmei
Contabilul
Inginer agronom
Tehnician service utilaje agricole

Conform prevederilor legale din Legea societilor comerciale nr.31/1990 republicat, administratorii
au urmtoarele obligaii:
s preia i s pstreze toate actele oficiale privind nfiinarea firmei;
s ndeplineasc i s monitorizeze operaiunile juridice legate de nfiinarea firmei;
s administreze operaiunile legale de ncadrare n munc a tuturor angajailor (fia de protecie i
PSI, medicin muncii etc.);
s depun semnturile (semntura asociailor/ administratorului) la oficiul Registrului Comerului.
Semntura n registru poate fi nlocuit de semntura legalizat de un notar public;
s verifice vrsmintele datorate de asociaii firmei;
s administreze procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate ai societii
comerciale;
s stabileasc i s verifice programul de lucru;
s gestioneze bunurile societii comerciale i s verifica stocurile firmei;
s in i s verifice registrele solicitate de autoritile competente conform legislaiei contabile;
s participe la edinele organizate de fondatorii firmei;
s ndeplineasc toate angajamentele prestabilite n Actul Constitutiv al firmei; Aici gsii informaii
despre ce trebuie s conin actul constitutive;
s ndeplineasc toate ndatoririle prestabilite de prevederile legislative;
s realizeze deciziile fondatorilor firmei;
20
 s realizeze bilanul firmei precum i contul de beneficii i pierderi al societii. Administratorii au
obligaia s asigura achitarea dividendelor i repartizarea beneficiilor n conformitate cu legislaia n
vigoare.

Contabilitatea financiara include:

- Calculul impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microintreprinderii, dupa caz, intocmirea
si depunerea declaratiilor in termenele legale.
- Calculul impozitului pe dividende, intocmirea si depunerea declaratiilor privind impozitul pe dividende
- Calculul impozitului pe veniturile persoanelor fizice si juridice nerezidente.
- Intocmirea jurnalelor contabile prevazute de lege: Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul Cartea
Mare.
- Evidenta analitica si sintetica clienti, furnizori.
- Intocmirea decontului de TVA si depunerea acestuia in termenele legale.
- Consolidarea balantelor de verificare pentru grupuri de societti si transpunerea lor n bilant.
- Intocmirea/certificarea/depunerea bilantului contabil.
- Intocmirea altor situatii sau rapoarte cerute de legislatia in vigoare.
- Intocmirea de raportari contabile externe, daca specificul lactivitatii o impune catre parteneri, furnizori
sau clienti externi.
- Informarea periodica a conducerii asupra situatiei economico-financiare a societatii.
- Informarea permanenta si in timp util a conducerii societatii privind reglementarile din domeniul fiscal
sifinanciar-contabil.
- Informari periodice privind schimbarile legislatiei fiscale privitoare la activitatea beneficiarului.
- Participarea cu ocazia verificarii contabilitatii de catre organele abilitate prin lege de a efectua
controale financiare si fiscale.

Atributiile Inginerului Agronom

Planificarea tehnologiilor necesare pregatirii, infiintarii, intretinerii, recoltarii culturilor vegetale;

Planificarea materialelor necesare pentru pregatirea, infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor
planificate;
Planificarea timpului de executie a lucrarilor specifice tehnologiilor de lucru necesare infiintarii
culturilor;
Planificarea necesarului de personal pentru punerea in aplicare a tehnologiilor de lucru;
Coordonarea, instruirea si supravegherea personalului care desfasoara activitati specifice proceselor de
lucru;
Gestioneaza materialele necesare desfasurarii activitatilor din procesul de productie;

21
 Verificarea si asistarea lucrarile planificate, consumurile de materiale, stadiul culturilor in toate etapele
de vegetatie;

Responsabilitati Tehnician service utilaje agricole

organizeaz i urmrete desfurarea procesului tehnologic din cadrul societatii. n acest sens mpreun
cu conducerea societii i a firmei stabilete structura culturilor avnd n considerare structura culturilor din
anii precedeni precum i cea preconizat pentru aniiviitori, realiznd asolamente corespunztoare din punct de vedere
agrotehnic. Propune conducerii societii soiurile cele mai adecvate zonei agricole.
organizeaz i urmrete ca lucrrile de pregtire, desemnat, de ntreinut i recoltat s fie executate la timpi la cel
mai nalt nivel calitativ.
pe parcursul vegetaiei culturilor urmrete zilnic evoluia acestora lund msuri suplimentare, dac este
cazul, de combatere a buruienilor i duntorilor care apar.

2.2 Estimari privind noi angajari dupa modernizarea societatii

Locuri de munc nou-create:

In urma modernizarii societatii, firma va avea nevoie de un numar mai mare de personal, astfel, nr de
angajati se va dubla.

