Sunteți pe pagina 1din 7

Metan

Metan

Formula structural

Denumiri

Identificare

Numr CAS 74-82-8

Informaii generale

Formul chimic CH4

Aspect gaz incolor

Mas molar 16,042 g/mol

Proprieti

Densitate 0,717 kg/m3N

Starea de agregare gazoas

Punct de topire -182,5 C, 91 K

Punct de fierbere -161,6 C, 112 K

35 mg/l (la 17 C)
Solubilitate
n ap

Pericol

Reglementri europene
Inflamabil,

Fraze R R12

Fraze S (S2), S16, S33

Reglementri mondiale

Pericol
H220, P210,

NFPA 704

4
1
0
Sunt folosite unitile SI i condiiile de temperatur i presiune normale
dac nu s-a specificat altfel.

Modific text

Atomul de carbon este hibridizat sp3, molecula de metan avnd conformaie tetraedric (verde)

Metanul (CH4) este o hidrocarbur saturat, componentul principal al gazelor naturale i cel mai
simplu alcan. De asemenea, metanul este cel mai simplu compus organic.
Generaliti
Metanul a fost descoperit de Alessandro Volta n 1778 n mlul blilor, din aceast cauz fiind numit
i gaz de balt. Metanul este capul de serie al alcanilor, o hidrocarbur saturat aciclic, n care
atomul de carbon este hibridizat sp3, avnd o geometrie tetraedric de hidrocarburi .

Rspndire
Metanul se gsete sub form de zcminte naturale n stare destul de pur, n Romnia puritatea
metanului fiind de 99%, ns se poate ntlni i n minele de crbuni unde n amestec cu aerul
formeaz amestecul exploziv numit gaz grizu (responsabil de exploziile miniere).

Metode de sintez
Fermentaia anaerob
Metanul este produs prin fermentarea resturilor vegetale sau animale mai ales pe fundul bl ilor,
metoda putnd fi folosit i in cazul epurrilor apelor reziduale din marile orae i nu numai.
Plantaiile de orez produc metan n timpul procesului de crestere a plantei.
Gazul de iluminat
n gazul de iluminat obinut prin distilarea uscat a huilei exist un procent de circa 20-30%.
Metode de laborator

Metoda Moissan
are la baz reacia dintre o carbur (de aluminiu, de beriliu) i ap
Al4C3 + 12H2O = 3CH4 + 4Al(OH)3.

Metoda Dumas
folosete ca materie prim acetatul de sodiu (sau de potasiu) prin nclzire cu calce sodat:
CH3-COONa + NaOH = CH4 + Na2CO3

Proprieti fizico-chimice
Metanul este un gaz incolor, inodor, mai uor dect aerul. Este puin solubil n ap (sub 1%), dar
solubil n alcool i eter. Arde cu flacr puin luminoas, cu degajare mare de cldur (8560kcal/m 3).
Amestecul de metan i oxigen (sau metan i aer) explodeaz n prezena unei scntei. Aa se
explic exploziile care se produc uneori n minele de crbuni, unde se gsesc cantit i nsemnate de
metan sub form de gaz grizzu. Acesta are o comportare deosebit fa de celelalte hidrocarburi,
datorita faptului c legtura covalent existent n molecul este foarte stabil, iar acest fapt
influeneaz comportamentul su chimic. Prin arderea complet a metanului cu cantit i insuficiente
de aer, n instalaii speciale, se obine negrul de fumo surs important pentru sintezele chimice
(n special cele pentru fabricarea cauciucului). Prin trecerea metanului mpreun cu vapori de ap
peste catalizatori de aluminiu la o temperatur de circa 850 C se obine un amestec de oxid de
carbon i hidrogen care poate fi folosit drept gaz de sintez:

CH4+H2O=CO+ 3H2
Acest gaz de sintez trecut peste un catalizator de fier la 450 C sufer o transformare la nivelul
oxidului de carbon, acesta fiind transformat n dioxid de carbon

