Sunteți pe pagina 1din 5

Despre verificarea executiei terasamentelor cu deflectometrul dinamic usor (placa

dinamica).
In ultimile zile am aflat doua lucruri interesante legate practic de acelasi subiect
verificarea executiei terasamentelor rutiere:

Primul ca instructiunile noastre AND 530/2012 care creioneaza modul in care se


poate verifica executia terasamentelor rutiere au inceput sa fie bagate in seama.
Chestia asta ma bucura in primul rand pentru ca in buna parte au fost elaborate de
mine si dupa aceea, dar la fel de important, pentru ca sper ca in sfarsit vom avea si
noi niste drumuri facute ca lumea.
Al doilea ca o serie de geotehnicieni membri a diverse comite si comisii (tehnice) au
facut tot felul de corelatii intre valorile obtinute cu placa dinamica si gradul de
compactare sau modulii de deformatie liniara obtinuti cu placa statica. Nu am vazut
aceste corelatii dar pentru ca sunt primul in Romania care am incercat o astfel de
corelare (prezentata la Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii din 2004) imi
voi exprima un punct de vedere.
In primul rand trebuie precizat ca in Romania in acest moment exista doua tipuri de
placi dinamice fabricate de doi producatori diferiti: Zorn Germania si Prima 100
produsa de CarlBro din Danemarca. Deci a face in acest moment corelatii doar
pentru o singura placa sau a o promova nu este prea european. Mai ales ca, atunci
cand lucram la redactarea AND 530 m-am dus cu placa noastra Zorn la Cestrin (care
au o placa Prima 100) si am facut cateva teste in paralel, pe aceleasi tipuri de
pamant. Iar rezultatele au fost considerabil diferite.

Deci a extrapola corelatiile facute pentru placa Zorn la Prima 100 sau invers, din
punctul meu de vedere este total inacceptabil. Dar in timp ce scriam asta si ma
gandeam cum sa imi formulez pledoaria propusa in titlu mi-am amintit ca mai
demult unul din directorii Institutului m-a rugat sa ii fac o prezentare a placii
dinamice si a modului in care ea poate fi folosita pentru verificarea executiei
terasamentelor. Si desi intre timp (BTR nr. 6-7 din 2012) a aparut AND 530 unde
exista un capitol dedicat placii dinamice voi prezenta in continuare nota scrisa in
octombrie 2011, pe care o consider extrem de actuala (versiunea de AND 530 la
care se face referire in aceasta nota este cea din 2005, pe care noi am refacut-o).
Inainte de aceasta as vrea sa mai fac insa doua comentarii:

Cred ca este de datoria Cestrin-ului sa faca aceste teste comparative, in primul rand
intre placi, dupa aceea pentru fiecare dintre ele cu alte tipuri de incercari iar in final
sa emita un document, acceptat de CNADNR, prin care sa reglementeze modul in
care poate fi facuta verificarea executiei tersamentelor prin metode alternative
In acest moment in Romania dimensionarea structurilor rutiere elastice se face
luand in calcul modulul dinamic al pamantului. Am scris in AND 530 ca valoarea
acestuia poate fi determinata, indirect, din valoarea CBR (asa scrie in standardele
de drumuri) dar eu si aici am niste indoieli. Si nu mici. Dar acest modul dinamic al
pamantului , despre care prin literatura se spune ca se determina prin metode
geofizice sau in aparatul triaxial, nu l-am putea determina direct cu un aparat
numit placa dinamica?
Si acum nota scrisa in octombrie 2011 (readaptata in 2015) :

Verificarea calitatii executiei terasamentelor rutiere prin metode alternative.


Deflectometrul dinamic usor LFWD

Verificarea calitatii executiei terasamentelor rutiere trebuie realizata in


conformitate cu Instructiunile privind controlul calitatii tersamentelor rutiere
indicativ AND 530 si/sau in conformitate cu prescriptiile Caietelor de Sarcini pentru
Terasamente.

