TEMA PROIECTSTABILIREA ARHITECTURII SONDEI

n esenta, arhitectura unei sonde reprezinta programul de constructie pentrurealiz

area sondei respecti?e!"lementele componente ale arhitecturii unei sonde, sunt :
#
numarul coloanelor de tu$are %i ad&ncimile de introducere '
#
tipurile coloanelor : (ntregi, pierdute )linere*, pierdute %i (ntregite, de acel
a%idiametru pe toata lungimea sau telescopate '
#
diametrele coloanelor %i ale sapelor de fora+ '
#
componenta garniturilor de fora+ '
#
componenta coloanelor : tipuri de $urlane, materiale %i grosimi de perete pentru
$urlanele fiecarei coloane '
#
inter?alele %i metodele de cimentare, inclusi? calculele referitoare laefectuare
a cimentarilor '
#
fluide de fora+ : tipuri %i caracteristici fizice!n sta$ilirea arhitecturii unei
sonde, se considera date o$tinute de la fora+ul unor sonde reper, cu conditii as
emanatoare legate de factorii specifici : geologici, tehnici,tehnologici, etc!
?

CAPITOLUL I STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR DE TUBARESI ALE SAPELOR DE FORAJ

-upa ce, (n functie de conditiile specifice ale sondei ce urmeaza a se fora, a f
oststa$ilit programul de tu$are, care cuprinde numarul de coloane %i ad&ncimile
deintroducere, se continua cu determinarea diametrelor coloanelor %i ale sapelor
pentrufiecare coloana! .rdinea de sta$ilire a diametrelor este in?ersa introduc
erii (n sonda aechipamentului respecti? (n sonda, realiz&ndu#se a%a numita ordin
e de +os (n sus!/stfel, se (ncepe cu diametrul coloanei de e?ploatare, coloana i
ntrodusa ultima (nsonda %i se termina cu diametrul sapei pentru coloana de ancor
a+, sapa cu care se(ncepe fora+ul!n acest mod, (n situatia unui program de tu$are
cu trei coloane : ancora+,intermediara %i e?ploatare, ordinea de sta$ilire a di
ametrelor este urmatoarea :
#
diametrul coloanei de e?ploatare, care se alege (n functie de conditiilespecific
e e?ploatarii prin sonda respecti?a, pe (ntreaga durata de lucru '
#
diametrul sapei pentru coloana de e?ploatare, sapa cu care se foreazainter?alul
de la $aza coloanei intermediare p&na la ad&ncimea finala a sondei'
#
diametrul coloanei intermediare '
#
diametrul sapei pentru coloana intermediara '
#
diametrul coloanei de ancora+ sau suprafata '
#
diametrul sapei pentru coloana de ancora+!n procesul de sta$ilire a diametrelor i
nterioare, se afla doua marimicaracteristice :
#
+ocul radial dintre coloana %i peretele sondei 1 +r 1 acest +oc se refera ladia
metrul cel mai mare al $urlanelor )diametrul mufelor de legatura* 1 fig! ? '
#
+ocul radial dintre sapa %i interiorul coloanei anterioare prin care trece sapa
1 a 1 fig! 2!
2
Fig. 1
Jocul radial, Jr
Fig. 2
Jocul radial, a
-aca se considera ca diametrul sondei este egal cu diametrul sapei de fora+, +oc
ulradial dintre peretele sondei %i coloana este e?primat prin relatia :3r 4
2
Dm Ds
-
(n care -s este diametrul sapei %i -m 1 diametrul coloanei la e?teriorul mufelor
de(m$inare ale $urlanelor!5unctie de diametrul mufei %i de +ocul radial, diamet
rul sapei corespunzatoareeste :-s
TEMA PROIECTSTABILIREA ARHITECTURII SONDEI
n esenta, arhitectura unei sonde reprezinta programul de constructie pentrurealiz
area sondei respecti?e!"lementele componente ale arhitecturii unei sonde, sunt :
#
numarul coloanelor de tu$are %i ad&ncimile de introducere '
#
tipurile coloanelor : (ntregi, pierdute )linere*, pierdute %i (ntregite, de acel
a%idiametru pe toata lungimea sau telescopate '
#
diametrele coloanelor %i ale sapelor de fora+ '
#
componenta garniturilor de fora+ '
#
componenta coloanelor : tipuri de $urlane, materiale %i grosimi de perete pentru
$urlanele fiecarei coloane '
#
inter?alele %i metodele de cimentare, inclusi? calculele referitoare laefectuare
a cimentarilor '
#
fluide de fora+ : tipuri %i caracteristici fizice!n sta$ilirea arhitecturii unei
sonde, se considera date o$tinute de la fora+ul unor sonde reper, cu conditii as
emanatoare legate de factorii specifici : geologici, tehnici,tehnologici, etc!
?

