CUPRINS

Introducere .....................................................................................3
Principii de functionare...................................................................5
1. Clasificarea separatoarelor................................................6
1.1. Dispozitivele interioare ale unui separator ............6

2. Separatoare bifazice ...........................................................10

2.1. Separatoare bifazice verticale..........................................10
2.2. Separatoare bifazice orizontale ....................................18
2.3. Separatoare sferice ..........................................................23
2.4. Separatoare cu filtru .......................................................24
3. Separatoare trifazice ...........................................................25
3.1. Separatoare trifazice verticale .........................................25
3.2. Separatoare trifazice orizontale ......................................27
3.3. Separatoare trifazice inclinate......29

4. Dimensionarea separatoarelor bifazice .........................31

4.1. Dimensionarea separatoarelor bifazice verticale
.........34
4.2. Dimensionarea separatoarelor bifazice orizontale
..36

5. Dimensionarea separatoarelor trifazice .......................40

5.1. Dimensionarea separatoarelor trifazice orizontale
..41
5.2. Dimensionarea separatoarelor trifazice verticale
......43

1
 6. Exemplu de calcul pentru separatoare bifazice .............45
6.1. Separatoare bifazice verticale............................................45
6.2. Separatoare bifazice orizontale ........................................48
7. Exemplu de calcul pentru separatoare trifazice
.................50
7.1. Separatoare bifazice orizontale ........................................50
7.2. Separatoare bifazice verticale...........................................54
Concluzii ............................................................................56
Bibliografie .....................................................................................55

2
 INTRODUCERE

Productia sondelor, sub forma de amestec de titei, apa si gaze, se colecteaza pe zone
si calitati de titei, in parcuri de separatoare si rezervoare.
Numarul de sonde care se leaga intr-un parc variaza in functie de distanta dintre
sonde, conditiile topografice ale terenului si natura titeiului ( vascozitate, densitate,
compozitie, punct de congelare ).
Prima operatie efectuata asupara amestecului de faze fluide ( titei, apa si gaze )
extrase din sonde, care contine si un anumit procent de impuritati solide, o constituie
separarea acestor faze operatie ce se realizeaza in parcul de separatoare. Amestecul de
fluide care vine de la sonde la parc prin conductele de amestec, este dirijat printr-o
claviatura la diferitele separatoare, de etalonare si de total, unde se separa diferitele faze
dupa cum urmeaza :
Faza gazoasa este masurata si dirijata in conductele de colectare si trimisa
dupa caz la punctele de utilizare sau la statiile de tratare gaze ( uscare,
degazolinare, dezumificare ) ;
Faza lichida este compusa din titei ( curat, emulsie ) si apa libera care functie
de instalatia existenta de separare, avem deci o separare a apei de titei in cazul
separatoarelor trifazice sau a titeiului impreuna cu apa in cazul separatoarelor
bifazice.
Colectarea, separarea si taransportul productiei de titei, apa si gaze se realizeaza in
sistem deschis sau inchis astfel :
o In cazul sistemului deschis, cand lichidul ajunge in rezervorul atmosferic,
gazele dizolvate se degaja si se pierd, antrenand totodata si unele fractiuni
uscate de titei, aceste pierderi fiind uneori de 3 5 % ;
o In cazul sistemului inchis de transfer, nu exista aceste pierderi, deoarece
titeiunl nu vine in contact cu atmosfera in circuitul sau, dar impune controlul
automat al productiei, automatizarea complexa si sincronizarea productiei
sondelor cu capacitate de prelucrare.

3
 Pentru a reduce la minimum pierderile de fractiuni usoare, se poate aplica separarea
in trepte.

Pentru ca un separator sa fie eficient trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

Capacitatea separatorului sa fie suficienta pentru a face fata cresterilor bruste
de debit ;
Dimensiunile geometrice sa fie suficient de mari ( inaltimea pentru
separatoarele verticale si lungimea pentru cele orizontale ) pentru a permite
decantarea picaturilor de lichid, evitand antrenarea acestora ;
Sa fie prevazut cu dispozitiv pentru mentinerea unui nivel constant de lichid ;
Turbulenta din corpul separatorului sa nu fie prea mare pentru a se putea
realiza decantarea ;
Sectiunea spatiului de separare sa fie suficient de mare pentru separarea
integrala a lichiudului ;
Sa existe retinatoare de ceata , care au efect de coalescenta sa retina picaturile
cele mai fine de lichid din curentul de gaze .

4
 PRINCIPII DE FUNCTIONARE

Fluidele venite de la sonda, intra in claviatura parcului, dupa care in separatoare,

unde, datorita reduceri vitezei de deplasare ca efect al cresteri sectiunii, incepe un proces
de separare gravitationala. Astfel, gazele fiind mai usoare merg in partea de sus a
recipientului, iar lichidul cade in partea de jos a acestuia. Astfel sunt separate cele doua
faze : faza lichida ce consta in titei + apa si faza gazoasa, care sunt evacuate separat in
conductele respective.
Presiunea din interiorul separatorului constituie o caracteristica de baza a
procesului de separare. Acesta poate sa varieze in limite largi, dupa nevoile exploatarii,
intre presiunea atmosferica si 40 70 bar. In cazul cand presiunea de separare este mai
mare, o parte din gaze ramane dizolvata in titeiul care paraseste separatorul.
Viteza de deplasare a curentului de gaze este un alt element caracteristic al
separatoarelor. Daca aceasta viteza este mare, gazele antreneaza si picaturi mici de lichid,
si din acest motiv, intre viteza v a curentului de gaz, intr-un separator vertical si viteza
de cadere libera w a unei picaturi de titei, de diametru d < 0,1 mm, sa existe relatia :
Vg = ( 0,7 ..... 0,8 ) w
In continuare avem reprezentata diagrama de variatie a vitezei admisibile a gazelor in
interiorul separatorului in functie de presiunea de separare p .

Fig.1

5
 1. CLASIFICAREA SEPARATOARELOR

Din punct de vedere constructiv separatoarele se clasifica astfel :

- separatoare verticale ;
- separatoare orizontale ;
- separatoare sferice.
Din punct de vedere al numarului de faze separate :
- separatoare bifazice ;
- separatoare trifazice .

1.1. DISPOZITIVELE INTERIOARE ALE UNUI SEPARATOR

deflectoare de intrare
Acestea pot fi de tip ecran si de tip ciclon.
Cele de tip ecran pot fi o semisfera concava, con sau ori ce alt obstacol care realizeaza
o modificare brusca in directia si viteza fluidului, avand ca rezultat separarea lichidului
de gaze.
Cele de tip ciclon utilizeaza mai mult forta centrifuga decat agitarea mecanica pentru
separarea lichidului de gaze.
Majoritatea modelelor utilizeaza un ajutaj de intrare dimensionat, astfel incat sa
creieze o viteza a fluidului de circa 6 m/s, de-a lungul unui cos al carui diametru
reprezinta 2/3 din diametrul separatorului.

6
 Fig.2. Deflectoare de intrare

deflectoare antivaluri
Se instaleaza la separatoarele orizontale si sunt niste deflectoare verticale simple,
dispuse perpendicular pe curent, in interfata gaz lichid.

placi antispumante
Spuma apare la suprafata de separare gaz lichd atunci cand bulele de gaz ies din
solutie. Stabilizarea spumei se poate face prin trecerea fortata a acesteia printr-o serie de
placi paralele inclinate ( fig. 3 ) sau tuburi, care favorizeaza fuzionarea bulelor de gaz.

7
 Fig. 3. Placi antispumante

deflectoare antiturbionare
Aceasta ( fig.4 ) previne dezvoltarea turbioanelor care pot conduce la reantrenarea
gazelor in lichidul de iesire, atunci cand regulatorul de nivel se deschide.

