Sunteți pe pagina 1din 6

Al Bielek

Montauk i Marte
Montauk, Marte i alte conspiraii
Un interviu cu Al Bielek

Alfred Bielek s-a nscut la 4 august 1916 ca Edward A. Cameron II, fiul lui Alexander
Duncan Cameron, Sr.
Al Bielek: M-am alturat echipei proiectului n 1953 ca Al Bielek. Am realizat ceea ce se
arata n cartea Proiectul Montauk, i anume interfaa cu calculatorul folosita la scaunul ce
controla vortexul energetic n faza finala a operaiunilor. De asemenea, au participat i Preston
Nichols i Duncan Cameron. Proiectul genera tunele ale timpului prin care oamenii puteau
cltori n timp i spatiu, i chiar aa au fcut. Dar mai exista i alte proiecte la Montauk, iar
multe dintre acestea ne sunt necunoscute.
Tehnologia folosita n construirea tunelelor de timp ne-a fost oferita printr-un efort de
cooperare ntre mai multe grupuri de extrateretri, n principal format din grupul din Orion
(compus din Reptilieni) i un subgrup numit Leveroni. Un grup tehnic care ne-a asistat mai tot
timpul era din Sirius A. Nite oameni foarte materialiti, orientai spre tiin. Poate ca nu erau
rau intenionai dar erau greit condui, pentru ca aveau un contract pe termen lung cu cei din
Orion pentru a le da toate detaliile tehnice i asistenta atunci cnd aveau nevoie. Toi acetia
lucrau n secret cu guvernul american pentru obinerea unor tehnologii de control mental ce ar fi
transformat lumea ntr-o mainrie perfect i uor controlabila, mult mai convenabila dect lumea
actuala.
De asemenea, existau i multi extrateretri cenuii. Un grup care nu a participat la proiect
dar a avut rol de observator erau cei din Antares, foarte umani, ferciti, joviali. Nu-i puteai deosebi
de rasa noastr, erau foarte asemntori, att ca suflet ct i fizic. Acetia nu au participat deloc la
proiect, doar au observat lucrrile.
Dar extrateretrii au furnizat tehnologia, aparatura. i au trasformat-o ca sa mearg cu
calculatorul nostru. Eu am primit sarcina de a o face compatibila cu ceea ce aveam noi. Era deci
tehnologie extraterestra, nu tiam cum funcioneaz, nsa ei ne-au ghidat i am construit-o.
Firma ITT avea contract de furnizare de echipament pentru aceste experimente. Existau
cartele de intrare de nivel NEGRU, care este cel mai secret nivel. Nimeni nu are acces la depozite
sau laboratoare de nivel NEGRU dect daca poseda o cartela de acces pentru acest nivel. Este ca
o gaura neagra. Sunt multe astfel de proiecte, acesta este numai unul dintre ele.
Tunelurile au devenit operaionale prin 1977 dup mari schimbri. n 1979 au obinut
toate rezultatele de care aveau nevoie. Iar n 1983, pe 12 august, proiectul a fost distrus complet,
sabotat din interior. Toate acestea sunt descrise n carte. Dar nainte de acest final, ceea ce s-a
realizat acolo este aproape de necrezut.
Una dintre utilizrile Proiectului Phoenix era sa asigure o linie de transport pentru
coloniile de pe planeta Marte. Aceste colonii exista pe Marte din anii 1970. Publicul tie ca omul
a ajuns pe Luna n 1969. De fapt, nemii au fost primii acolo, n 1947. Iar noi, americanii, am
ajuns pe Marte n 1962 cu o expediie comuna SUA URSS. Era 22 mai 1962. Filmul
documentar Alternativa 3 realizat de Anglia Television i difuzat n aprilie 1977, i care este
disponibil daca tii unde s-l caui, arata totul exact cum a fost. Arata chiar transmisia originala!
Imaginile au fost transmise de camera TV aflata la bordul navei Explorer n timp ce aceasta
ateriza pe Marte. Acolo s-au gsit multe artefacte. Exista numeroase orae complet distruse,
rmie de la civilizaia precedenta. i desigur faimosul Sfinx i Piramidele de pe Marte despre
care dr. Richard Hoagland povestete n conferinele sale. Exista doua casete video plus o carte
despre acest subiect.
