SCOALA POSTLICEALA SANITARA

" SF. VASILE CEL MARE " PLOIETI

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR: PROFESOR PAN MAGDALENA

ABSOLVENT:

2007
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU AVORT SPONTAN

PLANUL LUCRARII
MOTIVATIA
CAP.I Ingrijiri specifice asistentei medicale acordate
pacientilor cu avort spontan
1. Notiuni de anatomie si fiziologie
2. Avortul- Definitie. Etiologie.Clasificare.
3. Evaluarea unor semen,simptome,probleme ale pacientei cu avort
spontan
4. Participarea asistentei la acte de investigatii
5. Participarea asistentei la acte de tratament
6. Complicatii.Prognostic.
7. Educatia pentru sanatate

Cap.II Plan de ingrijire al pacientelor cu avort spontan

1. Culegerea datelor
2. Analiza si interpretarea datelor
3. Planificarea ingrijirilor
4. Aplicarea ingrijirilor
5. Bilantul autonomiei

Cap. III Evaluarea finala

Cap. IV Anexe . Bibliografie.

 MOTIVATIA

Nursung-ul cunoscut ca una dintre cele mai vechi profesii din lume, a aparut din
dorinta oamenilor de a-i ajuta pe cei suferinzi.
Cu trecerea vremii, nursing-ul a parcurs diferite etape de dezvoltare. Aparut in
antichitate sub forma practicilor arhaice, el a ajuns in present o adevarata tehnica a
ingrijirii.
Evolutia nursing-ului a fost determinata de cresterea nevoilor umane, atat din punct de
vedere al promovarii sanatatii, prevenirii imbolnavirilor,ingrijiri celor bolnavi, al
persoanelor handicapate , cat si punctul de vedere al personalului sanitar care efectueaza
aceste ingrijiri de baza.
Nursing-ul- frumoasa si cea mai umanitara dintre profesii- se ocupa in zilele noastre
de vindecarea bolii si mai ales de pastrarea sanatatii, imbinand in mod placut si eficient
arta cu stiinta.
Am putea definii aceasta profesie prin cuvintele daca dragoste de oameni nu e, atunci
nimic nu e . De aceea, in mijlocul preocuparilor multiple la care personalul medical
trebuie sa se adapteze, nu are voie sa uite elementul caritabil si principiile morale care au
stat intotdeauna la baza acestei profesii.
Nursing-ul se practica cu tact si pricepere. Este o arta. Istoria umanitatii rezerva un
loc deosebit femeii. Ea ramane neobosita la producerea bunurilor materiale si spirituale
ale societatii, alaturi de barbat, fiind partenera sexuala a acestuia, femeia asigura
perpetuarea speciei umane prin actul reproducerii, cresterea copiilor.
Stadiul actual al dezvoltarii societatii, progresul continuu al stiintei si tehnicii, impune
o informare si o educatie medicala permanenta menita sa instruiasca in arta de a trai, spre
a pastra femeii o sanatate impecabila.
 CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTELOR CU AVORT SPONTAN
 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR
GENITALE ALE FEMEII
Organele care alcatuiesc aparatul genital se impart in :
- organe genitale externe ;
- organe genitale interne.

Organele genitale externe

Organele genitale externe sunt situate la nivelul perinelui.

Ele sunt cunoscute sub denumirea de vulva si sunt reprezentate prin:
- formatiunile labiale;
- spatiul interlabial;
- aparatul erectil.

Formatiunile labiale- sunt doua cute perechi numite labii (mari si mici). Labiile mari
sunt cute tegumentare care anterior se unesc la nivelul muntelui Venus, iar posterior se
unesc inaintea orificiului anal. Fiecare labie prezinta o fata laterala acoperita de peri si o
fata mediala despartita de labia mica prin santul (spatial) interlabil. Labiile mici sunt doua
cute simetrice, acoperite de labile mari. Prin fetele lor mediale delimiteaza vestibulul
vaginal.

Spatiul interlabial Spatiul dintre labile mari poarta denumirea de deschidere

vulvara, spatial marginit de labile mici determina vestibulul vaginal.

Aparatul erectil este reprezentat prin clitoris si bulbii vaginali.

Clirorisul este un organ nepereche situat in partea anterosuperioara a vulvei. El
este in forma cilindrica , fiind alcatuit din: radacina, corp si gland.
Bulbii vaginali fac parte din aparatul erectil. Ei inconjoara uretera si intrarea
in vagin. Corespund bulbului corpului cavernos al uretrei la barbat. Fata lor interna vine
in raport cu glandele Bartholin si vaginul.

Vascularizatia vulvei vulva este vascularizata de ramuri din artera rusinoasa interna.
Venele sunt tributare venei iliace interne. Limfa ajunge la ganglionii inghinali.

Inervatia este asigurata de ramuri din nervul rutinos intern. Pentru organelle erectile
este asigurata de fibre vegetative venite prin nervul pelvin.
 Organele genitale interne

Sunt reprezentate de :
- vagin ;
- uter ;
- trompe uterine ;
- ovare.

Vaginul ( Vagina)

Vaginul este organul de copulatie al femeii. Este un canal musculomenbranos turtit

anteroposterior, lung de 8-12 cmsi larg de 2,5 cm. El este continuarea uterului , incepand
de la colul uterin si terminandu-se la vulva.
Raporturi prin fata posterioara vine in raport cu uretra si vezica urinara, iar in partea
mijlocie cu muschii ridicatori anali, care, la acest nivel, constituie sfincterul superior al
vaginului.
Extremitatea superioara a vaginului intereseaza de jur imprejur colul uterin, mai sus
de orificiul extern al uterului.
Intre extremitatea inferioara a colului si peretii vaginului, la acest nivel, se formeaza
asa numitul fund de sac vaginal.
Segmentele fundului de sac vaginal sunt urmatoarele:
- fundul de sac posterior ;
- fundul de sac anterior;
- doua funduri de sac laterale.
Structura vaginului
Peretii vaginului sunt mult mai subtiri decat cei ai uterului, avand grosime de 0,3-0,4
cm, si sunt alcatuiti din:
- tunica musculara;
- tunica mucoasa.
Tunica musculara- este alcatuita din muschii netezi slabi dezvoltati ( fibre
longitudinale si circulare).
Tunica mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu pavimentos stratificat fara
keratinizare.
Vascularizatia vaginul este vascularizat in cea mai mare parte de artera vaginala,
ramura a arterei hipogastrice. In afara de aceasta mai primeste sange prin ramuri ale
arterei uterine, arterei vezicale inferioare, arterei hemoroidale mijlocii si ale arterei
rusinoase interne.
Sistemul venos este reprezentat prin doua plexuri vaginale asezate de o parte si de alta
a vaginului si prin cateva vene care se deschid in vena hipogastrica.

Limfaticile se aduna in colectoare, care sunt tributare ganglionilor iliaci externi,

ganglionilor hipogastrici sacrali si inghinali.
 Inervatie nervii vaginului provin de la plexul hipogastric inferior si de la nervul
rusinos intern.

Uterul (Uterus)

Asezare
Uterul sau mitra este un organ cavitar nepereche, asezat in partea mediana a cavitatii
pelviene, intre rect si vezica urinara. El are rol sa primeasca din trompa ovului fecundat,
sa-l hraneasca si sa-l expulzeze la sfarsitul sarcinii.

Configuratie externa
Uterul are forma de para, cu portiunea mai mare in sus si cu cea mica in jos. Are o
lungime de 6-8 cm variatia fiind in functie de faptul daca o femeie a nascut sau nu, iar
largimea este de 4 cm. Este turtit anteroposterior, astfel incat cavitatea uterina este
virtuala.
Uterul prezinta trei portiuni:
- colul este portiunea inferioara
- corpul este portiunea mijlocie
- fundul uterului este portiunea superioara, mai larga
Colul uterin este portiunea inferioara ingustata a uterului, care se continua cu
vaginul.
Colul are forma de trunchi de con, cu varful orientat in jos si inapoi. Lungimea lui
este de 2,5-3 cm si cu o grosime variabila in raport cu inaltimea de 1,5-2 cm. Colul
reprezinta o portiune supra vaginala situata deasupra liniei de insertie a vaginei si o
portiune intravaginala situata in interiorul vaginului.

Structura colului uterin

Este musculo-conjunctiva, cu variatii importante in timpul ciclului menstrual si in

sarcina sub influenta hormonilor ovarieni. Dupa menopauza colul este micsorat ca volum,
scleros si atrofic.
Mucoasa exocervicala este de tip pavimentos stratificat, identica cu cea a
vaginului.
Mucoasa endocervicala este de tip cilindric unistratificat. Jonctiunea dintre
epiteliul exocervical si endocervical se face la nivelul orificiului extern si se
numeste zona de tranzitie sau de transformare.

Vascularizatie

Este asigurata in principal de ramurile descendente cervico-vaginale ale arterei

uterine. Aceasta se anastomozeaza si cu alte ramuri din arterele hipogastrice care iriga
organele invecinate (vezicale, vaginale, hemoroidala medie).
 Venele colului uterin corespund in general arterelor, fiind larg anastomozate cu venele
vaginului, vezicii si rectului.
Limfaticele colului uterin cuprind capilare stroma subepiteliala si mai profunde, care
se unesc in canalele ce ajung la ganglionii paracervicali, sacrati laterali, rectali superiori,
iliaci comuni, aorticocavi.

Inervatie

Este comuna cu a corpului uterin si este realizata de SNV. Contine fibre mielinice si
amielinice, intrinseci si extrinseci.

Corpul uterin

Are forma unui trunchi de con turtit anteroposterior.

Dimensiunile corpului uterin sunt la femeia adulta de 5 cm in lungime. In sarcina,
cavitatea uterina are o capacitate de 4-5 l.
Greutatea uterului negravid este in medie de 50 g si a celui gravid la termen cu
continutul expulzat de 1-1,2 kg prin hipertrofia si hiperplazia enorma a tesutului muscular
si conjunctiv.
Corpul uterin este acoperit de peritoneu care este aderent la organ. In stare normala,
corpul uterin este usor indoit pe col, determinand un unghi cu deschiderea inainte.

Structura uterului

Peretele uterului, gros de 1 cm, este format din tunici.:

- seroasa (peritoneu visceral)
- musculara (miometru)
- mucoasa (endometru)
Tunica seroasa este invelisul peritoneal al uterului. Ea acopera doua fete vezicala
si intestinala.
Tunica musculara este partea cea mai importanta a uterului si are o grosime de 1-1,2
cm. Uterul, prin functia lui, este un organ muscular cu o musculatura puternic dezvoltata,
fiind alcatuita din fibre musculare involuntare, complex intricate, care cel putin la gravide
nu are un aranjament in straturi bine definite. Muschii constituenti sunt netezi, dispusi in
trei straturi, avand fibre incrucisate in arcuri spirale, care in timpul graviditatii se
inmultesc si se hipertrofiaza pentru a putea suporta sarcina.
Cele trei straturi musculare sunt:
- stratul supravascular format din fibre longitudinale care se continua cu
fibre ce intra in alcatuirea ligamentelor rotunde si cardinale;
- stratul muscular mijlociu este mai gros si format din fibre grupate in jurul
vaselor sangvine, aranjate oblic;
 - stratul intern format din benzi musculare subtiri aranjate oblic si
longitudinal. Sunt circulare la nivelul orificiilor tubare si istmului uterin,
realizand un fel de sfinctere.
Tunica mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat, corion si din
glandele tubare endometriale. In timpul sarcinii, endometrul sufera modificari importante
sub influenta hormonilor ovarieni.

Vascularizatie
Uterul este vascularizat de trei artere:
- artera uterina care este artera principala;
- artera ovariana care este artera accesorie;
- artera ligamentului rotund care este artera accesorie.
Sangele venos se strange in doua plexuri venoase uterine, asezate de o parte si de alta
a uterului. Acestea formeaza la randul lor trei cai venoase:
- vene uterine
- plexul pampiniform
- venele ligamentului rotund
Limfaticele se aduna in trunchiuri colectoare care merg la ganglionii lomboaortici,
iliaci externi si mijlocii, presacrali.
Inervatie nervii uterului provin din plexul hipogastric inferior, plexul utero-ovarian,
din a treia si a patra pereche de nervi sacrali, precum si din simpaticul pelvian.

Functiile uterului

a) Functia gestativa prin care uterul permite dezvoltarea produsului de conceptie si

expulzarea acestuia la termen

b) Functia menstruala

c) Functia sexuala este secundara si consta in contractia miomertului in timpul

orgasmului

d) Functia in slatica organelor pelviene

Trompa uterina (tuba uterina)

Trompa uterina (trompa Fallope) este un organ pereche, tubular, oviduct si

spermaconduct, lung de 10 15 cm, asezat in lateral de uter si in partea superioara a
ligamentului larg.
Ea are rol de conducere a ovulelor de la suprafata ovarului pana in uter si a
spermatozoizilor din uter in intampinarea oului, fecundarea avand loc in trompa.
 Structura trompei uterine

La exterior, trompa este invelita de tunica seroasa. Sub tunica seroasa se gaseste
tunica adventice, iar sub aceasta tunica musculara, formata din muschi netezi
longitudinali dispusi spre exterior si sub muschi circulari dispusi catre interior. Urmeaza
apoi tunica submucoasa si tunica mucoasa; tunica mucoasa este ciliata si ormeaza multe
cute.

Vascularizatie

Trompa este vascularizata de artera tubara externa ramura a arterei ovariene si de

artera tubara interna ramura a arterei uterine.
Venele tubare se indreapta spre venele ovariene si spre venele uterine.
Limfaticele se aduna in formatiuni colectoare superficiale si fac legatura cu
limfaticele ovariene.

Inervatie

Nervii provin din plexul ovarian si din plexul hipogastric inferior.

Ovarul (ovarium)

Ovarul este glanda sexuala a femeii in care se produc elementele sexuale numite
ovule si hormonii sexuali feminini.
Ovarul este un organ pereche (drept si stang).

Asezare

Ovarele sunt asezate in micul bazin, de o parte si de alta a uterului si rectului, sub
bifurcatiile arterelor iliace comune.

Configuratie extrena

Ovarul are forma de migdala, avand o lungime de 3-5 cm si o greutate de 4 8 g.

Ovarul nu este acoperit de peritoneu decat pe o portiune redusa.
Structura ovarului

Ovarul este acoperit de un epiteliu simplu epiteliul ovarian, sub care se gaseste o
tesatura conjunctiva, albugineea ovarului. Sub acest invelis se gaseste tesutul propriu al
ovarului in care se pot distinge substanta corticala si substanta medulara.
1. Substanta corticala este asezata in partea periferica a ovarului, sub epitelin
ovarian si albuginee. Ea este formata dintr-un tesut conjunctiv, care poarta denumirea de
storma conjunctiva. In grosimea sa se afla niste vezicule (foliculi).
 Foliculul este unitatea histofunctionala a ovarului. El se poate prezenta in stadii
diferite de dezvoltare.
Dupa ce ovocitul a fost eliminat din foliculul matur, celulele tecii interne se
inmultesc si patrund in interior, iar celulele granularei devin voluminoase, se incarca cu o
substanta galbena si umplu cavitatea foliculului. Aceasta noua formatiune se numeste
corp galben.
Existenta corpului galben este strans legata de existenta ovulului. Daca ovulul a
fost fecundat, incepand deci sarcina, corpul galben se dezvolta, atingand 2 3 cm in
diametru si ramane in stare de functionare 5-6 luni. Acest corp galben se numeste corp
galben gravid sau corp galben de sarcina. In a doua parte a sarcinii, el incepe sa
involueze, se transforma intr-un corp fibros, corpus albicans.
Daca ovulul nu a fost fecundat, corpul galben involueaza intr-un interval foarte
scurt de 11-12 zile si poarta numele de corp galben catamenial sau menstrual.
Dezvoltarea foliculului si a ovulului se face sub influenta foliculostimulinei,
produsa de hipofiza.
2. Substanta medulara se gaseste asezata in mijlocul ovarului si este inconjurata
de substanta corticala. Ea este formata dintr-un tesut conjunctiv fibros, foarte bogat in
vase sanguine si vase limfatice si din putine celule endocrine. De asemenea, se gasesc si
unele fascicule de fibre musculare netede, precum si terminatii nervoase.
Substanta medulara are rol in sustinerea si nutritia ovarului, precum si in secretia
hormonala.

Functia endocrina a ovarului

Pe langa functia de secretie externa (ovulatia), ovarul indeplineste si o importanta

functie de glanda endocrina.
Hormonii ovarieni influenteaza cresterea si nutritia organismului, precum si
dezvoltarea si activitatea organelor genitale, avand un rol deosebit in reglarea vietii
genitale a femeii.

