Sunteți pe pagina 1din 10

TULB PSIHICE IN TRAUMATISMELE CRANIOCEREBRALE

-importanta crescuta dat nr mare de traum si a sansei de a suprav dupa interv chir
-la copil riscul de tulb psihice dupa tcc creste de 3 ori fata de pop generala

Clasificare :

-dupa locul agresiunii traum- directe prin lovirea craniului


-indirecte prin transm unei lovituri prod in alta reg a corpului
( cadere de la inaltime pe genunchi)
-chirurgical- inchise fara sol de cont ; compres creierului devine mai intensa, mai severa
- deschise, cu lez cu - nepenetrante cand nu e depasita dura mater
-penetrante
-perforante-cand e lezat si tes cerebral risc de inf
-in fct de dur si intens tulb de constiinta traum minore, medii, majore
-anatomopat-tr-imediate -primare : comotia cerebrala, contuzia cerebrala, dilacerarea cer
-secundare: hematom subdural, epidural, parenchimatos; fistule lcr
-subsecvente: edem cerebral, colaps cerebro-ventric
- tardive- encefalopatia posttraum cu scleroza atrofica a creierului sau/si
cicatrice meningocerbr
-lez focale diverse cu disfc neurologice

-tulb psihice posttraum :


a) acute : -cantitative : coma, sopor, stupor, torpoare, obnubilare,
-calitative: stari crepusc, psihoze traum, delir traum, st oneiroide
-dat afect zonelor activatoare cerebrale,
-ev spre f subac si apoi disparitie
-f cr da proc defectual sechelare sau altor fc fiziopat
b) subacute: -amnezii ( sindr Korsakov, etc ) , stari astenice de conv
c) tardive : cerebrastenia posttraum, stari psihopatoide, encefalopatia traum, st deficitare
simple, specializate sau globale, dementa traum, epilepsia posttraum
-la copil clasif similara , fara Sind Korsakov
- se adauga oligofrenia postraul, si tulb de comport posttraum
-tulb psihice induse de compres creierului prin hematoame- au smpt si ev variabila
- interval liber intre mom traum si ap simpt
-in fct de intens tulb psihice - f psihotice maj in faza ac sau subac
-f nepsihotice
Tulb psihice primare traum are rol det
-secundare- traum are imp sec fiind fc fav sau precipitant, evidentiaza proc
cerebrale preexistente
-nevroze, psihoze( schizofr, PMD, paranoia)

Patogenie si ana- pat

-efectul traum dep de fc mec


-locul si dur act trum
-dir de trans a enreg traum
-mec de vatamare a creierului- deplasarea creierului in int craniului prin acceleratie,
deceleratie
-penetrarea unui ob ascutit
-compresiunea prin preziuni de intens egala din toate partile
-gravitatea si evol dep- de varsta ( >60 ani tulb mem sunt severe, mortalitatea crescuta)
- lez cerebrale ant, stare somatica, intoxicatii ca alcolism, surmanaj,
-person premorbida- det tipul de rasp fata de traum ( predispozitia catre
instab emot e un fc nefav )
-verigi psihogene legate de react exagerata a fam la traum , trairi de
infer in leg cu event invaliditati, si dific de readaptare la viata sociala ( la copil react de vinov
ale parintilor, ca sic de inductie anxiogena de gr pot fav constituirea react psihogene
posttreum durabile
-stresuri ant exagerate
- prim react a creierului este haotica si generala= coma
-tulb vaso-motorii sec- edem cerebral loc/gen , det HIC iar ult psihoze traum
-vasodil paralitica
-hemoragii prin diapedeza
-vasoconstr prelungita cu zone de infarct
- la copil edemul se instal rapid dar ef e anihilat prin lipsa de osificare a suturilor
craniene
- edemul e la inceput vasomotor, extracel iar ult ev fie spre lichefiere si necroza
fie spre resorbtie
Comotia nu prez modif morf ; substr e edemul cerebral
In dilacerarea cerebr modif functionale agraveaza lez cerebr primare, lez sec nu mai pot fi
contr terapeutic
Contuzia lez ale subst nervoase in zona de impact si contralateral prin propagarea undei de
soc care proiecteaza creierul de peretele opus al craniului ( mai frecv sunt atinse tr cereb, zona
ret mezencef, polii orbito-fr, si tempor- frecv prin acc/dec)
- pac cu lez prin acc/dec prez lez focale disparate si consecutiv tulb neurol
generalizate
- lez cerebr loc /gen : focare de necroza, hemoragii petesiale focale sau
generalizate, focare de infarct, edem cerebral, hematoame intraparenchim
la copil- oasele cr mai subtiri, cr mai elastic, suturile mobile pot sa abs o cant mare din energia
kinetica, si sa amortizeze socuri puternice
Procese reparatorii- cicatrici cerebr cu alterarea barierei hematoencef
-tardiv scleroza atrofica, aderente meningocerebr, porencefalie cu chisturi
intracerebrale
-in traum inchise cicatricile sunt mai fine, atrofiile mai reduse,
-cicatricea cerebrala are tend la extindere , react conj find fav de inf microb sec, eschile
osoase, focare de necroza masiva
-se form focare lez-iritat resp de aparitia epilepsiei postr si a encefalopatiei posttraum

