Fundamentele psihologiei

TRUE/FALSE

1.
Dupa planul de operare, toate reprezentarile sunt interne.
ANS: F
2. Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este lipsita de orice suport
imagistic.
ANS: T
3. Legea efectului a fost formulata de Thorndike.
ANS: T
4. Specificul gandirii consta in desfasurarea ei unuidirectionala,
ireversibila.
ANS: F
5. Conceptele figurale se situeaza intre reprezentari si notiuni.
ANS: T
6. Notiunea este unitatea de baza a structurii operatorii a gandirii.
ANS: F
7. O notiune este concreta daca sfera ei se suprapune cu imaginea
perceptiva.
ANS: F
8.Libertatea de miscare a gandirii este mai mare in raport cu problemele
slab definite.
ANS: T
9. W. Kohler a elaborat modelul tridimensional al gandirii.
ANS: F
10. Generalizarea consta in a identifica un obiect in cadrul unei clase.
ANS: F
11. Expresia: A = B, B = C A = C exprima proprietatea tranzitivitatii.
ANS: T
12. Fidelitatea memoriei exprima raportul intre volumul materialului
memorat si volumul materialului reprodus.
ANS: F
13. Semnul are un caracter mai abstract decat semnalul.
ANS: T
14. Competenta lingvistica este innascuta.
ANS: T
15. Orice propozitie corecta din punct de vedere gramatical este si
adevarata din punct de vedere semantic.
ANS: F
16. In procesul comunicarii toate cuvintele vocabularului se utilizeaza cu
posibilitati egale.
ANS: F
17. Emotia este o stare generalizata a personalitatii.
ANS: T
18. Sentimentul se aseamana cu emotia prin imntensitate.
ANS: F
19. Cu cat un motiv se situeaza pe o treapta ierarhica mai joasa, cu atat el
este mai specific uman.
ANS: F
20. Vointa exprima capacitatea de autodeterminare.
ANS: T
21. Autocontrolul este o dimensiune a afectivitatii.
 ANS: F
22. Hotararea este faza finala a actului voluntar.
ANS: F
23. Intensitatea unui motiv este cu atat mai mare cu cat durata nesatisfacerii
lui este mai lunga.
ANS: T
24. Echilibrul emotional exprima adecvarea trairilor emotionale la specificul
situatiilor.
ANS: T
25. Toate motivele omului sunt de natura constienta.
ANS: F

MULTIPLE CHOICE
1. Prin reprezentare intelegem:
a. Un produs
b. Un proces
c. Atat un produs, cat si un proces

2. Imaginea consecutiva:
a. Este identica perceptiei
b. Face trecerea intre perceptie si reprezentare
c. Este o forma a reprezentarii

3. Ca produs, reprezentarea:
a. Este identica in continut cu percepia
b. Este mai srac i conine o informaie mai puin relevant (semnificativ) dect
percepia;
c. Este mai schematic, dar conine o informaie mai relevant dect perceia.

4. Completitidinea reprezentrii exprim:

a. Volumul general de informaie
b. Aspectele cantitative ale obiectului pe care-l reflect
c. Importana nsuirilor obiectului reflectat
5. Legtura desigantiv a reprezentrii cu obiectul are un caracter:
a. Direct, nemijlocit
b. Indirect, mijlocit
c. Mixt

6. Intensitatea (vivacitatea) reprezentrii depinde de:

a. Seminificaia obiectului
b. Frecevena obiectului n experiena perceptiv anterioar
c. Noutatea obiectului

7. Gradul de generalitate al reprezentrii se refer la:

a. Numrul cazurilor (obiectelor) individuale pe care le subordoneaz
b. Numrul nsuirilor (notelor) pe care le cuprinde
c. Calitatea informaiei pe care o furnizeaz

8. Posibilitatea de a avea reprezentri este asigurat de:

a. Atenie
b. Memorie
c. Voin
d. Imaginaie
 9. Reprezentarea este primul proces cognitiv care face posibil:
a. Legtura noastr cu realitatea
b. Ordonarea i sistematizarea obiectelor i fenomenelor
c. Desfurarea unei activiti mintale autonome, n absena obiectului de referin

10. In acceptiunea cognitivismului, reprezentarea este:

a. O imagine subiectiva pura
b. Un simbol cu existenta fizica
c. Un invariant perceptiv

11. Stabilitatea reprezentarii in zona maximei claritati a constiintei este favorizata de:
a. Gradul de familiaritate al obiectului
b. Mobilitatea proceselor nervoase
c. Inertia proceselor nervoase

12. Care din urmatoarele scoli psihologice considera gandirea ca proces

de inlantuire a imaginilor:
a. Gestaltismul
b. Behaviorismul
c. Asociatianismul
d. Scoala de la Wurzburg