Fig. 4. Deflectoare antiturbionare

8
 retinatoare de ceata
Acestea sunt alcatuite din saltele formate din :
- impletituri de sarma ;
- infasurate din benzi striate ;
- demistere cu aripioare.
O saltea din impletituri de sarma este confectionata din retele de ochiuri fine de
sarma din otel inoxidabil, infasurate strans intr-un cilindru. Picaturile de lichid se lovesc
de reteaua de sarma si fuzioneaza.
Eficacitatea impletiturilor de sarma depinde in mare masura de viteza gazelor. Daca
viteza este prea mare, picaturile vor fi reantrenate de curentul de gaze.
Daca viteza este prea mica, picaturile trec prin ochii retelei, fara sa se loveasca unele
de altele si sa se uneasca. Grosimea impletituri este de 3 pana la 7 inch.
O saltea din impletitura de sarma poate retine 99% din picaturile cu diametru de 10
microni sau mai mare. Acestea sunt mai ieftine dar se pot infunda mai usor ca celelelte
tipuri.
Infasurarile din benzi striate sunt alcatuite din cilindrii ondulati concentric, dispusi in
asa fel incat picaturile se lovesc de striatii si se unesc
Demisterele cu aripioare imprima curentului de gaze schimbari de directie, atunci
cand acesta trece prin placile paralele.
Picaturile se lovesc de suprafetele placilor, se unesc si cad in zona de colectare a
lichidului. Acestea sunt dimensionate in asa fel incat sa asigure o cadere de presiune
minima.

Fig 5. Retinatoare de ceata

9
 2. SEPARATOARELE BIFAZICE

Separatoarele bifazice pot fi :

- separatoare verticale ;
- separatoare orizontale ;
- separatoare sferice.

2.1. SEPARATOAREle BIFAZICE VERTICALE

Separatoarele bifazice verticale sunt recipiente cilindrice realizate in constructie

sudata, de tabla de otel, in regim de recipiente sub presiune. In tara noastra separatoarele
verticale se clasifica dupa presiunea de lucru, in urmatoarele tipuri :
- separatoare de joasa presiune ( pentru 8 si respectiv 16 bar presiune de
lucru ) ;
- separatoare de medie presiune ( pentru 40 bar presiune de lucru ) ;
- separatoare de inalta presiune ( pentru 70 bar presiune de lucru ) .

Aceasta gama de separatoare permite, unde este cazul, separarea in mai multe trepte
de presiune. De altfel separarea in trepte este indicata in toate cazurile, deoarece se
mareste cantitatea de lichid recuperata, se reduc pierderile prin evaporare si se evita
trecerea vaporilor in rezervorul de depozitare, unde acestia ar creea o stare de turbulenta,
care ar mari pierderile. Separarea in trepte se foloseste si atunci cand este necesar sa se
separe gazele la o presiune apropiata de cea a zacamantului pentru a putea fi folosite la
gaz lift, injectie sau transport la mare distanta.
Pentru stabilirea numarului de trepte, calculul se face in functie de raportul intre
presiunile celei de a doua trepte succesive de separare.

10
 Fig. 6. Separator vertical bifazic SVB

La separatoarele verticale procesul de separare are loc in trei etape, astfel :

- prima separare are loc la intrarea tangentiala a amestecului , unde
datorita fortei centrifuge cea mai mare parte din lichih iese din amestec. La unele tipuri
de separatoare se obtine acelasi efect prin schimbarea brusca a directiei de curgere, cu
ajutorul unor deflectoare ;
- In a doua etapa, in zona centrala a separatorului de produce separarea
picaturilor de lichid sub actiunea gravitatiei. Separarea se produce in conditii optime cand
dimensiunile separatorului corespund debitului, iar viteza ascensionala a gazelor este sub
viteza critica ( cand pot fi antrenate picaturi de lichid in gaze ). Efectul de separare se
imbunatateste prin folosirea unor dispozitive de rectilinizare a curentului de gaze ;

11
 - In a treia etapa se produce separarea picaturilor fine de lichid care
ramane in masa gazelor sub forma de ceata . separarea lor se face in dispozitive
numite retinatoare de ceata, care de fapt sunt niste placi lamelate, o serie de site, cicloane.

Separatorul vertical de titei si gaze tip SG 8 si SG 16 se compune din urmatoarele

parti principale :
Mantaua exterioara ;
Mantaua interioara ;
Clopotul de separare ;
Caloriferul ;
Armaturile de control si reglare.

Mantaua exterioara este prevazuta cu capace bombate la ambele extremitati. In

partea superioara mantaua este prevazuta cu un racord de 4 , prin care intra amestecul,
iar in partea inferioara cu un racord de 4 , prin care iese titeiul si care este fixat la 90
sau la 180 fata de racordul de intrare amestec.
Gazele ies pe la partea superioara printr-o legatura de 6 prevazuta cu un racord
curbat pentru supapa de siguranta, iar impuritatile se scurg pe la partea inferioara printr-o
teava de scurgere.
Pentru accesul in interior, mantaua exterioara este prevazuta cu o gaura de vizitare
( manoclu ) si o deschidere pentru montarea regulatorului de nivel.

Mantaua interioara, concentrica cu cea exterioaraeste si ea prevazuta in partea

superioara cu o deschidere pentru intrarea amestecului, iar in partea inferioara cu ferestre
longitudinale numite sicane pentru reducerea vitezei particulelor de titei.

12
 Fig.7. Separator vertical de titei si gaze tip SG8 si SG16

De capacul superior este sudat, in interior, clopotul de separare cu baza in sus, cu

pereti tripli si concentrici. Pereti sunt prevazuti cu deschideri dispuse diferit unele fata de
celalalte, iar partea inferioara in forma de palnie se prelungeste cu o teava care coboara
pana la nivelul de lichid.

Pentru incalzirea titeiului in vederea unei separari optime a celor doua faze, este
prevazut un calorifer care este fixat in capacul gurii de vizitare.

13
 Amestecul gaze titei venit de la sonda prin claviatura parcului intra tangential prin
racordul de intrare in spatiul inelar dintre cele 2 mantale si datorita fortelor centrifuge
care iau nastere, particulele de titei care au o masa mai mare sunt proiectate pe mantaua
separatorului, de unde se scurg in jos.
Gazele eliberate din amestec trec in interiorul separatorului si astfel picaturile de titei
care au mai ramas in gaze sunt oprite ( prin lovirea de sicane ) si se preling in jos pe
mantaua interioara a separatorului.
Gazele, la randul lor, inainte de a intra in conducta de evacuare trec prin deschiderile
celor trei cilindri concentrici fixati in capacul superior. Prin schimbarea sensului de
curgere a gazelor la trecerea prin deschideri, acestea sunt curatite de ultimele picaturi de
titei, care sunt colectate intr-o teava care coboara in nivelul de lichid al separatorului.
In ordinea greutati specifice, pe fundul separatorului se vor depune mai intai nisip si
impuritatile mecaniceapoi apa sarata si apoi titeiul.

Separatoarele sunt dotate cu dispozitive de siguranta, pentru reglarea si controlul

functionarii si anume :
- supapa de siguranta de tipul, cu parghie si contragreutati reglate
pentru presiunea de lucru ;
- indicator de nivel ;
- dispozitiv pentru reglarea nivelului care poate fi mecanic sau
pneumatic.

Dispozitivul pentru reglarea nivelului are rolul de a mentine nivelul de lichid constant
in separator si este important ca acesta sa fie in functionare continua, pentru a evita
patrunderea titeiului in conducta de evacuare a gazelor sau a gazelor in conducta de titei.

Un regulator mecanic este construit din : plutitor care actioneaza un ventil dublu de
pe conducta de evacuare a titeiului, printr-un sistem de parghii reglabile. La cresterea
nivelului plutitorului se ridica, parghia coboara si deschide ventilul de pe conducta de
evacuare a titeiului. La coborarea nivelului in separator, tot prin intermediul sistemului de
parghii ventilul se inchide.