Hormonii ovarieni

Ovarul produce doua categorii de hormoni:

a) Hormoni estrogeni
b) Hormoni progestationali

a) Hormonii estrogeni sunt secretati de celulele interstitiale ale foliculilor. Se cunosc

trei hormoni estrogeni:
- estradiolul
- estriolul
- estronul
 Estradiolul are o structura steroida si este considerat hormonul estrogen primar,
estriolul si estronul fiind forme derivate din acesta.
Estronul sau foliculina este un produs metabolic al estradiolului si o forma de
eliminare a estrogenilor. Se intalneste in sange, muschi si este mai activ decat estriolul.
Hormonii estrogeni mai sunt produsi de placenta la femeia gravida, de
corticosuprarenala si testicul.
b) Hormonii progestrationali progesteronul, pregnandiolul, pregnantriolul.
Progesteronul reprezinta hormonul progestational primar, ceilalti fiind produsi
metabolici si de eliminare ai acestuia. Progesteronul se intalneste in sange si mai poate fi
produs de placenta, corticosuprarenala etc.
El are rol in pregatirea mucoasei uterine in faza a doua a ciclului menstrual, pentru
vidarea ovulului.
Daca ovulul a fost fecundat, tot el este acela care asigura dezvoltarea oului si
formarea placentei.
Reglarea secretiei interne a ovarului se face de centrii hipotalamici, pe cale
neuroumorala, prin intermediul glandei hipofize. Aceasta produce hormonii gonadotropi
si hormonul lactogen.
Intre ovar si hipofiza sunt relatii de reciprocitate, intrucat si hormonii ovarieni
influenteaza la randul lor secretia hipofizei, in ceea ce priveste producerea de hormoni
ovarieni inhiba secretia hormonilor gonadotropi.

Vascularizatie

Ovarul este vascularizat de: artera ovariana ramura a aortei si de artera uterina
prin ramura ovariana.
Venele formeaza initial o retea, bulbul ovarian, care se aduna apoi intr-un pachet
plexiform, plexul pampiniform. De la acesta, vena ovariana din ovarul stang se varsa in
vena renala stanga, iar cea din ovarul drept, direct in vena cava inferioara.
Limfaticele formeaza un plex subovarian, care se aduna in 5-6 trunchiuri care
merg la ganglionii lombari, preaortici si lateroaortici din partea stanga.
Inervatie

Nervii ovarului vin din plexul renal si intermezenteric (aortic) si formeaza plexul
ovarian.

Ciclul menstrual

In timpul menstruatiei, mucoasa uterina sufera modificari importante. Astfel,

celulele corionului se inmultesc, mucoasa devenind mai ingrosata, vasele sangvine se
dilata, in special capilarele nervoase si apasa asupra epiteliului. Epiteliul se rupe si se
exfoliaza in cea mai mare parte a lui; vasele plesnesc si ele si are loc scurgerea de sange,
care dureaza 5-10 zile.
In ciclul menstrual deosebim trei faze:
 1. Faza menstruala sau menstruatia propriu-zisa apare in ultimele 5 zile ale ciclului
menstrual. Sangele menstruak este sarac in eritrocite, diluat si bogat in leucocite.
2. Faza proliferativa sau preovulatoare este cuprinsa intre a VI-a si a XIV-a zi a
ciclului menstrual; in aceasta faza are loc refacerea epiteliului mucoasei uterine.
3. Faza progestationala sau secretoare numita si perioada pregravidica este
cuprinsa intre a XV-a si a XXVIII-a zi a ciclului menstrual. In aceasta faza
endometrul ajunge la o grosime de 4-5 mm, iar capilarele se dilata foarte mult. In
felul acesta, endometrul este pregatit pentru fixarea ovulului.
Daca ovulul a fost fecundat (celula-ou), dupa ce videaza, se formeaza placenta;
daca nu, endometrul degenereaza si are loc expulzarea acestuia, odata cu hemoragia
menstruala. Inainte de aceasta, mamelele se tumefiaza, devenind dureroase si apar usoare
tulburari psihice (iritabilitate, nervozitate, dureri de cap, depresie). Ansamblul semnelor
premenstruale este cunoscut sub denumirea de molimen menstrual.

Ovulatia

Foliculul matur se apropie de suprafata ovarului, pe care il rupe si expulzeaza

lichidul folicular si odata cu el ovocitul; aceasta eliminare se numeste ovulatie.
Dupa ovulatie, in ovar raman fragmente de folicul matur rupt, din care se dezvolta
glanda endocrina temporara numita corpul galben, care va secreta progesteronul
(hormonul maternitatii).

Fecundatia

Prin fecundare se intelege unirea ovulului cu spermatozoidul. Aceasta se poate

face in orice loc al drumului parcurs de ovul de la ovar pana la uter; de obicei se petrece
in 1/3 externa a trompei. Pentru ca fecundatia sa aiba loc, trebuie ca spermatozoidul sa
ajunga in contact cu ovulul.
Dezvoltarea prenatala este de mare sensibilitate datorita dinamismului accentuat.
Stadiile dezvoltarii sunt urmatoarele:
- germene plein (MORULA) in prima saptamana
- germene cavilar (BLASTULA) in a doua saptamana
- embrion dupa saptamana a doua pana la sfarsitul lunii a doua
- fat neviabil de la sfarsitul lunii a doua pana la sase luni
- viabil de la sase luni la noua luni
 2. AVORTUL
Definitie: Se intelege prin avort, orice intrerupere a sarcinii, spontana sau
provocata, ce se efectueaza inainte de termenul la care fatul poate fi fiabil.
Clasificare:
Avortul poate fi:
A. Spontan cand se produce din cauze patologice, fara vreo manevra
sau medicatie avortiva.
B. Provocat:
a) Terapeutic fie cand starea sanatatii si a vietii femeii sunt
compromise prin evolutia sarcinii sau actul nasterii sau cand
sanatatea fatului este compromisa (parintii avand boli grave
transmisibile).
b) Provocat delictual (sau criminal), pedepsit de lege.
c) Provocat la cererea femeii, cand se efectueaza numai in
institutiile spitalicesti si numai in primele trei luni de sarcina.

AVORTUL SPONTAN
Definitie: Avorturile spontane constituie expulzarile spontane si involuntare ale
produsului de conceptie in primele sase luni de sarcina.
Mecanisme
Avortul spontan se produce prin urmatoarele mecanisme:
a) Oul moare si este expulzat ca un corp strain;
b) Fixarea oului este defectuoasa si fac ca el sa se decoleze si sa fie expulzat;
c) Contractilitatea uterului devine exagerata si oul se decoleaza si se elimina.

Etiologie

1. Cauze paterne anomalii ale spermatozoidului datorita batranetii, debilitatii generale,

infectiei cronice (sifilis, tuberculoza, malarie), intoxicatiilor cronice (alcoolism,
saturnism, morfina, nicotina).
- surmenajul fizic sau intelectual
- cauze constitutionale oligospermia
2. Cauze ovulare
- de origine fetala
- anomalii de dezvoltare a embrionului
- incompatibile cu viata
- de origine anexiala
 a) Mola hidratiforma este o entitate patologica ce se caracterizeaza prin
proliferarea trofoblastului si edemul stromei vilozitare. Mola hidratiforma poate fi
totala sau partiala. In mola totala sunt interesate vilozitatile coriale in totalitatea lor.
In mola partiala, modificarile sunt localizate.
In afara de cazurile de mola partiala a placentei, oul este in general expulzat intre
luna a IV-a si a V-a; expulzia se face uneori in masa, insa cel mai frecvent in fragmente si
poate dura cateva zile sau chiar saptamani.
b) Hidramniosul
Pe parcursul sarcinii, lichidul amniotic asigura fatului un oarecare aport de apa si
compusi minerali. Protejeaza mecanic fatul, ii permite efectuarea miscarilor active si
deplasarile. Evita comprimarea cordonului ombilical si impiedica ascensiunea germenilor
microbieni prin efectul sau bactericid. Asigura izolarea termica a fatului.
Hidramniosul determina distensia brutala a peretilor uterini si contractii
consecutive urmate de avort.
c) Sarcina gemelara
Merge rar pana la termen din cauza supradistensiei uterului.
Avortul este destul de frecvent, sapte din zece cazuri, datorita hidramniosului care
se asociaza sarcinii gemelare.
d) Nodozitati ale cordonului
Circulare stranse pot duce la moartea fatului prin avort.
Cauze materne reprezentate de cauze de mediu intern al organismului mamei:
- cauze de mediu extern
Cauzele materne pot fi: - traumatisme
- cauze locale
- cauze generale
Factorul Rh fiind cunoscuta actiunea nociva a izoimunizarii Rh asupra fatului, el
este considerat ca factor etiologic in unele avorturi spontane repetate.

Boli proprii graviditatii

Disgravidiile
In patogenia avorturilor prin disgravidii, un rol important il joaca tulburarile
corelatiilor neurohormonale, producerea celorlalte tulburari fiind secundare. Cercetarile
hormonale intreprinse in disgravidii arata urmatoarele: gonadotrofinele corionice sunt
mult mai crescute. In disgravidiile cu forme grave exista insuficienta foliculinica asociata
cu cea luteinica ce traduce un mare deficit placentar, unde terapeutica hormonala ramane
fara actiune. Insuficienta foliculinica apare prima, de unde importanta decelarii precoce.
Exista o ruptura a echilibrului endocrin intre foliculina si corticoizi care cresc foarte mult.
Interesul dozarilor hormonale este mare pentru diagnosticul precoce si evitarea
accidentelor. Tot in acest scop se efectueaza frotiuri vaginale pentru stabilirea indicelui
eozinofilic (I. E.), indicelui picnotic (I. P.).
 In cazurile netratate, avortul se produce prin trecerea de toxine prin filtrul
placentar care duce la moartea embrionului si prin deficit placentar grav.

Anatomie patologica
Elementele expulzate in timpul avortului au aspecte diferite dupa varsta sarcinii in
acel moment. Aceste elemente sunt examinate macroscopic si microscopic.
In primele saptamani avortul se face de obicei intr-un singur timp, adica embrionul
expulzat impreuna cu invelisurile sale .
In luna a II-a oul este de marimea unui ou de porumbel si poate fi expulzat in
intregime. Alteori este retinut corionul, iar invelisul nu este format decat din amnios.
In lunile III si IV, cand placenta este formata, avortul se efectueaza de multe ori in
doi timpi. Este eliminat intai fatul si apoi placenta si membranele.
In lunile a V-a si a VI-a, avortul se efectueaza intotdeauna in doi timpi. Cand fatul
moare, sufera o maceratie. Nu se usuca, deoarece lichidul amniotic, fiind in cantitate
mare, se resoarbe mai greu. Fatul se imbiba de seriozitate, se ramoleste, pielea se
decoloreaza, cavitatile seroase se umplu cu lichid serosangvinolent, viscerele sufera o
degenerescenta grasoasa. Modificarile incep dupa trei zile de la moartea fatului. Dupa opt
zile, imbibatia seroasa e foarte pronuntata, fetusul ia aspectul de fetus sangvinolent.
Dupa 30 de zile, devine o masa gelatinoasa.
Cand oul abortiv este retinut mai mult timp, placenta sufera alteratii speciale,
devine scleroasa sau ia un aspect slaninos.

A. Traumatisme
Avortul spontan poate fi produs de:
- un traumatism psihic puternic: spaima, durere puternica, emotie,
care determina pe cale reflexa o contractibilitate exagerata a
uterului si tulburari circulatorii in zona genitala;
- traumatisme fizice: - locale cand intereseaza direct zona genitala:
exces de raporturi sexuale, interventii pe colul uterin; - generale
cadere de la inaltime, eforturi fizice exagerate, trepidatii datorita
calatoriei cu diferite vehicule, acte de violenta, interventii
chirurgicale.
Acestea sunt considerate cauze de avort daca avortul se produce in cel mult una
pana la cinci ore de la traumatism.
B. Cauzele locale
Pot fi: 1. De origine uterina
2. De origine parauterina
1. Cauzele uterine pot fi datorate:
a) Alteratiilor mucoasei;
b) Alteratiilor miometrului;
c) Malformatiilor uterine;
 d) Tulburarilor de statica.
a) Alteratiile mucoasei uterine cuprind andometritele infectioase ce duc la fixari
defectuoase si fragile ale oului, cu decolari precoce sau insuficienta a schimburilor
fetoplacentare. Mai intalnim atrofii de mucoasa, datorita chiuretajelor violente ce duc la
aceleasi tulburari.
b) Alteratiile miometrului sunt reprezentate mai ales prin fibromioame.
Fibromioamele subseroase dau mai rar accidente. Fibromioamele intramurale sunt de
obicei multiple si impiedica extensibilitatea peretelui uterin. Fibroamele submucoase duc
la endometrita si sunt cauza cea mai frecventa a avorturilor.
c) Malformatiile uterine ca uterul bicorn, unicorn, didelf, se insotesc si duce la grad
de hipoplazie genitala, ceea ce duce la intreruperea sarcinii prin incapacitate de extensie a
uterului.
d) Tulburari de statica uterina retroversiunea si prolapsul uterin pot determina
intreruperea sarcinii, fie prin inclavarea uterului gravid in micul bazin, fie prin tulburarile
circulatorii si congestiile pelvine ce survin .
2. Cauzele parauterine pot fi determinate de tumori pelviene, care jeneaza
expansiunea uterului gravid.
C. Cauze generale
a) Boli infectioase:
- acute;
- cronice.
Bolile infectioase acute scarlatina, variola, febra tifoida, pneumonia si in special
gripa pot produce avrtul prin actiune toxica, tulburari de hematoza consecutive starii de
anorexie a mamei, hipovitaminoza C acuta de natura toxica, ce duce la moartea fatului.
Hipertermia poate duce la avort prin declansarea contractiilor uterine.
Bolile infectioase cronice incriminate sunt:
- sifilisul, constituind cauza de avort doar pentru 2-5 % din cazuri;
spirocheta trece bariera placentara inainte de luna a IV-a si avortul se produce prin
leziunile ce le determina in anexele oului. Dupa luna a VI-a, spirocheta trece in circulatia
fetala si poate da: flebita a cordonului cu jena circulatoare consecutiva si septicemie
spurala, cu siderarea tuturor organelor, ce duce la moartea fatului.
- paludismul, produce avortul prin hipertermie, stare toxica, tulburari in
metabolismul vitaminei C.
- tuberculoza, este o cauza mai rara de avort.
Cand starea de anorexie a mamei este foarte avansata, se produce avortul prin
anorexie.
b) Intoxicatiile exogenice:
- acute;
- cronice.
Intoxicatiile acute produc avortul prin starea toxica grava pe care o produc
mamei.
Intoxicatiile cronice cele mai frecvente sunt: alcoolismul, saturnismul, nicotina.
Avortul se produce datorita alteratiilor organice materne ca: insuficiente de hematoza.
 In alcoolism alcoolul trece usor si repede de la mama la fat.
Tabagismul este un factor important de avort la lucratoarele din fabricile de
tutun, de aceea se recomanda intreruperea lucrului in timpul sarcinii.
Saturismul- fie ca exista la tata sau la mama, produce avortul la trei din patru
cazuri.
Plumbul traverseaza placenta si impregneaza ficatul, rinichiul si creierul fatului.
c) Discrazii si boli organice cronice
1. Diabetul- tratamentul cu insulina face ca femeile tinere sa suporte
sarcina. Totusi, problema nu este inca rezolvata complet. Fatul
moare prin anoxie si hiplogemie datorita hipertrofiei
endopancreasului. Mama prezinta un dezechilibru al hormonilor
sexuali de sarcina, cu insuficienta foliculino-progesteronica si o
crestere a gonadotrofinelor coriale. Se constata alterari vasculare
uterine si plancetare, cu o hipermaturare a placentei.
2. Anemia prenicioasa are o influienta proasta asupra produsului de
conceptie si este, la randul ei, agravata de sarcina.
3. Cardiopatiile avorturile in afectiunile cardiace sunt mult mai
reduse decat se credea; 80% dintre cardiace nasc feti viabili.
Mecanismul avortului se explica prin : staza venoasa ce determina
o stare congestiva a endometrului, hemoragie in caduca si anoxie
fetala.
4. Nefritele sunt o cauza destul de frecventa de avort prin leziunile
hemoragice la nivelul uterului, hemoragiile placentare si
retroplacentare. Placenta are aspectul placentei albuminurice cu
infarcte multiple , restrangand mult campul de hemostaza
placentara.
5. Stari de debilitate,surmenaj, subalimentatie- echilibrul nutritiv este
indispensabil unei bune evolutii a sarcinii. Carentele de proteine,
fier, calciu, fosfor- pot determina avortul sau nasterile premature cu
debile congenitale.
6. Hipovitaminozele- carenta de vitamine si proasta lor utilizare pot
produce avortul prin repetitie:
a) Vitamina A carenta ei produce o metaplazie a epiteliului cilindric
care devine plat, placenta se dezlipeste si provoaca avortul;
b) Vitamina C joaca un rol important in fenomenele de crestere a
embrionului si de sinteza a progesteronului;
c) Vitamina E- in lipsa ei ,dezvoltarea fatului este intarziata, survine
moartea si necrobioza lui. Mecanismul de producere al avortului
prin carenta de vitamina E se explica prin legatura stransa intre
vitamina E, colesterol, foliculina si progesteron.
d) Vitamina K carenta ei duce la hemoragii retroplacentare, care
determina avortul prin anoxie.
 e) Vitamina B carenta sei este socotita de asemenea o cauza de
avort.
d) Tulburari endocrine
Constituie incontestabil o cauza de avort spontan.
Avortul endocrin are unele particularitati : expulzia oului se produce in primele
luni de sarcina, fara a se gasi o leziune locala sau cauza generala decelabila. Aici intervin
dezechilibrele hormonale diverse, insa predomina tulburarile in domenoil elaborarii si al
metabolismului hormonilor gonadotropi si al steroizilor.
Hipofiza- este in stransa legatura cu sistemul endocrin al glandelor sexuale feminine,
SNC avand rol hotarator in reglarea functiilor lor.
Tiroida- insuficienta tiroidiana este o cauza frecventa de avort. In hipertiroidism
putem avea expulzia sau resorbtia oului prin actiunea excesului de extract tiroidian asupra
corpului galben, sau datorita cresterii metabolismului bazal.
Suprarenala- corticosuprarenala are o sectiune plurivalenta: steroizi specifici
(corticoizi), estrogeni, progesteroni.Orice ruptura a cestui echilibru antreneaza o
amenintare de avort. Intr-o sarcina normala, cei doi steroizi sexuali intervin cu o sinergie
de actiune, precum si prin mecanisme antagonisme.
Excesul de progesteron a fost considerat inofensiv datorita proprietatilor hormonului
luteinic, care are o actiune fixatoare asupra oului si inhiba contractiile uterine.
Excesul de estrogeni se crede ca poate provoca avortul cu cat sarcina este mai tanara,
printr-o actiune toxica asupra oului sau asupra placentei si o actiune stimulenta asupra
contractilitatii uterului. Deficienta functiei luteinice traduce o deficienta placentara si nu
este decat un element al unui dezechilibru hormonal mai complex , pe care il intalnim in
diferite stari patologice ale sarcinii.

3. Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale

pacientei cu avort spontan
Din punct de vedere al simptomatologiei deosebim:
A. Iminenta de avort
B. Avortul in evolutie.

A. Iminenta de avort
In aceasta faza apar:
- pierderi de sange
- dureri lomboabdominale
- cand oul este mort- disparitia fenomenelor subiective ale sarcinii
- la examenul local gasim modificarile uterului gravid, colul este inca inchis,
avortul nu este inca inceput.
B. Avortul in evolutie
In acest stadiu :
 - durerile devin intense
- durerile au caracter de colica uterina, intermitente
- local, gasim modificari ale colului , care ne arata ca avortul este in curs de
efectuare
- colul se deschide pentru a permite expulzia oului.
Aspectul clinic general difera intr-o oarecare masura dupa vaesta sarcinii la care se
produce avortul.
In prima luna apare ca o menstruatie intarziata, mai abundenta , cu eliminari de resturi
de caduca, sau cheaguri, cu dureri.
In luna a doua , durerile iau caracter net al contractiilor uterine dureroase,
intermitente. Hemoragiile sunt mai intense. La examenul obiectiv gasim un ulcer
globulos ce prezinta alternativ contractii puternice. Colul ramolit se intredeschide, fara a
se scurta. Oul este expulzat de obicei intr-un timp .
In lunile a III a si a IV a avortul se efectueaza de obicei in doi timpi. Sub influienta
contractiilor uterine, colul se scurteaza, apoi se deschide, lasand sa bombeze polul
inferior al oului. Fatul este expulzat intr-un timp.
Expulzia anexelor urmeaza dupa un interval mai mult sau mai putin indelungat.
Retentia anexelor este foarte frecventa in lunile a V a si a VI a , expulzia se face in doi
timpi, delivrenta producadu-se in primele doua ore.
Un avort clinic mai deosebit il poate lua si avortul gemelar. Sarcina poate uneori
continua un timp mai mult sau mai putin indelungat dupa epulzia primului embrion.
Avortul are loc in doua reprize.
Problemele pacientei
1. Alterarea confortului fizic :
- contractii uterine dureroase
- dureri abdominale
2. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala
3. Oboseala- manifestata prin lipsa de energie obisnuita, nevoia de somn.
4. Alterarea confortului- datorita eliminarilor vaginale
5. Anxietate
- datorita pierderilor de sange
- datorita contractiilor uterine
6. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorata imobilizarii la pat
7. Sentimenr de neputinta- datorita lipsei cunoasterii starii sale de sanatate
8. Dificultate in a indeplini activitati recreative datorita durerii, slabiciunii
(oboselii)
9. Perturbarea imaginii de sine datorita dificultatii de adaptare la
modificarea aparuta
 4. Complicatii. Prognostic
Complicatii
Sunt mult mai rare ca in avortul delictual .
Se clasifica in :
1) Complicatii imediate
2) Complicatii precoce
3) Complicatii tardive

1) Complicatiile imediate
Cand oul este deschis de mai multa vreme poate surveni infectia intraovulara.
Bolnava prezinta :
- frisoane cu ridicarea temperaturii
- puls accelerat
- pierderi sangvinolente fetide in tot cursul travaliului de avort
Daca expulzia se face repede , inainte ca bariera endometrului sa fie trecuta si daca nu
raman resturi sau daca acestea sunt evacuate la timp, printr-o terapeutica proprie, totul
reintra in ordine dupa efectuarea avortului.
O alta complicatie ce poate surveni in cursul dezlipirii oului este hemoragia grava ce
duce la anemie intensa.
Rareori insa este atat de abundenda, incat sa omoare bolnava.
2 ) Comlicatii precoce
Prebuie semnalat printre complicatiile ce pot surveni imediat dupa expulzie , socul.
Acesta este insa mai putin grav decat socul postpartum.
Retentia anexelor este complicatia cea mai frecventa post avortum, ea fiind de
obicei cauza tuturor celorlalte complicatii precoce si tardive.
Uneori expulzarea anexelor se face incomplet, o parte din ele fiind retinuta in
cavitatea uterina. Astfel sunt : retentia de caduca, retentiile de membrane, retentiile
cotiledonare. Cand placenta este retinuta in totalitate , ea poate fi aderenta in intregime,
aderenta partial sau decolata in intregime si retinuta numai printr-un spasm al
musculaturii uterine.
Complicatiile precoce care decurg din retentia anexelor sunt:
- hemoragiile
- infectiile
Hemoragiile pot fi foarte importante in cazurile de decolari incomplete ale placentei
cu retentia ei totala. In cazurile de retentie partiala a anexelor , hemoragiile se prelungesc
cu mai putina intensitate in zilele ce urmeaza expulziei.
Infectiile iau de obicei forma endometritei si pot evolua spre oricare forma de
infectie de tipul infectiilor post partum ( anxietate, pelviperitonite).
3. Complicatii tardive
Majoritatea acestora sunt deasemenea o consecinta a retentelor.
Astfel sunt:
 - hemoragiile secundare, de obicei nu prea abundente, dar continue si
prelungite, intrerupte de puseuri monoragice
- endometitele cronice, cu uter mare, dureros, de obicei cu
retroversie uterina
- anexite cronice
- polipii placentari, formati din resturi placentare organizate
- corioepiteliomul, prin degenerescenta maligna a resturilor ovulare.
O alta serie de complicatii tardive sunt datorate unei terapeutici defectuase. Astfel
sterilitatea , amenoreea, stenoza de col pot fi considerate consecintele unui chiuretaj
defectuos.
Pronostic
Pronosticul matern este favorabil in avorturile spontane.
Depinde de tratamentul instituit si deci de posibilitatea de a evita complicatiile.
Pronosticul sarcinilor ulterioare in cazurile de avorturi repetate .
Evitarea avorturilor repetate depinde de stabilitatea etiologiei avortului si instituirea
tratamentului adecvat.

Diagnostic
Stabilirea diagnosticului de avort spontan presupune :
1. Stabilirea diagnosticului pozitiv
2. Stabilirea diagnosticului diferential
3. Stabilirea diagnosticului etiologic

!. Diagnosticul pozitiv
Pierderile de sange, durerile uterine intermitente, survenind la femei cu intarziere de
menstruatie si fenomene neurovegetative de sarcina ne fac sa ne gandim la un avort.
Cand interogatoriul nu ne poate lamuri suficient asupra semnelor subiective de sarcina
cercetarea semnelor obiective si mai ales examenul genital ne vor da elemente
pretioase diagnosticului. La examenul genital gasim intradevar un uter mare,
globulos, contractandu-se intermitent , un col inmuiat, deschia, cand avortul este pe
cale de efectuare.
2. Diagnosticul diferential
Trebuie eliminate intai bolile care prezinta atat semne de sarcina , cat si dureri si
metroragii.
a) scarcina extrauterina se poate elimina constatandu-se ca nu
exista vreo tumoare sau tumefactie latero-uterina
b) mola hidratiforma este careacterizata prin volumul uterului
mai mare decat varsta sarcinii si eliminarea de vezicule
moarte. Hemoragiile avortului spontan pun problema
diagnosticului hemoragiilor genitale.
c) Hemoragiile de cauza generala se elimina prin boli
infectioase acute si cronice, boli hepatice, cardiopatii, diateze
 hemoragice. In acest caz examenul genital nu releva nimic
deosebit.
d) Hemoragiile starilor congestive pelviene se datoresc:
- proceselor inflamatorii ( apendice, anexite);
- deviatiilor uterine;
- tumorilor pelviene.
e) Hemoragii prin leziuni uterine fibrom, adenocarcinom,
polipi, scleroza uterina si leziuni inflamatorii ale uterului
(tuberculoza)
f) Hemoragiile de origine ovariana, hemoragii prin hipersecretie
de foliculuina. Prin chiuretaj ne dam seama ca scoatem o
mucoasa si nu resturi de placenta.
g) Avortul delictual provocat- greutate constanta in faptul ca
femeile nu marturisesc tentative de avort. In afara de semnele
de traumatism pe care le-am putea gasi pe uter sau organismul
fetal, in afara de accidentele toxice caracteristice ingerarii de
substante presupuse abordive, nu existas semne obiective
sigure care sa ne permita sa afirmam ca avortul este provocat.
3. Diagnosticul etiologic
Permite instituirea unui tratament curativ si preventiv logic si eficace:
- examenul spermei tatalui ne permite sa decelam defectuozitati de
germeni;
- examenul general al mamei ne permite sa depistam cauzele de
ordin local sau general care ar fi putut juca un rol in determinarea
avortului;
- examenele de laborator- reactia Bordet- Wassermann, examenul
urinii, ureea in sange, glicemia- pentru depistarea sifilisului,
nefritelor respectiv diabetului.
Se fac determinari hormonale pentru depistarea avorturilor endocrine precum si dozari
ale vitaminei C.
Se poate doza vitamina C in sange si in urina, precum si factorul Rh al parintilor,
cautarea de aglutinine in sangele matern ajutandu-ne sa stabilim si rolul
incompatibilitatilor Rh in etiologia avortului.

5.Participarea asistentei la acte de investigatie

In urma interviului cu gravida , a examenului clinic e posibil sa se intrevada o evilutie
complicata a sarcinii, ceea ce presupune examene paraclinice complexe. Exploatarile
sunt alese de catre medic in functie de informatiile ce trebuiesc obtinute.

1. Teste de sarcina si dozari hormonale

Permit diagnosticul de sarcina cand amenoreea nu este edificatoare sau examenul s-a
facut prea devreme.
Testele pun in evidenta gonadotrofinele secretate de corion si de placenta, existente in
circulatia materna si care se elimina prin urina. Depisteaza prezenta sarcinii precoce
intre 2 si 10 zile de la intarzierea ciclului.
Dozarea gonadotrofinelor
- se poate face in primele 10 zile
- au rol deosebit in primul trimestru de sarcina
Dozarea steroizilor ( estrogeni totali si pregnandiol)
- se elimina prin urina
- cresterea in trimestrul 1 arata activitatea corpului galben de sarcina
- in ultimele 3 luni pune in evidenta suferinta fetala atunci cand
curba nu este ascensionala sau marcheaza o scadere brutala

2. Examene radiografice
Pentru a evita riscul de iradiere este bine ca orice femeie sa faca radiografia , daca are
nevoie , in prima parte a ciclului.
Iradierea in timpul sarcinii mai ales la inceput creste riscul de mutatie genetica sau
favorizeaza la copil o homeopatie maligna.
Radiorafia :
- se face rar, fiind inlocuita cu ecografia;
- poate depista: deflectarea calului, punctele de osificare fetala
( maturitatea fatului)
Radiopelvimetria permite studierea bazinului matern, masoara dimensiunile.

3. Examenele endoscopice
Celioscopia :
- poate depista o anomalie la nivelul uterului si anexeloe;
- se face in sarcina ectopica, decsopera locuri asociate sarcinii.
Aminoscopia:
- consta in vizualizarea polului inferior al oului putand traversa chiar
membranele, apreciind cantitatea lichidului amniotic.
Lichidul amniotic normal- este clar , transparent cu flocoane de vernix
- patologic este galben sau verde in suferinta fetala
- brun rosu fatul este mort, macerat

4. Examen cu ultrasunete
Ultrasunetele sunt unde sonore cu frecventa superioara celei ce poate fi perceputa cu
urechea normala. Fascicolul sonor traverseaza tesuturile si se reflecta partial pe
interfata a doua structuri diferite transformandu-se in semnal sonor sau luminos.
Detectarea BCF la femeile obeze in caz de suspiciune de fat mort, vitalitatea fatului
este cercetata rapid.
Ecografia- vizualizeaza pe ecran uterul si continutul sau: placenta, cavitatea ovulara ,
fatul.
In cursul primelor luni : - confirma precoce sarcina
- vitalitatea afirmata prin activitatea cardiaca ritmica spre 8
saptamani
- depistarea sarcinilor multiple;
- determinarea varstei sarcinii prin masurarea sacului
gestional;
- evalueaza prognosticul in fata unei sarcini cu amenintare de
avort;
- stabileste diagnosticul de sarcina molara.
Dupa luna a doua : - localizeaza placenta;
- permite biometria fetala ( masurarea diametrelor cranian, toracic
si abdominal
- evidentiaza malformatii care schimba conduita obstetricala.

5. Amniocenteza
Lichidul amniotic poate fi studiat punand in evidenta celulele de origine fetala,
compozitie chimica sau enzimatica.
Indicatii : - supravegherea sarcinii cu Rh negativ. Prezenta bilirubinei arata un
pronostic rezerva
- depistarea semnelor de suferinta fetala in sarcina patologica prin
cercetarea meconiului sau dozarea gonadotrofinelor.

6) Studierea ritmului cardiac

Se poate face intermitent cu ajutorul stetoscopului sau se inregistreaza continuu.
Normal 120-160 / minut.

6. Participarea asistentei la acte de tratament

Tratamentul avorturilor spontane are urmatoarele obiective:
1. Tratamentul preventiv al avorturilor repetate;
2. Tratamentul curativ al iminentei de avort;
3. Tratamentul avorturilor in evolutie;
4. Tratamentul avortului incomplet;
5. Tratamentul complicatiilor.

1. Tratamentul preventiv
Tratamentul preventiv are la baza stabilirea cauzei avortului repetat.
 Referitor la deficientele materne locale trebuie tratate endometritele infectioase,
fibroamele, polopii, tumorile pelviene. Hipoplazia uterina, prin deficienta foliculara,
trebuie sa i se aplice tratamentul hormonal, iar modificarile de statica uterina trebuiesc
corectate chirurgical.
In legatura cu cauzele materne de ordin general, trebuie decelate si tratate infectiile
cronice : sifilis, paludism, infectiile de focar.
In cazul intoxicatiilor cronice profesionale la lucratoarele din tipografii, fabrici de
tutun, in momentul unei sarcini se recomanda a se schimba felul de munca.
Tratamentul cu vitamine se recomanda in avitaminoze:
- vitamina E se administreaza ori de cate ori cantitatea de tocoferol
din sangele gravidei scade sub 400g %;
- vitamina C- se recomanda mai ales gravidelor cu varsaturi
prelungite de sarcina, care duc la carenta de vitamina C.
Tratamentul avortului endocrin urmareste corijarea dezechilibrului hormonal. Se poate
face cu Dietilstilbesterol:
- intre saptamana a IV a si a XV a , la fiecare doua saptamani se creste doza cu 5 mg pana
se atinge cifra de 25 mg;
- intre saptamana a XV a si a XXXVI a se va creste doza saptamanal cu 5 mg. Aici,
tratamentul inceteaza brusc pentru a se produce curba exacta ce se petrece in sarcina
normala.
Tratamentul trebiue continuat tot timpul sarcinii pentru a nu surveni ulterior alte
accidente gravidice, chiar daca rezultatele sunt imediat favorabile. Pentru ca tratamentul
sa fie eficace se cere ca alterarile tisulare sa nu fie ireversibile, ca celulele ce secreta
hormonii steroizi sa fie inca capabile de a functiona.
Administrarea de Progesteron se poate asocia fie pe cale parenterala, fie prin grefare de
cristale sub piele, pentru a obtine un efect continu si prelungit. Este recomandata
asocierea cu vitamina C, care favorizeaza sinteza progesteronului.
Administrarea de Hormon tiroidian a dat rezultate bune in cazurile cu metabolism
deficient.
Ca masura de igiena generala, la femeile cu predispozitie la avort, se recomanda evitarea
traumatismelor fizice si psihice.

