Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Istoric, definitie :
Prima descriere a periartritei scapulo-humerale apartine lui Duplay care, in 1874, atribuia
toate suferintile umarului bursitei subacromio-deltoidiene; la o mai buna cunoastere a
sindromului au contribuit Codman si de Seze.
Etiopatogenie :
Anatomie fizio-patogica:
Forme clinice :
3) Umarul mixt
Este asocierea dintre un umar dureros de origine tendinoasa, tenosinovitica sau
bursitica si o limitare a mobilitatii umarului prin contractura antalgica la rotatori, flexori sau /
si abductorii umarului.
Limitarea miscarii in umarul mixt nu se datoreaza numai durerii, ca in formele
precedente, ci si unei redori reale structurale, care nu dispare nici sub anestezie totala.
Evolutia in umarul mixt poate sa se faca fie spre umarul dureros, cu persistenta durerii, dar
recuperarea mobilitatii, fie spre umarul blocat ca o forma evolutiva agravata.
4) Umarul blocat
Este o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cu dureri moderate ale umarului,
exarcerbate nocturn, pretand la confuzia de umar dureros simplu.
In timp insa, evoluand lent se instaleaza o limitare marcata a mobilitatii umarului
realizand asa numitul " umar inghetat ".
Durera, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate scazuta, sau poate sa
dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii.
Substratul anatomic il reprezinta leziunile inflamatorii ale capsulei glenohumerale,
determinand ingrosare fibroasa si constituind in timp capsula retractila. Retractia capsulei
articulare se opune special abductiei si rotatiei (externe sau interne) a umarului si impiedica
bolnavul in efectuarea unor gesturi uzuale (ca imbracatul sau pieptanatul), sau profesionale,
cand se solicita o buna mobilitate a membrului superior.
5) Umarul pseudoparalitic
Are la baza, perforarea, de diverse grade a tendoanelor muschilor rotatori, aparuta de obicei
pe un fond degenerativ (la peste 60 de ani) dupa traumatisme minore.
Ruptura calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in urma unui traumatism puternic,
situatie in care se evidentiaza o echimoza intinsa pe fata anterioara a bratului.
1. Tendinita rotatorilor
Tendinita rotatorilor este cea mai des ntlnit suferin de cauz local a articulaiei umrului.
Dintre cei patru muchi care formeaz grupul muchilor rotatori ai umrului i care se inser
pe capul humeral (supraspinos, infraspinos, subscapular, rotund mic), tendonul muchiului
supraspinos este cel mai des afectat. Cauzele tendinitei supraspinosului, ca i ale celorlali
muchi rotatori, sunt mai ales de ordin traumatic. n evoluie, dup edem i hemoragie se pot
produce fibrozri i apoi calcificri. Bursita subacromial poate acompania acest sindrom.
Sindromul de comprimare a tendoanelor rotatorilor apare la persoanele care practic baseball,
tenis, not sau profesii care presupun ridicarea repetat a braelor. Pacienii i pot leza acut
tendonul supraspinos prin cdere pe braul ntins sau ridicarea de obiecte grele. Cei de peste
40 de ani sunt foarte susceptibili la aceast suferin.
Tablou clinic:
- durere instalat brusc sau insidios, localizat de-a lungul marginii anterioare a acromiomului
sau difuz, iradiat uneori la bursa subdeltoidian; durerea este exacerbat de micare;
- limitarea micrilor:
a) sindrom de supraspinos: dureri n partea de sus a umrului la micrile de abducie,
rotaie intern i ridicare contra unei rezistene;
b) sindrom de biceps lung: dureri la micrile combinate de abducie, extensie
i rotaie extern (micarea de urubelni).
Pacienii se plng de o durere persistent la umeri care poate deranja somnul. Durerea devine
sever atunci cnd braul este n abducie activ deasupra capului. Rotirea ntre 60 i 1200 este
extrem de dureroas.
Examenul radiologic:
- densiti liniare n tendonul supraspinos, infraspinos, subscapular;
- calcificri difuze n bursa subacromiodeltoidian.
Inflamaia acut dureaz de obicei o sptmn, tendinita subacut-luni, ani.
Tratament:
Antiinflamatoarele nesteroidiene, injeciile locale cu steroizi i terapia fizical pot ameliora
simptomele. Refacerea chirurgical poate fi necesar la pacienii care nu rspund la msuri
conservatoare. La pacienii cu leziuni moderate sau severe i pierdere funcional, tratamentul
chirugical este indicat.
2. Tendinita calcificat
Aceast afeciune este caracterizat prin depozitarea srurilor de calciu, ndeosebi
hidroxiapatit, n tendoane. Mecanismul exact al calcificrii nu este cunoscut, dar poate fi
iniiat de ischemia sau degenerarea tendonului.
Tendonul supraspinos este cel mai des afectat deoarece este frecvent comprimat i are un
aport sanguin redus atunci cnd braul este n abducie. Boala apare de obicei dup 40 de ani.
Calcificarea tendonului poate fi asemntoare unei inflamaii acute, producnd durere brusc
i sever n umeri. Ea poate fi i asimptomatic sau fr legtur cu simptomatologia
bolnavului.