14
 Fig. 8. Regulator mecanic

Dispozitivul pneumatic de reglare a nivelului este cel mai raspandit si este alcatuit din
regulatorul de presiune cu membrana, plutitorul si sistemul de parghii reglabile, care
actioneaza distribuitorul de gaze. Gazele necesare actionarii regulatorului provin din
conducta de evacuare a separatorului. Gazele in drumul lor, catre regulatorul de presiune
trec prin urmatoarele elemente componente :
- teava ;
- canea ;
- regulator de presiune ;
- filtru si alte doua tevi ( Fig. 9. ).

15
 Fig .9. Dispozitiv pneumatic

Atunci cand nivelul de lichid, in separator creste, plutitorul se ridica, iar sistemul de
parghii deschide distribuitorul de gaze, permitand astfel accesul gazelor in regulator.
Datorita presiunii gazelor care apasa pe membrana regulatorului, tija acestuia se
deplaseaza in jos, comprima arcul de sub ea si deschide ventilul dublu, permitand astfel
evacuarea titeiului. Atunci cand nivelul de lichid coboara, distribuitorul inchide intrarea
gazelor si le evacuiaza in atmosfera pe cele de deasupra membranei, astfel ca ventilul se
inchide. Pozitia nivelului in separator poate fi reglata cu ajutorul contragreutatilor de pe
bratul sistemului de parghii.
Sistemul din imaginea urmatoare ( fig. 10. ) mai este prevazut, fata de separatorul tip
SG, cu un dispozitiv pentru controlul nivelului cu semnalizator electric pentru
semnalizarea nivelului maxim si respectiv minim admis, cu un termometru cu bimetal, iar
la partea superioara cu retinatoare de ceata a caror umplutura se incarca prin doua guri de
umplere.

16
 Fig . 10.
In tabelul 1. sunt prezentate caracteristicile tehnice ale separatoarelor verticale
bifazice construite in tara noastra.
Valorile din acest tabel, privind capacitatea de separare a gazelor si a lichidului,
corespund urmatoarelor conditii :
- densitatea relativa a gazelor = 0,65 ;
- densitatea lichidului = 850 kg/m ;
- temperatura de lucru trebuie sa fie peste temperatura de formare a
hidratilor si peste punctul de roua ;
- vascozitatea lichidului 1,5E ; ( = ( 7,31E 6,31 / E ) 10* 10 [m/s]
- debitul constant fara rafale ;
- titeiul nu spumeaza.

17
 Tabelul 1.
Simbolul SVB8 SVB 16 SVB 40 SVB 70
separatorului 1200 * 3 1000 * 3 800 * 3 600 * 3
Presiunea max. de lucru bar 8 16 40 70
Temperatura max. de lucru C 60 60 60 60
Capacitatea de separare gaze P Qg P Qg P Qg P Qg
Qg mN/zi 2 120000 4 130000 10 180000 10 100000
La diferite presiuni de lucru p bar 3 150000 6 180000 20 350000 30 270000
4 190000 8 240000 30 480000 50 310000
5 220000 10 280000 40 580000 70 460000
6 260000 12 330000
7 290000 14 390000
8 330000 16 430000
Capacitatea de separare lichid m/zi 2000 1450 1000 610
Diametrul interior al recipientului , 1200 1000 800 600
mm
Inaltimea nominala H1, mm 3000 3000 3000 3000
Inaltimea totala H, mm 4180 4138 3865 3532
Diametrul Intrare amestec 150 100 100 80
nominal al Iesire gaze 150 150 100 80
racordului, mm Iesire lichid 100 50 50 50
Masa separatorului, kg 1920 1680 1350 1550
Masa separatorului inclusiv 2270 1970 1600 1830
armaturile, kg

18
2.2. SEPARATOARE BIFAZICE ORIZONTALE

Aceste separatoare sunt prevazute cu urmatoarele elemente :

- un deflector de intrare care realizeaza, datorita inertiei si fortelor
centrifuge, o prima separare a gazelor de lichid ;
- un fascicul de rectilinizare care separa picaturile de lichid din curentul
de gaze, prin reducerea turbulentei si micsorarea distantei de cadere a
picaturilor ;
- un retinator de ceata ;
- deflectoare antivaluri , placi antispumante si deflectoare
antiturbionare;
- dispozitiv pentru spalarea depunerilor solide cu jeturi de apa ;
- serpentina pentru incalzire cu aburi ;
- armaturi ;
- dispozitive si aparate de masura si control a parametrilor de
functionare si mentinere automata a nivelului constant de lichid.

Astfel se dispune de :
- robinet de reglare actionat pneumatic ;
- dispozitiv pentru controlul nivelului ;
- supapa de siguranta ;
- semnalizator de nivel maxim ;
- manometru ;
- termometru ;
- indicator de nivel ;
- grup de filtrare si reducere pentru gazele de actionare ;
- robinet de inchidere .

Reglarea presiunii si a nivelului se face ca la separatoarele verticale.

19
 Separatoarele orizontale ( Fig. 11), se folosesc mai mult deoarece pentru acelasi volul
al separatorului au o capacitate de separare de 1,6 2 ori mai mare decat a celor verticale,
fapt ce se datoreaza, pe de o parte, faptului ca suprafata de lichid din separatorul orizontal
este mai mare decat la cel vertical si creste cu lungimea separatorului, iar pe de alta parte
utilizari mai bune a efectului gravitatiei in separare, intrucat particulele de fluid parcurg
intreaga lungime a separatorului fara sa fie in contracurent cu gazele, asa cum se intampla
la separatoarele verticale.

De asemenea, volumul compartimentului de lichid asigura un timp de stationare a

lichidului suficient pentru eliminarea completa a gazelor.

In mod normal, separatoarele orizontale sunt utilizate cu nivelul lichidului la

jumatate, pentru a mari suprafata de separatie ( interfata gaz lichid ).

Fig. 11. Separator orizintal

In general, separatoarele orizontale sunt mai eficiente pentru separarea normala si mai
ales in cazul emulsiilor, productiei in rafale, spumelor sau ratiei gaze titei ridicate.

20
 Separatoarele orizontale prezinta si unele inconveniente care conduc la alegerea
separatoarelor verticale in unele situatii si anume :
- ocupa o suprafata de teren mai mare decat cele verticale echivalente ;
- au capacitatea de mentinere a nivelului lichidului mai mica.

La o modificare data a nivelului lichidului rezulta o crestere superioara a volumului

de lichid pentru un separator orizontal fata de unul vertical, dimensionat pentru acelasi
debit.
Geometria separatorului orizontal necesita ca dispozitivul de control al nivelului
maxim sa fie plasat aproape la nivelul de lucru.
La separatoarele verticale dispozitivul poate fi plasat mult mai sus, permitand
dispozitivului de reglare a nivelului si robinetului de descarcare sa aiba un timp mai mare
de reactie in vederea mentinerii nivelului.
In plus, modificarile de nivel in separatoarele orizontale pot crea valuri care sa
actioneze dispozitivul de control al nivelului maxim ; evacuarea particulelor solide se
face mai greu, ca la separatoarele verticale.
In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile tehnice ale separatoarelor
orizontale, fabricate in tara noastra.

Valorile privind capacitatea de separare a gazelor si a lichidului, corespund

urmatoarelor conditii :
- densitatea relativa a gazelor = 0,65 ;
- densitatea lichidului = 850 kg/m ;
- temperatura de lucru trebuie sa fie peste temperatura de formare a
hidratilor si peste punctul de roua ;
- vascozitatea lichidului 1,5E ; ( = ( 7,31E 6,31 / E ) 10* 10 [m/s]
- debitul constant fara rafale ;
- titeiul nu spumeaza.