Simptomatologie :

-tulb psihice ac apar - imediat dupa traum : comotia , contuzia


-dupa un intreval liber asimptomatic, sau cu simpt discreta care se acc
ulterior prin constituirea sindr de compresiune cerebrala

COMOTIA CEREBRALA- ef primar al traum ;


= pierderea cunostintei de sc durata
-usoara : confuzie , obnubilare
-severa : coma cu abolirea reactivitatii la stimuli externi, si a reflectivitatii ( dim refl corneene,
relax musc), cu tulb veg, resp, cv
-revenirea brusca sau treptata, trece prin dezorientare
-neurol reversibilitete compl
-psihic dupa un timp poate apare sdr cerebroastenic ( postcomotional) cu ev indelungata
-dupa iesirea din comotie frecv( mai ales copii) ap un sdr de iritatie vegetativa cu ameteli ,
varsaturi, cefalee, labilitate a pulsului si a respir, transpir
-amnezia lacunara si retrograda ( per comotiei si cateva min inainte)
- dg retrospectiv

CONTUZIA CEREBRALA

-pierderea cunost >6-8 ore are substrat lezional si este o contuzie


-exista cazuri cu lez severe chiar dilacerare cerebrala neinsotite de alterari psihice generalizate
-frec coma de lunga dur ( o coma< 24 h = contuzie cerebr majora
-contuzii medii sau grave : -tulb veg : dispnee, resp stertoroasa, varsaturi, modif vasomot, var
puls, ta, tulb de degl -semne neurologice de focar : paralizii, crize conv, semne de irit
mening -in hem subarahn lcr sanguinolent, si frecv hipertensiv
-revenirea- evol ondulanta cu mom de agravare, dif st de dezintegrare a constiintei+ semne de
focar
-lez frontale- st de excitatie psiho-motorie cu nuata euforica sau coleroasa
-sau st de apatie si dezinteres
- hemipareze, monopareze, afazie motorie, tulb senzitive, exacer instinct sexual
-
TULB PSIHICE DIN COMPRESIILE CEREBRALE ( HEMATOAME)

-ap dupa un interval


-sufer cerebrala progresiva, cu ev grava
-initial pot fi usoare, ulterior cefalee, tulb de const
-variabilitatea tulb de const
-treptat apar semnele sindr de hipertens intracr : varsaturi, cefalee acc dimineata, ameteli
-tulb de constiinta :- st de agitatie psihomot, hal , idei delir
-somn, apatie, obnubilare
-semne de focar- mai frec hemipareza sau paralizia faciala tip central
-ex neurol : semne de iritatie mening
-FO : edem, staza papilara
-echoencefalografia-deplasarea unei emisf
-forme cronice:tulb intelectuale
-evolutia: -intensif semnelor de Hic, compr tr cerebral, torpoare, coma, convulsii
-caract - midriaza paralitica unilat
-hemipareza contralat
-tulb veg grave: incetinirea pulsului si resp
-Rx : linie de fractura fr sau temp
-TC : evidentiaza colectia sg, deplasarea masei cerebrale
-arteriografia ev deplasarea sist vasc unilat
-interv neurochir de urg singura met terap
-EEG focar lezinal : unde lente de mica ampl, focalizate
TULB PSIHICE POSTTRAUMATICE DIN FAZA ACUTA