CAPITOLUL I STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR DE TUBARESI ALE SAPELOR DE FORAJ

-upa ce, (n functie de conditiile specifice ale sondei ce urmeaza a se fora, a f
oststa$ilit programul de tu$are, care cuprinde numarul de coloane %i ad&ncimile
deintroducere, se continua cu determinarea diametrelor coloanelor %i ale sapelor
pentrufiecare coloana! .rdinea de sta$ilire a diametrelor este in?ersa introduc
erii (n sonda aechipamentului respecti? (n sonda, realiz&ndu#se a%a numita ordin
e de +os (n sus!/stfel, se (ncepe cu diametrul coloanei de e?ploatare, coloana i
ntrodusa ultima (nsonda %i se termina cu diametrul sapei pentru coloana de ancor
a+, sapa cu care se(ncepe fora+ul!n acest mod, (n situatia unui program de tu$are
cu trei coloane : ancora+,intermediara %i e?ploatare, ordinea de sta$ilire a di
ametrelor este urmatoarea :
#
diametrul coloanei de e?ploatare, care se alege (n functie de conditiilespecific
e e?ploatarii prin sonda respecti?a, pe (ntreaga durata de lucru '
#
diametrul sapei pentru coloana de e?ploatare, sapa cu care se foreazainter?alul
de la $aza coloanei intermediare p&na la ad&ncimea finala a sondei'
#
diametrul coloanei intermediare '
#
diametrul sapei pentru coloana intermediara '
#
diametrul coloanei de ancora+ sau suprafata '
#
diametrul sapei pentru coloana de ancora+!n procesul de sta$ilire a diametrelor i
nterioare, se afla doua marimicaracteristice :
#
+ocul radial dintre coloana %i peretele sondei 1 +r 1 acest +oc se refera ladia
metrul cel mai mare al $urlanelor )diametrul mufelor de legatura* 1 fig! ? '
#
+ocul radial dintre sapa %i interiorul coloanei anterioare prin care trece sapa
1 a 1 fig! 2!
2

Fig. 1
Jocul radial, Jr
Fig. 2
Jocul radial, a
-aca se considera ca diametrul sondei este egal cu diametrul sapei de fora+, +oc
ulradial dintre peretele sondei %i coloana este e?primat prin relatia :3r 4
2
Dm Ds
-
(n care -s este diametrul sapei %i -m 1 diametrul coloanei la e?teriorul mufelor
de(m$inare ale $urlanelor!5unctie de diametrul mufei %i de +ocul radial, diamet
rul sapei corespunzatoareeste :-s
TEMA PROIECTSTABILIREA ARHITECTURII SONDEI
n esenta, arhitectura unei sonde reprezinta programul de constructie pentrurealiz
area sondei respecti?e!"lementele componente ale arhitecturii unei sonde, sunt :
#
numarul coloanelor de tu$are %i ad&ncimile de introducere '
#
tipurile coloanelor : (ntregi, pierdute )linere*, pierdute %i (ntregite, de acel
a%idiametru pe toata lungimea sau telescopate '
#
diametrele coloanelor %i ale sapelor de fora+ '
#
componenta garniturilor de fora+ '
#
componenta coloanelor : tipuri de $urlane, materiale %i grosimi de perete pentru
$urlanele fiecarei coloane '
#
inter?alele %i metodele de cimentare, inclusi? calculele referitoare laefectuare
a cimentarilor '
#
fluide de fora+ : tipuri %i caracteristici fizice!n sta$ilirea arhitecturii unei
sonde, se considera date o$tinute de la fora+ul unor sonde reper, cu conditii as
emanatoare legate de factorii specifici : geologici, tehnici,tehnologici, etc!
?