21
 Tabelul 2.
Simbolul S VB40 S VB 70 S VB 40 S VB 8 S VB 8 S VB 8 S VB 16 S VB 16
Separatorului 800 * 3 700 * 3 500 * 3 700 * 3 1200 * 3 1800 * 4.5 1200 * 3 1400 * 4.5

Tipul bifazic bifazic bifazic trifazic trifazic trifazic trifazic trifazic

Presiunea max. de 40 70 140 8 8 8 16 16

lucru bar

Temperatura max. de 60 60 60 60 60 60 60 60
lucru C

Capacitatea de P Qg P Qg P Qg P Qg P Qg P Qg P Qg P Qg
separare gaze
15 290000 40 480000 70 206000 2 25000 2 75000 2 165000 4 105000 4 143000
Qg mN/zi
20 380000 50 550000 10 247000 4 36000 4 100000 4 240000 8 215000 8 294000
La diferite presiuni de
30 510000 60 620000 0 267000 6 54000 6 160000 6 360000 12 314000 12 430000
lucru p bar
40 600000 70 700000 12 285000 8 73000 8 210000 8 460000 16 430000 16 530000
0
14
0
Capacitatea de 450 400 650 250 760 2500 760 1600
separare lichid m/zi

Diametrul interior al 800 700 500 700 1200 1800 1200 1400
recipientului , mm

Lungimea nominala a 3 3 3 3 3 4.5 3 4.5

recipientului, mm*10
Dimens. Lungime 5500 5500 5930 6360 8130 6762 8500
de
Inaltime 2422 2330 2170 3054 4520 3057 3200
gabarit,
mm Latime 1750 1750 1500 2450 3050 2450 2450

Diametru Intrare 100 100 80 100 150 200 200 200

l nominal am
al Iesire g 100 100 80 100 150 200 200 200
racorduri Iesire 50 50 50 50 100 150 50 50
lor, mm titei
Iesire apa - - - 50 100 150 50 50

M asa aprox, kg 3175 5285 2972 5640 9700 5630 15071

Inclusiv sania si
armaturile

22
2.3. SEPARATOARE BIFAZICE SFERICE

Separatorul sferic ( fig. 12 ) este mai compact si mai ieftin decat separtorul orizontal
si decat cel vertical. Principiul separari este la fel ca la celelalte doua, dar in schimb
capacitatea de separare si posibilitatea de a functiona in mod corespunzator, in cazul unor
variatii bruste de debit, sunt mai reduse. Din aceasta cauza si datorita dificultatilor de
fabricatie, astfel de separatoare isi gasesc o aplicabilitate mult mai redusa.

Fig. 12. Separatorul sferic

23
2.4. SEPARATOARELE FILTRU

Acestea pot fi orizontale ( fig. 13 ) sau verticale.pe masura ce gazele trec prin tuburile
de filtrare, particulele fine de lichid fuzioneaza in particule mai mari, care sunt retinute la
trecerea prin retinatoarele de ceata.
Aceste separatoare pot separa 100 % particulele cu diametru mai mare de 2 microni si
99 % particulele cu diametru de circa 0,5 microni.
Se utilizeaza la intrarile compresoarelor din statiile de compresoare, la intrarea in
coloanele de contact cu glicol si in situatia cand gazele sunt folosite drept combustibil.

Fig. 13. Separatoarele filtru

24
 3. SEPARATOARE TRIFAZICE

Separatoarele trifazice ( numite si separatoare de apa libera ) separa faza gazoasa de

faza lichida, iar faza lichida o separa in titei si apa, denumita apa libera .
Separatoarele trifazice se utilizeaza, in special, ca separatoare de etalonare, deoarece
permit determinarea simultana a debitului de gaze, titei si apa libera a unei sonde.
In cazul in care deshidratarea titeiului se face la parcul de separatoare, se foloseste, de
asemenea, un separator trifazic de total care separa apa libera, titeiul emulsionat mergand
singur la instalatia de tratare. Separatoarele trifazice se construiesc atat verticale,
orizontale cat si sferice. Cele mai utilizate sunt cele orizontale.
Mai nou, utilizate in industria petroliera sunt si separatoarele trifazice inclinate.

3.1. SEPARATOARELE trIFAZICE VERTICALE

Amestecul intra in separator si loveste un deflector de intrare si astfel se separa cea

mai mare parte a gazelor. Pentru a nu
deranja procesul de decantare,
lichidul este trecut printr-o teava prin
interfata titei gaze, care are iesirea
la interfata titei apa pentru a facilita
separarea apei. De asemenea,
separatorul este prevazut cu un cos
pentru egalizarea presiunii gazelor
intre sectiunea superioara si cea
inferioara.

Fig. 14 Separator trifazic vertical

25
 Separatoarele trifazice verticale ( fig 15 ) mai pot fi confectionate si din altfel de
variante constructive care se disting in functie de modul in care se realizeaza procesul de
reglare astfel :

Fig. 15. Separatoare trifazice verticale

26
3.2. SEPARATOARELE TRIFAZICE ORIZONTALE

Un separator clasic este cel cu deversor si regulator de interfata ( fig. 16 ).

Amestecul intra in separator si loveste un deflector de intrare. Aceasta schimbare
brusca de viteza si directie realizeaza separarea initiala a lichidelor si gazelor. Deversorul
mentine nivelul titeiului, iar regulatorul de nivel pe cel al apei. Titeiul curge peste
deversor. Nivelul titeiului in aval de deversor este reglat de un regulator de nivel care
actioneaza robinetul de evacuare a titeiului.

Fig. 16. Separator trifazic orizontal clasic

Regulatorul de interfata sesizeaza inaltimea interfetei titei apa si actioneaza

robinetul de evacuare a apei, astfel incat interfata titei apa sa se mentina la o inaltime
constanta. La separatoarele trifazice timpul de stationare a lichidului este mai mare pentru
a asigura separarea celor doua faze.
Gazele sunt evacuate printr-un retinator de ceata, la un robinet de reglare a presiunii
care mentine presiunea constanta in separator. Nivelul interfetei gaze titei poate varia
de la din diametru pana la , in functie de importanta relativa a separarii lichid gaze.
Cea mai obisnuita configuratie este de din diametru.

27
 Aceste separatoare pot fi prevazute in interior si cu tevi pentru spalare in cazul
utilizari la sondele care produc cu nisip.
La separatorul orizontal cu doua deversoare ( fig. 17 ) regulatorul de interfata este
inlocuit cu un flotor. Acest tip de separator se foloseste in cazul unor volume mari de
emulsii sau parafine care pot perturba buna functionare a regulatorului de interfata.

Fig. 17. Separator trifazic orizontal cu doua deversoare

Titeiul se revarsa peste deversorul de titei intr-o cupa de titei , unde nivelul este
reglat printr-un regulator de nivel care actioneaza robinetul de evacuare a titeiului. Apa
trece pe sub cupa de titei si apoi peste deversorul de apa. Nivelul apei este reglat de un
regulator de nivel care actioneaza robinetul de evacuare a apei.
Inaltimea deversorului de titei regleaza nivelul de lichid din separator, iar diferenta de
inaltime dintre cele doua deversoare regleaza grosimea stratului de titei datorita
greutatilor specifice diferite ale celor doua faze. Este necesar ca nivelul deversorului de
apa sa fie suficient de jos, sub nivelul deversorului de titei pentru ca grosimea stratului de
titei sa asigure un interval suficient de timp, pentru separarea titeiului. Daca insa nivelul
deversorului de apa este mai jos, iar diferenta dintre greutatile specifice nu este prea
mare, grosimea stratului de titei poate sa creasca si acesta sa se reverse peste deversorul
de apa. De obicei, cele doua deversoare sunt ajustabile, pentru a se putea compensa
modificarile de debit sau de greutati specifice.
28
3.3. SEPARATOARELE TRIFAZICE INCLINATE