3. Tendinita bicipital
Tendinita bicipital este produs prin inflamaia capului lung al bicepsului la trecerea prin
anul bicipital humeral. Ruptura acut a tendonului se poate produce n timpul eforturilor
fizice intense ale braului i este foarte dureroas.
Tablou clinic:
-durere spontan la micarea activ contra rezisten (supinaia antebraului mpotriva unei
rezistene-semnul Yergason).
-abducia i rotaia extern a braului sunt dureroase i limitate
- cnd inflamaia este acut, pacienii prezint durere pe faa anterioar a umrului, care
iradiaz spre biceps i antebra.
-durere la palparea culisei bicipitale.
-ruptura tendonului la o persoan vrstnic poate fi asociat cu o durere de mic intensitate
sau poate fi chiar nedureroas i se recunoate prin apariia tumefaciei persistente a
bicepsului (muchiul Popeye) produs prin retracia capului lung al bicepsului.
Examen radiologic: normal, sau osteofite la nivelul tuberozitilor.
4. Capsulita retractil (adeziv)
Capsulita retractil poate fi urmarea suferinei tuturor componentelor articulaiei umrului,
artritelor inflamatoare, diabetului zaharat, imobilizrilor prelungite. Numit adesea i umrul
ngheat, capsulita retractil este caracterizat prin durere i reducerea micrilor umerilor, de
obicei n absena unei suferine intriseci a acestuia. Totui, capsulita adeziv poate urma unei
bursite sau tendinite de umr sau poate fi asociat cu o boal pulmonar cronic sau infarct
miocardic. Imobilizarea prelungit a braului contribuie la apariia capsulitei adezive, iar
distrofia simpatic reflex este considerat a fi un factor patogenic. Capsula umrului este
ngroat i poate aprea un infiltrat inflamator cronic moderat i fibroz.
Se caracterizeaz prin durere spontan, la palpare, i prin reducerea amplitudinii micrilor n
articulaie.
Tablou clinic:
Apare mai frecvent la femei, dup a 5-a decad de via, evolueaz n trei faze:
-durere i redoare, instalate insidios i care cresc progresiv n intensitate;
-durere mai puin sever, dar redoare marcat (umr ngheat propriu-zis); sunt limitate
micrile de abducie i de rotaie exten (bolnavul nu-i poate duce mna la spate, iar ceafa
i-o atinge cu greu);
-ameliorarea durerii i revenirea gradat a micrilor.
Tratament:
n general, majoritatea bolnavilor sunt semnificativ ameliorai dup 1218 luni de la debut.
Mobilizarea precoce a braului dup leziuni ale umrului poate preveni apariia acestei boli.
Injectarea lent sub presiune a substanei de contrast n articulaie poate liza aderenele i
poate ntinde capsula, determinnd o ameliorarea a mobilitii umrului. Manevrele de
manipulare sub anestezie pot fi utile la unii pacieni. Injeciile locale cu glucocorticoizi,
antiinflamatoarele nesteroidiene i terapia fizical pot produce diminuarea simptomelor.
Diagnostic:
Evolutie si prognostic:
2. Tratamentul medicamentos
Acesta este util din faza acuta si va consta in antalgice, vitamine, infiltratii si la nevoie
antibiotice. La umarul dureros simplu ca medicatie se aplica aspirina, se fac infiltratii cu
acetat de hidrocortizon. Dupa cedarea durerilor , la umarul dureros acut se administreaza
fenilbutazona sau indometacinul. De asemenea se fac miscari pentru a se evita anchiloza. Deci
atat in umarul dureros simplu cat mai ales in umarul dureros acut, mobilizarea (activa si
pasiva) va fi prudenta, treptata.
In umarul blocat in faza initiala (de infiltratie activa, insotita de dureri), este utila
corticoterapia generala. In fazele tardive orice tratament medicamentos este inutil.
Tratamentul esential este balneo-kineziterapia, razele infrarosii (IR), ultrascurtele (US).
Unele interventii chirurgicale ( extirparea focarului calcifiat, sectionarea tendonului bicipital,
denervatia articulara) au indicatii restranse si rezultate greu de apreciat.
Tratamentul umarului pseudoparalitic este chirurgical sutura tendonului rupt.
3. Tratamentul balneo-fizical
Electroterapia
Din procedurile de electroterapie sunt foarte utile in aceasta boala curentii diadinamici,
curentul galvanic asociat, ionoterapiia medicamen-toasa (novocaina, calciu), bai galvanice
bicelulare, ultraviolete in doza eritem. Tot din electroterapie sunt de folos si diatermia cu unde
scurte in doze medii 8-10 ms, ultrasunete.
Hidroterapia
Masajul
Preceda mereu tehnicile de kinetoterapie pentru a incalzi tesuturile, a pregati musculatura
, a aduce aportul de sange si implicit oxigen la nivelul tesuturilor.
Se folosesc in special tehnicile principale (netezire, frictiune,framantat,tapotament si
vibratii) dar si cele secundare (ciupituri, cernut, scuturari, rulat, maturat, etc.).
Bibliografie: