Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Microsoft PowerPoint Presentation Nou
Microsoft PowerPoint Presentation Nou
Ce este poluarea ?
Din cuprinsul definitiei se poate constata clar ca cea mai mare responsabilitate pentru
poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social
economice a acestuia.
Privita istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a
diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre importantele
preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si tehnicii, ale statelor si
guvernelor, ale intregii populatii a pamantului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de
poluare a crescut si creste neincetat, impunand masuri urgente pe plan national si
international, in spiritul ideilor pentru combaterea poluarii.
1
Principalele forme de poluare a mediului
Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sanatatii a
imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in diferite tipuri de poluare si
anume:
1. Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de poluare,
este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a germenilor microbieni
producatori de boli. Astfel, poluarea bacteriana insoteste deopotriva omul, oriunde s-ar gasi si
indiferent pe ce treapta de civilizatie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societatile cele
mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologica consta in declansarea de
epidemii, care fac numeroase victime. Totusi, putem afirma ca, datorita masurilor luate in
prezent, poluarea biologica bacteriologica, virusologica si parazitologica, are o frecventa
foarte redusa.
3. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand, poluarea
radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi in stiinta, industrie,
agricultura, zootehnie, medicina etc.. Pericolul deosebit al substantelor radioactive in mediu si
in potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse. Poluarii radioactive i se adauga
poluarea sonora, tot ca o componenta a poluarii fizice. Zgomotul, ca si vibratiile si
ultrasunetele sunt frecvent prezente in mediul de munca si de viata al omului modern, iar
intensitatile poluarii sonore sunt in continua crestere. Supraaglomerarea si traficul, doi mari
poluanti fonici, au consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numar
tot mai mare de persoane din orasele aglomerate recurge la specialistii psihiatri pentru a gasi
un remediu pentru starea lor proasta (anxietate, palpitatii, amnezii nesteptate, lipsa puterii de
concentrare, dureri de cap). In sfarsit nu putem trece cu vederea poluarea termica, poate cea
mai recenta forma de poluare fizica cu influente puternice asupra mediului inconjurator, in
special asupra apei si aerului, si, indirect, asupra sanatatii populatiei. Marea varietate a
poluarii fizice, ca si timpul relativ scurt de la punerea ei in evidenta, o face mai putin bine
cunoscuta decat pe cea biologica si chimica, necesitand eforturi deosebite de investigare si
cercetare pentru a putea fi stapanita in viitorul nu prea indepartat.
Insa cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt si cele
mai afectate de actiunile iresponsabile ale fiintei omenesti.
Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii.
De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat
mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri
neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a
reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii
necorespunzatoare a unor substante chimice in practica agricola.
2
Dupa provenienta lor, reziduurile pot fi clasificate in:
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din
materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata in functie de ramura
industriala si de tehnologia utilizata (in industria alimentara predominant componente
organice, pe cand in industria chimica, metalurgica, siderurgica, miniera predominant
substante chimice organice sau anorganice);
- elemente chimice, sunt in cea mai mare parte, de natura organica. Importanta lor este
multipla: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de
descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le
degradeaza etc.
La poluarea apei contribuie un numar mare de surse, care sunt clasificate in:
- apele reziduale comunale, care rezulta din utilizarea apei in locuinte si institutii
publice, bogate in microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau sunt
utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si spalarea materiilor prime,
semifinite si finite, sau a ustensilelelor si instalatiilor, si au o compozitie heterogena.
- apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizarii apei in
scopuri agricole (irigatii), cat si pentru alimentarea animalelor si salubritatea crescatoriilor de
animale.
3
Sursele neorganizate de poluare sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zapada),
reziduurile solide de tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau
canepii).
- eruptiile vulcanice, care arunca in aer mari cantitati de gaze, particule solide;
4
Masurile cele mai importante pentru impiedicarea poluarii masive a atmosferei sunt:
construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, tratarea prealabila a combustibilului
folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti, asigurarea unor
arderi complete a combustibililor utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale
cu instalatii de retinere a poluantilor, reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule
pentru reducerea eliminarii poluantilor, inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior,
mai putin poluant, amenajarea cat mai multor spatii verzi etc.