Separatoarele trifazice inclinate (oblice) sunt proiectate pentru indepartarea

cantitatilor mari de apa. Separatorul este montat astfel incat axul central al acestuia sa fie
oblic fata de pozitia orizontala, definind astfel o limita superioara si una inferioara,
fiecare dintre ele inchise de un capac care poate fi in forma de emisfera. Un manson
alungit este montat axial in separator prin conexiuni relative la volumul vasului. Fluidele
primite sunt centrifugate tangential la peretele mansonului alungit, pentru a ajuta la
promovarea separari a picaturilor de titei de apa.
Un sistem de arzator este prevazut pentru a adauga caldura titeiului, dupa care apa
libera este eliminata din fluidul de productie.
Separatorul oblic utilizeaza forta centrifugala pentru separarea titeiului, apei si
gazului, in timp ce, de asemenea, determina picaturile mici de titei sa se uneasca atunci
cand intra in vas. Aceasta actiune de rotire, elimina turbulentele si coliziunile, ce ajuta in
procesul de separare.
Aceasta inventie se refera la un vas brevetat inclinat, care foloseste o conducta cu
fante pentru a dispersa fluidele in interiorul vasului, si are un deflector in partea de sus si
o placa de baraj in partea de jos. Fantele conductelor cu jet introduc lichid in vas si
cauzeaza agitare in partea de sus a vasului, prin urmare, titeiul are probleme cu
raporturile mari de apa trecand peste deflectorul de titei. Partea superioara a vasului
utilizeaza in cea mai mare parte separarea gazului. Inclinarea vasului este necesara pentru
asigurarea unui volum mic in partea de sus a vasului pentru un capac de gaze. Daca vasul
ar fi orizontal, capacul de gaze relativ regiuni de fluid din vas ar fi foarte mare. Lamelele
deflectorului din partea de jos a vasului sunt folosite pentru a inpiedica iesirea picaturilor
de titei odata cu apa. Drepturile de proprietate pretind ca acest brevet contine, conducta
de admisie fante, sicanele din partea de jos a vasului, precum si deversorul de la partea de
sus a vasului si combinatia celor trei ce lucreaza impreuna. . Procesul de separare elimina
volume mari de apa, dar in general nu toata apa din amestec.

29
 In vederea imbunatatirii separarii titeiului se va folosi un dispozitiv de incalzire in
regiunea titeiului, care este situat in afara mansonului alungit sau tuburi de caldura
montate in interiorul mansonului alungit.
Avantajele utilizarii acestui tip de separatoare sunt:
- Cresterea capacitati de separare de la 30 la 300% prin :
- Reducerea titeiului in apa la 150 ppm
- Tratarea emulsiei de pana la 12.000 m3
- Reducerea costurilor si/sau cresterea eficacitati

Fig.18 Separator trifazic oblic

30
 4. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR
BIFAZICE

Un separator are o capacitate de separare bine determinata, atat pentru gaze cat si
pentru lichid.
Capacitatea de separare a gazelor pentru un separator vertical este direct proportionala
cu sectiunea sa transversala si nu depinde decat in mica masura de inaltimea lui. Astfel,
daca inaltimea unui separator creste de la 3 la 4,5 m, capacitatea sa de separare creste cu
circa 5 % , iar daca inaltimea scade de la 3 la 2 capacitatea sa de separare scade cu 3 % .
Capacitatea de separare a lichidului depinde de volumul de lichid stocat in separator
si timpul de separare a acestuia. Inaltimea lichidului in separator nu trebuie sa depaseasca
de 1 pana la 3 ori diametrul acestuia. Timpul de stationare depinde de natura titeiului
( creste cu vascozitatea ) si de presiunea de separare ( scade cand presiunea de separare
creste ) .
Pentru titeiurile care au tendinta sa formeze spuma , timpul de stationare va creste in
functie de stabilitatea spumei. In majoritatea cazurilor sunt suficienti timpi de stationare
de la 30 secunde la 3 minute. Daca titeiul are tendinta de a spuma, este necesar ca timpul
de stationare sa fie de 4 ori mai mare.
Pentru conditii normale de separare si presiuni cuprinse intre 0 si 42 bar, timpul de
stationare este de 1 minut, pentru presiuni cuprinse intre 42 si 70 bar timpul de stationare
este de minimul 50 secunde, iar peste 70 bari timpul de stationare este de minimum 30
secunde.
Capacitatea de separare a gazelor pentru un separator orizontal depinde de suprafata
prin care curg gazele. Cresterea lungimi peste 3 m nu mareste cu mult aceasta capacitate,
cu exceptia cazului titeiului care spumeaza.
Capacitatea de separare a lichidului depinde, de asemenea, de volumul de lichid din
separator, deci este in functie de diametrul separatorului, de lungimea lui si de inaltimea
coloanei de lichid. Se observa, deci, ca la aceste separatoare, pentru un diametru dat
capacitatile de separare a gazului si a lic

31
 hidului variaza in sens invers, in functie de inaltimea coloanei de lichid din separator.
In calculul de dimensionare a separatoarelor pentru picaturile ce se separa
gravitational se considera un diametru de 100 microni. Picaturile cu dimensiuni mai mici,
pana la 10 microni, vor fi retinute prin efect pelicular in retinatoarele de ceata ale
separatoarelor. Separarea se considera buna atunci cand in masa gazelor nu se gasesc
particule de lichid cu diametru mai mare de 10 microni, iar cantitatea de lichid antrenata
de gaze este mai mica de 0,135 dm la 1000 Nm gaze.
O particula de lichid care cade sub actiunea fortei gravitationale se accelereaza pana
cand forta rezultata din frecarea ei cu gazele devine egala cu greutatea particulei. In acest
moment particula incepe sa cada cu o viteza constanta ( care este viteza de depunere ) .
Cand particulele sunt mici, ele ajung repede la aceasta viteza de depunere, care se ia in
calcul pentru dimensionarea separatoarelor.
Pentru a asigura depunerea unei particule trebuie ca greutatea proprie sa fie mai mare
ca forta rezistenta, deci vl > vg . Forta de rezistenta care actioneaza asupra particulei
datorita miscarii relative a acesteia prin faza gazoasa este data de relatia :

= (1)

unde avem :
este coeficientul de rezistenta ;
aria sectiunii transversale a particulelor, m ;
g densitatea gazelor, kg/m ;
i viteza picatirii, m/s .
Greutatea proprie a particulei de lichid, tinand seama de flotabilitatea ei in gaze, este
data de relatia :

= ( ) (2)

In care avem :
d diametrul particulei, m ;

32
 l densitatea lichidului , kg/m ;
g acceleratia gravitationala, m/s .

Viteza de cadere a particulei de lichid se determina egaland cele doua relatii de mai
sus.
Daca miscarea gazelor este laminara, avem :
= 24/Re
iar pentru viteza de depunere a particulei de lichid rezulta urmatoarea relatie ( relatia lui
Stokes ) :
( )
= ( 3)

unde :
g - fiind vascozitatea cinematica a gazelor , Ns/m .
Daca miscarea gazelor este turbulenta,

= + + , (4)

Egaland cele 2 relatii ( 1 ) si ( 2 ) rezulta, pentru viteza de depunere a particulei,

urmatoatea relatie :
/
( )
= [ ] (5)

sau pentru diametrul particulei exprimata in microni

/
( )
= , [ ] (6)

Ecuatia ( 4 ) si ( 5 ) pot fi rezolvate printr-o metoda iterativa deoarece :

= f () iar = f (Re) si Re = f ()

33
 4.1. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR BIFAZICE
VERTICALE

Dimensionarea consta in determinarea diametrului interior al separatorului si a

inaltimi functie de debitele de gaze si lichid vehiculate prin acesta.
Diametrul trebuie astfel ales incat sa permita picaturilor de lichi sa se separe din
curentul ascendent de gaze. De asemenea, timpul de stationare a lichidului necesita o
combinatie intre diametrului si inaltimea volumului de lichid din separator.
Capacitatea de separare a lichidului Ql, tinand seama de volumul de lichid din
separator si de timpul de stationare, este data de relatia :