Ceea ce au gsit la suprafa indica o i mai mare prezenta n subteran. i nu le-au adus cu
ei, pentru ca nu aveau echipament corespunztor. Erau prea grele prentru a fi aduse.
Asa ca au transmis o cerere prin radio ctre Pmnt: Credem ca exista instalaii
subterane aici. Am gsit intrri sigilate. Ne putei spune ce sa facem? Ei bine, informaiile au
ajuns la Montauk, de unde l-i sa rspuns: Pai dai-ne nite coordonate pe suprafaa planetei unde
exista astfel de locaii Ceea ce au i fcut. i le-au cercetat. Puteau ajunge oriunde cu tunelul
timpului, i l-au folosit pentru a ajunge pe Marte, la coordonatele specificate.
La nceput nu au trimis pe nimeni. Au fcut un tunel la acele coordonate, si, ca sa nu rite
sa trimit pe cineva direct n stnca, au pus doar o camera video controlata de la Montauk. Au
gsit acolo o caverna i au trimis apoi i oameni. Eu i cu Duncan ne aflam n acea echipa. Eram
prima echipa trimisa de Montauk pe Marte pentru a explora subteranele mariene. i au mai fost i
alii. Am fost acolo de mai multe ori. Am gsit o mulime de artefacte, de rmie. Am gsit un
sistem de iluminat subteran care era nc funcional, un sistem electric de alimentare. L-am gsit,
l-am pornit i a funcionat. Nici urma de via. Multe rmie, dosare, nregistrri, artefacte
religioase, toate aranjate ca ntr-un imens depozit.
Reporter: Materialul scris era n engleza?
Al Bielek: Nu, era n alta limba. Nu era engleza. Duncan a reuit sa traduc o parte din el.
i eu l-am vzut, dar nu am putut nelege nimic. i multe nregistrri i materiale au fost aduse
napoi (la Montauk). Apoi Duncan i cu mine am hotrt sa facem cteva cercetri pe cont
propriu. Dup fiecare cltorie prin tunel, totul se nregistreaz: coordonate, informaii legate de
operarea sistemului, totul. i se poate regsi mai trziu pe calculator. i se poate folosi ca un fel de
catalizator pentru o noua cltorie, fara sa mai fie nevoie de acel antrenament psihic i de scaunul
de proiecie, poi coordona totul de la calculator, i sa deschizi tunelul la destinaia dorita pentru
ca sunt stocate deja toate datele necesare conexiunii. aa ca am fost de nc doua ori pe cont
propriu pentru a vedea n detaliu ce se afla acolo.
Reporter: i nimeni nu opera aparatele la Montauk pentru a va aduce napoi?
Al Bielek: Am pornit echipamentul pentru ca tiam cum sa facem. i nimeni nu era acolo
ca sa ne vad. La a doua cltorie am fost descoperii pentru ca sunt aparate care nregistreaz
automat de cte ori este folosit echipamentul, unde este destinaia, etc. aa ca am fost prini cnd
ne-am ntors; am fost dai afara din proiect. Noi nu am mai participat la explorri, nsa alii au
continuat. Ce au gsit ei, noi nu tim. Anumii oameni au fost alei nc cu mult timp n urma
pentru acest proiect, aa cum am fost eu, Duncan i Preston. Iar nivelul de splare a creierului a
fost diferit pentru fiecare persoana. Duncan a fost programat cel mai mult pentru ca el nu era
folosit pentru cunotinele sale tehnice. i eu am fost programat pn la un anumit nivel, iar
Preston foarte mult.
Dar cu toii am primit o tergere dup ce ntreg proiectul a fost oprit. tergere
nseamn de fapt eliminarea din memorie a amintirilor referitoare la tot ceea ce a nsemnat
proiectul. Ei au sperat ca aceasta tergere sa fie definitiva.
Dar nu a fost asa. Motivul pentru care au euat cu aceasta msur este faptul ca tabra de
la Camp Hero nu a fost distrusa total. Rmiele sunt nc acolo, n administrarea Comisiei de
Parcuri a statului New York, care nsa nu a fcut nimic, nu au drmat nici-o cldire, nu au
deschis zona ca parc de agrement.
Au eliminat barierele de la intrare pentru ca oamenii sa poat intra acolo i sa fac scurte
excursii, n timpul zilei. Dar nu le este permis sa rmn peste noapte fara un permis special de la
Primria Montauk. Paznicii parcului patruleaz regulat i au voie s-i dea afara pe cei care nu
respecta regulile.