-aspect si intensitate var : delir traumatic, stupoare traum, stari crepusculare


= pshoze de destructurare , au ca elem comun tulb de vigilitate, de const
-psihoza confuzionala de contuzie - ap si in cazuri de hemoragie cerebrala, hematom, cres
tens intracran - instab tulb psihice de la confuzie prof la sc per de
luciditate, inhib psihom, stupoare, agitatie
-delirul traum - o forma ac, mai discret
- pac iritabil, instabil, tulb de orientare, de perceptie, st de vis
- des sever : nelinistit, excitat, agresiv, nu rec ambianta si boala, hal viz, idei
delirante polimorfe, mobile
-delir profesional
-labilitate afectiva acc, agitatie mot urmata de liniste aparenta cand pac sunt
vorbareti, instabili, cu tend la perseverare
-dureaza ore, zile, evol spre remisie sau agrav in forma delirant-stuporoasa:
-stupor traumatic -confuzie, inactiv, imobil, somnolenta, dif acc in contact cu ambianta, fen
catatonoide acc, exprim prin negativism consec a afect formatiei retic
-la copil sdr. apalic = st interm intre st comatoase si forme us de confuzie
- aspect de decerebrare partiala, privesc in gol, nepasatori, areactivi fata de st ext
cu exc st durerosi fata de care au react de aparare
- doarme, mananca dar nu are contacte cu ambianta
- prog sever
-la copii care au prezentat per indel de pierdere a cunostintei , tinuti izolati in rea ap dif de a
distinge realitatea de vis, de a se insera in prezent+ st reactive de soc ( st asem cu sindr de
decerebrare den si pseudocoma vigila)
- delir> sapt are ca substrat lez subiacente considerabile
-st crepusculare: frc la copil
-frec e o forma de confuzie imediat dupa traum
-desorient in spatiu , pastreaza coord motorie , act automate de aparare sau
agresiune
- in formele usoare ap cefalee, ameteli, astenie, tulb de mem, st fobice,
automatism ambulator ( seara)

TULB PSIHICE POSTTRAUMATICE IN FAZA SUBACUTA

Sindrom amnestic Korsakov

-amnezie anterograda (deter mem de fixare, pierderea mem de sc dur) : incap bol de a reprod
cateva cuv dupa 5-15 min ; mem imediata nu e alterata
-un gr de alterare a mem de evoc (amnezie retrograda, pierd mem de lunga dur)
-confabulatii
-dezorientare temporo-spatiala
-false rec
-pseudoreminiscente
-nu au constiinta deficitului de mem
-dispozitia labila trec de la apatie, lipsa de initiativa la euforie, logoree, tend la glume ( sindr
moriatic)
-sindr amnestic este tulb esentiala insa nu tb sa fie insotita de alterarea constiitei( ca in
delirium) si nici de deteriorare intelectuala severa si gen ( ca in dementa)
-sdr amn e dat lez str diencefalice si temporale ( lez corpi mamilari, fornix, compl
hipocampic)
-deb brusc, evol lenta, ameliorare treptata sau trecere spre dem traum

Alte amnezii posttraum- amnezia lacunara ( pierd mem in timpul traum si un interv var inaite
si dupa) - amnezia globala ( rara, pierdere mem anterosi retrogr)
-amnezii sistematizate ( pierd amintirilor referit la anumite locuri,
limbi, profesie)
- def memoriei vizuale afect emisf drepte
- defic mem auditive afect emisf stangi
Dupa trecerea per ac sau subac in trau medii, severe: b astenici, prezinta cefalee, ameteli, dif
de somn, transp, labilit veg si afectiva, st de hiperexcitabilitate persista sapt, ev spre remisie
sau cronic