CAPITOLUL I STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR DE TUBARESI ALE SAPELOR DE FORAJ

-upa ce, (n functie de conditiile specifice ale sondei ce urmeaza a se fora, a f
oststa$ilit programul de tu$are, care cuprinde numarul de coloane %i ad&ncimile
deintroducere, se continua cu determinarea diametrelor coloanelor %i ale sapelor
pentrufiecare coloana! .rdinea de sta$ilire a diametrelor este in?ersa introduc
erii (n sonda aechipamentului respecti? (n sonda, realiz&ndu#se a%a numita ordin
e de +os (n sus!/stfel, se (ncepe cu diametrul coloanei de e?ploatare, coloana i
ntrodusa ultima (nsonda %i se termina cu diametrul sapei pentru coloana de ancor
a+, sapa cu care se(ncepe fora+ul!n acest mod, (n situatia unui program de tu$are
cu trei coloane : ancora+,intermediara %i e?ploatare, ordinea de sta$ilire a di
ametrelor este urmatoarea :
#
diametrul coloanei de e?ploatare, care se alege (n functie de conditiilespecific
e e?ploatarii prin sonda respecti?a, pe (ntreaga durata de lucru '
#
diametrul sapei pentru coloana de e?ploatare, sapa cu care se foreazainter?alul
de la $aza coloanei intermediare p&na la ad&ncimea finala a sondei'
#
diametrul coloanei intermediare '
#
diametrul sapei pentru coloana intermediara '
#
diametrul coloanei de ancora+ sau suprafata '
#
diametrul sapei pentru coloana de ancora+!n procesul de sta$ilire a diametrelor i
nterioare, se afla doua marimicaracteristice :
#
+ocul radial dintre coloana %i peretele sondei 1 +r 1 acest +oc se refera ladia
metrul cel mai mare al $urlanelor )diametrul mufelor de legatura* 1 fig! ? '
#
+ocul radial dintre sapa %i interiorul coloanei anterioare prin care trece sapa
1 a 1 fig! 2!
2

Fig. 1
Jocul radial, Jr
Fig. 2
Jocul radial, a
-aca se considera ca diametrul sondei este egal cu diametrul sapei de fora+, +oc
ulradial dintre peretele sondei %i coloana este e?primat prin relatia :3r 4
2
Dm Ds
-
(n care -s este diametrul sapei %i -m 1 diametrul coloanei la e?teriorul mufelor
de(m$inare ale $urlanelor!5unctie de diametrul mufei %i de +ocul radial, diamet
rul sapei corespunzatoareeste :-s
TEMA PROIECTSTABILIREA ARHITECTURII SONDEI
n esenta, arhitectura unei sonde reprezinta programul de constructie pentrurealiz
area sondei respecti?e!"lementele componente ale arhitecturii unei sonde, sunt :
#
numarul coloanelor de tu$are %i ad&ncimile de introducere '
#
tipurile coloanelor : (ntregi, pierdute )linere*, pierdute %i (ntregite, de acel
a%idiametru pe toata lungimea sau telescopate '
#
diametrele coloanelor %i ale sapelor de fora+ '
#
componenta garniturilor de fora+ '
#
componenta coloanelor : tipuri de $urlane, materiale %i grosimi de perete pentru
$urlanele fiecarei coloane '
#
inter?alele %i metodele de cimentare, inclusi? calculele referitoare laefectuare
a cimentarilor '
#
fluide de fora+ : tipuri %i caracteristici fizice!n sta$ilirea arhitecturii unei
sonde, se considera date o$tinute de la fora+ul unor sonde reper, cu conditii as
emanatoare legate de factorii specifici : geologici, tehnici,tehnologici, etc!
?

CAPITOLUL I STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR DE TUBARESI ALE SAPELOR DE FORAJ

-upa ce, (n functie de conditiile specifice ale sondei ce urmeaza a se fora, a f
oststa$ilit programul de tu$are, care cuprinde numarul de coloane %i ad&ncimile
deintroducere, se continua cu determinarea diametrelor coloanelor %i ale sapelor
pentrufiecare coloana! .rdinea de sta$ilire a diametrelor este in?ersa introduc
erii (n sonda aechipamentului respecti? (n sonda, realiz&ndu#se a%a numita ordin
e de +os (n sus!/stfel, se (ncepe cu diametrul coloanei de e?ploatare, coloana i
ntrodusa ultima (nsonda %i se termina cu diametrul sapei pentru coloana de ancor
a+, sapa cu care se(ncepe fora+ul!n acest mod, (n situatia unui program de tu$are
cu trei coloane : ancora+,intermediara %i e?ploatare, ordinea de sta$ilire a di
ametrelor este urmatoarea :
#
diametrul coloanei de e?ploatare, care se alege (n functie de conditiilespecific
e e?ploatarii prin sonda respecti?a, pe (ntreaga durata de lucru '
#
diametrul sapei pentru coloana de e?ploatare, sapa cu care se foreazainter?alul
de la $aza coloanei intermediare p&na la ad&ncimea finala a sondei'
#
diametrul coloanei intermediare '
#
diametrul sapei pentru coloana intermediara '
#
diametrul coloanei de ancora+ sau suprafata '
#
diametrul sapei pentru coloana de ancora+!n procesul de sta$ilire a diametrelor i
nterioare, se afla doua marimicaracteristice :
#
+ocul radial dintre coloana %i peretele sondei 1 +r 1 acest +oc se refera ladia
metrul cel mai mare al $urlanelor )diametrul mufelor de legatura* 1 fig! ? '
#
+ocul radial dintre sapa %i interiorul coloanei anterioare prin care trece sapa
1 a 1 fig! 2!
2

