Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Procesul-Infecțios DDD
Procesul-Infecțios DDD
-macroorganismul ( gazda)
-mediul exterior
3.Inveliul viral
Deriv din sistemul membranar al celulei gazd (membrana citoplasmic, reticul
endoplasmic).
Poate prezenta spiculi glicoproteici virali ce apar pe suprafa cu:
funcie de ligand (e.g. hemaglutinina);
funcie enzimatic (e.g. neuraminidaz).
Lipsit de regiditate apare cu diferite forme n microscopia electronic:
cele mai multe sunt sferice;
rhabdovirusurile au form de glon;
virusul gripal are form sferic sau filamentoas.
Unitatea structurala: PEPLOMERUL
Funciile nveliului viral
- Unele dintre proieciile invelisului au funcia de atasare la receptorii celulei gazd
mijlocind ptrunderea virionului n celul; ex: hemaglutinina v. gripal mijlocete
atasarea de receptorii de suprafa ai hematiilor i produce aglutinarea lor;
-altele posed activitate enzimatic: neuraminidaza cliveaz acidul neuraminic din
glicoproteinele celulei gazd; lizeaz glicocalixul eucariot; favorizeaz penetrarea
barierelor epiteliale i tisulare;
Fiind de natur proteica peplomerele sunt imunogene;
Ac-ii specifici rezultai pot inhiba:
-atasarea la receptorii celulari (neutralizarea infecivitii);
-la receptorii hematiilor (inhibarea hemaglutinrii);
- anula activitatea enzimatica (inhibarea neuraminidazei).
-dimensiuni ale virusurilor - 20 300 (400) nm
VIRUS: include pe lnga virion si ARNm, proteinele virale care pot lipsi din structura
virionului, dar si alte proteine sau structuri
-antreneaz tulburri n ntregul organism ( stare de boal viroz ) ; produce modificri
specifice n sistemul imunitar
-virusurile nu au sisteme enzimatice proprii , ca urmare nu sunt afectate de antibiotice
-chimioterapia antiviral acioneaz :
1)prin blocarea intrrii n celula permisiv ( ce urmeaz a fi invadat)
2)blocarea n diferite etape a replicrii virale
Replicarea viral presupune
1.ATASAREA
- Receptor specifica: structuri virale (liganzi) interactioneaza cu receptori celulari
specifici.
- Specifictatea de receptor explica:
spectrul de cellu (nu orice virus poate infecta o gazda)
tropismul de organ, tesut sau celula (e.g. virusul gripal recunoaste
glicoproteine ale mucoasei respiratorii ce contin acid sialic; virusull rabic recunoaste
receptorii de acetil colina, virusul polio recunoaste enterocitele si neuronii SNC, HIV se
ataseaza pe cellule CD4 +).
2.PENETRAREA
-Virusurile nude (si rar cele invelite) patrund prin pinocitoza (receptor HembraneH) cu
includerea virionilor in endozomi.
- Picornavirusurile si papovavirusrile pot intra prin translocarea directa a Hembrane
citoplasmatice (viropexie).
- Virusurile invelite patrund prin fuziune si eliberarea NC direct in citoplasma.
- Virusurile invelite pot penetra si prin endocitoza, fenomen insotie de decapsidare
3.DECAPSIDAREA
- Are loc sub actiunea enzimelor lizozomale sau direct in citoplasma.
- Genomul ajunge la sediul replicarii pentru a deveni accesibil transcriptiei
(producerea de ARNm sub actiunea transcriptazei virale sau cea furnizata de catre
gazda).
Translatia: atasarea ARNm la ribozomii celulei gazda si dirijarea sintezei proteice
specificate de virus, adica proteine functionale (nestructurale de regula enzime) si
proteine structurale
5.REPLICAREA GENOMULUI)
- Sediul: in citoplasma pentru virusurile ARN (cu exeptia virusului gripal) si in nucleu,
pentru cele ADN (cu exceptia poxvirusurilor, care se replica in citoplasma).
