Sunteți pe pagina 1din 67

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

PROIECT
ECOTEHNOLOGIE II

Student : Tuicu Mariana


Grupa : 641 CB

2012-2013
Cuprins :

1) Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

2) Stabilirea metodelor de reducere a poluarii

3) Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

4) Evaluarea propriu zisa a impactului de mediu

5) Bilantul de mediu

6) Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic

7) Bibliografie
Cap 1.Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Una din cele mai importante i prompte consecine a activitii de prevenire a polurii va fi analiza
ciclului de via a produsului i procedurile standardizate de calcul ale costurilor ciclului de via a
produsului.
Metoda preferat de prevenire a polurii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaz sursei
poluatoare, nainte de producerea polurii. Reducerea sursei nseamn orice practic de reducere a
cantitii de substane periculoase, poluante sau contaminante, care urmeaz s fie debarasate n mediul
nconjurtor, nainte de reciclare, tratare sau debarasare".
Principalele bariere n prevenirea polurii se prezint mai jos
- Limitrile tehnice nevoia de cercetare i dezvoltare continu
- Lipsa de informare nu exist acces la toate cile de prevenire a polurii
- Preferinele consumatorului vrea costuri minime
- Posibilitatea scderii duratei de via , durabilitii i competivitii, adic a calitii produsului
- Aspect economic marile companii au n vedere profitul imediat
- Lista de piee nu toi accept produse reciclate , recondiionate
- Necontientizarea avantajelor prevenirii polurii lipsa de informaie i de perspectiv
- Grij n diseminarea informaiilor confideniale despre produse teama de concuren
- Reglementrile actuale ncurajeaz controlul, colectarea i depozitarea deeurilor i nu
prevenirea polurii
Sunt ns i multe argumente pentru programul de prevenire a polurii. Cteva stimulente de
prevenire a polurii se prezint mai jos :
- Beneficiile economice din eliminarea depozitrii, tratamentului, transportului i aruncrii
deeurilor
- Reducerea responsabilitii - exist o responsabilitate pe toat durata existenei deeului
- Conformarea la reglementrile n vigoare
- mbuntirea imaginii publice - consumatorul vrea produs care nu pune n pericol mediul
- Stimulente de pia - creerea unei piee pentru bunuri reciclabile
- Reducerea costurilor de tratare a deeurilor -prin implementarea programelor de prevenire a
polurii
- Stimulente fiscale poteniale - eventuale reduceri de taxe pentru reducerea deeurilor
- Diminuarea expunerii personalului
Un rol important n prevenirea polurii l are progresul tehnic, care rmne factorul cheie al
dezvoltrii economice cu meninerea calitii mediului ambiant. Progresul tehnic, ca factor de prevenire
a polurii i de reducere a acesteia poate interveni n diferitele faze ale procesului de producie.
Progresul tehnic acioneaz direct la nivelul factorilor de producie, conducnd la prevenirea polurii i
indirect la nivelul monitorizrii, tratrii i eliminrii deeurilor, conducnd la reducerea polurii.
TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs Transformarea-


Controlul Folosirea si
-Substituire sursei refolosirea -Procesat pentru
recuperare
-Conservare -Reintoarcerea in
produsul original -Procesat pentru
-Compunerea produsului subprodus
-Materialul brut
pentru alt produs

Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de


Schimbari ale functionare
materialului intrat -Schimbari ale procesului
-Masuri procedurale
-Purificarea materialului -Schimbari de echipamente
-Imbunatatirea
-Substituirea -Informatizarea proceselor managementului
materialului
-Schimbari ale ordinei ciclului de -Utilizarea mai eficienta a
functionare materialului

-Programarea productiei

Fig.1.Tehnici de prevenire a polurii


Tab. 1. Metode de prevenire a polurii
Poluani Aciuni posibile asupra:
Aprovizionrii Stocare i manipulare Procese de fabricaie
Umidificarea stivelor
Praf Selecia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente
nlturarea aminelor Precauie in depozitarea
Precauie n tratarea produilor
AMINE Utilizarea produilor de i utilizarea stocurilor in
de izolaie utilizai
substituie scopul aprovizionrii
Sortarea deeurilor reciclabile
(procedee de fabricaie la nlturarea prafului de metale
Metale grele nalt temperatur) grele in scopul reciclrii nainte
de valorificare

Procurarea combustibilului si Economie de energie


Oxizi de sulf a materiei prime cu mic Combustia in strat fluidizat
(S02) SOS) coninut de sulf Injecii cu ageni de desulfurare
Desulfurarea combustibilului in focar
Oxizi de azot
nlturarea anumitor produi Reglarea combustiei
(NO, N02)
Oxizi de carbon Economie de energie Reglarea
0 noua politica energetica
(CO, C02) combustiei (in cazul CO)
Compui Acoperiul depozitelor
organici volatili nlturarea anumitor solveni de hidrocarburi Procedee de etanare
(COV) Stocaj etan
Sortarea deeurilor reciclabile Cunoaterea buna a
Dioxinne si
(procedee la nalt proceselor
furani
temperatur) tehnologice
Folosirea de noi tehnologii de sudare, nlocuirea sudrii manuale cu electrod nvelit cu alte
procedee de exemplu: MIG/MAG, CMT cold metal transfer (procentul de gaze emise n timpul
procesului este mult mai redus).
Direciile strategice n domeniul meninerii calitii apelor
Folosirea de degresani i decapanti cu un impact mai mic asupra mediului
Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor rezultate n urma sudrii i
nlocuirea periodic a filtrelor acestor instalaii.
Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici tehnologic deoarece
presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltat. Trebuie gsit o cale de
armonizare a intereselor productorilor care urmresc profituri imediate, a intereselor ntregii societatim
care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru acestea se determina un optim economic lund
n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i beneficiile depolurii.
Aceast analiz nu este uor de fcut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cuantificat
dect cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de producie, de prevenire a polurii sau de
reducere a polurii. Oricum un studiu privind reducerea polurii este mai uor de fcut la nivelul ntregii
economii dect la nivelul unei instalaii industriale, unde se poate face o analiz.
Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza sursei
poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera la refolosirea de materiale, care ar trebui
aruncate sau tratate ca deseuri.

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a efectelor
nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).

Tabelul nr.2 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului


Poluant Limita Debit de la care se
admisa aplica norma [kg/h]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in 300 25
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in HCl 50 1
Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in HF 55 0,5
particule, picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50-100 1
1
Metale grele 0,2 -1 1x
Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, 5x
Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor 25x
Cap 2. Stabilirea metodelor de reducerii a poluarii

Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului XX, multe naiuni
au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale polurii necontrolate i
pentru a preveni viitoarele contaminri ale mediului.
nelegerile internaionale au jucat un rol important n reducerea polurii globale. Protocolul de
la Montral cu privire la Substanele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaionale pn
la care s fie reduse emisiile de substane chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie c distruge stratul
de ozon. Convenia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaionale ale Deeurilor Periculoase i
Depozitarea Lor (1989) servete ca punct de reper pentru reglementrile internaionale ce se ocup de
transportarea deeurilor periculoase i depozitarea lor.
Poluanti Actiuni posibile asupra:
Stocare si
Aprovizionare Procese de fabricatie
manipulare
Umidificarea stivelor
Selectia materiei Stropirea cu
Praf
prime materiale
purvurulente
Precautie in
Inlaturarea aminelor depozitarea si
Precautie in tratarea produsilor
Amine Utilizarea produsilor utilizarea stocurilor
de izolatie utilizati
de substitutie in scopul
aprovizionarii
Procurarea
combustibilului si a
Economie de energie
Oxizi de sulf materiei prime cu mic
Combustia in strat fluidizat
(SO2, SOS) conntinut de sulf
Desulfurarea
combustibilului
Oxizi de azot Inlaturarea anumitor
Reglarea combustiei
(NO, NO2) produsi
Economie de energie
Oxizi de carbon O noua politica
Reglatul combustiei
(CO, CO2) energetica
(in cazul CO)
Acoperisul
Compusi organici
Inlaturarea anumitor depozitelor de
volatili Procedee de etansare
solventi hidrocarburi
(COV)
Stocaj etnas
Scoaterea deseurilor
reciclabile (procedee Cunoasterea buna proceselor
Dioxine si furani
de fabricatie la inalta tehnologice
temperatura)
Fum Folosirea unor procese de
fabricatie sau de sudare care sa
polueze cat mai putin mediul
Pregatirea corecta a
componentelor in vederea
prelucrarii sau sudarii
Utilizarea unor masini
Gaze esapament si a unor combustibili
ecologici
Aprovizionarea cu Utilizarea acestor
substante care au un produse cu grija si
decapanti, degresanti impact cat mai redus aruncarea deseurilor
asupra mediului rezultate in locuri
inconjurator special amenajate

Controlarea polurii atmosferice


Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implica metode ce reduc, colecteaz,
capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n atmosfer. Din punct de vedere ecologic, reducnd
emisiile poluante cu o mrire a randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de
mai puin combustibil este strategia preferat. Influennd oamenii s foloseasc transportul n comun n
locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la mbuntirea calitii aerului urban.
Poteniali poluani pot exista n materialele ce intr n procese chimice sau n procese de combustie
(ca de exemplu plumbul din benzin). Metode de controlare a polurii atmosferice includ i ndeprtarea
materialelor poluante direct din produsul brut, nainte ca acesta s fie folosit, sau imediat dup ce s-a
format, dar i alterarea proceselor chimice ce duc l-a obinerea produsului finit, astfel nct produii
poluani s nu se formeze sau s se formeze la nivele sczute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea
combustibililor folosii de ctre automobile este posibil i prin realizarea unei combustii ct mai
complete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite de la rezervor, carburator i motor, dar
i prin descompunerea gazelor n elemente puin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluanii
industriali pot fi la rndul lor captai n filtre, precipitatori electrostatici.
Aciuni guvernamentale pentru combaterea polurii
Diferite ri au impus standarde n legislaie cu privire la nivelele de concentraie ce se cred a fi
suficient de sczute pentru a proteja sntatea public. Standardele privind sursele de emisie au de
asemenea specificate limitele de emisie a substanelor poluante n atmosfera astfel nct standardele de
calitate ale aerului s fie atinse. Cu toate acestea ns, natura problemei necesita implementarea tratatelor
internaionale ale mediului, i pn n acest moment 49 de ri au aprobat n Martie 1985 convenia
Naiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", asa cum a fost numit aceast
convenie renegociat n 1990 apela la ndeprtarea anumitor clorocarburi i fluorocarburi pn la
sfritul secolului i asigur ajutor n vederea dezvoltrii rilor n realizarea acestor tranziii. n plus,
mai multe tratate internaionale au fost semnate n scopul reducerii incidentei ploii acide.