Formele de poluare sunt foarte diverse si afecteaza multe aspecte ale Terrei. Unele din
efectele devastatoare ale poluantilor nu pot fi observate in momentul poluarii insa, in timp,
consecintele majore vor afecta intreaga planeta si in acelasi timp si pe cel care da nastere
aceastei situatii : omul. Desi o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene
naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzata de activitatile umane.
Actiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variata si complexa.
Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului, disconfortul, pana la
perturbari puternice ale starii de sanatate si chiar pierderea de vieti omenesti. Aceste efecte au
fost sesizate de multa vreme, insa omul a ramas tot iresponsabil fata de natura. Efectele acute
au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii
mediului asupra sanatatii populatiei. Ele se datoreaza unor concentratii deosebit de mari ale
poluantilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman. Efectele
cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului
asupra sanatatii. Acestea se datoreaza faptului ca in mod obisnuit diversii poluanti existenti in
mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor, continua
chiar la concentratii mai scazute, nu este lipsita de consecinte nedorite. Efectele cronice au
insa o deosebita importanta si sub aspect economic si social.
Efectele indirecte ale poluarii constau insa si din influentele asupra faunei si florei,
care uneori sunt mult mai sensibile decat organismul uman la actiunea diversilor poluanti. Se
stie astfel ca animalele, pasarile, insectele, unele organisme acvative, ca si plantele sufera
influenta poluantilor pana la disparitia sau distrugerea lor.
5
Protectia mediului inconjurator
Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din
necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus
ocrotirea naturii s-au diversificat. Incepand din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a
planetei : subtierea stratului de ozon, incalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a
aerului si a solului. Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament
responsabil fata de natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului
inconjurator este atat individuala, dar mai ales colectiva: protectia naturii angajeaza
colaborare si sprijin reciproc pe plan local, judetean, national si mai ales international.
Cu titlu de exemplu, vom cita civa dintre cei mai importani poluani naturali:
Dioxidul de carbon (CO2). Energia necesar susinerii proceselor vitale este procurat, de
marea majoritate a organismelor, prin oxidarea substanei organice, a hidranilor de carbon, n
procesul respiraiei. Astfel, fiecare organism aeron se constituie ntr-o surs de CO2, iar
biosfera, n ansamblul ei, i aduce o contribuie de 55 % la emisiile totale de CO2 n
6
atmosfer. De altfel, concentraia acestui gaz, incolor, inodor i netoxic, n atmosfer este
semnificativ (340 ppm).
n acelai timp, CO2 este absorbit de plantele verzi, iar prin procesul de fotosintez carbonul
intr din nou n componena materiei organice. Un astfel de parcurs face ca, n atmosfer, s
existe o variabilitate destul de redus a concentraiei acestui gaz.
Invazia prafului nu se face numai printr-un proces de depunere brut, exist i cazuri cnd
invazia prafului este dramatic, aa cum se ntmpl n furtunile de praf din prerii sau din
deert, care pot ngropa caravane ntregi.
Exemplu: Este cunoscut frica locuitorilor Saharei de ravagiile pe care le produce acel vnt,
purttor de nisip i praf, ce transport particule fine, uneori peste Mediterana pn n
Europa, unde este cunoscut sub numele de Scirocco.
Fenomenul polurii cu praf adus de curenii de aer din regiunile deertice se manifest i pe
teritoriul rii noastre, sub forma ploilor de snge, denumite astfel datorit culorii roietice
pe care o imprim oxidul de fier, prezent n particulele solide transportate de curenii de aer.
nrudit cu praful este i fumul din atmosfer, produs prin focuri iscate din senin n savane i
pdurile de conifere a cror rin i terebentin nlesnete mult propagarea incendiilor.
Incendiile elibereaz n atmosfer peste 34 mil. tone fum i cenu i 340 mii tone
hidrocarburi provenite din distilarea pe loc a lemnului, aceste hidrocarburi fiind un agent
poluant foarte periculos.