2. Tratamentul curativ al iminentei de avort

Este indicat a nu se opune avortului cand acesta este inevitabil, cand viabilitatea oului
este redusa si cand avortul este util mamei ( in cardiopatii, nefrite, varsaturi).
In celelalte cazuri cautam a-l impiedica prin calmarea contractiilor uterine si pe cat
posibil , aplicarea unui tratament etiologic.
In acest sens se recomanda:
- repaos la pat;
- administrarea de sedative si spasmolotice;
- medicatia reechilibrata a activitatilor nervoase superioare ( bromura de sodiu asociata cu
cofeina);
- administrarea de decongestionate;
- tratamente etiologice (antisifilitic, vitaminic, endocrin) in raport cu cauza stabilita.

3. Tratamentul avortului in evolutie

Dupa expulzia spontana este bine sa se faca intodeauna un control instrumental,
deoarece retentiile de resturi sunt aproape o regula.

4. Tratamentul avortului incomplet

Cand exista o retentie totala sau partiala a anexelor, trebuie sa intervenim pentru a
evacua cavitatea uterina sub protectie de antibiotice.

5. Tratamentul complicatiilor
Complicatiile cele mai frecvente sunt hemoragiile si infectiile.
Hemoragiile , pentru a putea oprite, trebuie evacuat imediat continutul uterului, fie ca
hemoragia survine in cursul evolutiei avortului , fie dupa efectuarea acestuia.
Starile de anemie grava ce urmeaza de obicei hemoragiilor se combat prin : transfuzii,
analeptice cardiace.
Starile de anemie cronica ce se instaleaza uneori se trateaza prin: extracte de ficat,
fier, vitamina C , transfuzii mici si repetate.
Cand infectia n-a trecut de bariera uterina, cand este vorba de o infectie intraovulara
sau de retentie de resturi infectate, tratamentul consta in evacuarea cat mai rapide a
cavitatii uterine, completata de un tratament cu antibiotice sau chimioterapice. Dupa
interventie apar uneori un frison si o ascensiune termica, dar scaderea temperaturii
survine rapid in zilele ce urmeaza si totul reintra in normal.
In cazurile de infectie propagata sau generalizata de tipul infectiilor puerperale,
anexitelor, pelviperitonitelor, flegmonului ligamentului larg, septicemiei, tratamentul se
bazeaza pe antibiotice in doze mari, vaccinoterapie, transfuzii, interventii chirurgicale
( colpotomie in supuratiile pelviene accesibile prin fundurile de sac vaginale ,
laparatomie si drenaj in peritonitele generalizate).
Socul post avortum, complicatie mai rara, beneficiaza de terapeutica socului general:
seruri analiptice cardiace, transfuzii cu sange, oxigenoterapie, novocaina in stadiul de soc
compensat.
Pentru prevenirea avortului spontan si pentru evitarea complicatiilor , cand avortul se
produce, medicul ajutat de asistenta va duce o intensa munca social-educativa.
Se va insista asupra urmaririi sarcinii de la inceputul ei, pentru evitarea avortului, precum
si asupra instituirii tratamentului porecoce pentru evitarea complicatiilor hemoragice si
septice ce pot surveni, odata avortul electuat.
Masurile de profilaxie a avortului spontan sunt de cea mai mare importanta, fiind foarte
necesara depistarea la timp a cauzelor de mediu intern sau extern al mamei care ar
determina intreruperea de sarcina.
 7.Educatia pentru sanatate
Educatia este un proces interactiv ce favorizeaza invatarea.
Scopul- cuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea , de a ajuta persoana
sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital
la domiciliu .

Profilaxia primara
- se adreseaza intregii populatii pentru indepartarea factorilor predispozanti, legati de
alimentatie : reducerea consumului de alcool, tutun, cafea, mancaruri grase;
- gravida trebuie : - sa evite mirosurile neplacute care-i determina greata, sa manance
5 mese pe zi , in cantitati mici, bogate in proteine (branza, lapte,
oua) ;
- sa bea suficient, mai ales apa minerala;
- sa consume alimente bogate in vitamine si fier
- sa incerce sa ia 50-100 mg/zi de vitamina B6 dupa mese, deoarece
reduce greata;
- sa manance dimineata (la trezire), iaurt,branza,sa bea sucuri sau
lapte pentru a scadea starea de greata;
- sa evite miscarile bruste;
- sa faca plimbari in aer liber, ami ales dupa mese;
- sa nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fara sa
consulte medicul.
Indepartarea stresului asistenta face:
- evaluarea starii psihice a gravidei pentru depistarea stresului;
- evaluarea activitatilor desfasurate de gravida la locul de munca (efort
fizic, ortostatism, stres) si in gospodarie;
- recomanda gravidei mai multa odihna, sa si schimbe daca este posibil
locul de munca sau sa i se faca unele inlesniri, eventual un dialog cu sotul, cu membrii
familiei;
- recomanda gravidei sa nu renunte la relatiile sociale, sa mentina legatura
cu prietenii, sa participe in continuare la activitatile pe care le prefera.
Pot aparea scurgeri vaginale mai abundente (leucoree)
- asistenta linisteste gravida, explicandu-i ca in timpul sarcinii, cresterea
secretiei este normala;
- instruieste gravida sa pastreze o igiena locala prin spalare externa cu apa
si sapun, pudrarea cu talc la cele care transpira, sa foloseasca tampoane dupa uscare;
- asistenta atrage atentia gravidei sa nu faca irigatii vaginale, sa se prezinte
la medic daca scurgerea este abundenta, purulenta, iritanta, urat mirositoare;
- instruieste gravida sa-si spele regiunea anala dupa fiecare scaun, iar
stergerea cu hartie igienica sa se faca dinspre vulva spre anus si nu invers.
Poate sa apara alterarea activitatii sexuale
 - asistenta linisteste gravida si sotul in legatura cu modificarile in relatiile
sexuale, care pot fi depasite si viata sa-si urmeze normal cursul;
- sfatuieste cuplul ca buna comunicare este esentiala, este necesara
tandretea si linistea gravidei.
Putem intalni cefaleea.
- asistenta linisteste gravida explicandu-i ca aceste simptome sunt
temporare si pot fi combatute;
- sfatuieste gravida sa se odihneasca mai mult, sa desfasoare activitati care
o relaxeaza;
- sa evite perioadele lungi fara hrana.
Pot aparea contractii uterine
- asistenta linisteste gravida, explicandu-i ca asemenea contractii sunt
normale, sunt o caracteristica a uterului gravid;
- sfatuieste gravida sa se odihneasca, sa stea culcata pe partea stanga, sa
faca plimbari usoare actiuni care reduc contractiile.
Dereglarea digestiei
- asistenta sfatuieste pacienta sa consume o alimentatie echilibrata, sa-si
controleze cresterea in greutate;
- sfatuieste pacienta sa manance putin dar mai des, sa evite emotiile in
timpul mesei.
Perturbarea somnului
- asistenta sfatuieste gravida sa evite stimulentele: ceai, cafea, cola inainte
de culcare;
- sa doarma cu toracele usor ridicat pentru a putea respira mai bine (sa evite
dispneea);
- sa faca o scurta plimbare inainte de culcare
- sa nu consume somnifere

Profilaxia secundara

- se adreseaza pacientei cu avort spontan si urmareste aparitia unor complicatii: infectia

intraovulara, hemoragie grava ce poate duce la anemie intensa, soc.
Educatia sanitara este eficienta atunci cand pacienta este constienta ca trebuie sa
respecte regimul alimentar si tratamentul prescris.

Profilaxia tertiara

- persoanele cu avort spontan sa respecte regimul alimentar si regimul in ceea ce priveste

efortul depus.
Evitarea avorturilor repetate depinde de stabilirea etiologiei avortului si instituirea
tratamentului adecvat. Profilaxia tertiara se refera la reintegrarea sociala a persoanelor,
revenirea la activitatile zilnice desfasurate inaintea producerii avortului.
 CAPITOLUL II

Plan de ingrijire al pacientelor cu avort spontan

 Cazul I

1. Culegerea datelor
1.1 Date privind identitatea pacientei:

Date fixe:
- Nume si prenume: S.G.
- Varsta: 35 ani
- Sex: feminin
- Religie: ortodoxa
- Nationalitate: romana
- Stare civila: casatorita
- Ocupatie: invatatoare
Date variabile:
- Domiciliul: Ploiesti, Judetul Prahova, Strada Cameliei Nr. 13, Bl. 29,
Ap. 6
- Locul de munca: Scoala Generala nr. 14 Ploiesti
- Conditii de viata: Bune
- Mod de petrecere a timpului liber: majoritatea timpului liber si-l petrece in
natura (la padure, la munte)

1.2 Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice:
- greutate: 65 kg
- inaltime: 1,60 m
- grup sangvin: 0
b) Limite senzoriale:
- alergii: nu prezinta fenomene alergice
- proteze: nu prezinta proteze
- acuitate vizuala: buna
- acuitate auditiva: buna
- somn: usor agitat
- mobilitate: buna
- alimentatie: nemodificata
- eliminari:
- tranzit intestinal normal
- mictiuni fiziologice nedureroase
- sangerare vaginala cantitativa
c) Antecedente heredo-colaterale: - suflu sistolic
d) Antecedente personale fiziologice:
- menarha la 12 ani
 - ciclu regulat
- flux normal 4 zile
-N=0
- A= 0

1.3 Informatii legate de boala:

a) Motivele internarii:
- sarcina luna a III-a
- sangerare vaginala
b) Istoricul bolii:
Pacienta semnaleaza sangerare vaginala de aproximativ 2 h cantitativ si se prezinta
la ginecolog.
Se stie cu fibrom uterin 0,5 cm din martie 2003.
S-a facut tratament ambulatoriu: No-spa-foile; Diazepam tablete; Scopantil
supozitoare.
T0 = 360 C
T.A. = 110 / 60
c) Diagnostic la internare:
- sarcina 13 saptamani
- avort in curs
d) Data la internare: 18.05.2007, ora 0.20
e) Examinari pe aparate:
Examen clinic general
- Facies - palid
- Tegumente - palide
- Sistemul ganglionar - normal
- Sistemul muscular - normal
- Sistemul osteo articular - integru
- Aparatul respirator - normal
- Aparatul cardio vascular:
- cord in limite normale
- zgomote cardiace prezente
- Aparatul digestiv:
- apetit usor diminuat
- tranzit intestinal normal
- Ficat, cai biliare, splina in limite normale
- Aparatul uro genital:
- loje renale libere
- mictiuni fiziologice nedureroase
- Sistemul nervos - echilibrat
- Organele de simt orientate in timp si spatiu
Probleme actuale: Sangerare vaginala evoluata.
 Col lung cu orificiul extern intredeschis, cu fragment tisular in aria colului.
Nodul fibromatos al uterului, situat pe peretele anterior.
Probleme potentiale: poate apare infectia, hemoragie grava.

2. Analiza si interpretarea datelor

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Manifestari de independenta

- Frecventa respiratiei = 16-18 r/min

- Amplitudinea respiratiei = profunda
- Respiratie ritmica
- Tipul respiratiei = costal superior
- Mucoasa respiratorie umeda
- T.A. = 115-140/75-90 mm Hg

Manifestari de dependenta

- Modificarea amplitudinii respiratiei = respiratie superficiala

- T.A. usor modificata = 110/60
- Tegumente modificate = reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii.

Surse de dificultate
- Sangerare
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Suparari psihice

2. Nevoia de a bea si a manca

Manifestari de independenta

Cavitatea bucala:
- dentitie buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
Masticatia: usoara, eficace
Reflex de deglutitie: - prezent
Digestie:
- lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare:
- programul meselor (3 mese si 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
Apetit: - pofta de mancare
Hidratare: - consum de lichide in functie de nevoie

Manifestari de dependenta

- Dificultate de a se alimenta si hidrata corespunzator

- Tegumente uscate, pierderea elasticitatii
- Consum redus de lichide si saruri minerale

Surse de dificultate

- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere

3. Nevoia de a elimina
Manifestari de independenta

Menstra:
- ritmul la 28-35 zile
- durata 3-5 zile
- aspectul mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu
coaguleaza
- culoare rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis
- cantitate 50-200 g
- mirosul - dezagreabil
- evolutia fara dureri, usoara jena fiziologica

Manifestari de dependenta
- Sangerare vaginala accentuata cantitativ.

Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Procese infectioase
- Avort

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura

Manifestari de independenta
Postura adecvata:
- In picioare:
- capul drept inainte
- spatele drept
- bratele pe langa corp
- soldurile, gambele drepte
- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba
- Sezand:
- corpul drept
- spatele drept, rezemat
- bratele sprijinite
- coapsele orizontale
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea
- Culcat:
- decubit dorsal
- decubit lateral stang sau drept
- decubit ventral

Manifestari de dependenta
- Postura inadecvata
- Imobilizare la pat
- Restrictii in a se mobiliza

Surse de dificultate
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva

5. Nevoia de a dormi si de a se odihni

Manifestari de independenta
Durata somnului: 7-9 ore
Somnul:
- regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi
- vise agreabile, placute

Manifestari de dependenta
Dificultate de a se odihni:
- Fata palida, exprima tristete
- Ochii - incercanati
- T.A. tendinta de scadere a valorii normale
- Aspectul tegumentelor - palide
- Stare psihica plictiseala, apatie
- Astenie scaderea fortei musculare

Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
- Spitalizare

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Manifestari de independenta
- Semnificatia vesmintelor sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup
social, profesional, cultural, religios
- Alegerea personala vesminte alese dupa gust si circumstante
- Sortarea vesmintelor:
- adecvate functiilor psihologice
- in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei
personale
- Calitatea vesmintelor:
- adecvate climatului
- adecvat statutului socio-cultural
- Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare: mobilitate articulara, tonus
muscular, maturitate psiho-motorie

Manifestari de dependenta
- Dezinteres fata de tinuta sa vestimentara
- Acces de melancolie

Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Pierderea imaginii de sine
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite

normale
Manifestari de independenta
- Temperatura corporala: 36-37 0C
- Piele:
- culoare roz, temperatura calduta
- transpiratie minima
- Temperatura mediului ambiant: 18-25 0C

Manifestari de dependenta
- Pacientele nu prezinta manifestari de dependenta

8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si

mucoasele
Manifestari de independenta
Par lungime, suplete, stralucire
Urechi configuratie normala, curatenie
Nas mucoasa umeda, fose nazale libere
Cavitate bucala:
- dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa bucala umeda si roz
- gingii roz si aderente dintilor
Unghii curate, taiate scurt, culoare roz
Piele curata, neteda, catifelata, pigmentata normal
Deprinderi igienice:
- baie, dus
- spalarea dintilor
- spalarea parului
Manifestari de dependenta
Dificultate de a-si acorda ingrijiri igienice
Hipermenoree
Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Depresie
- Imobilizare la pat

9. Nevoia de a evita pericolele

Manifestari de independenta
Securitatea fizica: Masuri de prevenire a:
- accidentelor
- infectiilor bolilor
- agresiunilor
Securitatea psihologica:
- metode de destindere, de relaxare si control al emotiilor
- utilizarea mecanismelor de aplicare in diferite situatii
- practicarea unei religii
Securitatea sociologica:
- salubrizarea mediului
- calitatea si umiditatea aerului 30-60 %
- temperatura ambianta intre 18,3-25 0C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- mediu de siguranta
- masuri de protectie sociala

Manifestari de dependenta
- Apatie
- Idei pesimiste
- Lipsa de interes
- Tristete
Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Efecte secundare ale avortului
- Stare depresiva
- Izolare
- Procese infectioase
 10. Nevoia de a comunica

Manifestarile de independenta
Functionarea adecvata a organelor de simt:
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
Debit verbal:
- usor
- ritm moderat
- limbaj clar, precis
Exprimare usoara:
- a nevoilor, dorintelor, a ideilor, a emotiilor
- exprimarea clara a gandurilor
Imagine pozitiva de sine:
- cunoasterea sinelui material, spiritual si social

Manifestari de independenta
- Comunicare insuficienta la nivel afectiv
- Tristete
- Izolare
- Insatisfactie fata de sexul opus

Surse de dificultate
- Absenta unor persoane apropiate
- Anxietate
- Stres
- Stari depresive
- Durere
- Spitalizare

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si

valori, de a practica religia

Manifestari de independenta
- Convingeri personale ale individului fata de realitate
- Asistarea la ceremonii religioase
- Folosirea obiectelor religioase
- Observarea regulilor unei religii
- Parcurgerea scrierilor religioase
- Apartenenta la grupuri religioase
- Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori

Manifestari de dependenta
- Dificultatea de a participa la activitati religioase
- Frustrare

Surse de dificultate
- Absenta locului pentru practicarea religiei datorita spitalizarii

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Manifestari de independenta
- Activitatea optima a functiilor fiziologice in raport cu constitutia pacientei
- Tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii
- Rapiditatea deliberarii intr-o situatie complexa si urgenta, adoptarea hotararii celei mai
potrivite
- Aprecierea obiectiva a capacitatilor sale
- Interesul fata de munca; munca trebuie sa corespunda nivelului de pricepere si pregatire,
sa fie in echilibru cu capacitatea persoanei.