Tab. 4. Comparaie ntre sistemele de reinere a particulelor


Tipul de Domeniul Eficiena Temperatura Pierderea Spaiul de Cost
colector particulelor reinerii maxim de amplasare anual
reinute particulelor admis [C] presiune necesar [$/m3an]
[Pa]
Filtru sac 0,1-1,0 Slab 80 10 Mare 14,0
din bumbac 1,0-10,0 Bun 80 10 Mare 14.0
10,0-50,0 Excelent 120 10 Mare 14,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 120 12 Mare 17,0
din fibre 1, 0-10,0 Bun 120 12 Mare 17,0
sintetice 10,0+50,0 Excelent 80 12 Mare 17,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 290 10 Mare 21,0
din fibre de 1,0+10,0 Bun 290 10 Mare 21,0
sticl 10,0+50,0 Bun 290 10 Mare .21,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 260 20 Mare 23,0
din tefion 1.0+10.0 Bun 260 20 Mare 23,0
10,0-50,0 Excelent 260 20 Mare 23,0
0,14-1,0 Excelent 400 1 Mare 21,0
1,0-10,0 Bun 400 1 Mare 21.0
10,0+50,0 Bun 400 1 Mare 21,0
0,1+1,0 Foarte slab 400 5 Mare 7,0
1,0+10,0 Foarte slab 400 5 Mare 7,0
10,0+50,0 Bun 400 5 Mare 7,0
0,1+1,0 Foarte slab 400 12 Moderat 11,0
1,0+10,0 Slab 400 12 Moderat 11,0
10,0+50,0 Bun 400 12 Moderat 11,0
0,1+1,0 Slab 540 5 Marc 25,0
1,0+10,0 Bun 540 5 Mare 25,0
10,0+50,0 Bun 540 5 Mare 25,0
0,1+1,0 Slab 540 10 Moderat 23,0
1,0+10,0 Bun 540 10 Moderai 23,0
10,0+50,0 Bun 540 10 Moderat 23,0
0,1+1,0 Bun 540 90 Redus 56,0
1,0+10,0 Excelent 540 90 Redus 56,0
10.0+50.0 Excelent 540 90 Redus 56.0
0,1+1,0 Slab 500 10 Mare 21,0
1,0+10,0 Bun 500 10 Mare 21,0
10.0+50.0 Bun 500 10 Mare 21.0
Procedee de reducere a concentraiei de praf
Curire semifabricat*. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare*:

Praful este dat de totalitatea paticulelor i microparticulelor solide suspendate n aer, de obicei
vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate n aer au o mrime de aproximativ 0.002 m ,
(2.0 nm ), iar cele mai mari au peste 2.5 m . n funcie de diametrul lor particulele ce formeaz praful se
considera fine dac au diametrul mai mic de 2.5 m i grosolane, cnd au diametrul mai mare de 2.5 m
.
Particulele au n compoziia lor Al, C, i i O 2 sub form de silicai de aluminiu, dintre care
unii mai conin i ionul de calciu.
Arderea incomplet a combustibilor de baz de carbon precum crbunele, pcur, benzina i
combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care n principal este format
din cristaloizi de crbune.
Normele de protecia mediului limiteaz cantitatea de praf depus ntr-un an la nivelul solului la
2
200 g / m .
Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantiti mici) fie cu ajutorul
colectoarelor de praf (pentru cantiti mari). Alegerea metodei i a echipamentelor corespunztoare se
face innd cont de urmtoarele:
concentraia de particule;
dimensiunea i forma particulelor;
gradul necesar de reinere a particulelor;
presiunea i debitul aerului poluat;
caracteristicile fizice i chimice ale prafului;
cerinele utilizatorului i metoda dorit de ndeprtare a particulelor.
Reinerea pulberilor sau prafului se face prin desprfuire cu ajutorul unor filtre care se
caracterizeaz prin:
debitul de gaze poluate care ies din proces i sunt preluate n filtre;
diametrul particulelor pe care poate s le rein;
temperatura maxim a gazelor, aduse n filtre;
gradul de reinere sau eficienta filtrului;
pierderea de presiune n filtru;
costurile anuale de ntreinere.

Avantajele utilizrii filtrelor de aer:


asigura debitul de aer pentru desfurarea optim a proceselor din motor ;
etaneitate de 100% datorit calitii hrtiei i mbinrii prin lipire ;
geometrie optim de ndoire a pliurilor ;
siguran n exploatare ;
reducerea zgomotului de absorbie a aerului i reglarea rece/cald ;
tehnologie modern bazat pe poliuretan; [greutate diminuat fa de tehnologia clasic] ;
Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt:

camerele de decantare cele mai vechi metode de desprfuire, ce au la baza reinerea


gravitaional. Aerul poluat 1 intra n camera 2 (fig. 1) printr-un ajutaj 3, de diametru mic,
ridicndu-i mult viteza. Prin ridicarea vitezei, paticulele de praf 4 sunt colectate datorit forei
gravitaionale n colectorul 5, n timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezult din aceea c eficiena reinerii particulelor
mic (sub 5 m )este sczut (40...45%). Se utilizeaz pentru reinerea particulelor grosolane i constituie
prima treapt de filtrare;
separatoarele cu impact sunt camerele de decantare prevzute cu un sistem de jaluzele care
deviaz particulele de praf ctre colector. Eficiena medie este de 30...50% dar se ridic la
20...25% pentru particole sub 5.0 m ;

Fig. 3.. Schema de principiu a unei camere de decantare:


1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de praf;
5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;

filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu particule de praf cu un
current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o instalatie de tip scubar.
Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 6.7. Aerul poluat 1 trece prin
tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece prin duzele 4 in coloana descendenta 5.
La baza coloanei ascendente 6 este stropit din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin
supapele 9 spre ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11. Praful
retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13, iar aerul curat 14 iese prin ajutajul
de iesire 10.
Fig. 4. Schema de principiu a unui filtru hidraulic:
1 gazul/aerul poluat; 2 tub aerodinamic; 3 apa bruta de stropire; 4 duze; 5 coloana descendenta;
6 coloana ascendenta; 7 apa curata; 8 rezervor de apa curata; 9 supape; 10 ajutajul de iesire; 11
separator cu came; 12 particule de praf; 13 slam; 14 aer curat.
Filtrele de aer au o eficienta de reducere a poluariinde pana la 90%.

Fig.5. Lada pentru colectarea spanului.

Procedee de reducere a oxizilor de azot

Execuie semifabricat*:

Generaliti
Oxizii de azot, denumii n mod general NO x sunt considerai poluani importani prin efectele pe
care le au att asupra ecosistemelor ct i asupra sntii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul
de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N2O; trioxidul de azot (N2O3);
tetraoxidul de azot (N2O4) i pentaoxidul de azot (N2O5).
Dintre acetia cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar i NO, care este instabil i n
timp se oxideaz formnd NO2.
Sursele de emisii
Oxizii de azot se formeaz n timpul arderilor.
Toate procedeele ce utilizeaz arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze,
motoare termice) i unele procese de fabricaie (elaborarea de metale i aliaje, producerea de acid azotic,
producerea de amne, procesele de sudare, etc.) formeaz oxizi de azot.
Tehnologii de limitare a formrii oxizilor de azot n timpul arderii
Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa numitele micri primare
de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop:
- scderea temperaturii de ardere;
- evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea rapid a reaciilor n
flacr;
- reducerea timpului de rezidena la temperaturi nalte;
- reducerea oxigenului n zona de reacie;
- reducerea, la sfritul flcrii, a oxizilor de azot deja formai.

Tabelul 6. Masuri primare de reducere a NOx


Masura primara Efectul sau este asupra
Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil
Etajarea aerului
Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil
Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arzatoarelor NOx termic
Strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic

Reducerea excesului de aer


Se face cu ajutorul unor arztoare perfecionate care s conduc la o ardere complet i
uniform, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil i mbuntirea amestecului n zona de reacie.

Prenclzirea redus a aerului


Se bazeaz pe faptul c prin prenclzirea redus se reduce rata de formare a NO x termic.
Variaia produciei de NOx termic cu temperaturi de prenclzire t, a aerului este dat de relaia:
NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [C]

Reducerea sarcinii de funcionare


Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca rezultat reducerea de NO x.
Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd este necesar limitarea
momentan a emisiei de NOx.
Combustia catalitic
Un catalizator permite, n principiu, scderea considerabil a temperaturii la care este ntreinut
fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui arztor radiant la care temperatura de ardere
3
este limitat de mas refractara n care are loc aceast ardere, reduce la valori de 20...40mg/m N (la o
proporie de 3%O2), valori mult mai mici dect n cazul arztoarelor clasice.
Procedee de reducere a oxizilor de sulf i a hidrogenului sulfurat
Fig. 6. Arzator cu flux radiant

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea n atmosfer a unor volume de oxizi gazoi
de sulf. n prima faz, bioxidul de sulf da natere acidului sulfuros care, prin oxidare sub aciunea
radiaiilor solare, se transform n acid sulfuric. Aciunea poluatoare a se manifesta sub
forma ploilor acide, principalul factor al morii pdurilor n rile industrializate sau cu o puternic
poluare.
Tehnologii de reducere a emiilor de bioxid de sulf ( )
Au la baza trei ci principale de reducere a emisiilor i anume:
- desulfurarea combustibililor;
- alegerea corespunztoare a combustibililor;
- desulfurarea gazelor de ardere.
Reducerea emisiilor de prin procedee de desulfurare
Normele foarte severe de emisiune, care coboar de la 2...3,5 g/ la numai 0,4 g/
(Japonia, Germania, SUA) impun neaprat folosirea unor instalaii de desulfurare a gazelor, la toate
cazurile de ardere.
S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante fiind:
- procedeul umed ,n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de calciu i carbonat
de sodiu;
- procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie concentrat de amoniac sau
hidroxid de calciu;
- procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a gazelor de ardere.
Absortia uscat este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere, unde agentul de
absorie este dirijat s ntlneasc gazele ce trebuie desulfurate, apoi este reactivat n regenerator i este
trimis napoi n procesul de absorie.
Fig. 7 . Sistem de desulfurare a gazelor de ardere procedeul uscat
O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica consta in utilizarea
de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.