= = [ /] (7)

in care : D diametrul interior al separatorului, m ;

h inaltimea volumului de lichid, m ;
t timpul de stationare, min .
Pentru determinarea capacitatii de separare a gazelor se pleaca de la conditia ca viteza
ascensionala a curentului de gaze sa reprezinte 70.....80 % din viteza de cadere libera a
unei particule de lichid. Tinand seama de relatia ( 6 ) dat fiindca practic in separator
exista un regim turbulrnt de curgere, relatia ia forma :

/
( )
= , = , [ ] (8)

Debitul de gaze care curge prin separator, in m/zi, este egal cu :

=

Exprimand pe Q in conditii de suprafata si tinand seama de relatia ( 8 ) se obtine :

34
 /
( )
= , [ ] (9)

Din relatia ( 9 ) se observa cresterea capacitati de separare odata cu cresterea presiunii

p din separator si odata cu cresterea temperaturi T .
Pentru diametrul interior al separatorului, din relatia ( 9 ) se observa :
/
( )

= , [ ] ( 10 )

Pentru un diametru al particulei de lichid egal cu 100 de microni relatia de mai sus
devine :



= , [ ( ] = , (11)
)

Valoarea constantei C pentru separarea picaturilor de diametru de 100 microni poate

fi determinata cu ajutorul diagramei din ( fig.18 ), in functie de greutatea relativa a
gazelor in raport cu aerul rg , presiunea absoluta p [bar] si temperatura t in [C] .

Figura. 19

35
 Pentru diametrul separatorului se alege o valoare mai mare decat cea minima necesara
pentru separarea gazelor care este data de relatia ( 11 ).
Pentru determinare inaltimii totale a separatorului se va tine seama de inaltimea
volumului de lichid din separator, de inaltimea necesara pentru zona de separare a
gazelor, retinatorul de ceata. Inaltimea totala poate fi calculata aproximativ cu relatia :

H=h+2m ( 12 )

Procedeul de dimensionare este urmatorul :

- pentru diferite valori ale lui t se calculeaza diferite combinatii D , h , H

cu ajutorul relatiilor ( 7 ) si ( 12 ) ;
- se calculeaza coeficientul de zveltete H/D. Acesta trebuie sa aiba
valori cuprinse intre 3 si 4 ;
- se reprezinta grafic D = f ( H ) si se alege un separator cu dimensiuni
convenabile, dar care sa aiba diametru mai mare decat cel necesar pentru
separarea gazelor, calculate cu relatia ( 11 ).

4.2. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR BIFAZICE

ORIZONTALE

Dimensionarea consta in determinarea diametrului interior si a lungimii separatorului.

Aceasta dimensionare trebuie sa tina seama de debitul de gaze si sa permita separarea
picaturilor de lichid pe masura ce gazele strabat separatorul. De asemenea, trebuie sa
asigure un timp suficient de stationare pentru lichid.
Capacitatea de separare a lichidului pentru un separator plin pe jumatate cu lichid este
data de relatia :

= = , ( 13 )

in care: L este lungimea efectiva de separare.

36
 Lungimea efectiva de separare L trebuie sa fie aproximativ 75% din lungimea totala
Lt a separatorului, pentru a permite aparitia turbulentei la intrare si amplasarea ajutajului
la iesire.
In cazul separatoarelor orizontale particulele de lichid sub influienta fortei
gravitationale, neglijand miscarea de rotatie, urmeaza o traiectorie normala pe directia
curentului de gaze si nu cad in contracurentul de gaze, asa cum se intampla la
separatoarele verticale.
Considerand o particula de lichid P ( x, y ) ( fig. 20 ), ecuatiile miscarii acestei
particule sunt date de relatiile :

= = ( 14 )

Fig. 20

in care h reprezinta distanra pe verticala dintre intrarea amestecului in separator si nivelul

de lichid din acesta.
Eliminand timpul t din relatia de mai sus, rezulta, pentru ecuatia traiectoriei particulei
de lichid P, urmatoarea expresie :

= ( 15 )

Conditia de separare este ca pentru y = 0, x = L ( particula se va depune pe

distanta L).

37
 Tinand seama de aceasta conditie, din relatia ( 15 ) rezulta :

= ( 16 )

Debitul de gaze care curge printr-un separator orizontal plin pe jumatate cu lichid este
dat de relatia :

= [ /] ( 17 )

In care este un coeficient de utilizare a sectiunii de separare ( = 0,8... 0,9 ).

Inlocuind valorile din relatiile ( 6 ) si ( 16 ) in relatia ( 17 ) ( h= D/2 ) si exrpimand pe
Q g in conditii de suprafata, rezulta capacitatera de separare a gazelor :

/
( )
= , [ ] ( 18 )

Deoarece L > D, din relatiile ( 9 ) si ( 18 ) rezulta ca, pentru acelasi diametru al

separatorului, daca ceilalti parametri raman neschimbati.

Din relatia ( 18 ), rezulta urmatoarea expresie pentru produsul DL :

/
( )
= , [ ] ( 19 )

sau pentru un diametru al particulei de 100 microni,

= , [ ( )
] = , (

20)

38
constanta C determinanduse cu ajutorul diagramei din ( fig 21 ) :

Fig. 21

Procedeul de dimensionare este urmatorul :

- pentru diferite valori ale lui D, cu ajutorul relatiei ( 20 ), se calculeaza

valorile corespunzatoare Lt in funtie de Q g0 ;
- pentru diferite valori ale lui t se calculeaza diferitele combinatii D, Lt
cu ajutorul relatiei ( 13 ), in functie de Q l ;
- se calculeaza coeficientul de sveltete Lt / D. acesta trebuie sa aiba
valori cuprinse intre 3 si 4 ;
- se reprezinta grafic D = f (L) si de alege un separator cu dimensiuni
convenabile care sa aiba diametrul si lungimea corespunzatoare
capacitatilor de separare pentru gaze si lichide.

39
 In cazul separatoarelor orizontale, capacitatea de separare pentru gaze nu este
predominanta in dimensionarea separatorului, o influienta mai mare o are capacitatea de
separare a lichidului.

5. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR
TRIFAZICE

Curgerea in jurul particulelor de titei care se separa din apa sau a particolelor de apa
din titei este laminara, astfel ca in acest caz ramane valabila relatia ( 3 ), unde in loc de g
se foloseste vascozitatea dinamica a fazei continue.
Este greu de precizat care este dimensiunea particulei de apa care trebuie sa se separe
de titei pentru o separare optima. Prin calculul de dimensionare se va considera pentru
diametrul particulei , valoarea de 500 de microni. Acesta valoare va conduce la un
procent de apa in titei de 5 10 %, care nu necesita o tratare chimica deosebita.
Referitor la dimensiunea particulei de titei, din relatia ( 3 ) se observa ca separarea
particulei de titei din apa se face mai usor decat separarea particulei de apa din titei.
Aceasta deoarece vascozitatea titeiului este de la 5 pana la 20 de ori mai mare decat a
apei si deci viteza de separare a particulei de apa este mai mica. Practic s-a constatat ca
continutul in titei a apei reziduale provenite de la separatorul trifazic dimensionat pentru
separarea apei din titei este intre cateva sute pana la 2000 mg/l, apa care va fi tratata in
continuare. Dimensionarea particuilelor de titei nu este deci un criteriu important pentru
separarea lor din apa.
Timpul de separare va fi cuprins intre 3 30 minute, in functie de datele de la
laborator. Daca nu se dispune de asemenea date se va considera un timp de separare
pentru titei de 10 minute ( este necesar, de asemenea, un interval de timp pentru a avea
siguranta ca majoritatea picaturilor mai mari de titei au timp suficient pentru a se uni si a
se ridica la interfata titei apa) . Timpul de separare pentru apa, in functie de datele de
laborator va fi de 3 30 minute. Daca nu se dispune de asemenea date se recomanda un
timp de separare de 10 minute.