Dar tabra rmne nc aa cum este. Cnd am fost acolo prima data, n august 1985, la
invitaia lui Preston (l-am luat i pe Duncan cu mine), nici-unul dintre noi nu tia, la acea data, ca
am fost cu toii folosii n Proiectul Montauk.
Reporter: Exact n acest moment ncepe aventura descrisa n cartea Proiectul Montauk.
Al Bielek: Corect. Dar el nu tia ca a luat parte la proiect. Nu avea nici-o amintire. Atunci,
n august, Preston ne-a luat i a zis: Voi doi avei capaciti extrasenzoriale, haidei sa vedem ce
simii cnd ajungem acolo. Stiu ca n-ai mai fost niciodat acolo. Cnd am ajuns n zona, am
simit imediat vibraiile oribile ce nconjurau locurile, i ca acolo se ntmplase ceva ngrozitor.
Am simit acel monstru, descris spre sfritul crii, cel care a distrus ntreaga baza. Preston i
Duncan i-au dat seama de implicarea lor n proiect mult mai devreme dect am fcut-o eu.
M-am ntors la Montauk n mai 1986 i am vizitat zona mpreuna cu un grup din Phoenix,
sponsorizat de senatorul Barry Goldwater. Se cerceta o posibila deturnare de fonduri de la un
proiect federal oficial ctre un posibil proiect ilegal. Se cutau dovezi. Astfel au putut obine toate
aprobrile necesare pentru cercetri, de la statul New York, de la comisia parcurilor, apoi s-a
mers chiar n zona, n interiorul cldirilor ncuiate. Unele erau nc puse sub lact.
Acum tim ca nu s-au folosit fonduri federale n acest proiect. Dar n cercetrile noastre
am reuit sa facem o serie de fotografii, i chiar n acea vizita din mai 1986 au nceput s-mi
revin n memorie diverse amintiri n legtur cu Proiectul Montauk, pentru ca eram la locul
faptei, cum se spune.
Reporter: i a fost ca un declanator.
Al Bielek: Da, acesta a fost catalizatorul. La fel i pentru Duncan i Preston. Amintirile au
revenit. tiam acum ca fcusem parte din proiect. i nc continua sa apara noi amintiri, pentru ca
nu revin toate deodata, ci n etape, depinznd de factorii care le declaneaz. Dar odat nceput
acest proces de rememorare, ncet-ncet revin toate amintirile, pn la ultima. aa ca pn la urma
mi-am amintit ca am participat la nivel administrativ i tehnic n multe proiecte. Iar Duncan a
participat la cel putin un proiect.
Preston era cel mai bun sef pe linie tehnica, dup Matthew Zaret. Profesorul Zaret a fost
eliminat n 1980, la sugestia mea, dar nu l-au lsat liber, l-au trimis la un proiect ce se desfura
paralel, la Brentwood, Long Island, unde a i murit. Preston a devenit noul director tehnic,
ocupndu-se de ntreaga administrare. El a proiectat i construit toate transmitoarele de
radiofrecvena, sistemele de modulare n impulsuri, absolut tot ceea ce inea de radio-frecventa,
pentru ca este expert n aa ceva. El a realizat toate acestea pn acum doi ani, cnd l-au dat
afara. Dar cum tia prea multe detalii despre Montauk i ncepuse deja s-i reaminteasc i sa
vorbeasc liber despre proiect n conferinele organizate de Asociaia de Psihotronica a Statelor
Unite (USPA), nu prea convenea guvernului. aa ca i-au aplicat o tergere i l-au dat afara. I s-a
spus Eti terminat, ia-i lucrurile i car-te. Iar seful lui nici mcar nu tia motivul, pentru ca nu
el l-a concediat. A fost manipulare guvernamentala. Preston era expert n transmitoare de mare
putere, n genul celor folosite la radare. n acest caz, Proiectul Montauk, l-au folosit pentru
celebrul Amplitron, care este fotografiat i artat n carte (au fost produse mai mult de patru mii
de amplitroane). A fost realizat de firma Raytheon Electric, n Goleta, California. mi amintesc
ca am fost acolo prima data cnd am aprobat primul transport de tuburi. Erau foarte scumpe, au
fost construite special pentru Montauk. Fiecare costa mai multe milioane de dolari. S-au fcut
comenzi de mii de tuburi. Va dai seama de costurile totale ale proiectului. Condensatoarele
folosite n generatoarele de impulsuri i modulatorul au fost de asemenea proiectate special dup
specificaii foarte rigide. Pn la urma au gsit o firma care sa le construiasc conform planurilor,
iar guvernul le-a cumprat n seturi de cte cincizeci la un pre de douzeci i cinci de mii de
dolari fiecare condensator. Existau o suta de condensatoare la fiecare statie. Un set ntreg de
cincizeci pentru doua transmitoare i nc un set pentru rezerva. n total au fost doua milioane
i jumtate de dolari pentru fiecare din cele douzeci i cinci de statii!
