2 Probabilitate conditionat

a. Evenimente Independente.
Deseori trebuie s
a calcul
am probabilitatea unui eveniment n ipoteza c
a un anumit eveniment a avut loc.
Aceast
a probabilitatea se numeste probabilitatea lui conditionat
a de si se noteaz
a ( | ).

Observatia 2.1 Daca spatiul are elemente elementare egal probabile, iar evenimentele si au respec-
tiv , evenimente elementare, atunci n ipoteza ca evenimentul a avut loc (spatiul de evenimentelor elementare
este deci , constnd n evenimente elementare), probabilitatea lui este

( | ) =

mpartind numaratorul si numitorul prin , obtinem deci

( )
( | ) = = =
()

Suntem deci condusi la urm

atoarea.

Definitia 2.2 Dat fiind un eveniment cu () 6= 0, definim probabilitatea lui conditionata de prin

( )
( | ) = (14)
()

Are loc urm

atoarea.

Teorema 2.3 (Regula de nmul

tire a probabilit
atilor) Daca si sunt evenimente cu () 6= 0, () 6= 0,
atunci
( ) = () ( | ) (15)
Mai general, daca 1 sunt evenimente cu (1 ) (1 2 ) (1 2 1 ) 6= 0, atunci

(1 ) = (1 ) ( 2 | 1 ) ( 3 | 1 2 ) ( | 1 1 ) (16)

Demonstratie. Rezult
a din definitia (14) a probabilit
atii conditionate prin eliminarea numitorului (prin nmultire
cu ()).

Exemplul 2.4 Referitor la defectele unor suruburi dintr-un anumit lot, sa notam cu evenimentul prea subtire,
respectiv cu evenimentul prea scurt. Fie () = 01, si probabilitatea conditionata ca un surub care este prea
scurt sa fie de asemenea prea subtire ( | ) = 02. Care este probabilitatea ca un surub ales la ntmplare din lot
sa fie si prea subtire si prea scurt?
Folosind teorema anterioara obtinem

( ) = () ( | ) = 01 02 = 002

Uneori n practica spatiul de evenimente poate fi partitionat n evenimente disjuncte cu probabilitate diferit a
de zero, adic a evenimente disjuncte 1 cu (1 ) ( ) 6= 0 si 1 = . Spunem n
a exist
acest caz c
a evenimentele 1 formeaz
a un sistem complet de evenimente.

Exemplul 2.5 Spre exemplu, la extragerea unei bile dintr-o urna ce contine bile numerotate 1 99, putem
considera evenimentele 1 9 , unde este evenimentul constnd n extragerea unei bile avnd prima cifra
egala cu ( = 1 9). Este usor de verificat n acest caz ca 1 9 formeaza un sistem complet de evenimente.
Este adevarat ca 1 5 formeaza un sistem complet de evenimente? Dar daca n urna sunt numai bile
numerotate 1 50, este 1 9 un sistem complet de evenimente? Dar 1 5 ?

O formul
a util
a n practic
a este urm
atoarea.

Teorema 2.6 (Formula probabilit atii totale) Daca 1 formeaza un sistem complet de evenimente,
atunci oricare ar fi evenimentul are loc formula

() = ( | 1 ) (1 ) + + ( | ) ( ) (17)

11
 Uneori n practic a suntem n situatia de a calcula probabilitatea conditionat a ( | ) a unui eveniment
(efect) ce poate rezulta ca efect al aparitiei altui eveniment (cauz a). Alteori, suntem pusi n situatia (oarecum
ne-natural a) de a calcula probabilitatea conditionat a ( | ) efectului cauz
a conditionat
a de evenimentul efect
, ca n exemplul de mai jos. n aceast a situatie este foarte utila formula lui Bayes, ce permite schimbarea
probabilitatilor conditionate ( | ) si ( | ), dupa cum urmeaz a.

Teorema 2.7 (Formula lui Bayes) Daca si sunt evenimente cu () () 6= 0, atunci

( | ) ()
( | ) = (18)
()

Demonstratie. Rezult
a imediat din definitia probabilit
atii conditionate.

Exemplul 2.8 Trei urne contin respectiv 6 bile albe, 3 bile albe si 3 bile negre, si 6 bile negre. Se alege la ntmplare
o urna, si din aceasta se extrage o bila. Daca este evenimentul corespunzator alegerii primei urne, iar este
evenimentul corespunzator extragerii unei bile albe, sa se calculeze ( | ).
Folosind formula lui Bayes, avem

( | ) () 1 13 1
( | ) = = =
() () 3 ()

Pentru calculul probabilitatii () folosim formula probabilitatii totale, observnd ca evenimentele

= {se alege urna } = 1 2 3

formeaza un sistem complet de evenimente. Avem

() = ( | 1 ) (1 ) + ( | 2 ) (2 ) + ( | 3 ) (3 )
1 3 1 1
= 1 + +0
3 6 3 3
1
=
2
Obtinem
1 1 2
( | ) = = =
3 () 3 12 3
adica probabilitatea ca urna aleasa sa fi fost prima urna (evenimentul cauza), stiind ca bila extrasa a fost alba
(evenimentul efect) este 23 .

Un concept important n calculul probabilit

atilor este cel de independenta, definit dup
a cum urmeaz
a.

Definitia 2.9 Spunem ca evenimentele si sunt independente daca

( ) = () ()

Observatia 2.10 Daca () 6= 0 si () 6= 0, mpartind relatia anterioara prin () (respectiv prin ())
obtinem
( | ) = () si ( | ) = ()
Aceasta arata ca evenimentele si sunt independente daca si numai daca probabilitatea de aparitie a eveni-
mentului nu depinde daca evenimentul a avut loc sau nu (similar pentru evenimentul ).