CO+ H2O CO2+ H2

Atunci cnd catalizatorii nu sunt prezeni, metanul este stabil pn la circa 900 C. Prin
trecerea metanului prin tuburi de cuar la 1000-1200 C se formeaz, cu randamente relativ
mici, acetilen, eten, butadien, dar i hidrocarburi aromatice de tipul benzenului, xilenului
antracenului, etc. Ca orice hidrocarbur saturat, metanul poate suferi reac ii de substitu ie,
reaciile de halogenare (clorurare) ale metanului fiind cele mai reprezentative din acest
punct de vedere. Acestea conduc n final la o compui mono-, di-, tri-tetra substitui, ns
mai poate suferi i reacii de amonooxidare (tratarea cu amoniac i oxigen, respectiv aer), n
urma crora se formeaz acid cianhidric (cianurile alcaline, diferite produse intermediare
pentru industria materialelor plastice, a fibrelor sintetice, a cauciucului sintetic), sulfura de
carbon CS2 (prin tratare cu sulf la 600-700 C, n prezena catalizatorilor), nitrarea (se obine
nitrometan, bun dizolvant). Metanul poate suferi i o oxidare catalitic la temperaturi de 600-
700 C, n urma creia rezult formaldehida.

Intrebuintarile metanului sunt multiple si interesante, in special in industria


chimica pentru care metanul este una din cele mai valoroase materii prime.

Metanul mai este utilizat drept combustibil dar azi se pune un accent
deosebit pe transfornarea lui intr-o serie de compusi chimici de o mare
importanta practica . Aceasta prelucrare se numeste chimizarea
metanului.Este suficient sa precizam ca prin chimizare valoarea unui metru
cub de gaz metan creste de circa 30 de ori , ca sa ne dam seama de
importanta economica a acestuia.

Chimizarea metanului se poate realiza pe urmatoarele cai:

1) Prin oxidare, metanul mai poate forma si negru de fum, conform reactiei:

CH4 + O2 C + 2H2O
Randamentul de obtinere a negrului de fum prin acest procedeu este foarte
mic si nerentabil.

Astazi se fabrica negrul de fum mult mai rentabil din produse petroliere.
Negrul de fum este utilizat in prelucrarea cauciucului, obtinerea cernelurilor
de tipar, tusuri etc.

Cand oxidarea metanului se face cu oxigen din aer, azotul existent ramane
necombinat:

CH4 + aer (O2 + N2) CO2 + 2 H2O + N2

Procesul constituind o importanta sursa de azot.

2) Chimizare prin oxidare partiala cu vapori de apa:

Prin oxidarea metanului cu vapori de apa se obtine gaz de sinteza:

Ni
CH4 + H2O CO + 3H2

Gazul de sinteza obtinut este folosit la scara industriala in diverse sinteze de


alcooli, aldehide etc..

Prin oxidarea partiala a metanului se obtine, gazul de sinteza din care


se pot fabrica: alcool metilic, alcooli superiori, benzine de sinteza. Prin
oxidarea catalitica a metanului rezulta la 600-7500 C formaldehida.
Hidrogenul separat din gazul de sinteza poate folosi la fabricarea
amoniacului, a unor ingrasaminte chimice, etc.

3 )Clorurarea metanului este o cale de obtinere a unor dizolvanti si


agenti frigorifici. Prin nitrarea metanului se obtine nitrometanul, folosit ca
bun dizolvant si in unele sinteze organice.

4) Prin amonooxidare (tratarea cu amoniac si oxigen, respectiv aer) din


metan se fabrica acid cianhidric, din care se obtine, pe langa cianurile
alcaline, diferite produse intermediare pentru industria materialelor plastice,
a fibrelor sintetice, a cauciucului sintetic, etc. Tot din metan se poate obtine
si sulfura de carbon, prin tratare cu sulf la 600-7000 C, in prezenta
catalizatorilor).

Amonooxidare este reactia metanului cu amoniac si aer, cu formare de acid


cianhidric:

Pt, 1000C
CH4 + NH3 + 3/2O2 HCN + 3 H2O

Produsele chimice obtinute prin reactiile descrise mai sus si-au gasit largi
aplicatii industriale in marile combinate chimice ale tarii noastre, fiind
prelucrate in continuare, prin alte procese chimice.

O alta cale pentru valorificarea metanului o poate constitui utilizarea


lui ca agent energetic. Gazul metan este un combustibil superior carbunelui
si chiar produselor petroliere la incalzitul cuptoarelor industriale el prezita
avantaje din punct de vedere tehnic si economic: puterea calorifica mai
mare, cheltuieli de exploatare si transport mult reduse, iar cele de depozitare
inexistente.