Asa ca au rmas fara bani.
Reporter: i toat acesta tehnologie venea de la grupurile de extrateretri?
Al Bielek: Aveau cooperarea extrateretrilor. Aveau un OZN prbuit, care a fost prbuit
deliberat, prin aranjament cu Hitler, de ctre un anumit grup din Pleiade. OZN-ul era plin cu
tehnologie. Iar motivul pentru care a fost prbuit era ca la o eventuala cercetare,
Comandamentul German sa poat explica Da, am gsit un OZN prbuit n Alpii din Bavaria, l-
am luat i am analizat tehnologia folosita
Evenimentul nu a fost fcut public. Dar rmiele OZN-ului au fost descoperite lng
Peenemunde dup ncetarea rzboiului. Era exact la baza de testare a rachetelor germane, acolo
unde Werner von Braun lucra cu echipa sa. La sfritul rzboiului, el s-a mutat cu ntreaga sa
echipa de cercettori n America. i un alt grup a fost capturat de rui, printre care era i
profesorul sau, Herman Oberth. De aceea ruii erau mai pricepui n rachete dect americanii, l
aveau chiar pe profesorul lui Werner von Braun.
Asa nct rzboiul a primit noi forte tehnologice de la cei din Pleiade. Dar n 1934
Roosevelt deja realizase un pact de cooperare cu Grupul K sau Kondroshkin, un grup de
extrateretri gri-albastru, altul dect micii cenuii.?
Ntegerea era ca ei sa alimenteze SUA cu o noua tehnologie pentru cercetrile atomice;
asta era n 1938. Dar Roosevelt s-a rzgndit, sftuit de cei din armata SUA, argumentnd ca ei
nu o sa poat controla ntreaga afacere, ca nu stiu ce vor face (grupul K) cu adevrat i ca poate
vor manipula guvernul SUA. aa ca grupul K a disprut.
n 1943 a fost Experimentul Philadelphia i apoi Proiectul Phoenix, care a deschis o mare
gaura n spaiu-timp. Asta a fost pus la cale la sfritul lui 1983 de ctre extrateretri pentru ca sa
sparg structura spaiu-timpului permind astfel venirea unui mare numr de extrateretri
mpreuna cu navele lor. Toate navele puteau cltori n timp dar gaura era necesara pentru a putea
ncepe aceasta adevrat invazie a SUA i mai trziu a Europei. Cnd au aterizat la baza Edwards
a Forelor Aeriene, guvernul deja tia de prezenta extrateretrilor pe acesta planeta.
De data aceasta, ei au venit n masa. Eram confruntai cu o tehnologie mult superioara, i
nu tiam cum sa acionm. aa ca nelegerea cu Eisenhower i consilierii lui era sa semneze un
tratat de ne-amestec n treburile planetei n schimbul tehnologiei. Se ctig astfel timp pentru a
se vedea mai trziu ce e de fcut.
Asta a fost baza nelegerii. Din aceasta cauza, un mare numr de extrateretri au venit i
participau la Proiectul Phoenix. Dar ei planificau totul n avans. Noi nsa nu tiam ce aveau de
gnd. Ei practic au manipulat i manevrat Proiectul Phoenix, i nu se ateptau la o nereuit.
Probabil se ateptau la continuarea experimentelor nc o decada, probabil pn n 1990.
Totui, pentru ca unii dintre noi au citit printre rnduri, au vzut pericolele poteniale,
Duncan i alii civa au conspirat sa distrug proiectul. Asta pentru ca i-au dat seama de ntregul
tablou diabolic ce se punea la cale.