13. Care din scolile psihologiei clasice reducea procesul gandirii la

echilibrul fortelor de camp si la principiul insight-ului?
a. Behaviorismul
b. Gestaltismul
c. Asociationismul
d. Scoala de la Wurzburg

14. Carui autor ii apartine lucrarea Despre inteligenta maimutelor:

a. O. Selz
b. M. Wertheimer
c. W. Kohler
d. J. Watson

15. Care scoala psihologica afirma ca a gandi inseamna a opera adescvat

cu pattern-uri verbale si motorii in contextul unor situatii externe
problematice:
a. Asociationismul
b. Behaviorismul
c. Gestaltismul

16. Principalul obiectiv al scolii de la Wurzburg era sa demonstreze:

a. Structura operatorie a gandirii
b. Caracterul procesual fazic al gandirii
c. Caracterul pur, non-imagistic al gandirii

17. In ce consta meritul principal al lui O. Selz in studiul gandirii?

a. In demonstrarea caracterului formal-abstract al acesteia
b. In demonstrarea dependentei ei de experienta senzoriala
c. In stabilirea distinctiei dintre proces si produs, dintre operatie si continut
 18. Care dintre scolile psihologiei clasice are meritul de a fi recunoscut rolul invatarii in dezvoltarea
gandirii si in introducerea principiului incercare eroare?
a. Introspectionismul
b. Psihanaliza
c. Behaviorismul
d. Gestaltismul

19.
.Gandirea este o reflectare a realitatii de tip:
a. Imagistic intuitiv
b. Mijlocit
c. Secvential serial
d. Generalizat abstract

20. Gandirea este o reflectare de ordin:

a. Biofizic
b. Subiectiv
c. Substantial
d. Ideal

21. Caracterul subiectiv al reflectarii la nivelul gandirii inseamna:

a. Anularea preciziei si obiectivitatii
b. Orice proces de gandire apartine si se realizeaza in capul unui individ concret
c. Continutul gandirii il constituie numai starile interne ale subiectului
d. Implicarea spiritului critic si a criteriilor de semnificatie si esentialitate

22. Caracterul mijlocit al reflectarii in cadrul gandirii este asigurat de:

a. Datele senzatiilor si perceptiilor
b. Legatura ei directa cu obiectul extern
c. Datele activate din memoria de lunga durata
d. Starile interne de motivatie

23. Gandirea reflecta:

a. Insusiri accidentale si particulare ale obiectelor si fenomenelor
b. Insusiri comune
c. Orice fel de insusiri
d. Insusiri esentiale

24. Caracterul abstract al reflectarii specifice gandirii consta in:

a. Ruperea ei de realitate
b. Desprinderea din contextul obiectual a unor insusiri si operarea cu ele in calitate de entitati
de-sine-statatoare
c. Denaturarea datelor senzoriale

25. Caracterul ideal al reflectarii la nivelul gandirii inseamna:

a. Ireductibilitatea continuturilor ei la substratul material procesele biofizice, biochimice si
fiziologice ale creierului
b. Identitatea continuturilor ei cu obiectele externe
c. Crearea unei realitati sui generis, non-obiectuale, simbolice

26. Continuturile informationale ale gandirii se organizeaza pe baza unor

criterii:
a. Spatio-temporare
b. Situational-concrete
 c. De generalitate si esentialitate

27. Caracterul negentropic al gandirii consta in:

a. Autonomia ei functionala
b. Opozitia ei fata de realitate (obiect)
c. Cresterea eficientei activitatii si comportamentului
d. Reducerea in cadrul sistemului personalitatii a nivelului entropiei

28. Coordonata actionala ne permite sa stabilim:

a. Baza genetica obiectiva a gandirii
b. Caracterul subiectiv intern al gandirii
c. Caracterul mijlocit abstract al gandirii

29. Teoria actionala a gandirii se opune si respinge:

a. Teoria caracterului pasiv mecanic al reflectarii la nivelul gandirii
b. Teoria caracterului exclusiv intern si predeterminat al schemelor si operatiilor gandirii
c. Teoria formelor pure

30. Coordonata actionala in abordarea gandirii a fost argumentata si

demonstrata experimentul de:
a. W. Wundt
b. H. Wallon
c. W. Kohler
d. J. Piaget

31. Coordonata genetica ne obliga sa abordam gandirea:

a. Ca expresie a interactiunii genelor
b. Ca realitate statica, imuabila
c. Ca realitate dinamic evolutiva

32. In interpretarea devenirii si dezvoltarii gandirii in plan individual

accentul principal trebuie pus pe evidentierea:
a. Rolului factorilor interni, ereditari
b. Continutului si specificului interactiunii dintre ereditate si mediu
c. Rolului factorilor de mediu

33. Ca sistem, gandirii ii sunt proprii atributele:

a. Determinism
b. Probabilistic
c. Semi-determinism si semi-probabilist

34. Din punct de vedere structural, gandirea trebuie considerata:

a. Un sistem monobloc
b. Un sistem cvadridimensional
c. Un sistem bidimensional
d. Un sistem tridimensional

35. Care este compoenenta distincta, noua pe care o include modelul

cvadridimensional al gandirii?
a. Blocul operatiilor
b. Blocul continuturilor
c. Blocul relatiilor
d. Blocul produselor
36. Prin operatie a gandirii intelegem:
a. Orice transformare
b. O transformare unidirectionala realizata in plan mintal intern
c. O transformare bidirectionala realizata in plan mintal intern

37. Care din proprietatile de mai jos este esentiala pentru operatiile
gandirii?
a. Tranzitivitatea
b. Reflexivitatea
c. Reversibilitatea
d. Asociativitatea

38. Proprietatea reversibilitatii a fost pusa in evidenta si demonstrata

experimental de:
a. P. Janet
b. J. Piaget
c. H. Pieron
d. L. Vagotski

39. Obiectivul principal al lucrarii Psihologia inteligentei este acela de a

demonstra:
a. Specificul continutului reflectoriu al gandirii
b. Superioritatea gandirii in raport cu perceptia
c. Rolul educatiei in dezvoltarea gandirii
d. Caracterul evolutiv si stadialitatea devenirii operatiilor gandirii

40. Care din operatiile enumerate mai jos fac parte din categoria celor
generale (fundamentale):
a. Operatiile de calcul matematic
b. Analiza
c. Masurarea dimensiunilor metrice
d. Generalizarea

41. Gruprarea operatiilor gandirii in concrete si formale se face in functie

de:
a. Planul in care se desfasoara (extern intern)
b. Natura rezultatului sau produsului
c. Natura continutului (materialului) pe care-l transforma:

42. Potrivit studiilor lui J. Piaget, reversibilitatea apare in:

a. Stadiul sensorio-motor
b. Stadiul preoperator
c. Stadiul operatiilor formale
d. Stadiul operatiilor concrete

43. Pentru nivelul operatiilor concrete, J. Piaget a stabilit:

a. 4 tipuri de grupari
b. 8 tipuri de grupari
c. 6 tipuri de grupari
d. 2 tipuri de grupari
44. Transformarea identica (I), in cadrul operatiilor formale:
a. Nu schimba nimic in propozitiune
b. Schimba total propozitiunea
c. Inlocuieste subiectul in propozitiune

45. Transformarea reciproca (R), in cadrul operatiilor formale consta in:

a. Permutarea completa a termenilor
b. Inversarea conjunctiilor si disjunctiilor
c. Inversarea negatiilor
d. Inversarea afirmatiilor

46. Transformarea corelativa (C) in cadrul operatiilor formale:

a. Este opusa transformarii identice
b. Este opusa transformarii reciproce
c. Schimba reciproc conjunctiile si disjunctiile

47. Identificarea insusirilor si elementelor esentiale ale obiectelor si

fenomenelor se realizeaza pe baza:
a. Generalizarii
b. Analizei si comparatiei
c. Sintezei

48. Traiectoria operatiei de analiza merge:

a. De la individual spre general
b. De la parte la intreg
c. De la suprafata obiectului spre interiorul lui
d. De la intreg la parte

49. Analiza este operatia corelativa:

a. Generalizarii
b. Abstractizarii
c. Sintezei

50. Din punct de vedere cognitiv, prin operatia de sinteza, gandirea:

a. Recompune obiectul in ipostaza in care era inainte de a fi fost supus analizei
b. Recompune obiectul intr-o ipostaza calitativ noua
c. Recompune obiectul intr-o ipostaza schematizata

51. Sinteza este:

a. Exclusiv monomodala
b. Exclusiv plurimodala
c. Si modala si plurimodala

52. Clasificarea este o operatie:

a. Subiacenta abstractizarii
b. Subiacenta generalizarii
c. Subiacenta sintezei

53. Abstractizarea este operatia prin care gandirea:

a. Retine anumite insusiri si elimina altele
b. Separa insusirile esentiale de cele neesentiale
c. Desprinde din contextul obiectual o insusire si o transforma in entitate de sine statatoare

54. Prin generalizare, gandirea dezvolta cunoasterea:

 a. In extensiune
b. In abstractiune
c. In intensiune

55. Generalizarea se aplica:

a. Tuturor insusirilor
b. Numai insusirilor individuale
c. Numai insusirilor comune

56. Generalizarea consta in:

a. Relaxarea insusirilor esentiale
b. Extinderea (transferul) insusirilor comune
c. Scoaterea in prim plan a unui obiect in cadrul unei multimi

57. Algoritmul este o structura:

a. De continut
b. De relatie
c. Operatorie

58. Algoritmul exprima o relatie intre transformari:

a. De tip determinist
b. De tip probabilist
c. Atat de tip determinist, cat si de tip probabilist