- Se desfasoara diferit, in functie de tipul de genom (clasificarea Baltimore).
6.MORFOGENEZA-La sfrsitul perioadei de sinteza, ncepe asamblarea intracelulara de
virioni (asocierea acidului nucleic la capsomerele sintetizate, pentru a forma
nucleocapside).
7.ELIBERAREA -Virusurile nude sunt eliberate prin liza celulei gazda.
- Virusurile invelite sunt eliberate progresiv, NC-le inmuguresc prin zone ale
membranei celulare in care au fost inserate glicoprteinele virale.
- Virusurile care nmuguresc la nivelul membranelor intracitoplasmatice pot fi
eliberate prin liza sau prin exocitoza.
-
Virusurile se clasific n apte clase ( Baltimore )
Clasa I:
- virusuri ADN d.c. (adenovirusuri, papovavirusuri, herpesvirusuri, poxvirusuri)
Formarea ARNm se realizeaz prin transcriere asimetric este transcris o singur caten
Clasa a II-a
- Virusuri mici, ADNm.c., cu polaritate pozitiv, deci indentic cu cea a ARNm
corespunztori (parvovirusurile).
-Sinteza ARNm presupune formarea unei catene ADN complementare (numit i antigenom),
cu polaritate (-).Aceast caten va deveni prin transcriere, ARNm
Clasa III
Virusuri cu genom ARN dublu catenar , segmentat (reovirusurile).
Ca si la cele ADN, transcrierea este asimetric (se copiaz o singur caten) pentru a forma
ARNm.
Prin convenie, catena transcris este cea (-).
Clasa IV
-virusuri cu genom ARN cu sens (+) m.c., continuu sau segmentat (picornavirusuri,
flavivirusuri).
-Genomul ARN are caracter infectant n stare chimic pur.
Clasa V
-Virusurile ARN cu genom m.c. (-), unic sau segmentat (orthomixovirusuri, paramixo-
virusuri, rhabdovirusuri).
-ARN polimeraza viral transcrie catena ARN (-) n caten ARN (+) (ARNm).
-Sinteza proteinelor virale.
-Asamblarea nucleocapsidelor.
-Eliberarea virusului prin nmugurire
Clasa VI
-Virusuri ARN m.c., cu sens (+) dar care se replic diferit Homparative cu virusurile din clasa
a IV-a;
-Prezint o reverstransciptaza viral.
Clasa VII
Virusuri ADN cu genom parial d.c. (Hepadnaviridae - VHB).
O ADN-polimeraza a virionului completeaza catena mai scurta chiar din citoplasma (inainte
ca genomul sa ajunga in nucleu).
In nucleu, genomul este transcris de catre o transcriptaza celulara pentru a sintetiza o
molecula intermediara de ARN m.c.
O RT virala va sintetiza una dintre cele doua catene ADN, ulterior pe cea de a doua.
Sinteza catenei (+) este stopata (fenomen legat de morfogeneza precoce a capsidei virale) si,
de aceea, in final catena (+) va fi mai scurta
Relaia virus-celul gazd
Celule permisive: realizeaza integral toate etapele ciclului replicativ.
Celule semipermisive: replica numai mici cantitati de virus.
Infectia virala a celor doua tipuri de celule realizeaza o infectie productiva.
Celule nerpermisive: adsorb, endociteaza si replica genom viral dar numai pina la un
anumit stadiu al maturarii si eliberarii (realizeaza infectii neproductive).
