MISTERUL POPULAIEI NEMURITOARE HUNZA

La inceputul secolului XX, mai multi antropologi si etnologi care au intrat

pentru prima oara in contact cu hunzakutii, au insistat ca acest grup etnic total
diferit de celelalte comunitati din jurul sau,
ar fi nici mai mult nici mai putin decat
urmasii soldatilor din armata legendarului
Alexandru Macedon. Captivanta ipoteza a
ramas in sertarele istoricilor, neavand prea
multa credibilitate printre specialistii vremii.
Hunza este o mica vale muntoasa
din regiunea Gilgit-Baltistan, provincia
autonoma de nord-vest din Pakistan.
Intreaga vale este situata la inaltimea medie
de 2.500 de metri, avand o suprafata de
7.900 kilometri patrati. Fostul oras Baltit,
actualmente Karimbad este principalul
orasel al regiunii, astazi o populara
destinatie turistica, datorita privelistilor
spectaculoase din imprejurimi. Zona este marginita de munti maiestuosi,
precum Utar Sar, Rakaposhi, Bojahagur Duanasir II, precum si piscurile Hunza,
Ghenta, Diran si Bublimating: toti muntii enumerati strapungand cerul cu inaltimi
de peste 6 000 metri.
Valea Hunza este de o
frumusete absoluta, ireala.
Trecatoarea prin care se intra din
Gilgit in Hunza este foarte dificil
de parcurs, fiind situata la
inaltimea de 4.176 metri. Odata
intrat in vale, trecatorului i se
dezvaluie in fata ochilor un peisaj
edenic, iar daca soarele scalda
piscurile inzapezite si valea
multicolora, senzatiile sunt
indescriptibile, si puternic
amplificate de aerul tare si nefiresc de curat al inaltimilor.
Cu toate acestea, studiiile efectuate incepand cu anii 70, au venit cu
rezultate socante. Totul a inceput de la analizele limbii bastinasilor. Denumit
Burushaksi, limbajul hunzakut este total diferit de limbile si dialectele triburilor
din imprejurimi. Analizele istoric-fonetice au scos la iveala ca Burushaksi este
nimic altceva decat un amestec lingvistic dintre vechea limba macedoneana si
limbile vorbite in Antichitate in Imperiul Elenistic-Persan.
1
 Hunzakutii au pielea alba si fizionomie tipic caucaziana. In anul 1950,
cercetatorul John Clark nota despre desele cazuri de copii cu parul saten, blond
si chiar roscat, afirmand ca daca acei copii ar fi fost imbracati in stil european,
nu s-ar deosebi cu nimic de copii unei scoli din Scotia sau Irlanda. Femeile
Hunza sunt deosebit de frumoase si delicate, infatisarea lor fiind foarte diferita
de cea a femeilor care traiesc in satele adiacente Vaii.
Daca in orice alta provincie a
Pakistanului, speranta de viata
atinge circa 50-60 ani, tipic de altfel
pentru o tara din lumea a treia, se
pare ca in Valea Hunza oamenii de
stiinta sunt martori directi ai unui
fenomen incredibil. Conform
studiilor derulate sub egida a
numerosi cercetatori, in Valea
Hunza traiesc probabil cei mai
longevivi oameni din lume.
Primul dintre cercetatorii
care si-a dedicat viata analizei
amanuntite a asa-numitului Mit
Hunza a fost americanul Jay Milton Hoffman, care in anul 1960 a fost delegat
de catre U.S. National Geriatric Society sa studieze cauzele si factorii care
determina starea de sanatate si longevitatea proverbiala a hunzakutilor. Dr.
Hoffman si-a notat
observatie intr-o lucrare
care avea sa faca multe
valuri in medicina
moderna. In Hunza, nici
macar cei mai batrani
oameni nu sufereau de
Parkinson, colesterol
marit, boli de inima,
cancer, artrita, carii
dentare, afectiuni ale
vezicii urinare, diabet,
tuberculoza,
hipertensiune arteriala,
alergii, astm, boli de
ficat, constipatie, hemoroizi sau alte sute de afectiuni.