59. Aplicarea unui algoritm duce:

a. La obtinerea sigura a rezultatului, intotdeauna
b. In cadrul gandirii nu este posibila operarea cu algoritmi
c. La obtinerea doar uneori a rezulutatului cautat

60. Structura operatorie de tip algoritmic a gandirii este solicitata si se

aplica:
a. In orice situatie problematica particulara
b. In situatiile problematice bine definite
c. In situatiile problematice slab definite

61. Schema operatorie de tip euristic se bazeaza pe:

a. Principiul economiei (parcimoniei)
b. Principiul determinismului liniar
c. Principiul incercarilor si erorilor

62. Operativitatea de tip euristic a gandirii se aplica:

a. In orice situatie problematica
b. In orice situatie problematica slab definita
c. In orice situatie problematica bine definita

63. In plan ontogenetic:

a. Operativitatea euristica o precede pe cea algoritmica
b. Operativitatea algoritmica o precede pe cea euristica
c. Ambele tipuri de operativitate se constituie in acelasi timp

64. In operativitatea de tip divergent se trece:

a. De la un numar initial mare de elemente la un numar mic de elemente
b. De la un singur element la mai multe elemente
 c. Se ramane la acelasi numar de elemente

65. In operativitatea de tip convergent:

a. Se trece de la un numar initial mare de elemente la un numar mai mic de elemente
b. Se ramane la acelasi numar de elemente
c. Se trece de la un singur element la un numar mai mare

66. Care din achizitiile stadiului sensorio-motor enumerate mai jos devin esentiale pentru geneza gandirii:
a. Reactia de orientare
b. Schema obiectului permanent
c. Miscarile instrumental-obiectuale
d. Schema cauzalitatii obiective

67. In stadiul preoperator, gandirea:

a. Se centreaza pe aspectele comune ale obiectelor
b. Este subordonata principiului abstractizarii
c. Dobandeste proprietatea reversibilitatii
d. Este fenomenista si egocentrica

68. Gandirea fenomenista:

a. Separa esentialul de fenomenal
b. Separa necesarul de intamplator
c. Este intuitiva si dominata de influenta perceptiei

69. In stadiul preoperator, avem de a face:

a. Numai cu transformarea indirecta
b. Numai cu transformarea directa
c. Numai cu transformari bidirectionale

70. Reversibilitatea apare:

a. In stadiul senzorio-motor
b. In stadiul preoperator
c. In stadiul operatiilor concrete
d. In stadiul operatiilor formale

71. In stadiul operetiilor concrete, gandirea are de a face:

a. Numai cu ceea ce se afla nemijlocit in fata copilului
b. Numai cu ceea ce se afla prezent in campul perceptiv
c. Atat cu ceea ce este prezent, cat si cu ceea ce nu este prezent in campul perceptiv

72. Operatiile formale au ca suport:

a. Sistemul imaginilor perceptive
b. Sistemul reprezentarilor
c. Sistemul lingvistic

73. Unitatea de baza a structurii de continut a gandirii este:

a. Imaginea
b. Schema
c. Judecata
d. Notiunea

74. Notiunea integreaza:

a. Totalitatea insusirilor unui obiect
b. Insusirile comune
 c. Insusirile esentiale

75. Notiunea este:

a. Intotdeauna adevarata
b. Intotdeauna falsa
c. Nici adevarata, nici falsa

76. Concreta este acea notiune care:

a. Reflecta insusiri neesentiale
b. Reflecta insusiri individuale
c. Poseda proprietatea de a fi reprezentata

77. Notiunea subordoneaza:

a. Obiecte care au cel putin o insusire comuna
b. Obiecte care au toate insusirile comune
c. Obiecte care nu au nici o insusire comuna

78. Notiunea abstracta:

a. Reflecta insusiri inexistente in realitate
b. Reflecta insusiri desprinse de suportul si contextul lor obiectual perceptibil
c. Reflecta insusiri individuale

79. Care din notiunile mentionate mai jos are cea mai mare sfera si cel mai
mic volum:
a. Pasare
b. Vrabie
c. Mamifer
d. Animal

80. Piramida notiunilor se structureaza pe verticala dupa criteriul:

a. Gradul de generalitate
b. Natura continutului informational
c. Genetic

81. La baza piramidei se situeaza notiunile:

a. Cu sfera cea mai larga
b. Cu volumul cel mai mare
c. Cu sfera cea mai ingusta
d. Cu volumul cel mai mic

82. Continutul notiunilor se dezvaluie:

a. Prin reprezentari
b. Prin actiuni asupra obiectelor
c. Prin definitii

83. Judecata este o structura informationala:

a. De tip sumativ
b. De tip integrativ simultan (configurational)
c. De tip integrativ serial (propozitional)

84. Judecata reflecta realitatea:

a. In dinamica ei
b. In statica ei
c. In structura ei
 85. Judecata:
a. Este intotdeauna adevarata
b. Este sau adevarata sau falsa
c. Nu este nici adevarata nici falsa