Conform Instructiunilor AND 530 (asa cum mentionam mai sus editia din 2005
si nu cea din 2012) verificarea calitatii executiei terasamentelor rutiere trebuie
efectuata dupa un Plan de control calitate, verificare si incercari pe parcursul
executiei lucrarilor, obiectivele verificarilor, procedurile (normativele) dupa care
trebuiesc efectuate verificarile precum si valorile admisibile ale principalelor
caracteristici geomecanice (de portanta si de compactare) fiind precizate in
capitolul 5 din aceasta reglementare tehnica. Tot in capitolul 5 punctul
5.6.Verificarea capacitatii portante prin metode neclasice se mentioneaza insa:
capacitatea portanta a terasamentelor rutiere se poate verifica cu acordul
beneficiarului lucrarii (subliniere personala) si prin alte metode decat cele stabilite
la punctul 5.5.1. Prin extenso putem considera ca si verificarea gradului de
compactare se poate face, cu acordul beneficiarului, si prin alte metode decat cele
precizate in AND 530/2005 desi intre portanta si compactare exista o diferenta
majora si anume:

capacitatea portanta (caracterizata prin moduli de deformatie) este o caracteristica


a terenului de fundare care atat depinde de parametrii geomecanici ai straturilor
din cuprinsul zonei active (umiditate, plasticitate, densitate naturala, porozitate,
coeficientul lui Poisson, etc) cat si de metodele de determinare (v. articolul meu din
Revista SRGF Relatia dintre modulul de deformatie E si modulul edometric M in
cazul mediilor ideale si in cazul pamanturilor)
compactarea terenului (caracterizata prin gradul de compactare D [%] reprezinta o
valoare conventional aleasa rezultata in urma raportului dintre densitatea naturala,
in stare uscata a pamantului si densitatea in stare uscata, maxima, a aceluiasi
material. Aceasta densitate (rdmax) determinata in laborator se obtine in urma
compactarea materialului dupa un algoritm si cu un anumit lucru mecanic
conventional alese (vezi incercarea Proctor).
Aici voi face o subnota:

Foarte multa lume afirma (si am auzit chiar ingineri constructori experimentati) ca
nu pot exista valori ale gradului de compactare mai mari de 100 %. Este fals. Aceste
valori pot exista in conditiile in care lucrul mecanic utilizat pentru compactare pe
teren este mai mare decat cel din prescris in incercarea Proctor (si anume L=6
dJ/cm in cazul incercarii Proctor normal respectiv L = 27 dJ/cm in cazul incercarii
Proctor modificat).

Plecand de la aceste considerente vom incerca sa analizam oportunitatea utilizarii


deflectometrelor dinamice usoare tip ZORN (LFWD) pentru determinarea gradului de
compactare.

Metoda de investigare cu ajutorul deflectometrului dinamic usor este o procedur


de testare prin care solul primete un impact cu o for F transmis prin cderea
unei greuti pe o plac circular, de raz r. Se determina astfel modulul dinamic
de deformaie EVd care este un parametru pentru deformabilitatea solului sub
aciunea unui impact, de durat t, valoarea sa calculandu-se n funcie de
amplitudinea s a tasrii plcii. Aceasta metoda este foarte agreata pe santiere
deoarece prezint avantajul, in comparatie cu determinarile solicitate prin AND 530
(testul cu placa statica, CBR, grad de compactare, etc) de a nu necesita mult timp,
de a nu perturba fluxul execuiei i de a permite msurtori n spaii foarte strmte
fr asigurarea unei greuti de lestare. Deasemenea valorile masuratorilor sunt
disponibile imediat, fiind astfel posibile interventii operative in desfasurarea
lucrarilor de constructie (de ex. recompactare).
Din aceste motive s-au incercat sa se realizeze, pe baza unor rezultate obtinute in
poligoane experimentale, anumite corelatii intre valorile Evd si capacitatea portanta
(de ex. intre EVd si Ev2 obtinut cu placa statica conform normei germane DIN
18134) sau intre valorile Evd si valorile gradului de compactare D dar literatura de
specialitate prezinta astfel de corelatii cu anumite precautii.

De exemplu:

In Wirtgen Road Construction Manualtestele cu LFWD sunt cuprinse in grupul


incercarilor pentru determinarea capacitatii portante si a gradului de compactare
dar in Manual nu este prezentata niciun fel de corelare intre valorile Evd si D iar
corelarea intre valorile Evd si EV2 este acceptata cu anumite limite.
In lucrarea Infrastructura caii ferate prof. dr. ing. docent Claus Gbel, prof. dr. ing.
Klaus Lieberenz, docent dr. ing. Frank Richter, Editura Cailor Ferate, Heidelberg
Mainz comentariile intre valorile EVd si valorile D sau EV2 sunt de tipul:
odata cu cresterea valorii En2respectiv cu cresterea gradului de compactare creste
si modulul de deformare dinamica End,
modulul de deformare dinamica Endeste mai mic numeric dect cel static En2
raportul En2/End nu este constant, ci depinde de tipul pamantului si gradul de
compactare. situindu-se in urmatoarele limite: En2 = (1,5..3,5) x End
Incercarea dinamica da rezultate sigure, daca inainte s-a efectuat o calibrare cu
incercarea statica sau cu verificarea densitatii
In concluzie autorii acestui ghid de realizare a terasamentelor de cale ferata afirma:
In ceea ce priveste controlul dinamic al capacitatii portante cu placa usoara se
poate concluziona: Acest mod de control este realizat printr-o metoda foarte
rationala si performanta.