Tehnologii de reducere a emisiilor COV


Prelucrri mecanice*:

Se deosebesc 2 categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea solvenilor n caliti


de materie prim pentru alte procese industriale i de distrugere, care permit valorificarea solvenilor sub
forma energetic.
n principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare i anume:
- condensarea pentru debite mici (sub 1000 /h), cu concentraii mari, care permit recuperarea
compuilor fr modificarea compoziiei chimice. Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea
hidrocarburilor n chimie, petrochimie, farmacii i anumite aplicaii de degresare (pulverizarea). Se
disting dou tehnici de condensare:
- condensarea criogenic, prin care permite scderea temperaturii pn la -180 C prin utilizarea
azotului lichid ca sursa de frig.
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor i solvenilor nemiscibili n ap se folosete absorbia
crbunelui activ n granule (este un fenomen fizic prin care un solid fixeaz pe suprafaa s moleculele
unui corp, sub aciunea unei fore Van der Wals).
n fig. 7 se prezint schema de principiu pentru absorbia de crbune activ, utilizat n special n
degresare, pentru recuperarea toluenului i n chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului.
Pentru o funcionare continu, o instalaie conine cel puin doi absorbani, unul fiind n absorbie, n
timp ce al doilea este n desorbie sau n ateptare.
Principiul metodei const n a face aerul s treac, s se trateze i s traverseze ncrcturile de
carbon activ de absorbant n funciune. Carbonul activ reine moleculele de solvent pn la saturaie
(cnd un absorbant este sturat el se regenereaz prin splare cu vapori la 0,5 bar).
Fig. 8. Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ

Poluarea apelor
Decantarea (sedimentarea)
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide organice sau
anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este
dependent de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.
Tabelul 7. Timp de sedimentare pentru un metru adancime de apa
Particula Dimensiunea maxima a Timp de sedimentare
particulei [mm]
Pietris 10 1 secunda
Nisip 1 10 secunde
Nisip fin 2 minute
Argila 2 ore
Bacterii 8 ore
Particule coloidale .... 2...200 ani
Fig. 9. Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica:
1-canal de aductiune a apei uzate brute; 2-sistem de linistire; 3-antecamera; 4-conducta pentru evacuarea
grasimilor; 5-podul mobil; 6-lama impungatoare pentru spuma; 7-baza de namol; 8-zona linistita pentru
sedimentare; 9-lama racloare; 10-cochila pentru colectarea flotantilor; 11-canal deversare pentru
colectarea si evacuarea apei tratate; 12-namol; CA; CP-cursa activa si respectiv pasiva; Q-debit; C-
concentratie; QC-flux masiv (I-ape uzate; e-ape epurate; n-namol).

Fig. 10. Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor din apele uzate:
1-conducta pentru admisia apei uzate; 2-comportament de admisie; 3-echipament de amestecare rapid;
4-ulei separate; 5-pompa de evacuare uleiuri; 6-elevator hydraulic cu surub; 7-cuva; 8-placi ondulate; 9-
conducta de evacuare apa epurata; 10-conducta evacuare uleiuri.
Schema de principiu a unei instalatii complexe pentru extragerea grasimilor din apele uzate se
prezinta in fig.6.13. Apa uzata Au, intra pe conducta de admisie 1, in compartimentul de admisie 2, unde
un echipament de amestecare rapid 3, amplasat pe flotori creaza un vartej fortat care favorizeaza
separarea uleiului 4, de apa.

Oxigenarea apei cu oxigen pur


Control produs neconform*:
Folosirea oxigenului pur este un procedeu relativ nou i este mult mai economic dect utilizarea
aerului n vederea transferului de oxigen. Instalaia destinat tratrii cu oxigen pur are mai multe bazine
acoperite 1, 2 i 3, cu comunicaii ntre ele, att la partea superioar pentru gaze 4 i 5, ct i la cea
inferioar 6 i 7, destinate fluidelor polifazate. Oxigenul pur, O 2 se introduce n bazinul 1 prin conduct
8, la o presiune mai mare dect cea atmosferic. Gazul trece dintr-un bazin n altul datorit diferenei de
presiune care mpiedic formarea curenilor inveri. n fiecare bazin se asigura o circulaie a amestecului
(apa uzat oxigen pur nmol) cu amestectorul mecanic 9 i se reintroduce O 2 cu suflantele 10 i
dispozitivele de dispersie 11. Pe conductele 12 i 13 se ntoarce apa uzat, respectiv nmolul recirculat.
Fig. 11. Schema de principiu a unei instalatii de oxigenare cu oxigen pur:
1,2,3-bazine acoperite; 4,5-orificii de comunicatie intre bazine pentru gaze; 6,7-orificii de comunicatie
intre bazine pentru fluidele polifazate; 8-conducta de admisie a oxigenului pur; 9-amestecator; 10-
suflante; 11-dispozitiv de dispersie oxigen; 12-conducta admisie ape uzate(Au); 13-conducta admisie
namol necirculat(Nr); 14-orificiu de evacuare gaze;1 5-motoare electrice.

Inspectie si control*:

Fig. 12. Schema unei instalaii de clorinare:


1-rotametru; 2-filtru; 3-filtru; 4-conducta; 5-dispozitiv de amestecare; 6-apa; 7-ajutaj evacuare; 8-robinet
reglaj apa; 9-robinet reglaj clor; 10-dispozitiv de destindere gaz(clor); 11,12-manometre; 13-robinet
deschidere clor; 14-baterie de clor; 15-rezervor de apa.
Dezinfectarea se poate realiza prin:
- metode fizice: termice, electrice, lumina solar, expunere la radiaii ultraviolete, microunde,
ultrasunete, iradiere cu raze gamma etc.;
- metode chimice: cu oxidani chimici; halogeni; compui halogenai; ozon; permanganate de
potasiu; tratare cu ioni metalici etc.;
- metode combinate
Pentru distrugerea germenilor i pentru a obine o ap perfect dezinfectat este necesar ca apa s
fiarb circa un minut, la presiunea atmosferic de la nivelul mrii. Fierberea apei este un procedeu sigur
dar foarte costisitor, de aceea se folosesc celelalte metode alese n funcie de factorii care influeneaz
dezinfecia.
Deoarece metod de dezinfectare cu clor i produii lui este cea mai des folosit, n figur de
mai sus se prezint o instalaie de clorinare care reduce poluarea apelor cu 60%.
Clorul este un dezinfectant i un oxidant puternic care asigur un standard ridicat de igien la un
pre redus.
Apa uzat, n special cea menajera ridic probleme privind coroziunea suprafeelor metalice cu
care intr n contact. Toate suprafeele metalice ale staiei n contact cu ap uzat, trebuie protejate
anticoroziv. De aceea se recomand utilizarea materialelor moderne gen polistiren ranforsat cu fibr de
sticl. Conducta de evacuare a apei uzate cuprinde un tronson de inox n zona instalaiei de clorinare iar
evile ce transporta nmolul trebuie s aib grosime supradimensionat pentru a face fa uzrii abrazive.

Combaterea poluarii

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai
deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta vietii.In
intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug
mediul.Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa
continue.Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru
prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii efectelor ei asupra mediului prin folosirea celor mai
potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limiteze efectele distrugatoare ale unor fenomene
naturale.

Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe
care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul,
sau transporturile publice.Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara
energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara
obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt
disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta
folosinta.Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat
pentru a pastra caldura casei.Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand
cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri
cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat
poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.Invata cat mai mult posibil despre problemele
energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina.Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-
ar putea informa.Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a preveni
si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in oras este necesar sa se respecte prevederile
Legii pentru protectiea mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la periferia
localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie
stradala;
-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si
dintre cladiri;
-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de interes
turistic;
- protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.
Controlarea polurii atmosferice
Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implic metode ce reduc,
colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n atmosfer. Din punct de vedere ecologic,
reducnd emisiile poluante cu o mrire a randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum
arderea de mai puin combustibil este strategia preferat. Influennd oamenii s foloseasc transportul
n comun n locul autovehiculelor personale, ajut de asemenea la mbuntirea calitii aerului urban.
Poluanii industriali pot fi la rndul lor captai n filtre sau precipitatori electrostatici.

POLUAREA ATMOSFERICA

Poluarea atmosferica, dupa definitia Comisiei Europene din 1967, corespunde prezentei substantelor
straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, astfel incat sa provoace un
efect nociv, sau o imbolnavire.

Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor aglomeratii urbane, a trei
categorii de substante :

gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf,
amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau apar in aceasta
forma prin procese de condensare chimica; jb573d3217zbbr

particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri
provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi radioactivi periculosi)

Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting :

- poluarea industriala;

- poluarea casnica;

- poluarea datorata mijloacelor de transport;

La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare contribuie o serie de
factori: clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii industriale .

De exemplu, gazele reziduale si impuritazile sub forma de particule, aflate la temperaturi superioare
celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi mari prin cosurile fabricilor.
De aceea, factorii dinamici (miscarile aerului pe orizontala, verticala, temperatura, precipitatiile) in
stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot influenta raspandirea la distante foarte mari a
poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor .

Astfel in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc
raspandirea lor.

Principalii poluanti urbani sunt :

CO2 (concentratia in atmosfera creste cu 10 6-8 in fiecare luna);


CO,SO2,NO,NO2 (rezultat in mari cantitati din descompuneri biologice)

N2O (rezultat din degradari biologice in sol)

hidrocarburi

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control de
mare eficienta. Apoi este necesara

stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a
concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie
elaborate normele de igiena pentru SO 2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina
imbolnaviri acute si cronice .

