Sunteți pe pagina 1din 6

FISA DE LECTURA

INFORMATII GENERALE:

AUTOR:Ion Creanga

NATIONALITATE:romana

DATA NASTERII: 1 martie 1837, Humuleti

DATA MORTII: 31 decembrie 1889, Iai

TITLU:,,Amintiri din copilarie

ANUL APARITIEI :1892


Structurat n capitole separate scrise de-a lungul mai multor ani (ntre 1881
i 1888), pri din ea au fost citite n faa cenaclului literar Junimea din Iai.
Trei dintre cele patru seciuni au fost publicate n timpul vieii lui Creang de
revista Convorbiri literare, ultima parte rmnnd neterminat dup moartea
scriitorului.

TIPUL TEXTULUI:proza memorialistica

INFORMATII DESPRE CONTINUTUL LUCRARII

A.

INTAMPLAREA:

Partea I:

Ion Creang, adult, incepe povestirea amintirilor din propria copilarie.


Inc de la inceput, naratorul fixseaza locul, satul Humulesti si timpul, varsta
fericita a copilariei.
Incepe prin a prezenta scoala din Humulesti.
Copiii nu inteleg rostul scolii, sunt indaratnici si de aceea parintele Ioan om
vrednic si cu bunatate, le aduce ca dar de scoala noua pentru a -i sili spre
invatatura, Calul Balan si pe Sf. Nicolai. Preotul a instituit regula ca, in fiecare
sambata sa fie ascultati la lectiile predate in saptamina respectiva apoi sa fie
pedepsiti in functie de greselile facute. Prima pedepsita a fost chiar Smarandita,
fiica preotului. Urmarea a fost ca toti scolarii au inceput sa invete.
Intr-una din zile primarul scoate oamenii la reparat drumul. Badita Vasile iese
cu elevii sa dea o mana de ajutor. De fapt era un pretext pentru a l lua pe Badita
Vasile la armata. A fost prins cu arcanul, pus in catuse si dus la Piatra Neamt.
Pentru a urma scoala, Nica este trimis de mama sa Smaranda, sa continue
scoala la Brosteni. Este dus la aceasta scoala impreuna cu verisorul sau Dumitru.
Este dus intr-o lume complet noua careia copilul nu i se adapteaza. I se intampla o
serie de fapte inedite : caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca
unde se umple de raie urmat de daramarea casei acesteia urmata de fuga inapoi
acasa cu pluta pe Bistrita.

Partea a-II-a
In aceasta parte scriitorul nareaza cateva din intamplarile foarte
cunoscute ale copilariei sale: La cirese , Pupaza din tei, La scaldat
La cirese. Nica se hotaraste sa se duca la varul sau Ion pentru a manca
cirese. Pretextand ca vrea sa l ia pe Ion la scaldat afla de la matusa Marioara ca
acesta nu este acasa. Isi ia ramas bun de la matusa dupa care se strecoara in
gradina si se urca in cires. Matusa Marioara il zareste, incepe sa -l ameninte, iar
drept urmare Nica sare din cires si, pentru a scapa, incepe sa alerge printr- o
plantatie de canepa. Urmarit de matusa, cei doi reusesc sa culce la pamant toata
canepa cultivata. Nica a reusit sa scape sarind gardul,dar seara mos Vasile
impreuna cu primarul au venit la parinti pentru a cere daune pentru canepa si
cirese. Nica primeste o chelfaneala zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile
produse de el.

Pupaza din tei. Intr-o dimineata mama lui,Smaranda, il trezeste pe Nica


inainte de rasaritul soarelui,cand era somnul mai dulce, ca sa nu-l spurce cucul
armenesc. Smaranda il trimite pe Nica sa duca mancare oamenilor angajati la
prsit. Pe drum ,Nica se abate pe la teiul in care isi avea pupaza cuibul cu gandul s-
o prinda. Cand o vede, se sperie de creasta ei si ii da drumul in scorbura.Pune in
gura scorburii o lespede si pleaca sa duca mancare lingurarilor. La intoarcere prinde
pupaza si o ascunde acasa in pod.Dupa doua zile, de frica sa nu fie prins ,Nica se
duce cu pupaza la iarmaroc sa o vanda. Un mosneag, sub pretext ca vrea sa
cumpere pupaza,o dezleaga si ii da drumul. Nica ii cere mosneagului sa ii plateasca
pasarea. Mosneagul incearca sa-l potoleasca si-l ameninta in final ca-l va duce la
taica-sau. Speriat,Nica fuge acasa. Ajuns acasa,fratii ii spun ca parintii sunt plecati
la targ,iar matusa Mariuca ridicase tot satul din pricina pupezei.Dar tocmai atunci,
se aude pupaza, care canta.
La scaldat. Intr-o zi,Smaranda il roaga pe Nica sa o ajute.El promite sa stea
acasa,dar in gandul lui planuieste sa plece la scaldat.Smaranda vazand ca baiatul
nu mai este acasa, se duce la balta si-l vede tolanit in pielea goala pe nisip. Ea
asteapta sa intre in apa, apoi ii ia toate hainele. Nica se gandeste cum sa ajunga
acasa fara haine. O ia prin papusoi, prin gradinile oamenilor, il latra cainii, apoi
ajunge, cu chiu cu vai, in ograda casei sale.Dupa aceasta intamplare, Nica devine
ascultator si harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.