2.3 Responsabil legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta profesionala),
relevante pentru proiect se va intocmi CV-ul propriu, in format Euro-Pass.

Nume: Dragan Andreea Madalina

Functie: Administrator

INFORMAII PERSONALE Andreea Madalina Dragan

707400 Raducaneni, Iasi (Romnia)

0768608902

drg_madalina@yahoo.com

EDUCAIE I FORMARE

15/09/2013Prezent
15/07/201502/09/2015 Lucrator in cultura plantelor
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Iasi (Romnia)
Iasi (Romnia)

15/09/200915/06/2013 Diploma de Bacalaureat

C
Liceul Teoretic "Lascar Rosetti", Iasi (Romnia) O
M

22
 PETENE PERSONALE

Limba(i) matern(e) Romn

Competene de comunicare - spirit de echipa;
- capacitate de argumentare si convingere;
Alte limbi strine cunoscute NELEGERE VORBIRE SCRIERE

Participare la
Ascultare Citire Discurs oral
Competene conversaie
-bune abilitati de conducere a unei echipe;
englez
organizaionale/manageriale B2 B1 B2 B1 B2
francez B1 A2 B1 A2 B1

Competen digital - Microsoft Office

- Acces

Alte competene hobby:

- lectura; B
Permis de conducere
- activitati de grup;

4 Descrierea achizitiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si

caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect. Se vor adauga si fotografii cu
bunurile respective

Prin proiectul Achizitii utilaje agricole S.C. GAM DRAG S.R.L. isi propune sa achizitioneze
urmatoarele masini, utilaje si echipamente agricole:

Tractor 100 120 CP 1 buc;

Combina de recoltat 1 buc;
Heder pentru cereale paioase 1 buc;
Carucior transport heder 1 buc;
Tractor 250 280 CP 1 buc;
Plug 1 buc;
Plug reversibil 1 buc;
Combinator purtat 1 buc;
Grapa cu discuri purtata 1 buc;
Semanatoare plante prasitoare 1 buc;
Semanatoare mecanica pentru cereale paioase 1 buc

Cu ajutorul acestor utilaje S.C. GAM DRAG S.R.L. va realiza toate lucrarile agrciole necesare pentru
culturile de grau, porumb si floarea soarelui.
Cu ajutorul acestor utilaje, S.C. GAM DRAG S.R.L. va efectua toate lucrarile agricole necesare pentru
culturile de grau, porumb si floarea soarelui.

23
In vederea indeplinirii acestui criteriu de selectie, solicitantul va folosi in cadrul exploatatiei pe care o
detine doar soiuri autohtone.Astfel, pe 100% din suprafata actuala a exploatatiei agricole, respectiv 100
ha S.C. GAM DRAG S.R.L. va folosi doar soiuri autohtone care se regasesc in Catalogul oficial al
soiurilor de plante de cultura din Romania.

Caracteristicile tehnice ale masinilor, utilajelor si echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect
sunt prezentate mai jos:

Tractor 100 120 CP 1 buc;

Putere motor: 100 120 CP;
Transmisie 4x4.

Combina de recoltat 1 buc;

Putere motor: 230 260 CP;
Buncar boabe: 8000 8500 litri.
Heder pentru cereale paioase 1 buc;
Latime de lucru: 5 7 m.
Carucior transport heder 1 buc;
Nr. axe: 1 3;
Lungime heder: 4,30 7,30 m.

Tractor 250 280 CP 1 buc;

Putere motor: 250 280 CP;
Transmisie variabila continuu

Plug 1 buc;
Numar trupite: 4 6 perechi;
24
 Semipurtat;
Mod de reglare a latimii de lucru: individual pe fiecare trupita

Plug reversibil 1 buc;

Numar trupite: 2 4 perechi;
Purtat;
Mod de reglare a latimii de lucru: individual pe fiecare trupita

Combinator purtat 1 buc;

Latime de lucru: 5 7 m;
Numar organe active: 60 70
buc

Grapa cu discuri purtata 1 buc;

Latime de lucru: 5 7 m;
Numar discuri: 40 50 buc.

25
 Semanatoare plante prasitoare 1 buc;
Distanta intre randuri: 45 80 cm;
Reglare distanta intre randuri.

Semanatoare mecanica pentru cereale paioase

1 buc
Latime de lucru: 4 6 m;
Volum buncar: 1400 1600 l.