In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447 substante
poluante .

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

1. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca fiind


ca fiind cele mai putin poluante ;
2. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

3. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are


situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

4. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se poate realiza la sursa .


Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp
masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor
prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult mai
usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .Pentru a realiza o productie nepoluanta
exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara impuritati , spalarea
combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de productie generatoare de
pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

POLUAREA APEI

Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de saruri si gaze, de
organisme si microorganisme specifice unei ape naturale nealterate.

Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei internationale privind aceasta
problema (Geneva 1961), modificarea compozitiei sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a
activitatii omului astfel incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizarile pe
care le pot capata in stare naturala .Un oras, sau un complex industrial, care poseda mai multe guri de
evacuare a apelor uzate si halde de reziduri, reprezinta un generator de poluari multiple .Poluantii aflati
in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii mai
importante:

- substante organice, reziduri biologice;


- substante anorganice;
- substante radioactive;
- produse petroliere;
- microorganisme patogene;
- ape fierbinti;
Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere orasenesti,
iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In present, paleta de poluanti s-a diversificat
enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii.

Apele uzate provenite de la complexele de crestere a animalelor pun probleme deosebite de epurare
datorita marii lor incarcari organice.Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special
poluanti anorganici , toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.In sectoarele in care se dezvolta tehnica
nucleara sunt necesare precautii deosebite deoarece efluentii continand substante radioactive pot
declansa poluari in cascada .Coloana vertebrala a industriei, termoenergetica, produce poluarea
raurilor, lacurilor, prin faptul ca deverseaza ape fierbinti.

COMBATEREA POLUARII APELOR


Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri de
procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie
tehnica.

Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o maniera de conducere preventiva si include toate
metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.Inca din faza de proiectare a instalatiilor
industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari
diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea apa spala tot.Astfel, rezidurile
solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate pe cale umeda, ci,
pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin
recircularea apei, folosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa
corectarea adecvata a calitatii .In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de epurare
ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature incarcarea lor
cu poluanti pana la o limita.Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice, biologice si
fizico-chimice necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.Pentru distrugerea germenilor
patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau azot.Dar indiferent de felul
poluarii, si de locul unde o regasim (aer, apa) este mult mai usor s-o prevenim decat s-o combatem. Si
asta depinde numai de noi, oamenii !!!

Metode de reducere a poluarii apelor

Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata.

Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata
de consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.

Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in
care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km.
Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie
costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor
prime de baza.

In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care
patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a interventiilor in
acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante
poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa
subterana.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in
care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia
calitatii apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat
dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.
Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor
substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate,
crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria
prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

- permanente;
- nepermanente;
- accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

- naturale;
- atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :
- ape uzate;

- depozite de deseuri.

Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

-impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau
foraje;
-impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc
si impurificarea dispersata a surselor de suprafata;
-impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara
sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele


provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :


trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in
cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la
contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari
prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din
marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timp in
functie de perioada de vegetatie;
Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea
plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care
conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene
cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale

Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre
folosinte.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

- ape uzate menajere;


- ape uzate publice;
- ape uzate industriale;
- ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;
- ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de
canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;
- ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduri
solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsa
prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de
catre apele care se scurg in sol.
Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate de
problema de risc industrial.

Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :

- introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;


- reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii
apei;
- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei
adevarate surse de materie prima;
- extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la
crescatoriile de animale;
- imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si
exploatarii acesteia.
Analiza economica
Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este una din cele mai
critice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru
activitatile pescaresti si turism.De asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor.

Poluarea apei in alte tari


Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.

Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista diferente intre
ele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu diaree acuta si
boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare. Tabelul
urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic Peru

Pe capitala 2,207 3,068 1,298 943 2,289 1,345

Populatia 159.2 13.8 10.98 9.74 91.21 22.45


(milioane)

In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala cauza a


mortalitatii.

Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase

Brazilia China Ecuador Guatemala Mexic Peru

12.6 1.3 32.7 98.1 27.3 45.6

Legea apelor NR.107/1996

(publicata in M.O. nr. 244 din 8 octombrie 1996)

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei protectie se


impune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarie a apelor,
precum si aplicarea strategiei nationale in domeniu se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor
Romane si filialele sale bazinale.

Prezenta lege face referire la :

- regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora;


- gospodarirea apelor;
- protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente;
- regimul lucrarilor care se construiesc pe ape;
- controlul activitatii de gospodarire a apelor;
- sanctiuni.

Activitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte poluante asupra unor zone
apropiate sau indepartate (ex: accidentul de la Cernobal Ucraina 26 aprilie 1986, conflictul din
Kosovo 1999 ), dobandita caracterului transfrontalier al poluarii.
Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru obiectivele
administrate de MinisterulAparariiNationale, relevante sunt urmatoarele :

sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se grupeaza astfel : ape
reziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape de santina si combustibili de la navele
Marinei Militare (22 de surse), resturi menajere si dejectii provenite de la gospodariile agro
zootehnice ( 70 de surse).
ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu SO2, Nox, CO este urmatoarea :56,6% - centrale
termice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% - crematorii, 18% - emisii ale rularii
autovehiculelor si blindatelor, 10% - activitati tehnico-productive, 4% - activitati de industrie si
invatamant etc.
Omul a poluat dintotdeauna ecosfera, aciune care nu-i este caracteristic numai lui. Poluarea
reprezint o legitate natural: orice fiin produce deeuri, care, neeliminate din mediul de via, i fac
imposibil existena. Istoricul polurii reflect fidel progresele tehnologice nregistrate de societatea
uman. Astfel, primele cauze ale contaminrii mediului nconjurtor dateaz din Neolitic, cnd omul,
descoperind agricultura, a devenit sedentar i a creat densiti care au depit pe ale celorlalte mamifere.
Sursele polurii, n aceast prim faz, proveneau de la contaminarea microbiologic a apelor din
scurgerile menajere i, mai trziu, dup descoperirea ceramicii i a metalurgiei, prin elementele
neferoase primitive.
Naterea marii industrii, ca urmare a revoluiei industriale din a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea, reprezint elementul esenial, care duce la contaminarea mediului de via cu diverse produse,
astzi poluarea devenind un element ngrijortor prin creterea i dezvoltarea industriei moderne, care
produce i deverseaz n mediu mari cantiti de produi toxici, nebiodegradabili. Cauzele principale ale
contaminrii ecosferei sunt: producerea de energie, activitile industriei chimice i activitile agricole.
n activitile industriale de producere a energiei, pe lng risipa de resurse naturale, are loc
contaminarea mediului nconjurtor prin nenumrate substane toxice pe care le elimin n acesta.
Industria chimic a pus i pune n circulaie compui minerali sau organici cu toxicitate ridicat.
n scopul creterii productivitii agroecosistemelor (cerinele de produse agroalimentare fiind n
cretere), s-a recurs la folosirea masiv i sistematic a ngrmintelor i pesticidelor, administrare care
a fost i este nsoit i de efecte nocive, contaminnd ecosfera cu diferite substane.
De remarcat faptul c industria, cu toate ramurile sale, constituie sursa a numeroi poluani care
condiioneaz aerul, apa i solul.
Referitor la metodele de prevenire i combatere a polurii mediului, un rol important l are
reducerea emisiilor de ageni poluani n mediul nconjurtor. n momentul actual al dezvoltrii
civilizaiei umane, nu este de conceput o sistare a unor activiti economice din care rezult ageni
poluani, cum ar fi fabricarea cimentului sau transporturile auto, deoarece aceasta ar nsemna renunarea
la unele produse fabricate prin aceste procese tehnologice poluante. Totui, n situaia n care poluarea
depete anumite limite, trebuie judecate toate urmrile, adoptndu-se o anumit gradaie a riscurilor,
astfel:
- sistarea activitilor economice trebuie fcut numai n cazul n care poluarea este foarte mare i nu
se gsesc posibiliti practice de nlturare a agentului poluant, iar ca soluie se preconizeaz
ndeprtarea din zonele urbane a industriilor puternic poluante;
- modificarea procesului tehnologic, n sensul reducerii emisiilor de noxe;
- introducerea de utilaje i instalaii depoluante, care s lichideze agentul poluant, nainte de difuzia
acestuia n mediul nconjurtor.
Cile i mijloacele prin care se poate realiza reducerea emisiilor agenilor poluani depind de
natura sursei de poluare:

1. Reducerea emisiilor de ageni poluani din nia uman


Aciunile preconizate n acest domeniu pot fi mprite n dou categorii:
aciuni controlate de stat, care se refer la: scoaterea din comer a tuturor chimicalelor de uz
casnic cu risc mare de poluare i care nu sunt biodegradabile; standardizarea