86. O judecata este universala daca:

a. Cuprinde toate insusirile unui obiect
b. Cuprinde toate insusirile esentiale ale unui obiect
c. Se refera la toate elementele unei clase

87. Adevarul sau falsul unei judecati se face prin:

a. Analiza continutului notiunilor
b. Corectitudinea formularii
c. Raportarea la criteriul realitatii

88. In rationamentul inductiv concluzia:

a. Se confirma intotdeauna
b. Uneori se confirma, alteori se infirma
c. Nu se confirma niciodata

89. Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv se datoreste:

a. Continutului premiselor
b. Ordinii in care sunt asezate premisele
c. Incompletitudinii procesului de inductie

90. Silogismul este un rationament:

a. De tip deductiv
b. De tip analogic
c. De tip inductiv

91. Reteaua semantica leaga intre ele:

a. Judecatile
b. Conceptele
c. Rationamentele

92. Scenariile cognitive reflecta:

a. Transformari ale cognitiilor abstracte
b. Transformari ale pozitiilor spatiale ale unui obiect
c. Succesiuni de evenimente (actiuni) specifice unui anumit context

93. In rationamentul analogicse stabilesc:

a. Deosebiri intre obiecte asemanatoare
b. Asemanari intre obiecte diferite
c. Identitati intre obiecte apartinand unor clase diferite

94.Formarea conceptelor se bazeaza pe:

a. Procesarea de tip analogic
b. Procesarea de tip inductiv
c. Procesarea de tip deductiv

95. Expresia Dacaatunci defineste:

a. Silogismul
b. Rationamentul analogic
 c. Rationamentul ipotetico-deductiv

96. Prin problema intelegem:

a. Orice situatie obiectiva externa
b. Orice siutuatie obiectiva externa slab definita
c. Orice situatie obiectiva externa pentru care subiectul nu dispune de raspuns
d. Orice situatie obiectiva externa bine definita

97. Pentru rezolvarea unei probleme este necessar:

a. Sa se evalueze volumul de informatie pe care il contine
b. Sa existe in repertoriul memoriei raspunsul corespunzator
c. Sa se identifice tipul (categoria) din care face parte
d. Sa se aleaga metoda adecvata de abordare

98. Functia decizionala a gandirii se exercita:

a. In orice situatie
b. In situatii noi, neintalnite anterior
c. In situatii alternative

99. Comunicarea este:

a. Un schimb de energie
b. Un schimb de semnale
c. Un schimb de informatie

100. Comunicarea nonverbala:

a. Are semantica, dar nu are sintaxa
b. Are sintaxa, dar nu are semantica
c. Are si semantica si sintaxa
d. Nu are nici semantica, nici sintaxa

101. Latura cantitativ-statistica se refera la:

a. Cantitatea de informatie emisa
b. Cantitatea de informatie transmisa
c. Cantitatea de informatie pierduta pe canal

102. In cazul experimentului de aruncare a unei monede, mesajul (cuvantul) pajura ne furnizeaza:
a. 3 biti de informatie
b. 2 biti de informatie
c. 1 bit de informatie

103. 1. Comunicarea este compromisa daca:

a. S > Z
b. S = Z
c. S < Z

104.Codarea consta in:

a. Transmisia informatiei de la emitator la receptor
b. Interpretarea mesajului de catre receptor
c. Trecerea informatiei de pe un suport substantial energetic pe altul

105. Limbajul verbal precede limba:

a. In plan istoric
b. In plan ontogenetic
c. In plan interindividual
106. Cuvantul face parte din categoria:
a. Semnalelor
b. Simbolurilor
c. Semnelor

107. Redundanta:
a. Micsoreaza diferenta dintre cantitatea de informatie emisa si cea receptionata
b. Creste viteza de transmitere a semnalelor
c. Reduce efectul zgometului si sporeste fidelitatea transmisiei

108. Semnificatia cuvintelor care formeaza vocabularul limbilor naturale

este:
a. Un rezultat al evolutiei istorice a comunicarii
b. Un rezultat al evolutiei ontogenetice a comunicarii
c. Un dat aprioric

109. Decodarea este operatia care se realizeaza:

a. La nivelul emitatorului
b. De-a lungul canalului de transmisie
c. La nivelul destinatarului

110. In teoria lui N. Chomsky:

a. Intre structura profunda si strucura de suprafata exista un raport de 1:1
b. Unei structuri profunde ii corespund mai multe structuri de suprafata
c. Unei structuri de suprafata ii corespund mai multe structuri profunde

111. Legea lui Zipf se refera la:

a. Fluenta vorbirii
b. Corectitudinea vorbirii
c. Raportul dintre lungimea cuvintelor si frecventa utilizarii lor in comunicarea cotidiana