Manifestari de dependenta
- Pacienta nu este realizata pe plan familial
- Dificultate in a controla sarcina

Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare
- Avort

13. Nevoia de a se recrea

Manifesari de independenta
- Stare de relaxare
- Sentiment de multumire, de placere
- Senzatie sau emotie agreabila
- Distractie, divertisment, inveselire
Manifestari de dependenta
Dificultate de a efectua o activitate preferata

Surse de dificultate
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Stare depresiva
- Imobilitate
- Spitalizare
- Tratament

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Manifestari de independenta
- Cunostinte reflectarea in constiinta a realitatii obiective
- Dorinta, interesul in acumularea cunostintelor
- Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientei modalitati concrete, specifice de
mentinere sau redobandire a sanatatii.

Manifestari de dependenta
- Insuficienta cunoasterii bolii
- Insuficienta cunoasterii masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a
convalescentei, a tratamentului
Surse de dificultate
- Spitalizare
- Tratament
- Lipsa de informatii

Problemele pacientei

1. Alterarea respiratiei si circulatiei manifestata prin modificari ale amplitudinii

respiratiei, T.A. usor scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta fata de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala accentuata cantitativ
4. Inposibilitatea mentinerii unei posturi datorita imobilizarii la pat
5. Oboseala somn usor agitat, odihna inadecvata
6. Alterarea confortului din cauza sangerarii vaginale
7. Anxietate datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange
8. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa
datorita spitalizarii
10. Nerealizarea pe plan familial datorita avortului spontan
11. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii

Gradul de dependenta

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie- 25% dependenta = 1

2. Nevoia de a bea si manca 25% dependenta = 1
3. Nevoia de a elimina 100% dependenta = 4
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 50% dependenta = 2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni 25% dependenta = 1
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca- nu este dependenta
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale nu este dependenta
8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si mucoasele 100% dependenta =
4
9. Nevoia de a evita pericolele 25% dependenta = 1
10. Nevoia de a comunica 100% dependenta = 4
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 100% dependenta = 4
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 50% dependenta = 2
13. Nevoia de a se recrea 100% dependenta = 4
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 100% dependenta = 4
Pacienta se incadreaza la nivelul 3 de dependenta insumand 32 de puncte- pacienta cu
dependenta majora.

Diagnostice de nursing
1. Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza anxietatii, stresului, durerii, supararii
manifestata prin modificari ale amplitudinii respiratiei si a TA
2. Alimentatie inadecvata prin deficit din cauza anxietatii, stresului , starii
depresive , durerii manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta.
3. Modificarea eliminarilor vaginale din cauza avortului, manifestata prin scurgerea
vaginala accentuata cantitativ .
4. Postura inadecvata din cauza anxietatii, stresului, starii depresive manifestata
prin imobilizare la pat.
5. Perturbarea somnului din cauza anxietatii, stresului, starii de depresie, durerii,
spitalizarii manifestat prin sonm usor agitat , ore insuficiente de somn.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si a mucoaselor din cauza imobilizarii la pat
manifestata prin dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice.
7. Anxietatea din cauza avortului- manifestata prin apatie, idei pesimiste, lipsite de
interes, tristete.
8. Comunicarea ineficienta la nivelul afectiv din cauza absentei persoanelor
apropiate , a starii depresive manifestata prin tristete , izolare.
9. Dificultatea de a participa la activitati relogioase din cauza spitalizarii
manifestata prin incapacitatea de a participa la actiunile propriului grup de
apartenenta religioasa.
10. Perturbarea realizarii pe plan familial din cauza avortului manifestata prin
dificultatea de a controla sarcina.
11. Dificultate de a efectua activitati recreative din cauza spitalizarii, imobilitatii-
manifestata prin dificultatea de a efectua o activitate preferata.
12. Cunoasterea insuficienta a bolii din cauza lipsei de informatii- manifestata prin
cererea de informatii, neliniste fata de sensul vietii.

3.Planificarea ingrijirilor
Obiective globale
- Pacienta sa-si recapete independentain cel mai scurt timp ;
- Pacienta sa fie ferita de complicatii majore;

Obiective pe termen scurt

- Pacienta sa nu mai prezinte sangerare vaginala accentuata in termen de 2 ore;
- Pacienta sa beneficieze de repaus fizic la pat;
- Pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie corespunzatoare in urmatoarele 24 h;
- Pacienta sa fie pregatita fizic si psihic pentru chiuretajul uterin.

Obiective pe termen mediu

- Pacienta sa se poata odihni corespunzator in urmatoarele 24 h;
- Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre in urmatoarele 48 h;
- Pacienta sa comunice cu persoane apropiate in cel mai scurt timp;
- Pacienta sa poata efectua activitati recreative in urmatoarele 48 h ;
- Pacienta sa obtina in cel mai scurt timp informatii legate de cauzele avortului.

Obiective pe termen lung

- Pacienta sa posede cunostintele necesare legate de evolutia unei sarcini;
4. Aplicarea ingrijirilor
 Probleme actuale
si Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
potentiale
Saugerare vaginala Pacienta sa aiba o stare - Asigur repausul la pat - Recoltez sange Dupa 24 h sangerarea
accentuata cantitativ. de bine, de confort si - Efectuez toaleta pentru examenul de continua.
Avort in curs securitate in termen organelor externe cu laborator ; urina Col intredeschis .
de 24 h solutie antiseptica pentru urocultura, In aria colului resturi
- Aplic pansament sediment urinar. ovulare .
absorbant steril si il Mematocrit valori Corp uterin marit de
fixez in T Normale 35-46 %, volum .
- Schimb pansanentul reale 44 %. Se recomanda
des Glicemie valori chiuretaj uterin.
- Protejez patul cu normale 0,80-1,20 g %
musama si aleza reale 0,95 g %
- Linistesc pacienta Calcemie valori
in legatura cu problema Normale 9-12 mg %
sa reale 8,8 mg %
- Ii explic scopul Hemoglobina- valori
interventiilor normale 11-15 %
reale 13,53 g %.
La examenul de urina
avem:
-urocultura 10.000gm/ml
-sediment urinar:
- epitelii rotunde-rare
- leucocite-rare
- lumatii- frecvente
Pregatirea pacientei -Asigur conditii de Pregatesc seringa Dupa chiuretajul
pentru chiuretaj asepsie perfecta si ace sterile. uterin pacienta este
uterin -Pregatesc materialele Pregatesc fiola cu imobilizata la pat.
si instrumentele Xilina pentru anestezie. Se asteapta un rezultat
necesare chiuretajului Cu un tampon de pozitiv in decurs de
uterin, avand in grija vata imbibat in alcool 6 h.
ca acestea sa fie dezinfectez gatul fiolei Dupa 6 h , pacienta
sterilizare de Xilina, rup gatul prezinta respiratie si
corespunzator fiolei, atasez un ac circulatie in limite
-Pregatesc materialele steril la seringa , normale , este afebrila.
si instrumentele extrag continutul fiolei Sangerarea continua
pentru anestezia locala in seringa. dar este diminuata
-Incurajez pacienta , Schimb acul si servesc ca flux.
pregatind-o fizic si medicul cu seringa Se recomanda repaus
psihic, astfel: efectuez pentru a efectua la pat.
spalatura organelor anestezia locala.
genitale externe cu
solutie antiseptica, rad
pilozitatile, dezinfectez
regiunea vulvara.
-Anunt pacienta ca nu
o sa aiba dureri datorita
anesteziei ce urmeaza
a fi efectuata.
-Ii explic necesitatea
colaborarii deoarece
numai asa vom avea un
re zultat corespunzator
- Servesc medicul Dupa asezarea
cu seringa pentru pacientei in salon,
anestezie locala. administrez
-Dupa ce s-a instalat tratamentul prescris
anestezia , servesc de medic in dozele si
medicul cu la orele indicate :
instrumentele pe -Ampicilina-
care le solicita, in i.m. 2 / 6 h
conditii de asepsie -Gentamicina
perfecta. i.m. 1 / 8 h
-Dupa efectuarea -Ergomet
chiuretajului i.m. 2 / zi
uterin, curat, spal si -Calciu gluconic
degresez cu alcool i.v. lent 1 fiola
instrumentarul -Se recomanda
chirurgical, il asez in spalaturi ale
cutii speciale si il organelor genitale
trimit la sterilizare. externe cu solutie
-Ajut pacienta sa Betadine.
coboare de pe masa
ginecologica, o
conduc la pat si o ajut
sa se aseze intr-o
pozitie comoda.
-Asigur un climat de
confort si siguranta in
salon (salon bine aerisit
umidifierea aerului
din incapere).
-Asigur un pat
confortabil, cu
lenjerie curata, cu
musama si aleza.
-Supraveghez foarte
atent orice
modificare in
comportamentul
pacientei.
-Linistesc pacienta
in legatura cu
problema sa,
asigurand-o ca
pericolul a trecut.
-Monitorizez functiile
vitale: respiratia si
circulatia, si notez in
foaia de observatie
data,ora si rezultatul
monitorizarii.
-Masor temperatura
pacientei la
intervale regulate (6 H)
-Semnalez orice
modificare aparuta in
comportamentul
pacientei, orice
crestere a temperaturii
sau dereglare a
functiilor vitale. Daca
apar modificari anunt
imediat medicul.
- Schimb des
pansamentul
absorbant steril
- Urmaresc fluxul
sangerarii vaginale
- Schimb lenjeria de
pat si de corp ori de
cate ori este nevoie
 Probleme actuale si Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
potentiale
Modificari ale Pacienta sa respire - Umezesc aerul din Dupa 2 h pacienta
amplitudinii respiratiei. adecvat in termen de incapere prezinta respiratie
Circulatie inadecvata. 2 h. - Asigur aport suficient adecvata
de lichide pe 24 h
- Pregatesc psihic
pacienta in vederea
aplicarii tehnicilor de
ingrijire
- Invat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie
- Invat pacienta sa
renunte la obiceiurile
daunatoare (fumat)
- Invat pacienta sa
utilizeze tehnici de
relaxare
Pacienta sa prezinte Invat pacienta: Dupa 2 h pacienta
circulatie adecvata in - Sa aiba alimentatie prezinta circulatie
termen de 2 h bogata in fructe, adecvata
zarzavaturi
- Sa reduca grasimile si
clorura de sodiu din
alimentatie
- Aplic tehnici de
 favorizare a circulatiei:
exercitii pasive, masaje
Alimentatie inadecvata Pacienta sa fie - Explorez preferintele Dupa 12 h pacienta se
cantitativ si calitativ. echilibrata nutritional pacientei asupra alimenteaza si se
Inapetenta. in termen de 12 h alimentelor permise si hidrateaza
interzise corespunzator.
- Calculez nr. de calorii Comunica eficient cu
in functie de starea asistenta in vederea
pacientei 25 cal/kg aflarii categoriilor de
corp/24 h + 30 % alimente din ghidul
datorita bolii alimentar si
- Asigur echilibrul echivalentele cantitative
intre elementele si calitative ale
energetice si cele principiilor alimentare.
neenergetice (apa, Are o evolutie buna in
vitamine, saruri ceea ce priveste
minerale) alimentatia si
- Asigur echilibrul hidratarea.
intre principiile
nutritive fundamentale,
astfel: 50-55% hidrati
de carbon, 10-15%
proteine, 30-40% lipide
- Asigur echilibrul
intre produsele de
origine animala si
vegetala: 40 % proteine
de origine animala;
60 % proteine de
origine vegetala
- Servesc pacienta cu
alimente la o
temperatura moderata,
la ore regulate si
prezentate atragator
- Invat pacienta
categoriile de alimente
din ghidul alimentar
si echivalentele
cantitative si calitative
ale principiilor
alimentare, in vederea
inlocuirii unui aliment
cu altul
- Las pacienta sa
aleaga alimentele dupa
gusturile sale
- Asigur un climat
cald, confortabil
Calc. necesarului de calorii 25 cal/kg corp/24 h x 65 kg = 1525 + 30 %
Necesarul de calorii al pacientei este de 1975,75 cal/kg corp/24 h din
care: - glucide 50 % - 988 cal glucide: 4 = 274 g glucide
- proteine 15 % - 269 cal proteine: 4 = 74 g proteine
- lipide 35 % - 690 cal lipide: 9 = 76 g lipide
Imobilizarea la pat Pacienta sa aiba o - Instalez pacienta in Dupa 8 h, pacienta se
Restrictii in a se postura adecvata in pat in pozitie comoda: poate ridica din pat,
mobiliza. termen de 8 h. decubit dorsal cu o poate merge insa nu
Postura inadecvata. perna sub cap este recomandata
- Daca pacienta doreste stationarea in picioare
sa adopte o alta pozitie si nici mersul mai
o ajut sa schimbe mult decat ii este
pozitia necesar.
- Redau increderea Se recomanda evitarea
pacientei ca Efortului.
imobilitatea sa este o
stare trecatoare, ca
dupa cateva ore se
poate ridica din pat,
insa cu atentie, fara a
sta prea mult in picioare
- Pentru ca pacienta
sa-si mentina
satisfacute celelalte
nevoi fundamentale in
timpul imobilizarii,
suplinesc pacienta in
satisfacerea nevoilor
sale, o servesc la pat
cu cele necesare.
Somn usor agitat Pacienta sa beneficieze - Invat pacienta sa - Diazepam 1 fiola i.m. Dupa 1 h pacienta
de somn corespunzator practice tehnici de prezinta somn
cantitativ si calitativ in relaxare, exercitii linistit
termen de 1 h respiratorii cateva
minute, inainte de
culcare
- Mentin conditiile
necesare somnului,
respectand dorintele
si deprinderile
pacientei
- Aerisesc incaperea
- Umidifierea aerului
in incapere
- Pastrez temperatura
optima in salon
(18-20 0C)
- Asigur lenjerie de
pat si de corp curate
- Identific nivelul
anxietatii pacientei
- Intocmesc un
program de odihna
corespunzator
organismului
- Observ si notez
functiile vitale si
vegetative, perioada
 somn/odihna,
comportamentul
pacientei
- Administrez
tratament sedativ la
indicatia medicului
- Observ efectul
acestuia asupra
organismului
Disconfort fizic si Pacienta sa beneficieze - Discut cu pacienta Dupa 1 h, pacienta
psihic datorat oboselii de confort fizic si pentru a identifica este linistita, se poate
psihic in termen de 1 h motivul disconfortului odihni corespunzator
- Favorizez odihna
pacientei, prin
suprimarea surselor
care ii pot determina
disconfortul si
iritabilitatea
- Creez senzatie de
bine pacientei, prin
discutiile purtate
- Aplic tehnici de
ingrijire curenta,
necesare obtinerii
starii de satisfactie
- Facilitez contactul cu
membrii familiei, cu
alte paciente
Imposibilitatea de a-si Pacienta sa prezinte - Ajut pacienta sa isi
pastra tegumentele si tegumente si mucoase faca toaleta pe regiuni,
mucoasele curate si curate in cel mai scurt deoarece nu ii sunt
integre timp indicate bai calde
generale
- Efectuez spalaturi ale
organelor genitale
externe cu solutie
antiseptica
- Pun pansament
absorbant steril
- Schimb pansamentul
des
- Schimb lenjeria de
pat si de corp de cate
ori este nevoie
Pierderea stimei de sine Pacienta sa-si - Identific impreuna cu
redobandeasca stima pacienta cauzele si
de sine in decurs de motivatia preocuparii
24 h pentru aspectul fizic si
ingrijirile igienice
- Ajut pacienta sa-si
schimbe atitudinea
fata de aspectul sau
fizic si fata de ingrijirile
igienice
- Constientizez pacienta
in legatura cu
Pacienta isi face
toaleta pe regiuni in
mod corespunzator.
Tegumentele si
mucoasele din regiunea
vulvara nu pot fi
mentinute curate si
integre datorita
sangerarii vaginale.
Dupa 24 h pacienta
este constienta ca
este singura care poate
lua o atitudine cu
privire la aspectul sau
fizic si la ingrijirile
igienice. Accepta
ajutorul acordat din
partea asistentei
medicale
 importanta mentinerii
curate a tegumentelor
pentru prevenirea
imbolnavirilor.
Invat pacienta masuri
de igiena corporala.
Vulnerabilitate fata de Pacienta sa beneficieze - Asigur conditiile de Dupa 48 h, pacienta
pericole de un mediu de mediu adecvate pentru este mai relaxata, isi
siguranta fara accidente a evita pericolele prin poate exprima liber
si infectii in termen de accidentare nevoile, frica,
48 h - Amplasez pacienta in emotiile si opiniile.
salon in functie de
starea sa, de afectiunea
si receptivitatea sa
- Urmaresc si apreciez
corect potentialul
infectios al pacientei,
receptivitatea sa si
aplic masurile de
izolare a surselor de
infectie
- Aleg procedurile de
investigatie si tratament
cu risc minim de
infectie
- Informez si stabilesc
impreuna cu pacienta
 planul de recuperare a
starii de sanatate si
crestere a rezistentei
organismului
- Creez un mediu optim
pentru ca pacienta sa-si
poata exprima emotiile,
nevoile
- Ajut pacienta sa-si
recunoasca anxietatea
- Furnizez explicatii
clare si deschise asupra
ingrijirilor programate
- Incurajez pacienta la
lectura, alte activitati
usoare, pentru a
inlatura anxietatea
- Asigur legatura
pacientei cu familia ei
prin vizite frecvente
Comunicare ineficienta Pacienta sa comunice - Pun in valoare Dupa 24 h atitudinea
la nivel afectiv adecvat cu cei din jur si capacitatile, talentele si pacientei fata de cei
cu familia in termen de realizarile anterioare din jur este schimbata.
24 h ale pacientei Se observa o
- Ofer posibilitatea comunicare adecvata
pacientei sa-si exprime cu celelalte paciente,
nevoile, sentimentele, cu cadrele medicale si
ideile si dorintele sale nu in ultimul rand cu
- Ofer posibilitatea familia
pacientei sa ia singura
decizii
- Invat pacienta:
- tehnici de afirmare
de sine
- tehnici de
comunicare
- tehnici de relaxare
- Ajut pacienta sa
identifice posibilitatile
sale de a asculta, de a
schimba idei cu altii, de
a se crea legaturi
semnificative
- Antrenez pacienta in
diferite activitati care
sa-i dea sentimentul de
utilitate
- Imi mobilizez
intreaga atentie pentru
a intelege mesajul
pacientei: stau in fata ei
cand vorbeste; o
privesc in ochi pentru
a-i demonstra dorinta
de a o asculta; adopt o
atitudine linistitoare;
 o aprob cand spune
lucruri importante
- Dovedesc toleranta
fata de pacienta prin
ascultare fara
intrerupere
Incapacitatea de Pacienta sa poata - Asigur un climat cald, Pacienta isi exprima
participa la actiunile participa la actiunile comunic cu pacienta pe liber propriile
propriului grup de propriului grup de teme de religie convingeri
apartenenta religioasa apartenenta religioasa - Facilitez satisfacerea
in decurs de o convingerilor sale
saptamana - Determin pacienta
sa-si exprime propriile
convingeri si valori
- Mijlocesc
desfasurarea unor
activitati conforme cu
dorintele si credintele
pacientei
- Facilitez satisfacerea
nevoilor spirituale:
- permit vizita
preotului
- ii permit citirea de
carti religioase
- ii raspund la
intrebari
 referitoare la subiecte
religioase
- Ajut pacienta sa-si
exprime disconfortul
spiritual
- Ii asigur
confidentialitate si ii
pastrez secretele
Perturbarea dinamicii Pacienta sa-si recapete - Identific prin Pacienta isi recapata
familiale increderea si stima de observatie si stima de sine,
sine, sa aiba o dinamica conversatie cu pacienta, evalueaza capacitatile
familiala adecvata in cauzele neputintei sale sale.
decurs de 4 zile si situatiile care ii Dupa externare doreste
provoaca sentimentul sa faca tratament
de inutilitate ambulator cu consult
- Castig increderea periodic in policlinica
pacientei prin modul in vederea ramanerii
meu de comportare si insarcinata si bunei
prin discutiile purtate desfasurari a evolutiei
- Ajut pacienta in sarcinii pana la nastere
cunoasterea si
aprecierea capacitatilor
sale
- O consult in
planificarea activitatilor
propuse
- Informez pacienta
asupra dreptului sau de
 a lua decizii care o
privesc
- Observ reactiile
pacientei la luarea
deciziilor
- O convoing de
importanta lor se de
responsabilitatea ce-i
revine
- Observ obiectivitatea
aprecierilor
- Notez orice modificare
in comportamentul sau
starea pacientei
Sentiment de Pacienta sa poata - Orientez pacienta Dupa 72 h, pacienta
devalorizare realiza si aprecia spre alte activitati decat isi insuseste noi criterii
obiectiv activitatile cele anterioare, in pentru activitati
sale in termen de 72 h raport cu capacitatile preferate.
sale Alege sa discute cu cei
- Ajut pacienta in din jur pe diverse teme:
recuperarea fizica si filme, muzica,
psihica si obtinerea evenimente sociale.
independentei
- Ajut pacienta sa
cunoasca si sa-si
insuseasca criteriile de
control care o ajuta in
aprecierea activitatii
 sale zilnice
- Observ obiectivitatea
aprecierilor pacientei
Dificultate in a efectua Pacienta nu prezinta o - Explorez ce activitati Dupa 24 h pacienta are
o activitate preferata stare de buna dispozitie recreative ii produc o stare de dispozitie
sa-si recapete placere pacientei satisfacatoare.
increderea in fortele - Analizez si stabilesc Ii place sa citeasca, de
proprii in termen de daca acestea sunt in aceea o buna parte din
24 h concordanta cu starea timpul liber si-l acorda
fizica si psihica lecturii.
- Planific activitati
recreative impreuna cu
pacienta
- Asigur conditiile
necesare, mediul
corespunzator
- Am in vedere ca
activitatile sa nu o
suprasolicite, sa nu o
oboseasca, ci sa-I
creeze o stare de buna
dispozitie
- Notez reactiile si
manifestarile pacientei
cu referire directa la
starea de plictiseala si
tristete
 - Determin pacienta
sa-si exprime emotiile
si sentimentele
- Castig increderea
pacientei si o ajut sa
depaseasca momentele
dificile
Insuficienta cunoasterii Pacienta sa acumuleze - Explorez nevoile de Dupa 72 h pacienta
bolii, masurilor de noi cunostinte in cunoastere ale stie in mare masura
prevenire, termen de 72 h pacientei care sunt problemele ei
diagnosticului medical, - Elaborez obiective de si incearca sa le
convalescentei, studiu cu pacienta inlature cu ajutorul
tratamentului medical, - O informez cu privire asistentei medicale.
satisfacerea nevoii la mijloacele si Doreste sa cunoasca
resursele pe care le pot mai multe amanunte
asigura: brosuri, carti, legate de problema
pliante, reviste principala: avortul.
- Sustin motivarea
pacientei fata de
cunostintele pe care
urmeaza sa le
dobandeasca
- Organizez activitati
de educatie pentru
sanatate: convorbiri,
cursuri, demonstratii
practice
- Prezint materiale cu
subiecte interesante,
atractive, cu mijloace si
procedee adecvate
nivelului de cultura si
gradului de intelegere
al pacientei
- Stimulez dorinta de
cunoastere
- Motivez importanta
acumularii de noi
cunostinte
- Constientizez pacienta
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea
- Verific daca pacienta
a inteles corect mesajul
si daca si-a insusit
noile cunostinte
Externarea - Anunt pacienta cu o zi inainte ca I se va face
externarea
- Ajut pacienta sa-si stranga lucrurile personale
- Anunt familia pacientei ca a doua zi i se va face
externarea
- Asigur pacienta ca s-a facut tot ce era necesar
pentru a se reface dupa avortul pe care l-a
suferit
Pacienta se externeaza afebrila, stare generala
bna, nu sangereaza
Data: 22. 05. 2007
 Bilantul autonomiei