Realizand mult mai multe puncte de control, la intervale mai reduse, pot fi realizate
evaluari statistice,
Metoda de control este apta in special pentru supravegherea proprie ce trebuie sa
insoteasca lucrarile de constructie.
Metoda isi va cstiga deplina importanta abia atunci cnd nu va mai trebui sa se
mearga pe calea ocolita a corelarilor, ci se vor recunoaste valorile minime de sine
statatoare. In acest sens trebuie sa se faca insa in continuare alte cercetari.
Din experienta proprie:
Pe terasamentul nou construit (perioada iunie 2001 iulie 2003) de cale ferata
Bucuresti Campina (90 km) am efectuat teste de verificare a a capacitatii portante
(cu placa Lucas conform DIN 18134), de verificare a gradului de compactare
(inlocuiri de volum si incercari Proctor) si teste cu deflectometrul dinamic usor
(LFWD). Materialul incercat a fost un amestec de balast cu piatra sparta concasata
(PSS) cu o grosime medie de 50 cm. Au rezultat peste 430 determinri ale
caracteristicilor de compactare, peste 350 valori ale modulului liniar de deformaie
EV1 respectiv EV2 determinate cu instalaia Lucas i peste 10500 valori ale
modulului dinamic de deformaie. Rezultatele acestor incercari si corelatiile dintre
valorile obtinute au fost prezentate la Conferinta Nationala de Geotehnica si
Fundatii din 2004 in lucrarea Reabilitarea liniei c.f. BUCURETI CMPINA
componenta a Coridorului IV Pan European. Studii geotehnice pentru asigurarea
capacitii portante a fundaiei cii ing.Emil Oltean, ing.Constantin Carstea, ing.
Leonin Bogateanu, ing. tefan Bucioaca, ing. Vasile Serban.
Desi volumul de date obtinut a fost deosebit de mare, in lucrare nu au putut fi
realizate corelari cantitative (grafice) decat intre parametrii de portanta (Ev1, Ev2
respectiv Ev1/Ev2) si cei de compactare (D), relatia acestora cu valorile Evd
ramanand in domeniul calitativ

Chiar in documentatia tehnica ZTVA-StB/1997, care reglementeaza tehnic testarea


cu LFWD tip Zorn si in care sunt prezentate si modalitati de realizare a investigatiilor
comparative pentru obtinerea unor corelatii intre aceste tipuri de determinari
corelarea intre valorile Evd si D nu este prezentata decat in cazul sapaturilor
efectuate pentru santuri pentru utilitati (cabluri si conducte) deci a lucrarilor cu o
importanta scazuta.
In concluzie consideram ca utilizarea pe santier a deflectometrelor dinamice usoare
poate fi utila in anumite conditii si anume:

pentru indesirea punctelor de verificare ale caracteristicilor de portanta si


compactare prevazute in AND 530 astfel incat sa se obtina o imagine cat mai
detaliate a uniformitatii terasamentului testat
pentru o verificare interna (proprie) a compactarii / portantei astfel incat sa se poata
lua in timp util decizii de recompactare
pentru inlocuirea partiala a unora din punctele de verificare ale capacitatii portante
sau gradului de compactare, precizate in AND 530. Aceasta se poate face insa
numai in conditiile unei bune cunoasteri a corelatiilor dintre valorile EVd si
parametrii de capacitate portanta sau compactare ce urmeaza a fi inlocuiti. Aceasta
cunoastere poate fi obtinuta in poligoane experimentale, pe un numar reprezentativ
de determinari paralele ale caror rezultate concludente sa fie prezentate sub forma
unei documentatii tehnice. Chiar si in acest context inlocuirea unei parti din volumul
de determinari precizate in AND 530 cu teste cu deflectometrul dinamic usor
(LFWD) trebuie facuta cu precautie si numai pe baza unui program scris insusit de
beneficiar .
ing. Emil Oltean,

Bucuresti, 24 octombrie 2011 (revizuit in 2015)