TULB PSIHICE POSTTRAUM TARDIVE

-survin in continuarea celor acute sau subac sau dupa o per de acalmie aparenta de sapt sau
luni
-4 cat: -a) det de traum fizica: encefalopatia traum, epilepsia posttr, st psihopat, dem tr,
encefalopatia boxerilor, oligofr postr
b) tulb det de intricarea traum fizica si psihica: cerebrastenia posttraumatica, tulb de
comp posttr, sindrom psihopatoid de dezv ( la copil, si la adolescent)
c) tulb leg de traum psihica in timpul si dupa acc : nevroze tr,
d ) tulb psihice sec nelegate dir de traum

DEMENTA TRAUMATICA

-urmeaaza st de coma prelung, si st confuz durabile


- mai frecv -la varsnici
-incazul repetarii traum cr
-asoc traum cranian
-asoc alcooli
-la copil fc fav : varsta mica < 7 ani
teren lezat ant
-se poate instala in contin tulb ac, dupa Korsakov, sau dupa un interval liber
-clinic : - scaderea marcata, prof, globala a fc psihice
-amnezii persistente, amn de fixare
-confabulatii
- dezorientare temporo-spatiala
-tulb de gandire, reducerea cap de rationament si analiza, pierderea atit abstracte,
rigiditate, pierderea simtului critic,
-tulb de atentie
-dezinteres pentru viitor
- pierderea intiativei
-tulb de dispoz : euforie sau depresie , alternanta per de apatie si inactiv cu per de
disforie, iritab, agresivitate
- tulb de comport
-red activ, scad randam profesional
- def neurologice, crize epileptice, afazie- nec institutionalizarea
-la tineri deficienta e partiala si evol mai lent
-la varsnici defic e globala si rapida
- sindr dementiale posttraum pseudoparalitice cu agitatie, euforie, semne piram, si
uneori semnul Argyll-Robertson
-forma schizofreniforma cu episoade de stupoare catatonica sau paranoica : idei
delirante de persecutie, de revendicare cverulenta
-uneori deterior intelec e redusa dar permananta cu lentoare, tendinta la inertie,
perseveratie, atasament fata de concret, dific de fixare, tulb de atentie, red rand intelec

ENCEFALOPATIA TRAUMATICA A BOXERILOR( sindr pseudoebrios posttraumatic, dem


box profesionisti)
- dupa 15-25 ani de practicare a boxului
- modif de dispoz
- scad atentiei si memor
- vorbire ezitanta
- tulb de echilibru la mers
- ulter ap sindr demential asoc cu tulb neurol (sind pir si extrapir)
= sindr psihoorg cu evol progr si etiol neclarif
-lov repetate provoaca mici focare hemoragice, care se transf in arii de glioza

OLIGOFRENIA POSTTRAUM
- dupa TCC grave in primii 3 ani de viata care det distrugeri imp de subst cerebr
- mai frec traum la nastere insot de asfixie
- tb cl de oligofr insotite de tulb neuropsihice tip defectual : paralizii,
comitialitate, tulb senzoriale, cecitate

TULB DE COMPORT dupa TCC la copil


15-30 proc
-instab, irasc, agresiv, refuz scolar, delicte, furturi, fugi de acasa
-reactii psihogene ap in cond de mediu nefav (fam hiperprotectioniste cu tend la infantilizarea
copilului; sau fam intolerante care solicita copilul prematur, intempestiv)
-reactii org : lipsa de motiv,
-reactii isterice la fete fav de mediul supraprot
-tulb de comp pot regresa lent daca se creaza cond satisf de educatie

SINDROM PSIHOPATOID
-modif durabile de perso survenite pe fondul unor lez sechelare, det de TCC
-in psihopatiile primare fct de cunoastere sunt bine consv sau dezv
-in st psihopatoide e prezent sdr axial al slabirii perform psihice de tip organic cu un gr de
deteriorare mentala
-st psihopatoide de dezvoltare la copii < 5 ani
- st psihopatoida prin regresiune, la ad, cu modif pers ant
-iritab, impuls, agresivit, instab af, conflict, intol la reactii, inadaptabilitate ; nuantate in fc de
pat locala in fct de sediul lez :
-lez frontale, prefr, orbitare det : - euforie, incont emotionala, dezinhib comport, glume,
vorbarie, la copii si ado pierderea dist sociale : lipsa de tact, intrebari neplacute, pierdera
decentei, a simtului ordinei si grija pt igena
- apatie, oboseala excesiva, indif fata de mediu, scad init
- la copii pe primul plan sunt tulb de comport : manif asem
celor postencefalitice : cruzime, exagerarea pornirilor, grosolanie ; indispusi, excitabili,
explozivitate afectiva, potential delictogen ridicat
-lez temporale : - st psihopatoide cu aspect schizoform, manif delirante atipice
- focare epileptice fara crize