40
 5.1. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR TRIFAZICE
ORIZONTALE
Relatiile de calcul determinate pentru cazul separatoarelor orizontale bifazice ,
privind capacitatea de separare a gazelor, relatia ( 18 ) si produsul D L, relatiile ( 19 ) si
( 20 ), raman valabile si in cazul separatoarelor orizontale trifazice.
Capacitatea de separare a lichidului in functie de debitul de titei Q t si de apa Q a pentru
un separator plin pe jumatate cu lichid, tinand seama de relatia ( 13 ) este egala cu :

+ = , ( 21 )
unde :
tt timpul de separare pentru titei, exprimat in minute ;
ta timpul de separare pentru apa, exprimat in minute.

Pentru a determina diametrul maxim al separatorului se pleaca de la conditia ca

picatura de apa cu diametrul de 500 microni sa se poata separa ( decanta ) din stratul de
titei intr-un timp t. Se procedeaza astfel :
se determina grosimea maxima a stratului de titei ht max in functie de timpul de
stationare pentru titei tt :
=

unde : va viteza de depunere a partriculelor de apa, m/s .

Tinand seama de relatia ( 3 ) rerzulta :

( )
=

Pentru un diametru al particulei de apa d a = 500 microni, relatia de mai sus devine :

41
 ( )
= , ( 22 )

unde :
a - densitatea apei, [ kg/m3 ] ;
t densitatea titeiului, [ kg/m3 ] ;
tt timpul de separare pentru titei, [ minute ] ;
t vascozitatea titeiului, [ N s/ m2 ].

se determina fractiunea din suprafata transversala a separatorului ocupat de

apa :

= ( 23 )
+

unde : A reprezinta aria sectiuni transversale a separatorului ;

Aa este aria sectiunii transversale ocupate de apa

se determina raportul :

= ( ) cu ajutorul graficului urmator ( fig. 22 ):

Fig. 22
se determina diametrul interior maxim al separatorului

= ( 24 )

42
 Metodologia de dimensionare este urmatoarea :
- pentru diferite valori ale lui D, cu ajutorul relatiei ( 20 ) se calculeaza valorile
corespunzatoare pentru L si Lt in functie de Q g0 ;
- se calculeaza grosimea maxima a stratului de titei cu relatia ( 27 ) ;
- se claculeaza diametrul maxim cu relatia ( 29 ) ;
- se calculeaza diferitele combinatii D, Lt cu ajutorul relatiei ( 25 ) in functie de
Qt si Q a ;
- se calculeaza coeficientul de sveltete Lt /D . acesta trebuie sa aiba valori
cuprinse intre 3 si 5 ;
- se reprezinta garfic D = f ( Lt ) functie de limitarea impussa de timpul de
separare a lichidelor si se alege o dimensiune convenabila care sa tina seama
de capacitatea de separare pentru gaze sau grosimea stratului de titei.

5.2. DIMENSIONAREA SEPARATOARELOR TRIFAZICE

VERTICALE
In cazul separatoarelor trifazice verticale, la fel si in cazul separatoarelor bifazice,
trebuie sa se determine un diametru minim Dmin , pentru a se asigura o capacitate de
separare adecvata pentru gaze. Valoarea acestui diametru se determina cu ajutorul
relatiilor ( 10 ) si ( 11 ).
In plus, pentru separatoarele trifazice verticale mai trebuie determionat un diametru
minim care sa permita decantarea particulelor de apa. Valoarea acestuia se determina
punand conditia :

Tinand seama de relatia ( 3 ) rezulta pentru Dmin urmatroarea expresie :

, ( 25 )

sau pentru un diametru al particulei de apa d a = 500 microni

43

, ( 26 )

Grosimea stratului de titei, ht si a celui de apa, ha functie de timpi de separare

pentru cele doua faze, tinand seama de relatie ( 7 ) va fi :

= , ( 27 )

= , ( 28 )

Ca si in cazul separatoarelor bifazice, inaltimea totala a separatorului poate fi

calculata aproximativ cu relatia :

= + + []
Pentru diametru se alege orice valoare mai mare decat cea calculata cu relatia ( 11 )
si ( 22 ) dar care sa stisfaca relatiile ( 23 ) si ( 24 ) .
Metodologia de dimensionare este urmatoarea :
- se calculeaza diametrul minim necesar pentru a se asigura capacitatea
de separare pentru gaze cu relatia ( 11 ) ;
- se calculeaza diametrul minim necesar pentru decantarea particulelor
de apa cu diametrul de 500 microni cu relatia ( 22 ) ;
- se calculeaza grosimea stratului de titei si de apa cu relatia ( 23 ) si
( 24 ) pentru diferite valori ale diametrului ( mai mari decat Dmin ) ;
- se calculeaza inltimea separatorului corespunzator valorilor ht si ha
determinate anterior. Rezulta astfel diferite combinatii D, H ;
- se calculeaza coeficientul de sveltete H/D . Acesta trebuie sa aiba
valori cuprinse intre 1,5 si 3 ;
- se alege un separator cu dimensiuni convenabile.

44
 6. EXEMPLU DE CALCUL PENTRU SEPARATOARELE
BIFAZICE

Se considera un exemplu practic care sa ilustreze si metodologia de calcul si se dau

urmatoarele date necesare :
- Debitul de titei , Q t =400 m3 /zi
- Debitul de gaze , Q g = 300.000 Nm3 /zi
- Densitatea relativa a gazelor in raport cu aerul , rg = 0,6
- Densitatea titeiului , t = 876 kg/m3
- Presiunea absoluta de lucru , p = 70 bar
- Temperatura de lucru , t = 16 C
- Factorul de abatere , z = 0,82

In calcule, pentru picatura de lichid care se separa gravitational se va considera un

diametru d = 100 microni.

6.1. Separatoare bifazice verticale

Se calculeaza raportul :

,
= = ,
, + , , + ,

Din fig. 23, rezulta constanta C = 0,175

45
 Fig. 23

Diametrul interior al separatorului necesar pentru separarea gazelor, conform relatiei

(11), este :

,
= , = , , = ,

sau

D = 0,576m

Pentru diferite valori ale lui t, cu ajutorul relatiilor (7) si (12) se calculeaza diferite
combinatii D, h, H. Valorile sunt prezentate in tabelul urmator, iar reprezentarea grafica a
lui D = f (H) in fig.23 :

46
 Tabelul 3.
t D h H H/D
(min) [inch] [m] [m] [m]

3 24 0,609 2,274 4,272 7,01

30 0,762 1,452 3,452 4,5
36 0,914 1,009 3,009 3,2
42 1,066 0,742 2,742 2,5
48 1,219 0,567 2,567 2,1
2 24 0,609 1,516 3,516 5,7
30 0,762 0,968 2,968 3,9
36 0,914 0,673 2,673 2,9
42 1,066 0,494 2,494 2,3
1 24 0,609 0,758 2,758 4,5
30 0,762 0,484 2,484 3,2
36 0,914 0,336 2,336 2,5

Fig. 24

47
 Pentru diametrul separatorului trebuie sa se aleaga o valoare mai mare de 0,576 m.
Asa cum se observa din figura anterioara :
- un separator cu diametrul de 36 inch si inaltimea de 3 metri are un timp de
separare de 3 minute ;
- un separator cu diametrul de 30 inch si inaltimea de 3 metri are un timp de
separare de 2 minute, iar ;
- un separator cu diametrul de 30 inch si inaltimea de 2,5 metri are un timp de
separare de 1 minut .