Necesarul de masini, utilaje si echipamente agricole a

fost calculat in functie de suprafata exploatatiei
agricole, potentialul agricol al zonei, structura culturilor, caracteristicile agrotehnice si climatice ale
zonei,
.productivitatea utilajelor si echipamentelor, columul productiei si trategiile de viitor ale unitatii
agricole,astfel :

Fundamentarea achizitiilor

26
 Necesarul de masini, utilaje si echipamente agricole a fost calculat in functie de suprafata
exploatatiei agricole, potentialul agricol al zonei, structura culturilor, caracteristicile agrotehnice si
climatice ale zonei, productivitatea utilajelor si echipamentelor, columul productiei si trategiile de
viitor ale unitatii agricole, astfel:

Tractorul 100 120 CP va fi folosit in agregat cu plugul, combinatorul purtat si grapa cu discuri
purtata in vederea efectuarii operatiunilor tehnologice aferente fiecarei culturi: grau, porumb si
floarea soarelui.

Combina de recoltat va fi folosita in vederea realizarii lucrarii de recoltat a culturilor din cadrul
exploatatiei agricole, respectiv: grau, porumb si floarea soarelui.
Heder pentru cereale paioase va fi folosit in agregat cu combina de recoltat in vederea efectuarii
lucrarii de recoltare a culturii de grau.
Carucior transport heder va fi folosit pentru transportul hederului pentru cereale paioase si a
culegatorului de porumb si floarea soarelui de la locul de garare a utilajelor la suprafata de teren
cultivata cu grau, porumb sau floarea soarelui.

Tractor 250 280 CP va fi folosit in agregat cu plugul reversibil, semanatoarea plante prasitoare si
semanatoarea mecanica pentru cereale paioase in vederea efectuarii lucrarilor specifice fiecarei
culturi in parte.

Plugul va fi folosit in agregat cu tractorul de 100 120 CP in vederea efectuarii lucrarii tehnologice
de arat la adancimea optima specifica fiecarei culturi. Aceasta lucrare are scopul de a oferi conditii
optime de crestere si dezvoltare armonioasa a plantelor.

Plugul reversibil va fi folosit in agregat cu tractorul de 250 280 CP in vederea efectuarii araturii la
adancimea optima a fiecarei culturi.

Combinatorul purtat va fi folosit in agregat cu tractorul de 100 120 CP la pregatirea patului

germinativ necesar cultivarii plantelor in cadrul exploatatiei agricole.

Grapa cu discuri purtata va fi folosita in agregat cu tractorul de 100 120 CP in vederea realizarii
operatiunii de amestecare a solului inainte de plantare sau de eliminare a buruienilor si pentru aerarea
solului dupa ce cultura a inceput sa creasca.

27
Semanatoarea plante prasitoare va fi folosita in agregat cu tractorul de 250 280 CP in vederea
realizarii lucrarii de semanat pentru culturile de plante prasitoare din cadrul exploatatiei agricole
(porumb si floarea soarelui).

Semanatoarea mecanica pentru cereale paioase va fi folosita in agregat cu tractorul de 250 280 CP
in vederea realizarii lucrarii de semanat pentru cultura de paioase din cadrul exploatatiei agricole
(grau).

28
5. Durata de realizare (luni) si etape principale diagrama gantt in format tabel

DENUMIRE ACTIVITATE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Ideea de investitie
Documentarea si studiul de
piata
Identificarea unui specialist
Analiza ofertei si alegerea
solutiei de modernizare
Aprobarea solutiei de
modernizare
Obtinere avize institutii
specializate
Plan de afaceri intocmit
Negocierea cu diferite banci
Specialist in tehnologie
Discutii cu potentiali furnizori
Discutii cu potentiali clienti
Elaborarea proiect finantare
Pregatirea final
Depunerea proiectului

29
7. Valoarea investitiei

Se vor mentiona toate bunurile prin care societatea solicitanta se modernizeaza, numarul de bucati
pentru fiecare tip de bun cat si valoara fara TVA si cu TVA

Nr. Denumire bun Nr.buc VALOARE TVA VALOARE

FARA TVA INCLUSIV TVA
(LEI)
1. Tractor 100-120 1 220.059 52.814 272.873
2. Combina de recoltat 1 617.400 148.200 766.210
3. Heder pt cereale paioase 1 70.100 16.500 86.947
4. Carucior transport heder 1 27.785 6.500 34.250
5. Tractor 250-280 CP 1 802.630 192.510 995.127
6. Plug 1 37.400 8.900 46.491
7. Plug reversibil 1 121.230 29.102 149.963
8. Combinator purtat 1 63.900 15.325 79.312
9. Grapa cu discuri purtata 1 121.400 19.365 79.153
10. Semanatoare plante 1 167.210 40.100 20.124
prasitoare
11 Semanatoare mecanica pt 1 70.321 16.900 87.100
cereale paioase
TOTAL 2319.435 546.216 2617.55

30