Pacienta S.G. s-a internat in spital, avand urmatoarele probleme de

dependenta:
1. Alterarea respiratiei si circulatiei, manifestata prin modificarile amplitudinii
respiratiei, T.A. usor scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratarea
insuficienta fata de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerarea vaginala accentuata cantitativ.
4. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorita imobilizarii la pat.
5. Oboseala somn usor agitat, odihna inadecvata.
6. Alterarea confortului din cauza sangerarii vaginale.
7. Anxietate datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange.
8. Tristete datorita comunicarii ineficiente la nivel afectiv.
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta
religioasa datorita spitalizarii.
10. Nerealizarea pe plan familial datorita avrtului spontan.
11. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii.
In urma stabilirii obiectivelor si aplicarii interventiilor autonome si
delegate, pacienta se externeaza afebrila, cu o stare generala buna:
1. Respiratia: 16-18 respiratii/minut
ritmica
mucoasa respiratorie umeda
Circulatia: puls 60-80 pulsatii/minut
T.A. 140/90 mm Hg
2. Alimentarea adecvata: dentitie buna
mucoasa bucala roz si umeda
limba roz
gingii roz si aderente dintilor
reflex de deglutitie prezent
apetit pastrat
3. Pacienta nu prezinta sangerare vaginala
4. Pacienta are postura adecvata pacienta poate sta in picioare cu capul
drept inainte, cu spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile si gambele drepte
5. Pacienta se poate odihni corespunzator fiind linistita din punct de
vedere psihic
6. Pacienta beneficiaza de confort adecvat datorita opririi sangerarii
vaginale
7. Pacienta nu prezinta anxietate a depasit starea de teama avuta datorita
contractiilor uterine si a pierderilor de sange
8. Pacienta are comunicare adecvata la nivel afectiv
 9. Pacienta poate sa participe la actiunile propriului grup de apartenenta
religioasa
10. Pacienta doreste sa se realizeze pe plan familial, sa incerce sa aiba o alta
sarcina pe care sa o duca la bun sfarsit. Se informeaza cu privire la diagnosticul de
sarcina, la ce trebuie facut pentru a impiedica sa apara eventuale probleme in
evolutia unei alte sarcini

Se recomanda: - igiena organelor genitale

- repaus fizic si sexual 30 de zile
- control periodic in policlinica
Cazul II

1. Culegerea datelor

1.1 Date privind identitatea pacientei:

Date fixe: - Nume si prenume: S.S.
- Varsta: 21 de ani
- Sex: Feminin
- Religie: Ortodoxa
- Nationalitate: Romana
- Stare civila: Casatorita
- Ocupatie: Muncitor
Date variabile: - Domiciliul: Loc. Ploiesti, Jud. Ph, Str. Tunari nr. 34
- Loc de munca: S.C. E-ROS SRL Ploiesti
- Conditii de viata: Bune
- Mod de petrecere a timpului liber: Merge la petreceri, la munte

1.2 Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice: Greutate: 54 kg
Inaltime: 1,63 m
Grup sangvin: A
b) Limite senzoriale
Alergii Nu prezinta fenomene alergice
Proteze Nu prezinta proteze
Acuitate vizuala Buna
Acuitate auditiva Buna
Somn Agitat
Mobilitate Buna
Alimentatie Nemodificata
Eliminari Tranzit intestinal normal
- Mictiuni fiziologice nedureroase
- Sangerare vaginala
c) Antecedente heredo-colaterale: - Fara importanta
d) Antecedente personale fiziologice: - Menarha la 14 ani
- Ciclu regulat
- Flux normal: 4 zile
-N=0
- A= 3
1.3 Informatii legate de boala
a) Motivele internarii:
- Sangerare vaginala
- Dureri pelvi-abdominale
b) Istoricul bolii: pacienta afirma ca sangereaza vaginal de aproximativ 2 zile,
motiv pentru care se prezinta la medic pentru investigatie si tratament.
T0 = 36,2 0C
T.A. = 110/60 mm Hg
c) Diagnostic la internare: Endometrita hemoragica post abortum.
d) Data la internare: 19.05.2006, ora 14:00
e) Examinari pe aparate: examen clinic general:
- Tegumente - palide
- Tesutul conjunctiv adipos bine reprezentat
- Sistemul muscular - integru
- Sistemul osteo-articular - integru
- Aparatul respirator murmur vezicular prezent
- Aparatul cardio-vascular zgomote cardiace ritmice
- Aparatul digestiv tranzit prezent
- Ficat, cai biliare, splina in limite normale
- Aparatul uro-genital loji renale libere
- mictiuni fiziologice nedureroase
- Sistemul nervos - echilibrat
- Organe de simt orientate in timp si spatiu

Probleme actuale:
- Sangerare vaginala
- Dureri pelvi-abdominale
- Col fara leziuni, cu orificiul extern intredeschis

Probleme potentiale:
- poate apare infectie, hemoragie grava

2. Analiza si interpretarea datelor

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

1) Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

Manifestari de independenta:
- Frecventa respiratiei = 16-18 r/min
- Amplitudinea respiratiei = profunda
- Respiratie ritmica
 - Tipul respiratiei = costal superior
- Mucoasa respiratorie umeda
- T.A. = 115-140/75-90 mm Hg
Manifestari de dependenta:
- Modificarea amplitudinii respiratiei = respiratie superficiala
- T.A. usor modificata = 110/60 mm Hg
- Tegumente modificate: reci, palide datorita irigarii insuficiente a pielii
Surse de dificultate:
- sangerarea
- anxietatea
- stresul
- durerea

2) Nevoia de a bea si de a manca

Manifestari de independenta:
Cavitatea bucala:
- dentitie buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
Masticatia:
- usoara, eficace
Reflex de deglutitie:
- prezent
Digestie:
- lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare:
- programul meselor (3 mese si 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
Apetit:
- pofta de mancare
Hidratare:
- consum de lichide in functie de nevoie
Manifestari de dependenta:
- Dificultatea de a se alimenta si hidrata corespunzator
- Tegumente uscate, pierderea elasticitatii
- Consum redus de lichide si saruri minerale
Surse de dificultate:
- anxietate
- stres
- durere
 - stare depresiva

3) Nevoia de a elimina
Manifastari de independenta:
Menstra:
- Ritmul la 28-35 zile
- Durata 3-5 zile
- Aspectul mucus amestecat cu sange si dentritusuri celulare; nu
coaguleaza
- Culoare rosu negricios la inceput, apoi rosu deschis
- Cantitate 50-200 g
- Mirosul - dezagreabil
- Evolutia fara dureri, usoara jena fiziologica
Manifestari de dependenta:
- Sangerare vaginala
- Dureri pelvi-abdominale
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Procese infectioase
- Avort

4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura

Manifestari de independenta:
Postura adecvata:
In picioare
- capul drept inainte
- spate drept
- brate pe langa corp
- soldurile, gambele drepte
- piciorul in unghi de 900 cu gamba
Sezand
- capul drept
- spatele drept, rezemat
- bratele sprijinite
- coapsele orizontale
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 900 cu gamba, sprijinit pe podea
Culcat
- decubit dorsal
- decubit lateral stang sau drept
- decubit ventral
Manifestari de dependenta:
- Postura inadecvata
- Imobilizare la pat
- Restrictii in a se mobiliza
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva

5. Nevoia de a dormi si de a se odihni

Manifestari de independenta:
Durata somnului: 7-9 ore
Somnul:
- Regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi
- Vise agreabile, placute
Manifestari de dependenta:
Dificultate de a se odihni:
- Fata palida, exprima tristetea
- Ochii - incercanati
- T.A. tendinte de scadere a valorii normale
- Aspectul tegumentelor - palide
- Stare psihica plictiseala, apatie
- Astenie scaderea fortei musculare
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
- Spitalizare

6. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca

Manifestari de independenta:
Semnificatia vesmintelor sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un
grup social, profesional, cultural, religios.
Alegerea personala vesminte alese dupa gust si circumstante.
Sortarea vesmintelor:
- adecvate functiilor psihologice
- in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei personale
Calitatea vesmintelor:
- adecvate climatului
- adecvate statutului socio-cultural
 Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare mobilitate articulara, tonus
muscular, maturitate psiho-motorie.
Manifestari de dependenta:
- Dezinteres fata de tinuta vestimentara
- Acces de melancolie
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Pierderea imaginii de sine
- Stare depresiva
- Spitalizare

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite

normale
Manifestari de independenta:
Temperatura corporala: 36-37 0C
Piele:
- culoare roz, temperatura calduta
- transpiratie minima
Temperatura mediului ambiant: 18-25 0C
Manifestari de dependenta:
- Pacienta nu prezinta manifestari de dependenta

8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si

mucoasele
Manifestari de independenta:
- Par lungime, suplete, stralucire
- Urechi configuratie normala, curatenie
- Nas mucoasa umeda, fose nazale libere
- Cavitate bucala dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa bucala umeda si roz
- gingii roz si aderente dintilor
- Unghii curate, taiate scirt, culoare roz
- Piele curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
Deprinderi igienice:
- Baie, dus
- Spalarea dintilor
- Spalarea parului
Manifestari de dependenta:
- Dificultatea in a-si acorda ingrijiri igienice
 - Hipermenoree
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Depresie
- Imobilizare la pat

9. Nevoia de a evita pericolele

Manifestari de independenta:
Securitatea fizica: Masuri de prevenire a:
- Accidentelor
- Infectiilor bolilor
- Agresiunilor
Securitatea psihologica:
- Metode de retinere, de relaxare si control al emotiilor
- Utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii
- Raspuns eficace si adaptat la agentul stresant
- Practicarea unei religii
Securitatea sociologica:
- Salubrizarea mediului
- Calitatea si umiditatea aerului 30 60 %
- Temperatura ambianta intre 18,3 25 0C
- Fara poluare fonica, chimica, microbiana
- Mediu de siguranta
- Masuri de protectie sociala
Manifestari de dependenta:
- Apatie
- Idei pesimiste
- Lipsa de interes
- Tristete
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Efecte secundare ale avortului
- Stare depresiva
- Izolare
- Procese infectioase

10. Nevoia de a comunica

Manifestari de independenta:
Functionarea adecvata a organelor de simt:
- Acuitatea vizuala
- Acuitatea auditiva
- Finete gustativa si a mirosului
- Sensibilitate tactila
Debit verbal:
- Usor
- Ritm moderat
- Limbaj clar, precis
Exprimare usoara:
- A nevoilor, a dorintelor, a ideilor, a emotiilor
- Exprimarea clara a gandurilor
Imagine pozitiva de sine:
- cunoasterea sinelui material, spiritual si social
Manifestari de dependenta:
- Comunicarea ineficienta la nivelul afectiv
- Tristete
- Izolare
- Insatisfactia fata de sexul opus
Surse de dificultate:
- Absenta unor persoane apropiate
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva
- Spitalizare

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si

valori, de a practica religia
Manifestari de independenta:
- Convingeri personale ale individului fata de realitate
- Asistarea la ceremonii religioase
- Folosirea obiectelor religioase
- Observarea regulilor unei religii
- Parcurgerea scrierilor religioase
- Apartenenta la grupuri religioase
- Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori
Manifestari de dependenta:
- Dificultatea de a participa la activitati religioase
- Frustrare
Surse de dificultate:
- Absenta locului pentru practicarea religiei datorita spitalizarii
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Manifestari de independenta:
- Activitatea optima a functiilor fiziologice in raport cu constitutia pacientei
- Tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii
- Rapiditatea deliberarii intr-o situatie complexa si urgenta si adoptarea
hotararii celei mai potrivite
- Aprecierea obiectiva a capacitatilor sale
- Interesul fata de munca, munca trebuie sa corespunda nivelului de
pricepere si pregatire, sa fie in echilibru cu capacitatea persoanei
Manifestari de dependenta:
- Pacienta nu este realizata pe plan familial
- Dificultatea de a controla sarcina
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stress
- Durere
- Stare depresiva
- Spitalizare
- Avort

13. Nevoia de a se recreea

Manifestari de independenta :
- Stare de relaxare
- Sentiment de multumire, de placere
- Senzatie sau emotie agreabila
- Distractie, divertisment, inveselire

Manifestari de dependenta:
- Dificultate de a efectua o activitate preferata

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stress
- Stare depresiva
- Imobilitate
- Spitalizare
- Tratament
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Manifestari de independenta:
- Cunostinte- reflectarea in cunostinta a realitatii obiective;
- Dorinta interesul in acumularea cunostintelor;
- Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientei modalitati concrete,
specifice de mentinere sau de dobandire a sanatatii.