2.Chlamidiile
-conin ambii acizi nucleici : ADN , ARN
-se multiplic prin diviziune binar ( ca bacteriile)
-produc parazitism intracelular ( ca i virusurile)
-au echipament enzimatic , deci sunt sensibile la aciunea antibioticelor ce ptrund n celul
( sulfamide , cloramfenicol , tetraciclin)
-dimensiuni relativ mari 250-500nm
-au antigene fixatoare de complement , specifice de grup
-au n structura lor peptidoglican , component caracteristic a peretelui bacterian
structural clamidiile se apropie mai mult de bacterii ( compoziia peretelui celular ,
prezena de ribozomi ).Clamidiile sunt lipsite de mecanisme generatoare de energie i din
cauza asta rmn dependente de celulele gazd .Astfel se situeaz ntre virusuri i bacterii
-exist 3 grupuri de chlamidii psitacci pneumonii de la psri la om ( psitacoz)
-trahomatis trahom =conjunctivit granulomatoas
-uretrit
-infecii ale tractului urinar
- pneumoniae se transmit aerogen interuman
3.Rickettsiile
-ocup poziie intermediar ntre virusuri i bacterii
-dimensiunea lor variaz ntre 300-1000nm
-multiplicare binar intracelular
-are ADN i ARN
-se transmite la om prin vectori ( pduchi ,purici de obolan , acarienii)
-sunt sensibile la antibiotice cu spectru larg ( tetracicline , cloramfenicol)
-produc febre exantematice tifos exantematic
Febra butonoas ( transmis de la cine la om prin cpue)
-cel mai activ antibiotic pentru tifosul exantematic a fost tetraciclina
4.Micoplasmele
-apropiate de bacterii ca structur
-sunt lipsite de perete celular
-sunt rezistente la antibiotice care acioneaz asupra peretelui celular ( betalactamine)
-se pot dezvolta ca i bacteriile pe medii de cultur
-sunt responsabile de o mare parte a pneumoniilor atipice
-sunt microorganime cu dimensiuni foarte mici n medie 150nm
-majoritatea sunt saprofite infecii pulmonare
infecii urinare , genitale
- Micoplasma pneumoniae produce pneumonia atipic primar
-are caracter contagios
5.Bacteriile
-organisme unicelulare din genul procariote
-sunt clasificate n ordine , familii , genuri i specii
-caractere de patogenitate ale bacteriilor organizare structral
-nzestrare enzimatic
-nzestrare antigenic
-se dezvolt cu uurin pe medii de cultur
-bacteriile sunt - aerobe se dezvolt n prezena oxigenului
-anaerobe se dezvolt n absena oxigenului
-bacteriile secret unele produse toxice =TOXINE
a)EXOTOXINE sunt eliberate n afara corpului bacterian
b)ENDOTOXINE in de structura bacteriei
-mobilitatea bacteriilor este asigurat de cili
-flageli
-forma de rezisten n mediul exterior este SPORUL
-virulen crescut au bacteriile cu capsul
Importante pentru clinician sunt dou aspecte :
1) Morfologia bacteriei coc , bacil , spiril ( spirochete )
2) Felul cum se coloreaz cu coloraia Gram
-bacterii Gram + violet
-bacterii Gram - roii
-bK este micobacterie ; nu se coloreaz Gram .Se folosete colora ia Ziel-Nielsen ( bacilii
apar roii strlucitori pe un fond albastru )
Structura bacterian
1.perete celular unele bacterii au i o capsul
2.membrana citoplasmatic i regiunea periplasmatic
3.citoplasma cu ribozomii
4.nucleotidul ( regiunea nuclear)
Infeciozitatea este facultatea unui germen de a ptrunde n interiorul unui organism
receptiv i de a nu se multiplica n esuturile acestuia
-unii germeni au o mare putere invaziv ( streptococi hemolitici grup A , unii stafilococi ) pe
cnd alii ( bacilii difterici , tetanici ) rmn cantonai la poarta de intrare acionnd prin
exotoxine .