a. ambalajelor, ca o msur eficient care poate permite recuperarea i refolosirea lor, reducnd
astfel riscul polurii; realizarea punctelor de colectare a deeurilor pe categorii de ambalaje,
inclusiv a lichidelor, care, s-a observat, au dat rezultate n punctele pilot de colectare a
deeurilor menajere.
b. aciunile proprii populaiei, care se refer la: separarea ambalajelor n gospodrie, pe categorii
(sticl, materiale plastice, metale, textile etc.) i colectarea lor pe grupe separate pentru a
facilita recuperarea i recircularea lor; separarea agenilor toxici i eliminarea lor mpreun cu
deeurile combustibile; separarea substanelor organice care ar putea duce la ridicarea
ncrcrii organice a apelor uzate i dirijarea lor spre deeurile solide; reducerea emisiilor de
deeuri gazoase din instalaiile de nclzire i buctrii.
2. Reducerea emisiilor de ageni poluani n transporturi
Aceast reducere se poate realiza prin: perfecionarea motoarelor cu combustie intern, n sensul
asigurrii unei arderi complete a combustibililor, asigurarea unor sisteme de postcombustie pentru gazele
de eapament, nlocuirea combustibilului actual cu gaze lichefiate (butan, propan) sau introducerea
hidrogenului, complet nepoluant.
3. Reducerea emisiilor de poluani din agricultur.
Aceasta se refer la utilizarea corect a ngrmintelor chimice i a pesticidelor, fiind exclus
renunarea la utilizarea lor n viitor, n condiiile creterii tot mai mari a consumului de hran, ca urmare
a mririi populaiei globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai puin fertile.
4. Reducerea emisiilor de poluani din industrie.
Emisiile de poluani din industrie sunt foarte bogate i foarte diverse. Domeniul fiind foarte vast,
sunt avansate doar unele principii de reducere a emisiilor agenilor poluani, care trebuie adaptate pentru
fiecare ramur n parte. Aceste principii se refer la: modificarea procesului tehnologic, nlocuirea unor
materii prime, recircularea lichidelor, introducerea proceselor tehnologice nchise, reducerea timpului
necesar de parcurgere a unor procese tehnologice.
5. Reducerea emisiilor poluante radioactive
Se depun eforturi mari pentru a gsi mijloacele tehnice necesare controlului strict al substanelor
radioactive i reducerea emisiilor poluante radioactive, prin urmtoarele msuri: interzicerea deversrii
deeurilor radioactive n apele de suprafa sau depozitarea lor pe fundul oceanelor, interzicerea
exploziilor nucleare experimentale, inclusiv cele subterane, purificarea eficient a efluenilor gazoi i
lichizi din centralele termonucleare prin adoptarea unor filtre pentru poluanii gazoi i staii de tratare a
apelor uzate, perfecionarea sistemelor de detectare a scurgerilor de substane radioactive din instalaiile
nucleare printr-un sistem instrumental de control, de monitorizare a instalaiilor nucleare, pentru a
depista ct mai repede aceste scurgeri.
Viitorul omenirii este un subiect viu discutat, soluiile i mijloacele preconizate de diveri
specialiti, prin care Terra s rmn o planet a vieii, difer foarte mult. Cert este c posibilitile
ecologice ale planetei noastre nu au fost pe deplin exploatate.
1. Poluarea aerului
Substantele poluante sunt:

Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului


admisa interventie total de de calitate a
[mg/m3] [mg/m3] poluare [kg/t]
mediului
[%]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.36383 0.99

Oxizi de azot NOX 500 1010 1.55535 0.97


NO2 (dinitro monoxid) 200 400 0.092 0.99
Amoniac(NH3) 100 200 0.1345 0.99
Pulberi de Praf 50 100 110 100 1.01064 0.83
Cd (cadmiu) 4 8 0.0001 0.99
Toluen 1.7 3.1 0.4405 0.89
Dicloretan 0.6 2 0.44 0.11
Furnal 430 1000 4.3 0.74
Gaze arse 30100 60500 23 0.98
Refractare 150 350 0.0004 0.74
Fe2O3 4 8 0.35 0.91
NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.215 0.83
CO(monoxide de carbon) 100 200 5.542 0.94
CO2 (dioixd de carbon) 50 110 5.54 0.74
Mn (mangan) 0.5 1.3 0.0001 0.62
Pulberi de Pb(plumb) 0.5 1.1 0.0006 0.83
CH4 (metan) 0.8 2 0.005 0.66
Fenol 1.7 3.4 0.001368 0.99
P (fosfor) 5 20 0.0002 0.33

Metode de reducere a oxizilor de sulf


Metode de reducere a concentratiei de praf
Metode de reducere a oxizilor de azot (NOX, NO2, NH3,
Metode de reducere a compusilor organici volatile
Metode de reducere a metalelor grele (Pb, Cd,

Metode de reducere a poluarii pentru furnale


Furnalul ramane de departe cel mai important proces de producere a fontei din materialele cu
continut de metal. Datorita inputului mari de agenti de reducere (in principal carbunele si
cocsul), acest proces consuma cea mai mare parte din inputul energetic al otelariilor integrate.
Apar emisii relevante in toate mediile, descrise in detaliu. De aceea tehnicile descrise si
considerate in determinarea BAT acopera toate aceste aspecte incluzand reducerea consumului
energetic. Concluziile secundare se ocupa in principal cu reducerea pulberilor de la turnatorie,
[30]
tratarea apei uzate de la scruberul gazului de furnal, reutilizarea zgurei si a pulberilor /
namolului si in final reducerea inputului energetic si reutilizarea gazului de furnal.
Pentru furnale, urmatoarele tehnici si combinatii sunt considerate BAT.
1. Recuperarea gazului de furnal
2. Injectarea direct a agenilor reductori;
De exemplu : injectarea a 180 kg crbune pulverizat / t font este deja realizat dar sunt
posibile i rate de injecie mai mari
3. Recupereaea energiei din presiunea gazului la vrful furnalului cnd exist premizele
4. Cuptoare calde
a. pot fi realizate concentraii ale emisiilor de praf < 10 mg/ Nm3 i de NOX < 350
mg/ Nm3 (la un coninut de oxigen de 3 %)
b. economii de energie acolo unde proiectul permite
5. Folosirea unor jghiaburi refractare fr gudron
6. Desprfuirea eficient a gazului din furnal ;
Este de preferat ca particolele grosiere s fie ndeprtate prin folosirea tehnicilor de
separare (deflector de exemplu) i apoi s fie reutilizate . Particulele fine pot fi
ndeprtate prin intermediul :
a. unui scuber sau
b. filtru electrostatic umed sau
c. ori ce alt tehnic care are eficiena de reinere cerut
Concentraia particolelor reziduale poate fi < 10 mg/ Nm3
7. Desprfuirea n hala de turnare (orificii de turnare , jghiaburi de scurgere , separatoare
de zgur i puncte de ncrcare a oalei torpedo). Cantitatea de emisii poate fi redus prin
acoperirea jghiaburilor de scurgere i a evacurilor prin reducera surselor de emisii
menionate i prin purificarea acestora folosind filtre electrostatice. Pot fi realizate
concentraii ale emisiilor de praf de 1 15 mg/ Nm3. n ceea ce privete emisiile rapide
acestea pot ajunge pn la 5 15 g praf / t font, de aceea eficiena reinerii vaporilor
este important. Vaporii sub presiune folosind azot (n condiii speciale, de exemplu,
acolo unde plasarea n proiect permite i unde azotul este disponibil).
8. Tratarea gazelor de furnal prin splarea cu ape uzate de la scuber.
a. Refolosirea pe ct posibil a apei de la scuber
b. Coagularea/sedimentarea pulberilor n suspensie (media anual pn la care pot
ajunge pulberile n suspensie este < 20 mg/l, valorile pe o zi pot ajunge la < 50
mg/l)
c. Hidrociclonarea lamului urmat de refolosirea fraciunii grosiere cnd
dimensiunea granulelor permite o separare acceptabil.
9. Diminuarea emisiilor de la tratarea zgurii i a zgurii depozitat n gropi ecologice.
Tratarea zgurii de preferin prin granulare acolo unde condiiile permit
Condensarea vaporilor dac este nevoie de reducerea mirosului.
Ori de cte ori se obine font pe ct posibil trebuie evitat rcirea forat a acesteia cu ap
10.Reducerea deeurilor solide / produs secundar . Urmtoarele tehnologii pentru deeurile
solide n ordinea descresctoare a prioritilor sunt considerate BAT-uri
a. Reduderea de deeuri solide
b. Utilizarea efectiv (reciclare sau refolosire) a deeurilor solide / produs secundar n
special reciclarea prafului grosier din gazele tratate i a prafului de la desprfuitoare, din
hala de turnare , completa refolosire a zgurii (de exemplu n industria cimentului sau la
construirea drumurilor).
c. Controlarea deeurilor inerente/produs secundar (fraciunile fine de lam din tratarea
gazului separate de pietri)
.
[31]
In principiu tehnologiile prevzute de la 1 10 sunt aplicabile att la instalaii noi ct i la
instalaii deja existente dac exist premizele.

Substante poluante pentru apa


Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului de
admisa interventie total de calitate a mediului
[mg/m3] [mg/m3] poluare [kg/t]

Clor liber 240 800 0.000014 0.42


Fenoli 0.001 0.002 0.00001 0.99
SO2 (sulfat) 200 400 0.0004 0.99
K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.000128 0.99
Cr (crom) 4 8 0.000001 0.99
Reziduu fix 100 300 0.209 0.49
CH4 (metan) 2.62 25 0.3 0.10
CO2 (bioxid de carbon) 1.7 3.3 0.274 0.89
SO (oxid de sulf) 1 5 0.00001 0.24
C (carbon) 6 12 0.000001 0.99
S (sulf) 3 6 1.4216 0.52
Pb(plumb) 12 25 0.000001 0.92
P (fosfor) 1.5 4.5 0.00011 0.49

Substante poluante pentru sol


Tipul poluantului Concentrati Limita maxima Limita de Coeficientul Indicatorul
a normal admisa [ppm] interventi total de ui de
[ppm] e [ppm] calitate a
poluare
mediului
[kg/t]

Plumb 1 100 200 0.000001 0.99


Fluor 1 200 750 0.00011 0.36
Fenoli 0.1 1 10 0.000064 0.11
Compusi sintetici 10 1000 10000 0.00003 0.11
anioni active
biodegradabili
SO2 (sulfat) 10 200 750 0.0005 0.36
Si (siliciu) 10 230 1000 0.000045 0.29
Mn (mangan) 5 23 250 4.258 0.08
NOX 1.3 230 1000 0.001 0.29
S (sulf) 0.0517 1 5 0.1608 0.20
Cl (clor) 4.5 14 30 0.000055 0.87
CO (monoxide de 23 115 240 0.001 0.91
carbon)
CO2 (bioxid de 0.74 12 228 1 0.05
carbon)
Fe2O3 5 4 8 0.35 0.91
Zgura 10 400 810 0.455 0.97

[32]
Praf depus 10 60000 120000 0.03 0.99
Alte depuneri 1.3 300 600 0.008 0.99

Figura13. Sisteme de desuflare a gazelor de ardere

[33]
In urmatorul grapfic se arat gradul de absorbie a SO2 corespunztor diferiilor aditivi uscai, n
funcie de temperatur. La temperaturi ridicate, aditivii pe baz de magneziu se aracterizeaz prin grade
mai reduse de absorbie i intervale active de temperatur mai nguste.