Manifestari de dependenta:
- Insuficienta cunoasterii bolii ;
- Insuficienta cunoasterii masurilor de prevenire al diagnosticului
medical, convalescentei, al tratamentului.

Surse de dificultate:
- Spitalizare
- Tratament
- Lipsa de informatii

Problemele pacientei

1. Alterarea respiratiei si circulatiei manifestata prin modificari ale

amplitudinii respiratiei; T.A. scazuta;
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta fata de nevoile organismului;
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala neadecvata;
4. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi-datorita imobilizarii la pat;
5. Oboseala somn agitat, odihna inadecvata;
6. Alterarea confortului datorita sangerarii vaginale;
7. Anxietate-datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange;
8. Tristete datorita comunicarii ineficiente la nivel afectiv;
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de
apartenenta religioasa- datorita spitalizarii;
10. Nerealizarea pe plan familial- datorita avortului spontan;
11. Dificultate in a efectua activitati recreative- datorita spitalizarii;
12. Cunostinte insuficiente despre boala- datorita lipsei de informatii.
 Gradul de dependenta

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 25 % dependenta = 1

2. Nevoia de a bea si a manca 25 % dependenta = 1
3. Nevoia de a elimina 100 % dependenta = 4
4. Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 50 % dependenta = 2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni 25 % dependenta = 1
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca nu este dependenta
7. Nevoia de a se mentine temperatura corpului in limite normale nu este
dependenta
8. Nevoia de a fi curat , de a proteja tegumentele si mucoasele dependenta
100 % = 4
9. Nevoia de a evita pericolele dependenta 25 % = 1
10. Nevoia de a comunica 100 % dependenta = 4
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 100 %
dependenta = 4
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 50 % dependenta = 2
13. Nevoia de a se recreea 100 % dependenta = 4
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 100 % dependenta = 4

Pacienta se incadreaza la nivelul 3 de dependenta insumand 32 de puncte pacienta

cu dependenta majora.

Diagnosting nursing

1. Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza anxietatii, durerii, stressului,

supararii manifestata prin modificari ale amplitudinii respiratiei si
modificari ale T.A.;
2. Alterarea starii de nutritie din cauza anxietatii stressului, durerii, starii depresive
manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta;
3. Modificarea eliminarilor vaginale- din cauza avortului manifestata prin scurgere
vaginala accentuata cantitativ;
4. Postura inadecvata din cauza anxietatii, stressului, durerii, starii depresive-
manifestata prin imobilizare la pat;
5. Alterarea modului de somn din cauza anxietatii, durerii, stressului, starii
depresive, spitalizarii manifestat prin somn agitat, ore insuficiente de somn;
6. Deficit de autoingrijire din cauza imobilizarii la pat manifestat prin dificultatea
de a-si acorda ingrijiri igienice;
7. Anxietate din cauza avortului- manifestata prin apatie, idei pesimiste, lipsa de
interes , tristete;
8. Comunicarea ineficienta la nivel activ din cauza absentei persoanelor apropiate,
a starii depresive- manifestata prin tristete, izolare;
9. Dificultatea de a participa la activitati relogioase din cauza spitalizarii-
manifestata prin incapacitatea de a participa la actiunile propriului grup de
apartenenta relogioasa;
10. Alterarea dinamicii familiale din cauza avortului manifestata prin dificultatea
de a controla sarcina;
11. Deficit in diversificarea activitatii din cauza spitalizarii, imobilitatii
manifestata prin dificultatea de a efectua o activitate preferata;
12. Cunoasterea insuficienta a bolii din cauza lipsei de informatii manifestata prin
cererea de informatii, neliniste fata de sensul vietii.

3. Planificarea ingrijirilor

Obiective globale:

- Pacienta sa-si recapete independenta in cel mai scurt timp;

- Pacienta sa fie ferita de complicatii majore;

Obiective pe termen scurt:

- Pacienta sa nu mai prezinte dureri pelvi-abdominale in urmatoarele 2 ore;

- Pacienta sa nu mai prezinte sangerare vaginala accentuata in urmatoarele 24 de ore;
- Pacienta sa beneficieze de repaos fizic la pat;
- Pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie corespunzatoare in urmatoarele 2 ore;
- Pacienta sa se alimenteze si hidrateze corespunzator in urmatoarele 12 ore ;
- Pacienta sa fie pregatita fizic si psihic pentru chiuretajul uterin.

Obiective pe termen mediu :

- Pacienta sa se poata odihni corespunzator in urmatoarele 24 ore;
- Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre in urmatoarele 48 ore ;
- Pacienta sa comunice cu persoanele apropiate in cel mai scurt timp;
- Pacienta sa poata efectua activitati recreative in urmatoarele 48 ore;
- Pacienta sa obtina in cel mai scurt timp informatii lrgate de cauzele avortului.

Obiective pe termen lung :

- Pacienta sa posede cunostintele necesare legate de evolutia unui eventuale sarcini.
5. Aplicarea ingrijirilor
Probleme
actuale si Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
potentiale
Sangerare Pacienta sa aiba - Asigur repausul la pat; Hematocit: Dupa 2 ore sangerarea
vaginala. o stare de bine, - Efectuez toaletarea Valori normale - 35-46 % continua.
Avort in de confort si organelor genitale externe Valori reale 40 % Col intredeschis.
curs securitate in cu solutie antiseptica; Corp uterin marit de volum.
termen de - Aplic pansament Glicemie : Se recomanda chiuretaj
2 ore absorbant steril; Valori normale 0,80-1,20 % uterin.
- Schimb pansamentul des; Valori reale 0,96 %
- Protejez patul cu musama
si aleza; Memoglobima :
- Linistesc pacienta in Valori normale- 11-15 g %
legatura cu problema sa ; Valori reale 11,89 %
- Ii explic scopul
interventiilor; La examenul de urina avem:
- Recoltez sange pentru - PH- acid
examenul de laborator ; - Albumina- uremie
recoltez urina pentru - Glucoza-absenta
urocultura; sediment - Leucocite- relativ frecvente
urinar. -Plante frecvente
Hematii- relativ frecvente
Pregatirea - Asigur conditii de asepie
pacientei pentru perfecta
chiuretaj - Pregatesc materialele si
uterin instrumentele necesare
chiuretajului uterin, avnd
grija sa fie sterilizate
corespunzator
- Pregatesc materialele
si instrumentele pentru
anestezia locala
- Pregatesc seringa si ace
sterile
-Pregatesc fiola cu xilina
pentru anestezie
- Cu tampon de vata imbibat
in alcool dezinfectez gatul
fiolei, atasez un ac steril
rup gatul fiolei, extrag
continutul in seringa.
Schimb acul de la seringa cu
alt ac steril si servesc medicul
cu seringa pentru a efectua
anestezia locala.
- Ampicilina- Dupa chiuretajul uterin,
im 500mg 2 fl / 6 ore pacienta este imobilizata la
pat. Se asteapta un rezultat
- No-spa - pozitiv in curs de 6 ore.
im 1 fl / zi
- Ergonet - Dupa 6 ore , pacienta
im 1 f / zi prezinta respiratie si
circulatie in limitele normale
- Indometacin - este diminuata ca flux.
supozitoare 1 seara Se recomanda repaus la pat.
- Calciu 3 tablete / zi
- Clotrimazol - unguent
-Se recomanda spalaturi
ale organelor genitale
externe cu solitie
Betadine
- Incurajez pacienta,
pregatind-o fizic si psihic,
astfel : efectuez spalatura
organelor genitale externe
cu solutie antiseptica , rad
pilozitatile , dezinfectez
regiunea vulvara.
- Anunt pacienta ca nu
o sa aiba dureri datorita
anesteziei ce urmeaza a fi
efectuata
- Ii explic necesitatea
colaborarii , deoarece
nu mai asa vom avea un
rezultat corespunzator
-Servesc medicul cu
seringa pentru anestezia
locala.
- Dupa ce s-a instalat
anestezia locala, servesc
medicul cu instrumentele
solicitate, in conditii de
aseptie perfecta.
- Dupa asezarea pacientei
in salon, administrez
tratamentul prescris de
medic in dozele si la orele
indicate.
- Dupa efectuarea
chiuretajului uterin, curat,
spal si dezinfectez cu
alcool instrumentarul
chirurgical, il asez in cutii
speciale si il trimit la
sterilizare.
- Ajut pacienta sa coboare
de pe masa ginecologica,
o conduc la pat si o ajut sa
se aseze intr-o pozitie
comoda.
- Asigur un climat de confort
si siguranta in salon ( salon
bine aerist , umidificarea
aerului din incapere).
- Asigur un pat confortabil,
cu lenjerie curata, cu
musama si aleza.
- Supraveghez foarte atent
orice modificare a
comportamentului pacientei.
- Linistesc pacienta in
legatura cu problema sa si
asigurand-o ca pericolul a
trecut
 - Monitorizez functiile
vitale: respiratia si circulatia
si notez in foaia de observatie
data, ora si rezultatul
monitorizarii
- Masor temperatura
pacientei la intervale regulate
(6 ore)
- Semnalez orice modificare
aparuta in comportamentul
pacientei, orice crestere a
temperaturii sau orice
dereglare a functiilor vitale
- Daca apar modificari anunt
imediat medicul
- Schimb des pansamentul
absorbant steril
- Urmaresc fluxul sangerarii
vaginale
- Schimb lenjeria de pat si de
corp ori de cate ori este
nevoie
Modificari ale Pacienta sa - Umezesc aerul din incapere Dupa 2 h pacienta prezinta
amplitudinii respire adecvat in - Asigur aport suficient de respiratie adecvata
respiratiei. termen de 2 h lichide pe 24 h
Circulatie - Pregatesc psihic pacienta in
inadecvata vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire
 - Invat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie
- Invat pacienta sa renunte la
obiceiurile daunatoare
(fumat)
- Invat pacienta sa utilizeze
tehnici de relaxare
Pacienta sa Invat pacienta: Dupa 2 h pacienta prezinta
prezinte circulatie - Sa aiba alimentatie bogata circulatie adecvata
adecvata in in fructe, zarzavaturi
termen de 2 h - Sa reduca grasimile si
clorura de sodiu din
alimentatie
- Aplic tehnici de favorizare
a circulatiei: exercitii pasive,
masaje
Alimentatie Pacienta sa fie - Explorez preferintele Dupa 12 h pacienta se
inadecvata echilibrata pacientei asupra alimentelor alimenteaza si hidrateaza
cantitativ si nutritional in permise si interzise corespunzator.
calitativ. termen de 12 h - Calculez numarul de calorii Comunica eficient cu
Inapetenta in functie de starea pacientei asistenta in vederea aflarii
25 cal./kg corp+30 % datorita categoriilor de alimente din
bolii ghidul alimentar si
- Asigur echilibrul intre echivalentele cantitative si
elementele energetice si cele calitative ale principiilor
neenergetice (apa, vitamine, alimentare.
saruri minerale) Are o evolutie buna in ceea
- Asigur echilibrul intre ce priveste alimentatia si
principiile nutritive hidratarea
fundamentale, astfel:
50-55 % hidrati de carbon,
10-15 % proteine,
30-40 % lipide
- Asigur echilibrul intre
produsele de origine animala
si vegetala:
40 % proteine de origine
animala;
60 % proteine de origine
vegetala
- Servesc pacienta cu
alimente la o temperatura
moderata, la ore regulate si
prezentate atragator
- Invat pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
si echivalentele cantitative si
calitative ale principiilor
alimentare, in vederea
inlocuirii unui aliment cu
altul
- Las pacienta sa aleaga
alimentele dupa gusturile ei
- Asigur un climat cald,
confortabil
 Calc. necesarului de calorii:
25 cal/kg corp/24 h x 65 kg =
= 1525 + 30 %
Necesarul de calorii al
pacientei este de:
1975,75 cal/kg corp/24 h din
care:
- glucide 988 cal
glucide/4 = 274 g glucide
- proteine 15 % - 269 cal
proteine : 4 = 74 g proteine
- lipide 35 % - 690 cal
lipide : 9 = 76 g lipide
Imobilizare la Pacienta ramane - Instalez pacienta in pat in Dupa 8 ore pacienta se
pat. sa aiba o postura pozitie comoda: decubit poate ridica din pat, poate
Restrictii in a adecvata in dorsal cu o perna sub cap merge, insa nu ii este
se mobiliza. termen de 8 h - Daca pacienta doreste sa recomandata stationarea in
Postura adopte o alta pozitie, o ajut picioare si nici mersul mai
Inadecvata. sa schimbe pozitia mult decat este necesar. Se
- Redau increderea pacientei recomanda evitarea
ca imobilitatea sa este efortului.
trecatoare, ca dupa cateva
ore se poate ridica din pat,
insa cu atentie, fara a sta prea
mult in picioare
- Pentru ca pacienta sa-si
mentina celelalte nevoi
 fundamentale pe timpul
imobilizarii, suplinesc
pacienta in satisfacerea
nevoilor sale, o servesc la pat
cu cele necesare.
Somn agitat Pacienta sa - Invat pacienta sa practice Diazepam 1 fiola i.m. Dupa 1 h pacienta prezinta
beneficieze de tehnici de relaxare, exercitii somn linistit
somn respiratorii cateva minute,
corespunzator inainte si dupa culcare
cantitativ si - Mentin conditiile necesare
calitativ in somnului, respectand
termen de 1 h dorintele si deprinderile
pacientei
- Aerisesc incaperea
- Umidific aerul din incapere
- Pastrez temperatura optima
in salon (18-20 0C)
- Asigur lenjerie de pat si de
corp curata
- Identific nivelul anxietatii
pacientei
- Intocmesc un program de
odihna corespunzator
organismului
- Observ si notez functiile
vitale si vegetative, perioada
somn/odihna,
comportamentul pacientei
 - Administrez tratamentul
sedativ la indicatia medicului
- Observ efectul acestuia
asupra organismului
Disconfort Pacienta sa - Discut cu pacienta pentru a Dupa 1 h pacienta se simte
fizic si psihic beneficieze de identifica motivul mai linistita; se poate
datorat confort fizic si disconfortului odihni corespunzator
oboselii psihic in termen - Favorizez odihna pacientei
de 1 h prin suprimarea surselor
care ii pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- Creez senzatia de bine
pacientei, prin discutiile
purtate
- Aplic tehnici de ingrijire
curenta, necesare obtinerii
starii de satisfactie
- Facilitez contactul cu
menmbrii familiei, cu alte
paciente
Imposibilitatea Pacienta sa - Ajut pacienta sa isi faca Pacienta isi face toaleta pe
de a-si pastra prezinte toaleta pe regiuni, deoarece regiuni corespunzator.
tegumentele si tegumente si nu sunt indicate bai calde Tegumentele si mucoasele
mucoasele mucoase curate generale din regiunea vulvara nu pot
curate si si integre in cel - Efectuez spalaturi ale fi mentinute curate si integre
integre mai scurt timp organelor genitale externe cu datorita sangerarii vaginale.
solutie antiseptica
 - Pun pansament absorbant
steril
- Schimb pansamentul des
- Schimb lenjeria de pat si de
corp ori de cate ori este
nevoie
Pierderea Pacienta sa-si - Identific impreuna cu Dupa 24 de ore, pacienta
stimei de sine redobandeasca pacienta cauzele si motivatia este constienta ca este
stima de sine in preocuparii pentru aspectul singura care poate lua
decurs de 24 de fizic si ingrijirile igienice atitudine cu privire la
ore - Ajut pacienta sa-si schimbe aspectul sau fizic si la
atitudinea fata de aspectul sau ingrijirile igienice
fizic si fata de ingrijirile
igienice
- Constientizez pacienta in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea imbolnavirilor
- Invat pacienta masuri de
igiena corporala
Vulnerabilitate Pacienta sa - Asigur conditiile de mediu Dupa 48 de ore pacienta este
fata de beneficieze de adecvate pentru a evita mai relaxata, isi poate
pericole un mediu de pericolele prin accidentare exprima liber nevoile, frica,
siguranta fara - Amplasez pacienta in salon emotiile si opiniile
accidente si in functie de starea sa, de
infectii in termen afectiunea si respectiv
de 48 h receptivitatea sa
- Urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al
pacientei, receptivitatea sa si
aplic masuri de izolare a
surselor de infectie
- Aleg procedurile de
investigatie si tratament cu
risc minim de infectie
- Informez si stabilesc
impreuna cu pacienta planul
de recuperare a starii de
sanatate si crestere a
rezistentei organismului
- Creez un mediu optim
pentru ca pacienta sa-si poata
exprima emotiile si nevoile
- Ajut pacienta sa-si
recunoasca anxietatea
- Furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- Incurajez pacienta la
lectura, alte activitati usoare
pentru a inlatura anxietatea
- Asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente
Comunicare Pacienta sa - Pun in valoare capacitatile,
ineficienta la comunice talentele si realizarile
nivel afectiv adecvat cu cei anterioare ale pacientei
din jur si cu - Cer posibilitate pacientei
familia, in termen sa-si exprime nevoile,
de 24 h sentimentele, ideile si
dorintele sale
- Cer posibilitate pacientei sa
ia singura decizii
- Invat pacienta:
- tehnici de afirmare de
sine
- tehnici de comunicare
- tehnici de relaxare
- Ajut pacienta sa identifice
posibilitatile sale de a asculta
de a schimba idei cu altii, de
a crea legaturi semnificative
- Antrenez pacienta in
diferitele activitati, care sa-i
dea sentimentul de utilitate
- Imi mobilizez atentia
pentru a intelege mesajul
pacientei: stau in fata ei cand
vorbeste; o privesc in ochi
pentru a-i demonstra dorinta
de a o asculta; adopt o
atitudine linistitoare; o aprob
 cand spune lucruri importante
- Dovedesc toleranta prin
ascultare fara intrerupere
Incapacitatea Pacienta sa poata - Asigur un climat cald, Pacienta isi exprima liber
de a participa participa la comunic cu pacienta pe teme propriile convingeri
la actiunile actiunile de religie
propriului propriului grup - Facilitez satisfacerea
grup de de apartenenta convingerilor sale
apartenenta religioasa in - Determin pacienta sa-si
religioasa decurs de o exprime propriile convingeri
saptamana si valori
- Mijlocesc desfasurarea unor
activitati conforme cu
dorintele si cerintele
pacientei
- Facilitez satisfacerea
nevoilor spirituale:
- permit vizita preotului
- ii permit citirea de carti
religioase
- ii raspund la intrebari
referitoare la subiecte
religioase
- Ajut pacienta sa-si exprime
deschis confortul spiritual
- Ii asigur confidentialitate si
ii pastrez secretele
Perturbarea Pacienta sa-si - Identific prin observatie si Pacienta isi recapata stima de
dinamicii recapete conversatie cu pacienta sine, capacitatile sale
familiale increderea si cauzele neputintei sale si
stima de sine, sa situatiile care ii provoaca
aiba o dinamica sentimentul de inutilitate
familiala - Castig increderea pacientei
adecvata in prin modul meu de
decurs de 3 zile comportare si prin discutiile
purtate
- Ajut pacienta in cunoasterea
si reevaluarea capacitatilor
sale
- O consult in planificarea
activitatilor propuse
- Informez pacienta asupra
dreptului sau de a lua decizii
care o privesc
- Observ reactiile pacientei la
luarea deciziilor
- O conving de importanta
lor si de responsabilitatea
ce-i revine
- Observ obiectivitatea
aprecierilor
- Notez orice modificare in
comportamentul si starea
pacientei
Sentimentul de Pacienta sa poata - Orientez pacienta spre alte Dupa 72 de ore, pacienta
devalorizare realiza si aprecia activitati decat cele isi insuseste noi criterii
obiectiv anterioare, in raport cu pentru activitati preferate
activitatile in capacitatile sale
termen de 72 de - Ajut pacienta in recuperarea
ore fizica si psihica si obtinerea
independentei
- Ajut pacienta sa cunoasca
si sa-si insuseasca criteriile
de control care o ajuta in
aprecierea activitatilor sale
zilnice
- Observ obiectivitatea
aprecierilor pacientei
Dificultate in a Pacienta sa - Explorez ce activitati Dupa 24 de ore pacientas are
efectua o prezinte o stare recreative ii produc placere o stare de buna dispozitie
activitate de buna pacientei satisfacatoare.
preferata dispozitie, sa-si - Analizez si stabilesc daca Asculta muzica, fredoneaza
recapete acestea sunt in concordanta melodiile preferate.
increderea in cu starea psihica si fizica
fortele proprii in - Planific activitati recreative
termen de 24 h impreuna cu pacienta
- Asigur conditiile necesare
si mediul corespunzator
- Am in vedere ca activitatile
sa nu o suprasolicite, ci sa
creeze o stare de buna
 dispozitie
- Notez reactiile si
manifestarile pacientei cu
referire directa la starea de
plictiseala
- Determin pacienta sa-si
exprime emotiile si
sentimentele
- Castig increderea pacientei
si o ajut sa depaseasca
momentele dificile
Pierderea Pacienta sa-si - Identific impreuna cu Dupa 24 h pacienta este
stimei de sine redobandeasca pacienta cauzele si motivatia constienta ca este singura
stima de sine in preocuparii pentru aspectul care poate lua o atitudine cu
decurs de 24 h fizic si ingrijirile igienice privire la aspectul sau
- Ajut pacienta sa-si schimbe fizic si la ingrijirile igienice
atitudinea fata de aspectul sau Accepta ajutorul acordat
fizic si fata de ingrijirile din partea asistentei medicale
igienice
- Constientizez pacienta in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor pentru
prevenirea imbolnavirilor
Invat pacienta masuri de
igiena corporala
Sentiment de Pacienta sa poata - Orientez pacienta spre alte Dupa 72 h, pacienta isi
devalorizare realiza si aprecia activitati decat cele anterioare insuseste noi criterii pentru
obiectiv in raport cu capacitatile sale activitati preferate.
activitatile sale - Ajut pacienta in recuperarea Alege sa discute cu cei din
in termen de fizica si psihica si obtinerea jur pe diverse teme: filme,
72 h independentei muzica, evenimente sociale.
- Ajut pacienta sa cunoasca
si sa-si insuseasca criteriile de
control care o ajuta in
aprecierea activitatii sale
zilnice
- Observ obiectivitatea
aprecierilor pacientei
Insuficienta Pacienta sa - Explorez nevoile de Dupa 72 de ore, pacienta
cunoasterii acumuleze noi cunoastere ale pacientei stie in mare masura care
bolii, masurilor cunostinte in - Explorez obiective de sunt problemele ei si
de prevenire, termen de 72 h studiu cu pacienta incearca sa le inlature cu
diagnosticului - Informez cu privire la ajutorul asistentei medicale.
medical, mijloacele si resursele pe Doreste sa cunoasca mai
convalescentei, care le pot asigura: carti, multe amanunte legate de
tratamentului brosuri, pliante, reviste evolutia normala a unei]
medical, - Sustin motivarea pacientei eventuale sarcini.
satisfacerea fata de cunostintele pe care
nevoii urmeaza sa le dobandeasca
- Organizez activitati de
educatie pentru sanatate:
convorbiri, cursuri,
 demonstratii practice
- Prezint materiale cu
subiecte interesante, atractive
cu mijloace si procedee
adecvate nivelului de cultura
si gradului de intelegere al
pacientei
- Stimulez dorinta de
cunoastere
- Mentionez importanta
acumularii de noi cunostinte
- Constientizez pacienta
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea
- Verific daca pacienta a
inteles corect mesajul
transmis si daca si-a insusit
noile cunostinte
Externarea - Anunt pacienta cu o zi
inainte ca i se face externarea
- Ajut pacienta sa-si stranga
lucrurile personale
- Anunt familia pacientei
despre externare
- Asigur pacienta ca s-a
facut tot ce era necesar
pentru a se reface dupa
avortul pe care l-a suferit
- Pacienta se externeaza cu
stare generala buna
 Bilantul autonomiei