Partea a III a
Nica este acum adolescent,urmeza cursurile Scolii Domnesti din Targu
Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat
se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica,
raporturile lui cu viata sociala, cu noii colegi de scoala, intre care Ion Mogorogea,
varul sau, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel
Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de
foc.

Partea a IV a
La inceputul acestui capitol se fixeaza timpul actiunii, toamna anului
1855 si spatiul, satul Humulesti. Dorinta Smarandei era ca baiatul ei sa devina
popa si de aceea insist s plece la Seminarul de la Socola. Nica pleac impreuna
cu Zaharia lui Gatlan, ducandu i mos Luca. Sosire la Socola, intr-un tarziu,
noaptea si rmnerea in caruta trasa sub un plop mare, deci sub cerul liber,
simbolizeaza lumea necunoscuta in care urma sa intre Nica si in care se simte
stingher.
Finalul acestui capitol si al Amintirilor exprima filozofia relativitatii timpului
ce se scurge ireversibil, lsnd in urma o viata bogata in trairi si sentimente pure.

SPATIUL,TIMPUL DESFASURARII ACTIUNII :

Cartea ofer o relatare detaliat a copilriei lui Ion Creang, petrecut n


ceea ce era atunci Principatul Moldovei, cu amnunte privind peisajul social
al universului copilriei sale.

PARTICIPANTII LA INTAMPLARE:

Nica,parintii si fratii si surorile sale, ,,baiaetii si fetele din sat

PUNCTUL DE VEDERE DIN CARE ESTE RELATATA INTAMPLAREA:

persoana I,naratiune subiectiva

B.

DESCRIEREA UNUI LOC, A UNOR OBIECTE, A UNOR PERSOANE,ETC:


Ea urmrete maturizarea lui Nic, de la o vrst idilic n satul Humuleti (astzi
parte a oraului Trgu Neam) la o adolescen rebel i la pregtirea pentru
intrarea n rndul preoimii ortodoxe n centrele urbane Flticeni i Iai. Cursul
naraiunii este ntrerupt adesea de ndelungate monologuri ce exprim cugetrile i
sentimentele lui Creang. Textul nsui este remarcabil prin utilizarea unui vocabular
caracteristic bogat n particulariti dialectale din zona Moldovei.

DETALII SURPRINSE:copilaria lui Nica

PUNCTUL DE VEDERE DIN CARE ESTE PREZENTAT SPATIUL SAL OBIECTUL


RESPECTIV:

C.

FORMELE DE LIMBA SI FIGURILE DE STIL:

Rezultatul muncii lui Creang a fost remarcat pentru contextul su lingvistic


relativ izolat, adesea bazat pe elemente obscure din vocabularul romnesc,
adoptnd formulri populare, arhaice i regional-moldoveneti.Asemenea
elemente au fcut din Amintiri din copilrie o carte dificil de tradus n alte
limbi. O comparaie cu traducerile n limba englez, realizat de profesoara
Anca Murean, atenioneaz: Limbajul popular i regional al lui Creang
pune probleme diverse i serioase unui translator. Printre problemele lexicale,
trebuie menionai i numeroii termeni utilizai de Creang i legai de viaa
rural, de practica bisericeasc, de superstiii i aa mai departe.