6.2. Separatoare bifazice orizontale

Pentru constanta C rezulta aceeasi valoare ca la separatoarele verticale si anume,

C = 0,175
Valoarea produsului DL in functie de Q g0 conform relatiei (20) va fi :

,
= , = , , =
,

,
Cunoscand DL = 0,312 m2 , pentru diferitele valori ale lui D se calculeaza valorile
corespunzatoare pentru L si Lt . Valorile sunt prezentate in tabelul urmator :

Tabelul 4.
D L Lt
[inch] [m] [m] [m]
16 0,406 0,768 1,024
20 0,508 0,614 0,818
24 0,609 0,512 0,682

Pentru diferitele valori ale lui t, cu ajutorul relatiei (13) se calculeaza dferitele
combinatii D, Lt in functie de Q t .

48
 Valorile sunt prezentate in tabelul urmator, iar reprezentarea grafica a lui D = f (Lt )
in figura de mai jos (fig.24) :

Tabelul 5.
T D L Lt Lt /D
(min) [inch] [m] [m] [m]

3 24 0,609 4,548 6,064 9,9

30 0,762 2,905 3,874 5,1
36 0,914 2,019 2,692 2,9
42 1,066 1,484 1,987 1,8

2 24 0,609 3,032 4,042 6,6

30 0,762 1,936 2,581 3,3
36 0,914 1,346 1,794 1,9

1 24 0,609 1,516 2,021 3,3

20 0,508 2,179 2,905 5,7

Dupa cum se observa din figura

alaturata :
- un separator cu diametrul
de 30 inch si inaltimea de
3 metri are un timp de
separare de 2,5 minute,
iar ;
- un separator cu diametrul
de 30 inch si inaltimea de 2,5 metri are un timp de separare de 2 minute .

49
 7. EXEMPLU DE CALCUL PENTRU SEPARATOAREle
TRIFAZICE

Pentru exemplificare celor aratate se considera un exemplu practic care are

urmatoarele date :
- Debitul de titei , Q t = 500 m3 /zi
- Debitul de apa , Q a = 300 m3 /zi
- Debitul de gaze , Q g = 200.000 Nm3 /zi
- Densitatea relativa a gazelor in raport cu aerul , rg = 0,6
- Densitatea titeiului , t = 876 kg/m3
- Densitatea apei , a = 1060 kg/m3
- Presiunea absoluta de lucru , p = 13 bar
- Temperatura de lucru , t = 34 C
- Vascozitatea tteiului , t =10 10-3 Ns/m2 (10cP)
- Timpul de separare pentru titei si apa , tt = ta = 10 minute
- Factorul de abatere , z = 0,98
In calcule, pentru picatura de lichid care se separa gravitational se va considera un
diametru d = 550 microni.

7.1. Separatoare trifazice orizontale

Se calculeaza raportul :

,
= = ,
, + , , + ,

Din fig. (25) rezulta C = 0,154

50
 Valoarea produsului DL in functie de Q g0 , conform relatiei (20) va fi :

,
= , = , ,
,
= ,

Cunoscand DL = 1,182 m2 , pentru diferitele valori ale lui D se calculeaza valorile

corespunzatoare pentru L si Lt . Valorile sunt prezentate in tabelul
urmator :

51
Tabelul 6.
D L Lt
[inch] [m] [m] [m]
60 1,524 0,775 1,033
72 1,828 0,646 0,861
84 2,133 0,554 0,738
96 2,438 0,484 0,645

Grosimea maxima a stratului de titei, conform relatiei (22), este :

= , = ,

= ,

Valoarea raportului conform relatiei (23) este :

= = = ,
+ +

Din figura (26) rezulta = ,

52
 Fig.26

Diametrul maxim al separatorului va fi :

,
= = = ,
,

Valoarea produsului D2 L , conform relate (21) este:

+ +
= = = ,
, ,

Tinand seama de produsul D2 L , pentru diferute valori ale lui D se calculeaza valorile
corespunzatoare pentru L si Lt . Valorile sunt prezentate in tabelul urmator, iar
reprezentarea grafica a lui D = f ( Lt ) in figura urmatoare (27) :

53
 Tabelul 7.
D L Lt Lt /D
[inch] [m] [m] [m]
60 1,524 6,088 8,117 5,3
72 1,828 4,231 5,641 3,08
84 2,133 3,107 4,142 1,94
96 2,438 2,378 3,170 1,3
108 2,743 1,879 2,505 0,91

Din figura alaturata rezulta ca

solutiile posibile sunt :
- Separator cu diametrul
90 de inch si lungime de
6 m;
- Separator cu diametrul
96 de inch si lungime de
5 m;
- Separator cu diametrul
102 de inch si lungime
de 4,5 m;

54
7.2. Separatoarele trifazice verticale

Diametrul minim pentru a se asigura capacitatea de separare pentru gaze conform

relatei (11) este :
,
= , = , ,

= ,
sau
Dmin = 1,140 m

Diametrul minim necesar pentru decantarea picaturilor de apa cu diametrul de 550

microni, conform relatiei (26) va fi :

= , = , = ,

sau
Dmin = 1,71 m

Pentru diferitele valori ale lui > se calculeaza ht ,ha si H, cu relatiile (27),
(28) si (29).
Valorile sunt prezentate in tabelul urmator din care se alege o dimensiune
convenabila pentru separator.
Tabelul 8.
D ht + ha H H/D
[inch] [m] [m] [m]
84 2,133 2,471 4,471 2,1
90 2,286 2,151 4,151 1,8
96 2,438 1,891 3,891 1,6
102 2,591 1,674 3,674 1,4

55
 CONCLUZII

SEPARATORUL SFERIC ESTE MAI COMPACT I MAI IEFTIN DECT

SEPARATOARELE VERTICALE SAU ORIZONTALE. PRINCIPIUL SEPARRII ESTE
LA FEL CA LA SEPARATOARELE VERTICALE I ORIZONTALE IN SCHIMB
CAPACITATEA DE SEPARARE I POSIBILITATEA DE A FUNCIONA IN MOD
CORESPUNZATOR IN CAZUL UNOR VARIATII BRUSTE DE DEBIT SUNT MAI
REDUSE. DE ASEMENEA REGLAREA NIVELULUI DE LICHID ESTE DE REALIZAT
DIN ACEASTA CAUZA I DATORITA DIFICULTATILOR DE FABRICAIE ASTFEL
DE SEPARATOARE II GASESC O APLICABILITATE REDUS IN DOMENIUL
PETROLIER.
CAPACITATEA DE SEPARARE A GAZELOR PENTRU UN SEPARATOR
ORIZONTAL DEPINDE DE SUPRAFAA PRIN CARE CURG GAZELE. CRETERA
LUNGIMII PESTE 3 M NU MARETE CU MULT ACEASTA CAPACITATE CU
EXCEPIA CAZULUI IEIURILOR CARE SPUMEAZ CAPACITATEA DE
SEPARARE A LICHIDULUI DEPINDE DE ASEMENEA DE VOLUMUL DE LICHID
DIN SEPARATOR ,DECI ESTE IN FUNCIE DE DIAMETRUL SEPARATORULUI, DE
LUNGIMEA LUI I DE INALIMEA COLOANEI DE LICHID.
SE OBSERV DECI C LA ACESTE SEPARATOARE PENTRU UN DIAMETRU
DAT, CAPACITILE DE SEPARARE A GAZELOR I A LICHIDULUI VARIAZ IN
SENS INVERS IN FUNCIE DE INLIMEA COLOANEI DE LICHID DIN
SEPARATOR. DIMENSIONAREA CONST IN DETERMINAREA DIAMETRULUI
INTERIOR AL SEPARATORULUI I A INLTIMII FUNCIE DE DEBITELE DE GAZE
I LICHID VEHICULATE PRIN ACESTA

56
 Bibliografie

Mihai Pascu Coloja si Corneliu Popeccu - Extractia titeiului si gazelor asociate

Smith. V. - New charts determine separator capacity

Gravis, Ch. K. -The Oil And Gas Separator

Dr. Omar Barkat - Surface Production Operations

Stephen Michael Komistek - Inclined Free Water Knockout

Internet Explorer

57