- lez subcorticale, hipotalamo-hipofizare : tulb afective, endocrine, pulsionale


- obezitate prin supraalim la copil ; enurezis noct
- susceptibilitate, interpretativitate, psihoze paranoide cu tend la sistematizare
- disforie, explozii coleroase
- modif cogn cu aspect regresiv, acc dif de adaptare
-incap de a constientiza propria situatie ,
- lipsa de empatie , rigiditate, stereotipie, perseverare
-esecul de a stabili relatii cu cei din jur, egoisti, retragere sociala, rel cu ceilalti sunt
incordate , superf

EPILEPSIA POSTTRAUMATICA
1-50 proc
- frec in plagile deschise cu penetr durei- mater din traum de razboi si in traum urmate de
hemiplegie
-in fct de mom ap imediate, in mom trau sau la sc timp- det de edem cereb , hematoame,
tulb tranz de vasc ; -crize tip focal, uneori se ge
-precoce in prima luna
- intarziate dupa 1-6 luni tin de pr de curatire si remaniere
-tardive 6 luni 5 ani coresp conceptului de epi posttr, dat cicatricelor
cerebr, sau sclerozei dif sau focala ;
- crize gener majore, dapa care pot aparea crize crize
minore minore sau focale tip jacksonian
- interaccesual tulb caract : impulsiv, iritab
- se asoc frecv cu st psihopatoide si sindr dementiale posttr
- traum fav uneori dezv unei epil esentiale sau a unor crize epi netraum( vasc, tu)
- rezist la trat dat vasc saraca a cicatricei cerebr, care impiedica obt conc satisf a med anticonv

CEREBRASTENIA POSTTRAUM

- patog : modif str fine si rev, tulb ale circ lcr, ale electrogenezei cerebr
- ap frec dupa traum craniocereb minore sau moderate care prod numai modif functionale
- poate ap si dupa traum severe dar cu lez discrete ca microlez diencefalice, rupturi ale
arahnoidei
- fc psihogeni : rol imp- react fam fata de bolnav, react fata de acc, rct iatrogenice urmare a
investig medicale repetate si a trat complexe si prel
- greu de deoseb de simpt nevrotica posttraum :- cerebrastenia presup o disfc org min, det de
traum ( sindr postcontuzional) sau o leg recenta si imediata cu traum ( sdr postcomotional)
-nevroza posttraum e o constr sec , det de fct
psihotraum care act in timpul impactului fizic
( teama de moarte) si in per posttraum
-sindr neuroastenic ( cefalee, ameteli, actenie, insomnie, anxietate, hipoprosexie, scad memor,
labilitate emot) + semne neurolog discrete : tremuraturi, exagerarea ROT, hitersau hipo
excitab labirintica, cres pres lcr, modif pres arterei centrale a retinei, tulb de acomod, ale
motilit oculare sau a campului vizual
- agrav de stim senz puternici ( lumina, zg, cald, frig), tens psihica, ef intel, act fizica
- cef, amet- exag de misc rapide si de misc posturale
- patog cefaleei :- fc organici : dureri cervicale, nevralgii, tulb fct ale reg cervicale, cefalee de
nat vasc, crest pres intracr, aderente mening + fc psihogeni : rct isterice, fixari psihogene,react
de inductie, tendinte revendicative ( fixarea cefaleei la copil dat react anxioase prel ale
parintilor care l interogheaza repetat asupra eventualelor suferinte)
- insomnia rebela la trat, labil emot- cauze funct si org
- ametelile- af labirintica postcontuzionala
-cerebrastenia poattraum sit intre un sdr nevrotic fct si un sdr psihoorg ev lent spre atenuare
si vindecare
- 25 proc cronic mai ales cei cu traum sever si person fragila
- nu exista intodo rel intre sev traum si sev sdr cerebroastenic
- exista uneori u castig sec ( frec mai mare a sindr cerebroast dupa acc industr fata de cele
react)