Retrospectiv, atenia criticilor s-a concentrat ntr-o msur semnificativ


asupra diferenei dintre originalitatea i subiectivitatea naraiunii lui Ion
Creang pe de-o parte i, pe de alt parte, respectarea conveniilor n vigoare
privind stilul literar. George Clinescu, influentul istoric i critic literar
interbelic, a afirmat c autorul a recurs la un stil tradiional de povestire,
lipsit de individualitate, i c, din acest motiv, textul nu are caracter de
confesiune ori de jurnal. El considera, n schimb, c Amintirile contureaz
copilria copilului universal.[10] Relevnd c aceast carte adapteaz
caracteristicile tradiiei orale i povestirea n ram existent nc din
literatura renascentist, Clinescu o vedea ca pe un spaiu de ncercare a
monologurilor autorului i o ilustrare a calitilor sale ca povestitor. El afirma
c povetile sunt adevrate, dar tipice, fr adncime; odat repovestite cu
un altfel de gesticulare, subiectul i-ar pierde toat atmosfera plin de via.
n contrast, contemporanul i colegul lui Clinescu, Tudor Vianu, sugera:
Personajul basmelor, al nuvelelor, al anecdotelor se povestete pe el nsui
n Amintiri din copilrie, oper att de puin popular n intenia ei.
Referitor la similitudinile dintre textul lui Creang i tradiia renascentist,
Vianu observa: Ideea de a se povesti pe sine nsui, de a prezenta etapele
unei formaii, nceata nsumare a impresiilor vieii, apoi sentimentul timpului,
al scurgerii lui ireversibile, al regretului pentru tot ce s-a pierdut n
consumarea lui, al farmecului retrit n amintire sunt tot attea gnduri,
afecte i atitudini proprii omului modern de cultur. Niciun model popular nu
i-a putut pluti nainte lui Creang, scriindu-i Amintirile, dar, desigur, nici
prototipurile culte ale genului, primele autobiografii i memorii ale
Renaterii. Conform interpretrii sale: Aci, ca i n povetile i povestirile
sale, Creang execut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei
cult pe o cale pur spontan prin dezvoltarea organic a unei nzestrri
exercitate n ntregul trecut al unei vechi culturi rurale, ajuns acum s se
depeasc pe sine.
Asemenea teme sunt prezente i n comentarii critice ulterioare. ntr-un
articol din 2000, eseistul i romancierul Norman Manea dezvolt concluziile
lui Clinescu, susinnd c naratorul stabil, senin i solar al Amintirilor
din copilrie nici nu exist dect n descoperirea acestui concret mirific,
tradiional, riguros Raportndu-se la un text al criticului Mircea Mo, care
opina c Amintiri din copilrie este una din cele mai triste cri ale literaturii
romne, cronicarul literar i eseistul Gheorghe Grigurcu considera c
naraiunea prezint o tensiune ntre individ ca reprezentant holografic al
structurii creia i aparine i universul scris, intuitiv un spaiu profan, o vag
imitaie a actului demiurgic, i astfel un sacrilegiu." n 2008, istoricul
literaturii Nicolae Manolescu spunea c volumul Amintirilor evideniaz
geniul lui Creang, legat de registrul naiv i vesel al copilriei, prin
aceasta fiind implicit superior tuturor celorlalte lucrri n proz ale scriitorului.
nceputul celei de-a doua pri (n care naratorul face referire la jocurile
copilriei sale, la animalele inute de mama sa, i la vatra casei) a devenit
unul dintre cele mai apreciate fragmente din literatura romn Manea
observ c, prin intermediul aceastei seciuni de proz, Creang va fi reuit
s transmit perfect att situarea temporal i spaial a povestirii sale,
ct i toate detaliile unei lumi ingenue i pline de neastmpr. El pune n
contrast aceast perspectiv cu un alt fragment la persoana nti: nceputul
romanului ntmplari n irealitatea imediat a romancierului interbelic Max
Blecher, care cufund imediat cititorul ntr-un univers de incertitudine
modernist, suferin i subiectivitate.
CITATE:

IMPRESIA GENERALA DESPRINSA DIN TEXT:

Amintiri din copilarie este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii


unui tanar, care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite de Nica, Ion
Creanga fiind scriitorul care realizeaza primul roman al copilariei taranesti din
literatura noastra.

APRECIERILE PERSONALE PRIVIND TEXTUL:


Amintiri din copilrie a nceput s devin o surs de inspiraie pentru diveri
autori romni la nceputul secolului al XX-lea i n perioada interbelic. A fost
imitat de I. Dragoslav n cartea lui din 1909, Povestea copilrieidenumit
de Clinescu o pasti disgraioas.[28] Acelai critic a discutat i piesa de
teatru adaptat dup un capitol din Amintiri din copilrie de scriitorul I. I.
Mironescu, sub titlul Catiheii de la Humuleticonsidernd-o de prisos n
raport cu textul deja suficient de dramatic lui Creang. Nicolae Manolescu a
identificat un alt produs al influenei lui Creang memorialistul n Copilria
unui netrebnic, roman din 1936 al autorului avangardist Ion Clugru.
Mai mult interes n jurul acestei cri a aprut n timpul perioadei comuniste.
n aceast interval au vzut lumina tiparului mai multe noi ediii ale crii,
inclusiv unele publicate de editura de stat cu numele lui Ion Creang. Unele
dintre acestea au fost ilustrate de graficieni recunoscui: un volum din 1959
coninea 14 desene de Eugen Taru (originalele crora formeaz o expoziie
permanent la casa memorial a lui Creang din Humuleti)i o alt ediie cu
ilustraii alb-negru i color de Livia Rusz. Tot atunci textul a inspirat filmele
romneti de Elisabeta Bostan: Amintiri din copilrie (cu actorul-copil Ion
Bocancea n rolul lui Nic) i Pupza din tei (bazat pe episodul n cauz din
capitolul secund al crii).
Cartea a avut ecou nu doar n Romnia, ci i n ara vecin, Republica
Moldova (n Basarabia, subregiunea istoric a Moldovei, fost parte a URSS
sub numele de RSS Moldoveneasc). Lucrrile lui Creang n general, i
memoriile sale n particular l-au influenat pe romancierul moldovean
postmodernist Leo Butnaru, care a scris Copil la rui, a crei aciune se
desfoar pe fundalul rusificrii din anii 1950 din RSS Moldoveneasc.