Credeti sau nu, dar aici se intalnesc la tot pasul batranei si batranici
simpatici care nu mai tin minte cand anume s-au nascut, dar care au varste de
120-140 ani, conform masuratorilor si analizelor de ultima ora. Dar cea mai
2
mare surpriza a medicinei moderne a avut loc in urma investigarii cazurilor des
intalnite in care mamele aveau 60-70 ani si tatii 70-90 ani.
Unul dintre avantajele
combinatiei de factori precum
alimentatie specifica, calitatea
superioara a aerului si a apei,
alaturi de munca fizica
neostoita, a dus la acest
miracol al vietii. La inceput,
autoritatile pakistaneze au
refuzat sa recunoasca aceasta
neobisnuita situatie,
comentand ironic ca odraslele nou
nascute ale batranilor de 80 ani, apartineau, de fapt, altor tineri din sate. Dar
testele de paternitate efectuate in laboratoare din Marea Britanie si S.U.A. au
certificat ca miturile si zvonurile erau adevarate, iar batranii octogenari sunt, intr-
adevar, tatii nou nascutilor.
Bastinasii se hranesc dupa o traditie foarte veche pe care o respecta cu
strictete. Daca in anotimpul rece aveau o dieta foarte bogata in grasimi animale,
odata cu venirea primaverii, alimentatia lor se schimba in mod radical.
In primul rand, o mare parte a alimentelor sunt consumate crude, fara a fi
gatite sau prelucrate in foc.Vegetalele sunt mancate pe loc, imediat ce sunt
culese. De fapt, in anotimpul cald, masa zilnica se compune din peste 80%
legume si fructe consumate crude. La o analiza
stiintifica a reiesit ca hunzakutii beneficiaza de 40%
calorii din cereale nedecorticate, 30% calorii din legume,
15% calorii din fructe, 10% din leguminoase si doar 1%
din alimente de provenienta animala.
Copii sunt alaptati pana la 6-7 ani, fapt care le
aduce un sistem imunitar de fier si un aport de calciu
neegalat, comparativ cu copii occidentalilor. Aerul
rece si altitudine ridicata fac ca microbii si bacteriile
sa fie aproape inexistenti. Rozatoarele si insectele
care transmit diverse boli sunt necunoscute in Vale.
Alimentele nu sunt niciodata procesate sau rafinate.
Aici nimeni nu consuma zahar, foarte pretuita este in
schimb mierea.
Unul dintre secretele longevitatii de invidiat a
bastinasilor consta in consumarea in cantitati imense a caiselor.Caisul este unul
dintre putinii pomi fructiferi care s-au putut adapta la asprimea climei din
regiune. Caisele contin mari cantitati de vitamina B-17 un excelent element
natural impotriva cancerului.
3
 Un alt secret al longevitatii rezida, probabil, in modalitatea neortodoxa
prin care localnicii isi gatesc traditionala Paine Hunza. Pentru relizarea acestui
aliment miraculos, bastinasii macina in piatra boabe de grau, orz si hrisca. Faina
rezultata este amestecata cu ulei de canola, miere, melasa, lapte de soia, sare
de mare, scortisoara, nucsoara, suc proaspat de lamaie si portocala, oua, ulei
de masline, praf de curry, patrunjel, ghimbir si banane uscate, multe dintre
aceste ingredinte fiind obtinute de bastinasi in urma trocului. Painea rezultata
este coapta pe jumatate in tipsii mari de metal. Traditia cere sa fie coapta doar
pe jumatate, astfel incat principiile active, vitaminele si nutrientii sa nu fie distrusi
de temperaturile mari din cuptor.
Poate ca intreg secretul sanatatii si longevitatii
acestor oameni sta, de fapt, in simpla si banala apa. Cu un
singur amendament necesar: apa bauta de hunzakuti
provine din izvoarele care o aduc din ghetarul Ultar.
Analizele de laboratoar au aratat ca apa din
ghetarul Vaii Hunza este foarte bogata in
potasiu si cesiu, din acest motiv apa pura
bauta de bastinasi este o apa foarte bogata in
metale active/alcaline care, in ultima
instanta, previn apartitia cancerului.