O alt surs natural o constituie apele subterane acide i saline (srate). Risc mare de
poluare prezint apele subterane care stau n contact cu masivele de sare i alte minerale,
ncrcndu-se astfel cu substane impurificatoare sau toxice, ele devin periculoase cnd, prin
foraj, se perforeaz stratul mineral.
7
Astfel s-a constatat c apele de min din S.U.A. polueaz peste 20 mii km/curs de ap. n
Pennsylvania, se scot zilnic 20 mld. litri de ap acid din cauza trecerii ei prin zcmintele
mineraliere adiacente straturilor de crbuni.
Purificarea lor se face prin reinerea n lagune de depunere. n general, se poate spune c acest
factor de mediu poate deveni agent poluant atunci cnd se depesc limitele echilibrului
ecologic instaurat n anumite biotopuri. Chiar i aa, poate deveni un agent poluant atunci
cnd inund i asfixiaz culturile sau acoper terenurile fertile.
Omul, ca fiin vie, produce deeuri proprii existenei sale i activitii depuse. Multe dintre
aceste deeuri nu sunt biodegradabile, iar unele sunt direct toxice, cum ar fi insecticidele.
Din statisticile fcute, rezult c populaia planetei este n continu cretere, deci problemele
de poluare vor cpta o importan crescnd.
Metale 5,0%
Diverse 9,0%
TOTAL 100%
O parte a deeurilor, care nu mai pot fi refolosite, sunt incinerate. Dar, arderea deeurilor
contribuie la poluarea atmosferei prin emisiile de gaze de ardere, pulberi n suspensie, precum
i compui organici volatili, halogeni, aerosoli de metale grele (ex. mercur) etc.
- Transporturile
n funcie de tipul de transport, exist un specific al polurii generate, att sub raportul
poluanilor, ct i n ceea ce privete mediile afectate.
8
Motoarele cu explozie pe lng gaze de ardere (dioxid de carbon, vapori de ap, bioxid de
azot, bioxid de sulf) polueaz i cu produi de ardere incomplet (monoxid de carbon,
aldehide, monoxid de azot etc.).
Din cauza efectului negativ ce-l produc noxele emise de automobile pentru sntate, n rile
dezvoltate mainile au fost echipate cu convertori catalitici care nu pot tolera combustibilul
mbuntit cu plumb.
Un raport al W.M.O. i U.N.E.P. a estimat ca 30% din locuitorii oraelor Americii de Nord i
Europei sunt expui unor concentraii neacceptate de mari ale plumbului n aer. Spre
exemplu, Parisul se afl pe unul din primele locuri ale listei aglomerrilor urbane, cu o
medie anual a concentraiei de noxe ce depete nivelul normal stabilit de W.M.O.
ntr-un studiu fcut n oraul Mexico, 7 din 10 copii nou-nscui au fost gsii ca avnd
procentul de plumb din snge peste normele W.M.O.
Sunt activiti economice care se bazeaz cel mai mult pe relaiile cu mediul, dar reprezint i
surse de poluare, ele devenind elemente de deteriorare ale mediului.
n ceea ce privete unele animale, chiar domestice, cum ar fi caprele, distrug iremediabil
vegetaia arborescent n dezvoltare i mpiedic regenerarea pdurilor. n savan, turmele de
elefani distrug culturi i copaci, favoriznd extinderea deertului. Cu toate acestea,
9
responsabilitatea nu apas pe umerii faunei, ci revine tot omului, care a exilat aceast specie,
prin diminuarea suprafeelor sale de punat, ca o consecin a agriculturii extensive.
Refacerea fertilitii solului este o cerin intrinsec agriculturii, care contracareaz exportul
de biomas, reprezentat de recolt. Nu acelai lucru se poate spune de multe dintre
modalitile adoptate pentru meninerea echilibrului. Astfel, ngrmintele chimice, n
general uor solubile, mai ales cele azotate, contrar aparenelor, nu refac potenialul de
fertilitate a solului, ci dimpotriv, l diminueaz. Aplicarea excesiv contamineaz apa
freatic, solul, produsele cu nitrai, care pot depi concentraiile maxime admise. Astfel,
36,3% din fntnile investigate (situate n 92% din totalul comunelor din Romnia) la nivelul
anului 1995, coninutul de nitrai depea concentraia maxim admisibil pentru apa de but
(45 mg/l).