112. Intelegerea mesajelor exprimate in limbaj verbal este ingreunata de:

a. Lungimea inegala a cuvintelor
b. Incalcarea regulilor sintactice
c. Caracterul polisemic al cuvintelor

113. Factorul esntial care determina alegerea cuvintelor in procesul

comunicarii este:
a. Dispozitia interlocutorilor
b. Obiectul comunicarii
c. Contextul

114. Functia de reglare a limbajului consta in:

a. Raportarea corecta a cuvantului la obiect
b. Exprimarea libera a ideilor
c. Influentarea starii si comportamentelor celor din jur
d. Influentarea starii si comportamentelor proprii

115. Limbajul intern este:

a. Echivalent limbajului extern
b. Premisa dezvoltarii limbajului extern
c. Limbajul extern selectiv comprimat
116. Lezarea centrului Wernicke provoaca:
a. Pierderea auzului
b. Pierderea capacitatii de intelegere a vorbirii celor din jur
c. Pierderea capacitatii de articulare a cuvintelor

117. Lezarea carui centru cortical provoaca tulburarea sau pierderea

capacitatii vorbirii:
a. Centrul Wernicke
b. Centrul Goltz
c. Centrul Burdach
d. Centrul Broca

118. Care din afirmatiile de mai jos este corecta:

a. Orice cuvant exprima o notiune
b. Numai cuvintele substantiv exprima notiuni
c. Orice notiune se exprima prin cuvant
d. Unele cuvinte exprima notiuni

119. Regulile morfologiei:

a. Schimba doar forma cuvintelor
b. Schimba forma si semnificatia cuvintelor
c. Schimba doar semnificatia cuvintelor

120. Din punct de vedere semantic, cuvintele in cadrul vocabularului nostru

intern:
a. Raman entitati independente
b. Se ordoneaza concentric
c. Se ordoneaza liniar
d. Se ordoneaza in retele ierarhice

121. Atentia este:

a. Un proces cognitiv cu continut propriu
b. Un proces (mecanism) reglator
c. O stare dispozitionala

122. Atentia este o structura:

a. Pur psihologica
b. Dubla
c. Pur fiziologica

123. Care din calitatile atentiei asigura corectitudinea performantei?

a. Comutativitatea
b. Stabilitatea
c. Distributivitatea
d. Concentrarea

124. Reflexul de orientare sta la baza:

a. Atentiei voluntare
b. Atentiei postvoluntare
c. Atentiei involuntare

125. Atentia voluntara se asociaza cu:

a. Starea de veghe relaxata
 b. Crearea unor dominante corticale
c. Automatisme motorii
d. Incordare neuropsihica

126. Atentia este implicata:

a. Doar in selectia stimulilor la intrare
b. Doar in selectia stimulilor la intrare
c. Doar in selectia si controlul raspunsurilor
d. Doar in comunicarea interpersonala

127.Nivelul atentiei:
a. Variaza de la o persoana la alta
b. Este acelasi la toti oamenii
c. Ramane constant de-alungul intregii vieti

128. Raportul intre oboseala nervoasa si concentrarea atentiei:

a. Este invers proportional
b. Este direct propotional
c. Este constant

129. Deficitul de atentie se exprima prin:

a. Cresterea intensitatii concentrarii
b. Amplificarea distributivitatii
c. Cresterea instabilitatii
d. Reducerea duratei de focalizare

130. Potrivit ipotezei parolei, filtrarea trebuie sa se produca:

a. Mai aproape de intrare
b. Mai aproape de iesire
c. Intre intrare si iesire

131. Modelul cognitiv al atentiei elaborat de Pasqual-Leone se bazeaza pe

ipoteza:
a. Iradierii excitatiei
b. Reducerii la absurd
c. Operatorilor constructivi

132. Afectivitatea reflecta:

a. Starile mediului intern al organismului
b. Raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
c. Proprietatile esentiale ale stimulului

133. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

a. Intensitatea stimulilor
b. Caracterul raportului dintre evenimentele interne si cele externe
c. Vointa subiectului

134. Emotia se caracterizeaza prin:

a. Intensitate scazuta
b. Durata scurta
c. Declansare lenta
d. Intensitate mare

135. Ambivalenta emotionala consta in:

 a. Succesiunea a doua emotii de semn opus
b. Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii pozitive
c. Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii de semn opus
d. Coexistenta in aceeasi structura a doua emotii negative

136. Optimumul emotional este determinat de:

a. Continutul trairii
b. Intensitatea trairii
c. Semnul trairii

137. Dispozitia este:

a. O traire emotionala de moment
b. Forma de reactie a subiectului la situatiile externe
c. O stare afectiva globala, de fond

138. Ura este un sentiment:

a. Determinat biologic
b. Determinat social
c. Determinat de interactiunea biologicului cu socialul

139. Trairea emotionala:

a. Precede expresiile emotionale
b. Este concomitenta cu expresiile emotionale
c. Succede exaresiilor emotionale