Definitia 2.11 Spunem ca evenimentele 1 sunt independente daca probabilitatea intersectiei oricarora
dintre ele este egala cu produsul probabilitatilor evenimentelor respective, adica daca

(1 ) = (1 ) ( )

oricare ar fi {2 } si indicii 1 1 2 .

12
Observatia 2.12 Conform definitiei anterioare, trei evenimente sunt independente daca sunt verificate
urmatoarele egalitati:

( ) = () ()
( ) = () ()
( ) = () ()
( ) = () () ()

n mult din problemele de probabilit ati trebuie s

a alegem n mod repetat dintr-o anumit a multime de obiecte
(numit a populatie), procedeu numit extragere dintr-o populatie. Exist a doua moduri n care se poate face extragerea:
- extragere cu nlocuire: obiectul extras este nlocuit napoi n populatie nainte de a extrage urm atorul
obiect.
- extragere f ar a nlocuire: obiectul extras din populatie nu este nlocuit napoi n populatie nainte de
urmatoarea extragere.
Exemplul urm ator arat
a diferenta dintre cele doua tipuri de extrageri.

Exemplul 2.13 O cutie contine 10 suruburi, din care trei sunt defecte. Sa se calculeze probabilitatea de a extrage
doua suruburi fara defecte.
Sa notam cu evenimentul primul surub extras nu are defecte si cu evenimentul al doilea surub extras
nu are defecte.
7
Evident, () = 10 deoarece 7 din cele 10 suruburi nu au defecte, si fiecare surub are probabilitate egala de a
1
fi extras ( 10 ).
Daca nainte de a extrage al doilea surub punem napoi n cutie primul surub extras (extragere cu nlocuire),
7
atunci evident pentru a doua extragere situatia este aceeasi ca pentru prima extragere, si deci () = 10 .
Cum cele doua extrageri sunt independente, avem
7 7 49
( ) = () () = = = 049
10 10 100
Daca nsa nu punem napoi n cutie primul surub extras nainte de a doua extragere din cutie (extragere far a
7
nlocuire), atunci () = 10 ca si n cazul anterior, dar evenimentele si nu mai sunt independente n acest
caz (probabilitatea de aparitie a lui depinde de aparitia/neaparitia evenimentului ).
Daca evenimentul a avut loc, n cutie se gasesc 9 suruburi, din care 3 sunt defecte. Avem deci ( | ) =
3 2
9 = 3 . Folosind regula de nmul tire a probabilitatilor, obtinem n acest caz

7 2 7
( ) = () ( | ) = = = 047
10 3 15
Exercitii

Exercitiul 2.1 La aruncarea a doua zaruri, care este probabilitatea de a obtine o suma mai mare de 3 dar nu mai
mare de 6?

Exercitiul 2.2 La aruncarea a doua zaruri, care este probabilitatea de a obtine o suma nu mai mare de 10?

Exercitiul 2.3 Daca o cutie contine 10 suruburi scurte si 20 de suruburi lungi, care este probabilitatea de a obtine
cel putin un surub lung la extragerea a doua suruburi cu nlocuire?

Exercitiul 2.4 n exercitiul anterior, probabilitatea va creste sau va scade daca suruburile se extrag fara nlucire?
Ghiciti mai nti rezultatul, apoi calculati.

Exercitiul 2.5 Trei suruburi sunt extrase la ntmplare dintr-un lot de 100 de suruburi, din care 10 sunt defecte.
Sa se determine probabilitatea ca toate cele 3 suruburi extrase sa nu aiba defecte, n ipoteza ca
a) suruburile se extrag cu nlocuire
b) suruburile se extrag fara nlocuire.

Exercitiul 2.6 Care este probabilitatea de a obtine cel putin un sase la aruncarea a trei zaruri?

Exercitiul 2.7 n ce conditii nu are importanta daca extragem cu sau fara nlocuire?

13
Exercitiul 2.8 Doua cutii contin fiecare 10 bile, numerotate de la 1 la 10, si se extrage cte o bila din fiecare urna.
Sa se determine probabilitatea evenimentului ca suma celor doua numere extrase sa fie mai mare dect 4.

Exercitiul 2.9 Daca un anumit cauciuc are o durata de viata mai mare de 50000 kilometri cu probabilitate 09,
care este probabilitatea ca un set de cauciucuri de masina va avea o durata de viata de cel putin 50000 kilometri?

Exercitiul 2.10 Un lot de 200 de bare de fier contine 50 de bare de dimensiune prea mare, 50 de bare de dimensiune
prea mica, si 100 de bare de dimensiune dorita. Daca doua bare sunt alese la ntmplare din lot fara nlocuire, care
este probabilitatea de a obtine:
a) doua bare de dimensiune dorita;
b) exact o bara de dimensiune dorita;
c) nici o bara de dimensiune dorita;
d) doua bare prea mici?

Exercitiul 2.11 Daca observam cele 4 plicuri extrase fara nlocuire dintr-un lot de 100 de plicuri, care este prob-
abilitatea ca toate sa fie curate, daca 3% din plicuri sunt patate?

Exercitiul 2.12 Daca un circuit contine patru comutatoare automate, si ca probabilitatea 99% ca ntr-un anumit
interval de timp toate comutatoarele sa functioneze, ce probabilitate de functionare trebuie sa aiba comutatoarele
pentru intervalul de timp ales?

Exercitiul 2.13 Un aparat de control a presiunii contine 3 piese electronice, si aparatul nu functioneaza dect daca
toate aceste piese functioneaza. Care este probabilitatea ca aparatul sa se defecteze ntr/un anumit interval de timp,
daca probabilitatea de defectare a pieselor eletronice n intervalul de timp ales este 004?

14