- Industria
Este considerat la ora actual drept cea mai important surs de poluare. Poluarea industrial
pornete de la problema polurii la locul de munc i pn la consecinele ecologice ce
intereseaz globul terestru n ntregime.
Poluarea la locul de munc se caracterizeaz prin prezena substanelor sau factorilor fizici
vtmtori n zona locului de munc i poate avea ca urmri boli profesionale. Exist foarte
multe cazuri n care contaminarea produs de un agent poluant nu urmeaz o cale prea lung,
ci ajunge direct de la coul uzinei la contactul direct cu organismul uman, prin intermediul
aparatului respirator (poluarea aerului).
Exemple elocvente n acest sens sunt: fabrica de negru de fum de la Copa Mic. Noxele
eliminate depeau limitele admise, pn la dotarea cu echipamente mai performante; ca i
combinatul de neferoase de la Baia Mare, care elimin n atmosfer cantiti nsemnate de
pulbere, ncrcat cu metale grele (Pb, Cd).
Poluarea industrial a mediului ambiant se propag mai ales pe calea aerului i apei. Pentru
poluarea aerului este vinovat att industria productoare de energie electric, prin gazele
evacuate de la centralele termoelectrice, ct i alte ramuri industriale: metalurgia feroas i
neferoas, chimic i a materialelor de construcii.
10
Multe ri industrializate au reuit s-i reduc emisiile de substane duntoare, totui
folosirea vehiculelor cu motor Diesel (care elibereaz mari cantiti de substane poluante)
amenin s agraveze efectele polurii naturale, n unele zone europene.
Prin studiile ntreprinse, s-a descoperit c mai mult de 48 mii ha pdure sunt deteriorate,
ceea ce nseamn 30% din totalul suprafeei forestiere a Europei, poluarea ducnd la
dispariia unor specii valoroase de arbori cum ar fi molizii roii i brazii Fraser.
Preul polurii pdurilor este pltit nu numai de industria forestier (Polonia a pltit 1,5
mild. USD), ci i de turism (ex. Muntele Fichtellberg situat la grania dintre Germania i
Republica Ceh i Slovacia este o imens ntindere cu copaci mori i rmie de culoare
cafenie).
Tot din cauza polurii, monumentele istorice sufer modificri n timp, poluarea accentund
destul de mult procesul degradrii. Este vorba de monumentele atheniene, unde coroziunea
acid a dus la deteriorarea lor n ultimii 20-25 ani mai mult dect n cei 2400 de ani
precedeni.
Ploaia acid, ce cade n peninsula Yucatan i n mare parte din sudul Mexicului, distruge
temple, ziduri, monumente ale civilizaiei Maya, este determinat de puurile petroliere i
camerele de fum ale exploatrilor din zona Golfului Mexic.
Mult mai variat este poluarea pe calea apei. Importana acestei poluri crete cu consumul
industrial specific de ap, deoarece cu ct acest consum crete, cu att sunt mai ridicate i
posibilitile de rspndire n mediul ambiant a substanelor vtmtoare caracteristice
diferitelor procese industriale.
12
CUPRINS
Concluzii................................................................................................................p. 11
http://www.referatele.com/referate/diverse/online5/Proiect-mediu-inconjurator---un-mediu-
curat--o-viata-sanatoasa-referatele-com.php
http://blogoenciclopedia.blogspot.ro/2012/12/poluarea-mediului-inconjurator-cauzata.html
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/expertiza-ecologica-si-
evaluarea-impactului-asupra-mediului/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
http://www.high-health.info/aer/poluarea/principalele-surse-de-poluare.htm
http://www.ecos-magazine.com/uploads/1/2/2/0/122036/poluarea_mediului_inconjurator.pdf
13
14