140. Care din afirmatiile de mai jos apartine teoriei James Lange:
a. Mi-e frica pentru ca fug
b. fug pentru ca mi-e frica

141. O emotie perturba desfasurarea normala a activitatii:

a. Cand se produce brusc
b. Cand este de semn negativ
c. Cand este prea puternica

142. Expresiile emotionale:

a. Sunt proprii tuturor animalelor
b. Sunt proprii numai omului
c. Se manifesta numai in cadrul relatiilor interpersonale

143. Anxietatea este:

a. O stare de necesitate
b. O componenta obligatorie a procesului emotional afectiv
c. O stare de teama cu referential nedefinit

144. Care din autorii de mai jos au elaborat teoria centrista a emotiei:
a. I.P. Pavlov
b. R. Cannon
c. A. Bard
d. H. Wallon

145. Motivatia exprima:

a. Independenta omului fata de actiunea stimulilor externi
b. Atat independenta cat si dependenta omului fata de factorii mediului extern
c. Dependenta omului de factorii externi
146. Dinamica motivationala se supune:
a. Legii efectului
b. Legii ciclicitatii (periodice)
c. Legii asociatiei
d. Legii tensiunii reductiei

147. Motivatia in sens restrans se refera:

a. La lipsa de informatie
b. La scopul urmarit
c. La orice declanseaza un comportament
d. La orice declanseaza un comportament

148. Motivul este:

a. O conditie psihofiziologica a comportamentului
b. O cauza interna a comportamentului
c. Un mecanism de filtrare a stimulilor

149. Impartirea motivatiei in primara si secundara are la baza:

a. Criteriul intensitatii
b. Criteriul duratei de activare
c. Criteriul complexitatii
d. Criteriul genetic

150. Aspiratia si idealul sunt entitati motivationale:

a. De tip homeostatic
b. De tip entropic
c. De tip proiectiv

151. Stabiliti ordinea descrescatoare corecta a urmatoarelor entitati motivationale dupa gradul de integrare
si amplitudinea efectelor perturbatoare produse de nesatisfacerea lor:
a. Motivele estetice
b. Motivele cognitive
c. Motivele Eu-lui
d. Motivele fiziologice
e. Motivele de securitate

152.Frustrarea este un fenomen:

a. Favorizant al satisfacerii motivelor (starilor de necesitate)
b. Frenator al satisfacerii starilor de necesitate
c. Intotdeauna negativ
d. Atat pozitiv cat si negativ

153. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a. Criteriul complexitatii
b. Criteriul genetic
c. Criteriul urgentei de satisfacere

154. Cui ii apartine afirmatia: Cu cat un motiv se situeaza mai sus pe scara ierarhica, cu atat el este mai
specific uman?
a. Lui G. Allport
b. Lui S. Freud
c. Lui A. Maslow
 d. Lui H. Murray

155. Conflictul motivational este generat:

a. De activarea succesiva a doua motive de acelasi gen
b. De activarea simultana a doua motive, indiferent de gen
c. De activarea unui motiv de tip atractie dupa un motiv de tip respingere

156. Care dintre conflictele intermotivationale se asociaza cu gradul cel mai

ridicat de tensiune?
a. Atractie respingere
b. Respingere respingere
c. Atractie atractie

157. Nivelul de expectatie, nivelul de realizare si nivelul de aspiratie:

a. Trebuie sa se afle pe aceeasi linie
b. Nivelul de realizare sa depaseasca nivelul de expectatie si pe cel de aspiratie
c. Nivelul de aspiratie sa fie intotdeauna mai sus la distanta mare de nivelul de expectatie si
de cel de realizare
d. Nivelul de aspiratie sa fie intotdeauna mai sus si la distanta mica de nivelul de realizare si
de cel de expectatie

158. Frustrarea este:

a. O veriga componenta a motivatiei
b. Un obstacol in calea satisfacerii starilor de necesitate
c. O caracteristica a vointei

159. Legea Yerkes Dodson exprima:

a. Raportul dintre complexitatea sarcinii si nivelul motivatiei
b. Raportul dintre intensitatea stimulului afectogen si intensitatea trairii emotionale
c. Raportul dintre motivele pozitive si negative

160. Impartirea motivatiei in extrinseca si intrinseca are la baza:

a. Modul in care subiectul percepe si interpreteaza situatiile
b. Pozitia motivatiei in raport cu structura activitatii
c. Pozitia motivatiei fasa de rezultatul activitatii

161. Imaginatia este procesul psihic prin care:

a. Cunoastem realitatea in detaliile sale
b. Creem o realitate noua
c. Creem o realitate fictiva

162. Imaginatia creatoare coreleaza cel mai bine cu:

a. Gandirea algoritmica
b. Gandirea divergenta
c. Gandirea euristica
d. Gandirea convergenta