- o importan deosebit o au factorii de colonizare in de bacterie i cuprind (adeziunea
prin fimbrii i fibrile) i de gazd ( receptori cu
structuri chimice variabile)
-factorii de multiplicare ( de virulen )- in de adaptarea
bacteriei la esuturile organismului gazd ,precum i de aciunea unor factori numii
agresine( enzime microbiene diverse hemolizine , enzime proteolitice , hialuronidaz,
material capsular , substane toxice de metabolism )
Patogenitatea reprezint capacitatea unui germen de a declana fenomene morbide n
organismul gazd
-variav pentru acelai germen n funcie de rezistena organismului gazd
-capsula pe care o au unele bacterii le confer acestora patogenitate crescut , probabil prin
mpiedicarea fagozitozei
Virulena se refer att la infeciozitate ct i la patogenitate
-se exprim prin numrul de microorganisme necesare pentru a omor 50% din animalele de
experien.Se numete doz letal.
Capacitatea toxigen caracterizeaz bacteriile care i datoresc patogenitatea n mod
aproape exclusiv formrii de exotoxin ( la germenii gram negativi) sau endotoxine
( substane toxice intim legate de corpul bacterian care sunt eliberate n jur prin liza
bacterian)
5.1. Bacterii aerobe
a)Coci Gram +
-stafilococ dispus n ciorchine , grmezi
- agent etiologic al foliculitei , septicemiei , endocarditei , bronhopneumoniei ,
meningitei
-streptococul dispus n lanuri
- agent etiologic al scarlatinei , anginei , sinuzitelor , erizipelului
-pneumococul
- dispus n diplo
-ncapsulat
-cauzator al pneumoniei
b)Coci Gam
-meningococul aezat n diplo , ca boabele de cafea
-ncapsulat
-agent etiologic al meningitei cerebrospinale epidemice
-gonococul aezat n diplo
-extracelular
-agent etiologic al blenoragiei , artritei purulente ( excepional )
c) Bacili Gram +
-bacilul difteric aezat ca beele de chibrit ( mprtiat , neregulat )
-cauzator al difteriei boal sever
- de la locul de infecie ( angina) se revars n organism o exotoxin
cu aciune pe cord , rinichi i nervi
d) Bacili Gram -
-se identific cu teste biochimice ori imune ( aglutinare cu seruri specifice )
-sunt greu de controlat prin antibiotice ( necesit antibiogram)
-produc infecii localitate sau sistemice
-aparin clasei : E.coli , Shigelle , Salmonelle ; Klebsiella , Proteus, Enterobacter ,
Pseudomona aeruginosa ( piocianic )
- localizri : tract intestinal , urinar , meninge
-piocianicul produce mbolnviri cu multe localizri , greu de tratat
-n infeciile la om cel mai frecvent apar infecii cu coci gram + i bacili gram negativi
5.2.Bacterii anaerobe
-coci gram +, coci gram negatici ,
- bacili gram + unii sunt sporulai ( genul Clostridium )
- Cl.tetani produc tetanos
-Cl.botulinic intoxicaie alimentar sever ( secreie activ de exotoxine)
6.Fungi patogeni
-exist 50 de specii patogene pentru om
-fungii i datoresc patogenitatea mai puin unor substane toxice i mai mult multiplicrii
lor locale prin care declaneaz leziuni mecanice locale ( abcese) la care contribuie gradul de
sensibilitate a organismului
-infecia cu fungi poate fi de origine endogen ( fungi comensali Candida albicans,
Actinomices) sau de origine exogen ( fungi din sol , de la animale)
-bolile determinate de fungi se mpart n micoze superficiale sau cutanate ,infecii localizate
sau minore ( Microsporum , Epidermophiton ) sau micoze viscerale sau sistemice.
7.Protozoare patogene
-sunt organisme unicelulare , cu structur celular complex
-dup sediul principal al localizrii , protozoarele patogene pentru om pot fi clasificate :
a)protozoare intestinale (Giardia lambia , Entameoba histolitica)
b)protozoare care paraziteaz sngele i organele hematopoietice ( palsmodium, Leishmania)
c)protozoare care afecteaz esuturile profunde (Toxoplasmoza )
8.Metazoarele
-realizeaz tablou clinic cu febr mare i stare sever de tip infecios .