REACTIA CATASTROFICA
- crize de anxietate grava, insot de fen vasomotorii, agitatie, act clastice, confuzie la cele mai
mici esecuri in situatii de schimbare, frustrare, sarcini dificile, calcule mentale pe care nu le
poate rezolva
-dur scurta, pac regreta
-reduc cap de abstract, de judecata, flexibilitatii mentale, neincredere in sine, egocentrism,
-restruc ale comport, evit sit decl, lumea externa devine amenint pt echil emot al pac,
- ap la bolnavi cu cerebroastenie, st psihopat, sdr dementiale posttraum sau netraum
-react org

SINDROAME NEVROTICE POSTTRAUMATICE


= gr polimorf de tulb nevrotice : neurastenia, isteria, nevroza obsesiv-fobica
- rezult traum psihice concom ( frica de moarte, vinovatia, dif de metabolizare a ev, imaginea
de sine, fen de repetare onirica a ev, mentism)
-dg presup codif nevrozei pe axa I, traum pe axaIII a fc somatici, intens stress pe axa IV
-57,8 proc din traum cc
-mai frec la femei
-frecv simpt nevr posttra e invers prop cu grav traum
- nevroza de revendicare, de compensatie materiala ( sinistroza, rentneurose) : dorinta insuf
constientizata de obt a unor benef mateiale sau morale ; mai frecv la bolnavi cu tulb ant de
person
-psihoze endogene : - decl cu ocazia TCC : schizo, paranoia, psihoze afective
-sindr delirante org posttraum: idei delirante in abs tulb de constiinta sau a deterior mentale

PROGNOSTIC SI EVOLUTIE

- maj tcc benigne


-la copil ev e rapida in bine si inrau dat labilitatii specifice a sist hemostazice si facilitatii
aparitiei ed cerebral
-fc de progn : - durata tulb de constiinta si a fen amnstice : crescuta = risc de sechele durabile,
-grav semnelor initiale, prez semne de focar ( coler nu e abs, chiar si traume
usoare pot avea urmari tardive)
- la copii :- varsta 10-15 ani procent mare de vindecari
-fc nefav :- tulb resp, stopuri resp tranz
-coma > 1sapt
-rel clara intre ariile cerebr lezate si dif forme de handicap mental
-gr de disabilitate mentala e dep de cant de tes cerebr distrus
-rec spont a fc psihice se obt cel mai mult in primele 6luni dupa care ritmul incetineste iar
dupa 1an1/2 2 ani se ajunge la starea stabila ; per de adolesc poate aduce schimbari in bine
sau in rau ( revenirea se realizeaza prin parc rapida a st ontogenetice cu reinvatarea dif
achizitii)
-crit de apreciere a evol : - semne clinice psihice si neurologice
-electroencefalogr
- probe psihologice, psihometrice - tb urmarite in dinamica