Filtrele electrostatice lucreaz prin ncrcarea prafului cu ioni i apoi colectarea particulelor ionizate
pe o suprafa colectoare, de form tubular sau plat, care este de obicei curat prin rzuire.
Orice aerosol care intr n acest spaiu liber este ncrcat i bombardat de aceti ioni, astfel c
migreaz spre suprafaa colectoare sub efectul atraciei electrice i al bombardrii, cum se observ i in
figura urmatoare:

Figura 14. Schema de principiu a unui electrofiltru

[34]
Figura 15. Variatia vitezei de depunere cu diametrul particulei

Factorii care influeneaz viteza de depunere, diminund-o, sunt:


1) ncrcarea suprafeei de depunere;
2) intensitatea curentului;
3) seciunea de trecere
prin electrofiltru;
4) suprafaa total;
5) coninutul de sulf din particule;
6) concentraia prafului;
7) coninutul de carbon nears (funingine);
8) suprafaa granulelor de cenu.
Dac la factorii ce influeneaz viteza de depunere i implicit, eficienta filtrrii, adugm i corecta
respectare a geometriei canalelor i a concentraiei ramelor cu electrozi de ionizare, putem concluziona
c buna funcionare a filtrelor electrostatice nu reprezint o problem de concepie i de nivel tehnic,
ci o problem de execuie, montaj i exploatare.
Electrofiltrele sunt alctuite din mai multe zone de lucru, alimentate electric independent, pentru
mrirea fiabilitii i a siguranei n funcionare. Lungimea unei zone este 4.55 m.

Figura 16. Schema unui


electrofiltru cu trei zone

1 palnie difuzoare
2 dispozitiv de uniformizare a curgerii, 3A, 3B, 3C electrozi de depunere grupati in cele 3 tronsoane
(A, B, C)
[35]
4 electrozi de ionizare
5 cadre de intindere a barelor de ionizare
7 evacuare cenusa
8 izolatorii electrozilor de ionizare
9 dispozitiv de scuturare a electrozilor de ionizare prin prin ciocnire sau vibrare periodica
10 confuzor de evacuare a gazelor

De menionat c, eficiena de filtrare se reduce n timp, pe msur ce elementele de filtrare se ncarc


cu praf, astfel nct sunt necesare opriri pentru curarea filtrelor.

Metode de reducere a metalelor grele


Metalele grele sunt prezente n mod obisnuit n compozitia combustibililor fosili. Acestea sunt
componente ale unor oxizi si cloruri n combinatie cu particule. Doar mercurul si seleniul se gasesc si n
faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea combustibililor sunt eliminate n mediu nconjurator
prin gazele de ardere, apele uzate, zgura si cenusa depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de
centralele termoenergetice sunt: arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul,
nichelul, manganul, cromul, cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul si vanadiul. Concentrarea
particulelor fractionate, n cazul arderii carbunelui, se poate observa n figura 9.

Figura 17. Descompunerea in elementele componente in timpul arderii carbunelui

[36]
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale
Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale
din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales n cazul n care sunt incinerate
deseuri. Aceste tehnologii nu au fost nca aplicate pentru grupuri mari.
Dintre cele mai bune tehnologii sunt:
filtre cu carbon activ;
filtre cu absorbanti;
filtre cu seleniu.
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din gazele de
ardere. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si n acelasi timp gazele sunt acidifiate credte cantitatea
de metale retinute. Testele se afla doar n stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea
deseurilor municipale, nsa se pare ca mercurul poate fi redus n procent de peste 90%.
Mercurul aflat n stare de vapori n gazele de ardere poate fi retinut si cu ajutorul absorbantilor
impregnati cu sulfuri n sistem de pat fluidizat. Principalele tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice,
bauxita, kaolinit, calcar. Daca sistemul este utilizat n cascada, nti cel cu filtre cu absorbanti
impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%.
Datorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur n HgSe se folosesc si filtre impregnate cu seleniu
nsa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor. Sistemele de retinere pentru metale se afla n
faze experimentale si de pilot, ele nu au ajuns nca la faza comerciala si sunt destinate cu precadere
instalatiilor de incinerare a deseurilor.

Cap 3. Determinarea gradului optim de reducere a polurii

[37]
Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici tehnologic, nici economic,
deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltat.
Trebuie gsit o metod de armonizare a intereselor productorilor care urmresc profite imediate, a
intereselor ntregii societi, care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru aceasta se determina un
optimum economic lund n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i beneficiile depolurii. Se consider
n0
gradul optim de reducere a polurii, punctul , n care diferena dintre cele 2 curbe a i b este maxima (acolo
unde tg tg ).
' n
Ar trebuie c n 0 = 0 dar de cele mai multe ori este imposibil estimarea corect a pierderilor datorate
Cd
polurii. Pentru a simi efectele polurii societatea este dispus s suporte cheltuielile de depoluare (fig.14).

Fig.18. Determinarea pierderilor cauzate de poluare:


a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma celor doua curbe
a si b; n0 -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig19. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale:


C d -cheltuieli pentru reducerea poluarii; Av -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; n '' 0 -grad optim de
reducere a poluarii.
Av
Pe msur ce gradul de reducere a polurii crete avantajul /unitatea social( ) pentru care societatea
C
este dispus s plteasc contribuii suplimentare descrete, iar cheltuielile pentru reducerea polurii ( d ) cresc.
Din analiza zonelor ce apar n fig.14 se pot trage urmtoarele concluzii:
- n zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vd avantajele reducerii polaurii;
- n zona I se nregistreaz pierderi mari deoarece poluarea este deja redus iar cheltuielile cresc;
- n punctul M se realizeaz gradul optim de reducere a polurii
Pentru o optimizare a etapei este necesar ndeplinirea conditiiei:
n 0 = n' 0 = n '' 0
n rile dezvoltate, investiiile alocate pentru protecia mediului dein ponderii nsemnate, difereniate
pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a polurii dein 1,2 % din PIB, iar pierderile, ca
urmare a faptului c nu se iau msuri antipoluante mai consistente, sunt aproximativ de 5 % din PIB.

[38]
Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui optimum economic privind reducerea
poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor pentru reducerea poluarii
existente ;
-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;
-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;
si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in limitele standard,
raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.

topt=
=1.5
=2.2
Cam=15000lei
t=3ani =1095zile
to=1an
Cpp=10000lei
Crp=6000lei

Pentru o proiectare corect a unui proces tehnologic sau.a uneiactiviti cu impact asupra mediului este
necesar cunoaterea in fiecare etap a acestuia a indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator de calitate
a mediului Ic ms e poate calcula la nivelul fiecrui poluant i,cu relaia.

In care :

-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;

-CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant i;

- efiC -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluanti;

-Cmax concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradareainevitabila a mediului.

Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea estemaxima si inevitabila) si 1 (cand mediul
este curat).Indicatorului calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor

poluantilor p din mediul respectiv,cu relatia :

[39]
In care :

-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor pexistenti in mediu la momentul calcularii.

In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricaruiecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii


sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:

-Planul calitatii;

-Traseul tehnologic;

-Diagrama flux a a procesului tehnologic;

- etapele i momentele de impact asupra mediului;

- sursele de poluare;

- natura substanelor poluante;

- modul de aciune asupra mediului al substanelor poluante (natura polurii);

- coeficientul de poluare in fiecare etapli i coeficientul total de poluare pentru a stabili msurile necesare
indeplinirii obiectivelor stabilite i anume:modificrile procesului tehnologic in vederea transformrii lui intr-un
proces ecotehnologic; inlocuirea fazelor sau operaiilor cu poluare mare;

- indicatorul de calitate al mediului;

- msurile de prevenire a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului tehnologic;

- msurile de reducere a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului tehnologic;

- posibilitile inlocuirii unor substane poluante sau periculoase cu alte substane mai puin poluante sau
periculoase;

- msurile de recuperare, tratare i reciclare a reziduurilor secundare;

- msurile de recondiionare i reciclare a deeurilor;

- msurile de reintegrare in mediu a deeurilor;

- costurile cu reducerea polurii;

- gradul optim de reducere a polurii;

- costurile cu prevenirea polurii;

- bilanul ecotehnologic;

- conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice

- costurile implementrii unui sistem de management de mediu;

- posibilitile transformrii intreprinderii intr-o unitate ecotehllologic.

[40]
Numai printr-o astfel de abordare, societatea industrial-consumatoareexponenial de resurse naturale i
deci de poluare a mediului, trebuie s treac masiv la o societate informaional-creatoare exponenial de
inteligen, pentru a trece apoi Ia societate a cunoaterii i in final la societatea contientizat.

Numai o persoana informata i contienta de valoarea informaiei poatedeveni prin comportament un


ajutor esenial in salvarea mediului i respective a Vieii pe Terra!

Cap 4. Evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu

[41]
In urma calculului indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor solului a rezultat o
poluare a solului cu o valoare de 0,22 ,o valoare ingrijoratoare .Din pacate ,solul este un agent poluator,poate
ramane poluat zeci sau chiar sute de ani,fara posibilitatea depoluarii.Solul suporta orice nu mai poate fi deloc
acceptata deoarece poluarea intensa a acestuia conduce ireversibil la distrugerea vietii pe pamant.De aceea ,se
impun cu necesitate o serie de masuri de prevenire a poluarii solului,masuri care trebuie sa fie reglementate prin
lege de fiecare tara.Aceste masuri trebuie stabilite in functie de :modurile de poluare,natura substantelor
poluante;natura activitatilor poluante;intelegerea mecanismelor care regleaza viata pe Terra;natura surselor de
poluare si gradul de intelegere si educatie a locuitorilor zonelor respective si gradul de dezvoltare economica.
In cazul nostru se vor folosi instalatii de epurare:
Protectia solului si a panzei de apa freatica:
Sistemul de epurare a apelor uzate menajere si industriale precum si a apelor pluviale este unitar si
etans.Este in stare tehnica buna fiind monitorizat periodic prin grija firmei SC. Expert Art.SRL;

Depozitarea deseurilor feroase se face pe platforme acoperite,inchise si betonate pentru a se evita


poluarea solului,iar prin infiltrare,poluarea apei subterane.