Eu tiam de aceste lucruri, i nu doream sabotarea lucrrilor. aa cum spunea i von
Neumann (care nc mai triete i azi), Da, multe lucruri sunt greite aici, dar deja ne-am
amestecat prea mult si, n fond, este numai o cercetare, avem nevoie de asta. Datorita
capacitilor extrasenzoriale, de percepie a viitorului, Duncan s-a dat seama ca ntregul proiect
reprezenta o ameninare serioasa pentru SUA i ntreaga lume. El a vzut multe lucruri i a decis
ca trebuie sa acioneze.
Asa ca, dup ce eu i Duncan ne-am ntors de pe Eldridge unde fusesem pentru a nchide
bucla temporala, Duncan, folosindu-se de transmitorul de putere, a eliberat din subcontientul
sau un monstru, real, solid, tridimensional, cu nlimea de 3,5 4,5 metri. A demolat cldiri i a
strivit oameni i se apropia de turnul radar. Pentru a distruge monstrul, au trebuit sa distrug
transmitorul, iar monstrul a disprut ntr-o alta realitate. Acesta a fost fotografiat n mai 1986.
Dar capitolul final de la Montauk nu a fost nc scris. Am descoperit n august 1992 ca
Montauk a fost reactivat. Aici doream sa ajung. Nu tim cine l conduce. Dar am vzut probe i
dovezi evidente. Exista noi cabluri acolo, noi transformatoare de putere pe care scrie Fara freon
pentru ca dup noile legi, nu se poate folosi freon pentru rcire (nici mcar la frigidere). Am
cteva fotografii, de la recenta mea excursie n zona.
Turnul radar are acum o noua usa de otel, unde n trecut era intrarea libera i se putea
intra. Usa metalica are doua lacte. De asemenea, usa garajului din spate care era folosita pentru
camioane i transporturi grele este acum ncuiata dinluntru. i mai exista i alte dovezi care arata
clar ca Montauk este reactivat.
Preston a primit propuneri de la guvern pentru a fi noul director la Noul Proiect Montauk,
i i-au spus ca i Duncan este binevenit n proiect. Acum sunt noi muncitori acolo, noi intrri n
subteran. O persoana pe care o cunoatem a trecut dincolo de usa exterioara i spune ca exista o
alta usa interioara ncuiata cu o lumina rosie pe ea. Ca sa treci trebuie sa ai permise speciale,
altfel nu poi.
Nici nu am ncercat sa intram, pentru ca nu doream sa riscam. i nu tim ce se urmrete
prin reactivarea proiectului, mai ales ca august 1993 se ncadreaz la jumtatea perioadei de ciclu
de 20 ani (de la 1943 la 1983 au fost doua cicluri temorale). Probabil ca vor sa extind lungimea
tunelului de timp, pentru scopuri ce ne scap.
Nu au putut sa ne coopteze nici pe mine i nici pe Dunmcan n noul proiect pentru ca noi
doi ajutam (prin prezenta noastr) la meninerea stabilitii acestui spaiu-timp. Acesta se va
stabiliza definitiv de la sine pn n 2003, daca ei nu-l redeschid.
Ei nu-i dau seama de riscurile deschiderii proiectului. n 1963 a existat un proiect
ultrasecret prin care se dorea contracararea efectelor distructive ale deschiderii gaurii de timp din
Experimentul Philadelphia. n acest fel s-a anihilat unda de timp negativa care risca sa scufunde
ntreg continentul american.
Pentru ca gaura de timp (din Experimentul Philadelphia) a fost dechisa total dizarmonios,
se formase aceasta unda de timp negativa, care risca sa se ntoarc ntocmai ca un bumerang i sa
distrug ntreg continentul ntr-o catastrofa care ar fi avut consecine planetare prin deplasarea
plcilor tectonice nord-americane.
Proiectul din 1963, Atlantida NU reeditata a avut succes anihilnd aceasta unda de
timp negativa. Acest domeniu ce tine de tiin i tehnologie este ultrasecret iar publicul nu tie
nimic despre el.
Tot ceea ce putem face este sa speram ca nu se vor face aceleai greeli din trecut i ca
viitorul va fi mai bun, n pofida problemelor actuale.
Interviul a fost realizat de Connecting Link n octombrie 1992