DIAGNOSTIC

-exam st de constiinta
-ex neurologic
-ev lez in alte org
-exista o proport intre gravitatea traum si intens tulb de consti dar nu abs
-dific in- traum minore necom familiei ( sdr cerebroastenic nemotivat)
-forme de compresiune cerebrala aparute tardiv: hematoame subdurale subac, cr dupa
acc minore, ignorate
DD-sdr posttraum- dif intre intre person premorbida ant si modif post TCC (dif se estomp in
cazul alcoolicilor, varsnicilor, demente incip)
-forme pseudoparalitice ale dem pt- paralizia gen progresiva :
-atit critica fata de def
-negativ formelor serol
-sdr astenic- neuroastenia se cauta fc org
-tulb de comport pt- frecv au o comp reactiva imp
EEG : - nu exista trasee specifice pt tcc
-util si in s incipient si tardiv -eval risc de constituire a epilepsiilor posttraum
-aprec substratului lez si fuct al tulb psihice tardive
- in faza acuta exista o relatie dir intre grav anom EEG si prof tulb de constiinta
-pierderea const trasee plate, cu frecv rapide, difuze, distrib in ambele emisf
-deliriumul traum se refl pe traseu EEG prin sectoare lente, disritmice,hipovoltate
intricate cu sectoare lente , aplatizate, cu unde teta supraincarcate de frecv rapide
-in Korsakov traseu disritmic, hipovoltat, cu teta difuz,rare delta, alfa lent, sarac,
areactiv
-lez encefalice vechi, etilici, varsnici- trasee mai altrate
-dupa 3-6 luni dela traum traseele se normalizeaza
-epilepsia posttraum- anom lezionale teta, delta, intricate cu paroxisme de varfuri, loc
sau generalizate, aparute spontan sau dupa activ de rutina
-in st psihopatoide traseele pot fi normale sau hipovoltate cu ritm teta difuz, predom
frontal, sau frontotemporal
-in dem posttraum se intalnesc trasee normale cat si trasee cu semne de suferinta
cerebr( activ saraca, hiovoltata, cu teta difuz, alfa lent, slab reactiv, areactiv la hiperpnee si st
luminosi intermitenti)
-cerebrastenia posttraum ( trasee normale sau cu modof minore : trasee plate, teta
abund, absenta ritm alfa, activ beta rapide)
Teste psihologice- metode de electie pentru stbgr de deteriorare mentala , sindr psihice
deficitare (probe de perform, operatorii Wechsler, Bender), tehnici proiective Rorschach pt
modif de perso
Radiologic : TC : hematoame, deplas maselor cerebr,ca urmare a ed, lez sechelare : atrofii
corticale, subcorticale, hidrocefalie, porencef, tract ventric
TRATAMENT

-supraveghere 3-30 zile daca isi revine rapid dupa o sc pierdere a constiintei( comotie) , sau
daca ramane constient dupa acc ; spitalizare in primele 48 ore in chir
-sindr confuzionale, psihoze traumatice,tulb psihice majore, agitatie med psihotropa doze
mici pentru a nu masca evol si complic ( hematoame) : neuroleptice sedative
( levomepromazina, clordelazin, tioridazin), butirofenone (haloperidol), bzd ( dia)
-iesirea din confuzie- mediu stabil, personalizat, un mb din fam
-sdr amnestic sed usoare, vitam in doze mari( vit B1), psihotone metabolice
-epileps posttraum: tegretol, primidon, fenobarbital, fenitoin, in forme rezistente: excizia
cicatricei inaitea constituiri focarelor sec iritative in oglinda
-st psihopatoide si tulb de comportament- neuroleptice sedative( Neuleptil, clordelazin)
asociata cu psihotrope de reglare metab ( vit, encefabol, piritinol, nootropil, meclofenoxat,
lecitina), med psihoenergizanta
-nevroze posttraum se rec med tranchil( Diazepam, medazepan, Napoton), antdepres,
psihotone ( vit, meclofenoxat, encefabol)
-in cefalee rebela cu ameteli: emetiral, diazepam, hidergin, haloperidol, in doze mici
antideprin, sulfat de magn, antiinflam
-psihoterapie in toate tipurile de tulb posttraum
-in rct afective de tipul celei catastrofice pregat pac pt a red impactul oricarei
schimbari, explicandu-i motivatiile resp ; a-l ajuta sa-si comute atentia de la senz neplacute,
sa-si redob incredere in vindecare, asigurandu-i un climat linistit
Recuperare - imediat dupa faza acuta cu ajut met pt mem, atentie, praxie, limbaj
-utilizarea cap restante si corect deficitelor
-def motorii : - fizioterapie, gimnastica medic, terap ocupat, protezare
-reprofesionalizare, reorientare profesionala sau schib locului de munca sau a
tipului de activ
Handicap psiho-social : - modif de person, red cap mentale st de anx, depresie, lipsa de motiv,
dependenta de cei din jur
-tb luat in considerare i proc de readapt sociala
-psihoterapie de sustinere, gr fam