163. Visele sunt produsul:

a. Imaginatiei vigile creatoare
b. Imaginatiei vigile reproductive
c. Imaginatiei onirice
164. Memoria este cea care asigura:
a. Perceptia de sine
b. Pastrarea echilibrului psihic intern
c. Constiinta continuitatii Eu-lui in timp
d. Discriminarea curenta a stimulilor

165. Care din definitiile de mai jos este cea mai corecta:
a. Memoria este procesul (mecanismul) de achizitie a informatiilor si experientelor noi
b. Mecanismul de engramare, stocare, pastrare si ecforare a informatiilor si experientelor
c. Capacitatea de a reproduce si utiliza informatii

166. Care din calitatile memoriei tine de proprietatea nativa a creierului:

a. Completitudinea
b. Trainicia
c. Volumul
d. Fidelitatea

167.Trainicia se refera la:

a. Durata pastrarii
b. Rapiditatea engramarii
c. Promptitudinea reproducerii
d. Fidelitatea reproducerii

168. Memoria modala se delimiteaza in functie de:

a. De caracterul concret sau abstract al materialului
b. Volumul materialului
c. Gradul de organizare a materialului
d. Mecanismul de receptionare procesare a materialului

169. Curba lui Ebbinghaus reda:

a. Dinamica engramarii
b. Dinamica uitarii materialului fara sens
c. Dinamica uitarii materialului cu sens
d. Dinamica uitarii oricarui tip de material

170. Reminiscenta este un proces prin care:

a. Se imbogateste materialul memorat
b. Saraceste materialul memorat
c. Denatureaza materialul memorat

171. Termenul de sistem mnezic desemneaza:

a. Memoria semantica
b. Un ansamblu de date care se subordoneaza unei reguli comune de selectare dupa criterii
omogene si se sprijina pe acelasi mecanism neuronal
c. Conexiunea dintre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata

172. In memoria de scurta durata informatia se fixeaza:

a. Pe suport structural topografic
b. Pe suport biochimic
c. Pe suport biofizic

173. Care din calitatile memoriei are valoarea cognitiv instrumentala cea
mai mare:
a. Volumul
 b. Fidelitatea
c. Promptitudinea

174. Impartirea memoriei in implicita si explicita are la baza criteriul:

a. Coerenta reproducerii
b. Trainicia pastrarii
c. Modul de conectare in fluxul activitatii curente

175. Memoria este:

a. La fel de eficienta in raport cu orice tip de material
b. Selectiv eficienta in raport cu diferitele tipuri de material
c. Selectiv eficienta in functie de gradul de motivare al subiectului

176. Efectul listei consta in:

a. Retinerea mai buna a elementelor de la inceputul unei serii
b. Retinerea mai buna a elementelor de la mijlocul seriei
c. Retinerea elementelor de la sfarsitul seriei

177. Memoria de lunga durata include:

a. Numai informatia codificata verbal
b. Numai materialul intuitiv concret
c. Orice fel de informatie si experiente

178. Ritmul uitarii este:

a. Egal de-alungul timpului
b. Mai mare la inceput
c. Mai mare la sfarsitul intervalului

179. Vointa este definita de:

a. Magnitudinea obstacolului ce se interpune intre motiv si scop
b. Claritatea scopului
c. Intensitatea motivatiei

180. Perseverenta este:

a. Persistenta imaginii vizuale dupa disparitia obiectului
b. O calitate a atentiei
c. O trasatura volitionala a personalitatii

181. Care din autorii de mai jos deriva vointa din conflictul dintre doua
atitudini de forte inegale:
a. P. Janet
b. W. Wundt
c. W. Kohler
d. J. Piaget

182. Vointa este:

a. Un mecanism de energizare
b. Un mecanism de autoreglare automata
c. Un mecanism de formulare a scopului
d. Un mecanism de autoreglare intentionata

183. Vointa este expresia:

a. Raportului dintre necesitate si libertate
b. Anularii determinismului
 c. Liberului arbitru

184. Fermitatea exprima:

a. Dependenta hotararilor proprii de influentele celor din jur
b. Influenta exercitata asupra celor din jur
c. Stabilitatea deciziilor si hotararilor luate

185. Analiza si lupta motivelor este:

a. O secventa a dinamicii motivationale
b. O faza a structurii actului voluntar
c. O faza a structurii procesului decizional

186. Care din fenomenele de mai jos sunt faze ale actului voluntar:
a. Stabilirea si alegerea mijloacelor actiunii
b. Actualizarea unor motive
c. Stabilirea identitatii sarcinii
d. Deliberarea

187. Taria sau forta vointei se verifica:

a. In raport cu obstacolele si dificultatile externe
b. In raport cu sine insusi

188. Efortul voluntar este mai mare in:

a. Activitati complexe automatizate
b. Activitati complexe neautomatizate
c. Activitati simple neautomatizate
d. La fel in toate tipurile de activitate