Surse potentiale de poluanti in apa:


1. Sectiile de productie;
2. Centrale termice;
3. Sisteme de filtrare;
4. Sectii anexe.

[42]
In cazul indicatorului de calitate total al mediului datorat poluantilor apei a rezultat o valoare
pozitiva de 0,75 apropiata de 1(cand mediul este curat).
Instalatii de retinere a poluantilor din apa:
Statii de preepurare ape uzate ,formata din bazin de acumulare cu V=

Doua decantoare verticale cu V util = fiecare;


Statie de neutralizare aferenta atelierului de decapare alcatuita dintr-un bazin bicompartimentat;
Instalatii de retinere a poluantilor din aer
Sisteme de retinere a emisiilor din surse punctiforme:
a)Emisii datorate executarii pieselor turnate din fonta:
- sistem de hote si tubulatura aferenta evacueaza prin tiraj natural aerul incarcat cu particule in suspensie
de la locurile de turnare si il disperseaza in exterior, la nivelul acoperisului. In acest mod sunt evacuate o
parte din pulberile rezultate de la turnarea piesei ,restul ramanand in spatiul de lucru.

b)Emisii datorate curatarii pieselor turnate:


- sistem de retinere si colectare a pulberilor degajate ,format din doua hidrocicloane.Aceste
hidrocicloane vehiculeaza un debit mediu de 20.000mc/h si functioneaza 8h/zi.
Aerul evacuat de cele doua hidrocicloane este dispersat in atmosfera prin cosuri metalice cu inaltimea de
12 m.

[43]
c)Emisii datorate decaparii si degresarii :
- tubulatura pozitionata deasupra bailor de decapare-degresare si spalare care preia vaporii

degajati,evacuandu-i in atmosfera cu ajutorul unui ventilator centrifugal cu debitul de 7000m /h si


dispersati printr-un cos metalic cu inaltimea de 12 m;
- aerul evacuat din instalatie are caracter acid ,cu un continut de acid clorhidric(HCl).

[44]
Prezentare produs: Ventilator centrifugal pt. tubulatura (Seria Lineo)
Seria ventilatoarelor Lineo beneficiaza de certificarea debitului de aer, presiunii (UNI 10531:1995,
corespunzatoare cu ISO 5801) si nivelului de zgomot (UNI EN ISO 3741).

MATRICE pentru analiza relatiei sursa-cale-receptor

Agent Atingerea Importanta Necesitatea


poluant Pericol(e) Surs(e) Cale Tinte sursei, riscului lucrrilor

(ci) cii, tintei de

remediere

Ape
subterane
Ape de
suprafat
Agent Sntate
poluant 1 uman
Flor
Faun
Cldiri/
folosinte

Agent
poluant n

Combinatii
de
Agenti
poluanti

Asadar, evaluarea riscului implic identificarea pericolelor i aprecierea riscului pe care acestea l
prezint, prin examinarea probabilittii i a consecintelor (gravittii) pagubei, care pot s apar din aceste
pericole.

Evaluarea performantelor de mediu (EPE) se bazeaz pe zicala, ce se msoar se gestioneaz. A fost


utilizat global de organizatiile din sectorul energetic, industria prelucrtoare, servicii de sntate, transport,
pentru mbunttirea performantei de mediu, furnizarea unei baze pentru marcarea cotei zero a performantei,
demonstrarea conformittii cu reglementrile i cre terea eficienei operationale.

Exemple de indicatori de baz

Indicatori de Indicatori de performant Indicatori ai conditiilor de


[45]
performant n de management (MPI) mediu (ECI)
funcionare (OPI)

Materia brut utilizat pe Costuril/buget mediu Concentratii de poluanti n


unitatea de produs ($/an sau /an) atmosfer (g/m3)
(kg/unitate)
Procent din intele de mediu Frecventa evenimentelor de
Energia utilizat anual pe
unitatea de produs atinse (%) smog fotochimic (nr./an)

(MWh/ produs)

Energia conservat (MJ) Numrul de angajati instruiti / Concentratii de poluanti n


de instruit (%) apasubteran i de suprafat

Numrul de evenimente Numr de auditri (nr.) Schimbare n nivelul apei


de urgent sau opriri subterane (m)
neplanificate (nr./an)
Numr de recomandri la audit Numr de bacterii coliforme
Ore de ntreinere
preventiv (h/an) (nr.) pe litru de ap potabil

(nr./l)

Media consumului de Timp petrecut pentru Concentratia de poluani n


combustibil a parcului de corectarea neconformittilor solul de suprfat (mg/kg)

vehicule (l/100 km) de audit (pers.h)

Procent din continutul Numr de incidente de mediu Suprafaa terenului


produsului care poate fi (nr./an) contaminat reabilitat
reciclat (%)
Timp petrecut pentru a Concentraia de poluanti n
De euri periculoase
generate pe unitatea de rspunde la incidentele de tesutul unei specii locale
produs (kg/unitate) mediu (pers.-h/an)

Emisii de poluanti Numr de plngeri de la public Popularea cu o specie


specifici n aer (t CO2/an) sau angajati (nr./an) specific de animale n
cadrul unei arii definite

Zgomot msurat la Numr de atentionri Cres terea nfloririi de alge


receptor specific (dB) (nr./an) (%)

Evacuri de ape uzate pe Numar de furnizori contactati Numr de internri pentru


unitatea de produs cu privire la managementul de astm n timpului sezonului
(kg/unitate) mediu (nr./an) de smog (nr./an)

De euri toxice eliminate Costul proiectelor de prevenire Numar de pe ti morti ntr-un


prin prevenirea polurii a polurii ($/an) curs de ap specific (nr./an)
[46]
(kg/an)
Niveluri de management cu Niveluri de plumb n sngele
Numr de zile cu depas iri
de limite de emisie responsabilitti specifice de angajatilor (g/100 ml)

(zile/an) mediu (nr.)

[47]
Capitolul 5:Bilantul de mediu

RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU
S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

BENEFICIAR : S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Registrul National


al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 50 entru
intocmirea Bilanturilor de mediu

[48]
CUPRINS

INTRODUCERE
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE

1. Date generale

2. Amplasarea

3. Profilul de activitate

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. Solul

2.
Panza freatica
3. Aer

4. Apa

III REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICARE A ACESTORA

[49]
1. INTRODUCERE

Bilanul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedur de a


obine informatii asupra cauzelor i consecintelor efectelor negative cumulate anterioare,
prezente i anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv
de pe un amplasament.

Bilanul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea mediului n


zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaii sau
acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii
mediului.

Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:

- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanurilor de


mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind


evaluarea poluarii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002

Bilanul de mediu nivel II a fost cerut ntruct bilanul de mediu nivel I a indicat
calitativ i cantitativ un anumit nivel al polurii pe amplasamentul analizat fiind necesare
clarificri privind confirmarea / infirmarea polurii identificate i nivelul la care acesta se
situeaz n raport cu limitele maxime admise pentru poluani prin legislaia n vigoare.

Bilanul de mediu nivel II prezint investigaiile asupra amplasamentului i a


zonei de impact pentru a determina intensitatea polurii prin prelevri de probe i analize
fizico-chimice ale factorilor de mediu ap, aer i sol.

[50]
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
1. DATE GENERALE

Denumire: S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

Adresa : localitatea Magura, comuna Magura, jud. Bacau

Telefon: 0234212455/ 0234212446

Fax: 0234212331

E-mail: cmc@mido.ro

Website: www.connecticut-mfg.com

Nr. Reg. Comer: J 04/1393/26.11.1996

C.U.I. : RO9018613

Forma de proprietate: societate comercial pe actiuni, cu capital integral privat

2. AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de ncadrare n zon (anexa la BM II), societatea este
amplasata in intravilanul localitatii Magura, pe partea stanga a drumului national DN 11,
n sensul de mers Bacu - Oneti, la o distanta de cca. 5 km vest fata de municipiul
Bacau. Conform Planului de situatie, societatea are urmtoarele vecinatati:
Nord S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.

Sud DN 11 si pasune proprietate Primarie

Est - S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.

Vest - pasune proprietate Primarie

Accesul n societate se realizeaza printr-un drum betonat, racordat la drumul national DN11.

3. PROFILUL DE ACTIVITATE

[51]
Activitatea principal desfurat de S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY
S.A. conform Certificatului de inregistrare este :

Cod CAEN 2811 - Fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia


motoarelor pentru
avioane, autovehicule si motociclete)

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE

1. SOL

1.1 NECESITATEA EFECTURII INVESTIGAIILOR

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de poluare a albiei
paraului Ghertu pe o lungime de cca. 10 m, in urma antrenarii de apele pluviale a uleiului uzat si a emulsiei de
ulei de pe platforma de depozitare temporara a containerului metalic cu span.
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:
- s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;
- s-a acoperit depozitul
- s-a inlaturat urmarile poluarii din paraul Ghertu prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.
n vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-
au recoltat probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al paraului
Ghertu, in locul unde a fost antrenat uleiul uzat si emulsia de ulei.

In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul Continutul total de hidrocarburi


din petrol avand in vedere ca uleiurile sunt obtinute din prelucrarea petrolului.

Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare probe


(anexa la BM II).

1.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandrile anexei A.3


din Ordinul nr. 184/1997, i anume:

- vegetaia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;


- s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de
mostr suficient analizei;
- prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile situate la
5 cm i respectiv 30 cm de suprafaa solului;
- conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata n data de 27.09.2010 de catre responsabil protectia mediului
a S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.R.L. si in prezenta evaluatorului.

[52]
Descrierea locului de prelevare
Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor analitice sunt prezentate n tabelul
urmator:

Cod Amplasare Tip teren


prob

Malul drept al paraului Ghertu in imediata pamant


Proba 1 si 2 apropiere a podului

Tehnicile de lucru

- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

1.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor n stabilirea nivelul de poluare s-a realizat n


conformitate cu reglementrile n vigoare, i anume:

- Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de


mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului.

Valorile de referin pentru proba de sol prelevata sunt stipulate n Ordinul


nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosina terenului este clasificat astfel:

- folosin sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora pentru


zone rezideniale i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate sau zone
sanitare cu regim de restricii, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru
astfel de utilizri n viitor;

- folosin mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile industriale i


comerciale existente, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru astfel de
utilizri n viitor.