Fig. 1
Jocul radial, Jr
Fig. 2
Jocul radial, a
-aca se considera ca diametrul sondei este egal cu diametrul sapei de fora+, +oc
ulradial dintre peretele sondei %i coloana este e?primat prin relatia :3r 4
2
Dm Ds
-
(n care -s este diametrul sapei %i -m 1 diametrul coloanei la e?teriorul mufelor
de(m$inare ale $urlanelor!5unctie de diametrul mufei %i de +ocul radial, diamet
rul sapei corespunzatoareeste :-s
TEMA PROIECTSTABILIREA ARHITECTURII SONDEI
n esenta, arhitectura unei sonde reprezinta programul de constructie pentrurealiz
area sondei respecti?e!"lementele componente ale arhitecturii unei sonde, sunt :
#
numarul coloanelor de tu$are %i ad&ncimile de introducere '
#
tipurile coloanelor : (ntregi, pierdute )linere*, pierdute %i (ntregite, de acel
a%idiametru pe toata lungimea sau telescopate '
#
diametrele coloanelor %i ale sapelor de fora+ '
#
componenta garniturilor de fora+ '
#
componenta coloanelor : tipuri de $urlane, materiale %i grosimi de perete pentru
$urlanele fiecarei coloane '
#
inter?alele %i metodele de cimentare, inclusi? calculele referitoare laefectuare
a cimentarilor '
#
fluide de fora+ : tipuri %i caracteristici fizice!n sta$ilirea arhitecturii unei
sonde, se considera date o$tinute de la fora+ul unor sonde reper, cu conditii as
emanatoare legate de factorii specifici : geologici, tehnici,tehnologici, etc!
?

CAPITOLUL I STABILIREA DIAMETRELOR COLOANELOR DE TUBARESI ALE SAPELOR DE FORAJ

-upa ce, (n functie de conditiile specifice ale sondei ce urmeaza a se fora, a f
oststa$ilit programul de tu$are, care cuprinde numarul de coloane %i ad&ncimile
deintroducere, se continua cu determinarea diametrelor coloanelor %i ale sapelor
pentrufiecare coloana! .rdinea de sta$ilire a diametrelor este in?ersa introduc
erii (n sonda aechipamentului respecti? (n sonda, realiz&ndu#se a%a numita ordin
e de +os (n sus!/stfel, se (ncepe cu diametrul coloanei de e?ploatare, coloana i
ntrodusa ultima (nsonda %i se termina cu diametrul sapei pentru coloana de ancor
a+, sapa cu care se(ncepe fora+ul!n acest mod, (n situatia unui program de tu$are
cu trei coloane : ancora+,intermediara %i e?ploatare, ordinea de sta$ilire a di
ametrelor este urmatoarea :
#
diametrul coloanei de e?ploatare, care se alege (n functie de conditiilespecific
e e?ploatarii prin sonda respecti?a, pe (ntreaga durata de lucru '
#
diametrul sapei pentru coloana de e?ploatare, sapa cu care se foreazainter?alul
de la $aza coloanei intermediare p&na la ad&ncimea finala a sondei'
#
diametrul coloanei intermediare '
#
diametrul sapei pentru coloana intermediara '
#
diametrul coloanei de ancora+ sau suprafata '
#
diametrul sapei pentru coloana de ancora+!n procesul de sta$ilire a diametrelor i
nterioare, se afla doua marimicaracteristice :
#
+ocul radial dintre coloana %i peretele sondei 1 +r 1 acest +oc se refera ladia
metrul cel mai mare al $urlanelor )diametrul mufelor de legatura* 1 fig! ? '
#
+ocul radial dintre sapa %i interiorul coloanei anterioare prin care trece sapa
1 a 1 fig! 2!
2

Fig. 1
 Jocul radial, Jr
Fig. 2
Jocul radial, a
-aca se considera ca diametrul sondei este egal cu diametrul sapei de fora+, +oc
ulradial dintre peretele sondei %i coloana este e?primat prin relatia :3r 4
2
Dm Ds
-
(n care -s este diametrul sapei %i -m 1 diametrul coloanei la e?teriorul mufelor
de(m$inare ale $urlanelor!5unctie de diametrul mufei %i de +ocul radial, diamet
rul sapei corespunzatoareeste :-s