[53]
Zona amplasamentului societatii este ncadrata n zon de teren cu
folosin mai puin sensibil

Nivelul polurii funcie de concentraiile poluanilor evacuati n mediu


este dat de Ordinul nr.756/1997, i este definit astfel:

Poluarea potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce


depesc pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii
mediului. Aceste valori definesc nivelul polurii la care autoritile competente consider
c un amplasament poate avea un impact asupra mediului i stabilesc necesitatea unor
studii suplimentare i a msurilor de reducere a concentraiilor de poluani n
emisii/evacuri.

Prag de alert - concentraii de poluai n sol , care au rolul de a avertiza


autoritile competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care determin
declanarea unei monitorizri suplimentare i / sau reducerea concentraiilor de poluani
din emisii/evacuri.

Poluarea semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc


pragurile de intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii
mediului.

Prag de intervenie - concentraii de poluani n sol, la care autoritile


competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea
concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.

Valorile de referin normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul


analizat Total hidrocarburi din petrol sunt prezentate n tabelul urmator:

Prag de alert Prag de intervenie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

normale folosin
Indicator folosin
mai puin folosin folosin
(mg/kg mai puin
sensibil sensibil a sensibil a
s.u.) sensibil a
a terenului terenului
terenului
terenului

Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaiilor analitice realizate a urmrit stabilirea gradului de


poluare al solului, datorat poluarii accidentale din data de 18.05.2010.

[54]
Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09
05.10.2010 si au fost efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat Raport
de incercare nr.1617/05.10.2010 (anexa la BM II).

In tabelul urmator se prezint valorile msurate la cele dou adncimi de prelevare, pentru
indicatorul analizat n probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la Sol recoltat de la


5 cm adancime 30 cm adancime

Total hidrocarburi din petrol 20 40


(THP), mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale, conform Ordinul
756/1997.

CONCLUZII

Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din arealul investigat


ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs


petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele paraului
Ghertu.

[55]
2. PANZA FREATICA

2.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR

n vederea stabilirii influenei activitatii desfasurate de societate asupra panzei


freatice, in cadrul Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra
calitatii apei dintr-o fantana situata in imediata vecinatate, in aval de societate.

Investigaiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma nivelul de


poluare a panzei freatice.

Intrucat potentiali poluanti pot fi uleiurile din spanul depozitat s-a stabilit ca
indicatorul analizat in apa din fantana sa fie substante extractibile

Analiza probei de ap prelevata din fantana s-a realizat de ctre Laboratorul de


calitate a apelor, A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa SIRET.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de


amplasare (anexa la BM II).

5.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

luarea probelor:
In data de 28.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in imediata
vecinatate a societatii, in aval.

conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.

Metodele de analize utilizate:


- Substane extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96

[56]
5.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i


normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de


mediu;

- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului;

- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a
apelor uzate, intrucat in Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile nu este
prevazut indicatorul substante extractibile si nici indicatoprul produs petrolier.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de
Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval de
societate, valorile obtinute in urma analizelor fiind consemnate in Raport de Incercare nr.
2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Rezultatele Valoare


Crt. incercarii
Indicator de calitate informativa

1. Substante extractibile cu mg/dm3 < 20 2,6


solventi organici

[57]
Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind
evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar
paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentratii Prag de Prag de


realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al polurii

chimici analizai

Substante mg/l 2,6 20 14 Poluare


extractibile cu nesemnificativ
solventi organici

CONCLUZII

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile in apa


prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare nesemnificativa
a acesteia.

3. AER

n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activittile desfsurate n


cadrul societatii emisiile rezultate sunt nesemnificative.

4. APA

4.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR


n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de sistemele de canalizare
interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea exterioara cu deversare in statia de epurare. Apele
epurate sunt evacuate in emisar paraul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces betonate
sunt preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si impreuna cu
apele epurate sunt deversate printr-o gura de varsare in paraul Ghertu.

[58]
n vederea stabilirii influenei poluantilor in apele evacuate, in cadrul Bilanului de
mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra apelor epurate evacuate in emisar,
paraul Ghertu.

Investigaiile analitice pentru factorul de mediu ap au urmrit


confirmarea / infirmarea nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in
emisar.

Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor, A.N.


Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa SIRET.

Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de


amplasare (anexa la BM II).

4.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

luarea probelor:
In data de 09.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare in
paraul Ghertu, conform SR ISO 5767

conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.

Analizele s-au realizat n conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind
modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
conditiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate.

Metodele de analize utilizate:

- pH SR ISO 10523 / 97

- Suspensii STAS 6953 / 81

- Substane extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96

- CCO Cr SR ISO 6060 / 96

- CBO5 STAS 6560 / 82

- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;

[59]
4.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i


normative:

- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de


mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii
mediului;
- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a
apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate
in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 8,5

2 Materii in suspensie mg/dm3 35

3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mgO2/dm3 25


(CBO5)

5. Consum chimic de oxigen CCOCr mgO2/dm3 125

6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de
Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa epurata prelevata de la gura de evacuare.

Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de Incercare Nr. 1997/20.09.2010
(anexa la BM II).
Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. U.M. Valori


Crt.
Indicator de calitate determinate

1. pH unitati pH 7,582

2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0

3. CBO5 mg/dm3 3,42

4. CCOCr mg/dm3 38,7

[60]
5. Substante extractibile cu eter de mg/dm3 8,8
petrol

6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii privind


evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in emisar
paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentratii Prag de Prag de


realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. CMA CMA Nivel al polurii

chimici analizai

pH mg/l 7,582 6,5 8,5 <6,5 Poluare


nesemnificativ
>8,5

Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare


nesemnificativ

Substante mg/l 8,8 20 14 Poluare


extractibile cu nesemnificativ
solventi organici

Consum chimic de mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare


oxigen CCO- Cr nesemnificativ

Consum biochimic mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare


de oxigen la 5 zile nesemnificativ
(CBO5)

Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare


nesemnificativ

CONCLUZII

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar


paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa


asupra apelor paraului Ghertu.

[61]
III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE I CUANTIFICARE A
ACESTORA

1. FACTORUL DE MEDIU SOL

Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din solul arealului


investigat ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs


petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele paraului
Ghertu.

2. PANZA FREATICA

Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile in apa


prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste limitele
prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare nesemnificativa
a acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER

Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc o poluare


nesemnificativa poluare nesemnificativa.

4. FACTORUL DE MEDIU APA

Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in emisar


paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005.

Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare nesemnificativa


asupra apelor paraului Ghertu.

[62]
CAPITOLUL 6
Elaborarea unui model de organizaie ecotehnologica

1.Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice


Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din acest punct de
vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun, aplicabil oriunde i oricnd i al crei
succes este garantat ntotdeauna. Dei consultanii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori
chiar foarte performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate spune c exist
o singur cale de reuit. n continuare se vor preciza cteva idei i indicaii care s foloseasc celor ce
doresc s implementeze sau s menin un astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de schimbri; unele sunt
de mic anvergur, influennd un individ sau un grup restrns de indivizi, ca de exemplu schimbri
mici n organizarea muncii la un loc de munc; altele sunt de amploare mare, influennd organizaia n
ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau
implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbrii se prezint n figura 12 o organizaie trebuie s fie contient de
presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii corespunztoare pentru a ctiga clieni pe baza
criteriilor de competitivitate existente pe pia n acel moment.
Realitatea este c, doar criteriile de competitivitate conduc piaa. Organizaia nu poate modifica aceste
criterii, iar mediul care creeaz presiunile exteme nu se va modifica. De aceea, schimbarea trebuie s
vin din partea organizaiei. n figura 13 se ilustreaz consecinele rezultate n urma ignorrii forelor
prezente pe pia i a evitrii aciunilor de schimbare.
Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea
modificrii condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste
schimbri. Schimbrile sunt modificri reale care se aplic n orice parte
component a organizaiei: planuri i programe de activitate, domeniul de actiune al managementului,
maini i utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii nii etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Figura 20. Procesul schimbarii organizationale

[63]
Figura 21. Consecintele ignorarii schimbarii

Figura 22. Factorii interni si externi ai schimbarii


n figura 22 se reprezint schemele factorilor interni i externi care pot
produce schimbri ntr-o organizaie .
Factorii externi ai schimbrii deriv din factorii mediului organizaional
extern: general i specifici.

2.Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.

Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de
a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum trebuie s fie implementat schimbarea.
Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile acestora din cadrul
organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare bazat pe procese i ncepnd cu declararea
viziunii i misiunii, analiznd factorii critici de succes i identificnd procesele de baz, este cel mai
eficient mod de angajare a personalului n procesul schimbrii (tabel 1).
Tabelul 1. Actiunile necesare schimbarii

[64]
Managementul
superior trebuie s
nceap
dezvoltarea noii
structuri
orientate pe proces
prin angajamentul
la toate nivelurile
respectnd anumite
etape. Punctul de
start trebuie s fie
o analiz general
a organizaiei i a
transformrilor solicitate de echipa managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra
schimbrilor impuse, asupra problemelor care exist i asupra domeniilor care trebuie imbuntite, se
obine un angajament iniial, vital pentru nceperea procesului de transformare.

Figura 23. Arhitectura de procese


Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel
nct organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegerea
proceselor de baz este de a identifica o reea, arhitectur de procese de acelai ordin de importan
(figura 23).
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de procese s fie stabilite
obiectivele, intele i indicatorii de performan.
Este necesar; de asemenea, descompunerea proceselor de baz n subprocese, activiti i sarcini. O
imagine asupra modului n care trebuie realizat structura de procese, se prezint n figura 24.
Sarcinile sunt realizate de ctre indivizi. Angajatul trebuie s neleag sarcina i poziia lui n ierarhia
proceselor.

[65]
Figura 24. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor
Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:
-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
-sa reduca costurile de functionare
-sa protejeze sanatatea umana si mediu
-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor

[66]
CAPITOLUL 7
BIBLIOGRAFIE

-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol II


-www.dempozitmaculatura.ro
-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf
-http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu
-http://www.calitateaer.ro/
-http://www.caaries.ro/index.php?Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article

[67]