Pacienta S.S. s-a internat in spital, avand urmatoarele probleme de dependenta:

1. Alterarea respiratiei si circulatiei, manifestata prin modificari ale amplitudinii
respiratiei, T.A. scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare
insuficienta fata de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala neadecvata.
4. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorita imobilizarii la pat.
5. Oboseala somn agitat, odihna inadecvata.
6. Alterarea confortului datorita sangerarii vaginale.
7. Anxietate datorita contractiilor uterine si pierderilor de sange.
8. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv.
9. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa datorita
spitalizarii.
10. Nerealizarea pe plan familial datorat avortului.
11. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii.
In urma stabilirii obiectivelor si a aplicarii interventiilor autonome si delegate,
pacienta se externeaza cu stare generala buna.
1. Respiratia
- 16-18 resp/min
- ritmica
- mucoasa respiratorie umeda
Circulatia
- puls 60-80 pulsatii/min
- T.A. 140/90 mm Hg
2. Alimentare adecvata
- dentitie buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
- reflex de deglutitie prezent
- apetit pastrat
3. Pacienta nu prezinta sangerare vaginala.
4. Pacienta are postura adecvata poate sta in picioare cu corpul drept inainte, cu
spatele drept, bratele pe langa corp, soldurile si gambele drepte.
5. Pacienta se poate odihni corespunzator fiind linistita fizic si psihic.
6. Pacienta beneficiaza de un confort adecvat datorita opririi sangerarii vaginale.
7. Pacienta nu prezinta anxietate a depasit starea de teama datorata contractiilor uterine
si a pierderilor de sange.
8. Pacienta are comunicare adecvata la nivelul afectiv.
9. Pacienta poate participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa.
10. Pacienta doreste sa se realizeze pe plan familial, sa incerce sa aiba o alta sarcina pe
care sa o duca la bun sfarsit.

Se recomanda:
- igiena organelor genitale
- repaus fizic si sexual 30 de zile
- control periodic in policlinica
Cazul III

1. Culegerea datelor

1.1 Date privind identitatea pacientei

Date fixe: Nume si prenume: P. C.
Varsta: 18 ani
Sex: feminin
Stare civila: necasatorita
Ocupatie: casnica

Date variabile: Domiciliul: com. Alunis, jud. Prahova

Conditii de viata: bune
Mod de petrecere a timpului liber: merge la discoteca

1.2 Starea de sanatate anterioara

a. Date antropometrice: greutate: 45 kg
inaltime: 1,52 m
grup sangvin: 0
b. Limite senzoriale: alergii nu prezinta fenomene alergice
proteze nu prezinta proteze
acuitate vizuala buna
acuitate auditiva buna
somn perturbat
mobilitate buna
alimentatie buna
eliminari tranzit intestinal prezent
- mictiuni fiziologice nedureroase
- sangerare vaginala
c. Antecedente heredo-colaterale: - fara importanta
d. Antecedente personale fiziologice: - menarha la 13 ani
- ciclu regulat
- flux normal 4 zile
-N=0
- A= 0
1.3 Informatii legate de boala
a. Motivele internarii: - febra, frisoane
- dureri pelviene
- sangerare vaginala
b. Istoricul bolii: pacienta declara ca a facut efort in scop abortiv. Sangereaza de
aproximativ doua zile.
T0 = 38 0C
T.A. = 100/60 mm Hg
c. Diagnostic la internare: - sarcina 20 saptamani
- stare febrila
d. Data la internare: 20.05.2006, ora 17:00.
e. Examinari pe aparate: examen clinic general
- tegumente usor palide
- mucoase usor palide
- tesut conjunctiv - normal
- sistem ganglional - normal
- sistem muscular - normal
- sistem osteo-articular - integru
- aparat respirator - normal
- aparat cardiovascular cord in limite normale
- zgomote cardiace prezente
- aparat digestiv apetit pastrat, tranzit intestinal normal
- ficat, cai biliare, splina in limite normale
- aparat uro-genital loje renale libere
- mictiuni fiziologice nedureroase
- sistemul nervos - echilibrat
- organele de simt orientate in timp si spatiu

Probleme actuale: - sangerare vaginala

- febra, frisoane
- dureri pelviene

Probleme potentiale: - amenintare de avort

- infectii, hemoragie grava
 2. Analiza si interpretarea datelor

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

Manifestari de independenta:

- frecventa respiratiei = 16-18 r/min

- amplitudinea respiratiei = profunda
- respiratie ritmica
- tipul respiratiei = costal superior
- mucoasa respiratorie umeda
- T.A. = 115-140/75-90 mm Hg

Manifestari de dependenta:
- modificarea amplitudinii respiratiei
- T.A. modificata = 100/60 mm Hg
- tegumente modificate: reci, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii

Surse de dificultate:
- Sangerare
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Febra

2. Nevoia de a bea si de a manca

Manifestari de independenta:
Cavitatea bucala: - dentitie buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
Masticatia: - usoara, eficace
Reflex de deglutitie: - prezent
Digestie: - lenta
- nestingherita
Deprinderi alimentare: - programul meselor (trei mese si doua gustari)
- zece ore repaus nocturn
Apetit: - pofta de mancare
Hidratare: - consum de lichid in functie de nevoie

Manifestari de dependenta:
- Dificultate de a se alimenta si hidrata corespunzator
- Tegumente uscate, pierderea elasticitatii
- Consum redus de lichide si saruri minerale

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Febra

3. Nevoia de a elimina
Manifestari de independenta:
Menstra: - ritmul la 28-35 zile
- durata: 3-5 zile
- aspectul mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza
- culoare rosu negricios la inceput, apoi rosu deschis
- cantitate: 50-200 g
- miros: dezagreabil
- evolutie: fara dureri, usoara jena fiziologica

Manifestari de dependenta:
- sangerare vaginala
- frisoane
- dureri pelviene

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Febra
- Procese infectioase

4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

Manifestari de independenta:
Postura adecvata:
- In picioare: - capul drept inainte
- spatele drept
 - bratele pe langa corp
- soldurile, gambele drepte
- piciorul in unghi de 90 0 cu gamba

- Sezand: - capul drept

- spatele drept, rezemat
- bratele sprijinite
- coapsele orizontale
- gambele verticale
- piciorul in unghi de 90 0 cu gamba sprijinit pe podea

- Culcat: - decubit dorsal

- decubit lateral stang sau drept
- decubit ventral

Manifestari de dependenta:
- Postura inadecvata
- Imobilizare la pat
- Restrictii in a se mobiliza

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Dureri
- Stres
- Febra

5. Nevoia de a dormi si de a se odihni

Manifestari de independenta:

Durata somnului: 7-9 ore

Somnul: - regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi
- vise agreabile, placute

Manifestari de dependenta:
- Dificultatea de a se odihni
- Fata - palida
- Ochii - incercanati
- T.A. - scazuta
- Aspectul tegumentelor - palide
- Stare psihica tristete, apatie
- Astenie scaderea fortei musculare
Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Stare depresiva
- Durere
- Febra
- Spitalizare

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Manifestari de independenta:
Semnificatia vesmintelor sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup social,
cultural, religios
Alegerea personala vesminte alese dupa gust si circumstante
Sortarea vesmintelor adecvate functiilor psihologice
- in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei
personale
Calitatea vesmintelor adecvate climatului
- adecvate statutului socio-cultural
Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare mobilitate articulara, tonus muscular,
Maturitate psihomotorie

Manifestari de dependenta:
- Dezinteres fata de tinuta sa vestimentara
- Acces de melancolie

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Febra
- Pierderea imaginii de sine
- Spitalizare

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite

normale
Manifestari de independenta:
Temperatura corporala: 36-37 0C
Pielea culoare roz, temperatura calduta
- transpiratie minima
Temperatura mediului ambiant: 18-25 0C

Manifestari de dependenta:
- Ridicarea temperaturii deasupra limitelor normale
- Febra moderata, frison

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Proces infectios

8. Nevoia de a fi curat, de a proteja tegumentele si mucoasele

Manifestari de independenta:
Par lungime, suplete, stralucire
Urechi configuratie normala, curate
Nas mucoasa umeda, fose nazale libere
Cavitate bucala dentitie alba, completa, fara carii
- mucoasa bucala umeda si roz
- gingii roz si aderente dintilor
Unghii curate, taiate scurt, culoare roz
Piele curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal
Deprinderi igienice: - baie, dus
- spalarea dintilor
- spalarea parului

Manifestari de dependenta:
- Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
- Sangerare vaginala

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Slabiciune, oboseala
- Imobilizare la pat

9. Nevoia de a evita pericolele

Manifestari de independenta:
Securitate fizica. Masuri de prevenire a: - accidentelor
- infectiilor
 - bolilor
- agresiunilor
Securitatea psihologica:
- metode de destindere, de relaxare si control al emotiilor
- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situatii
- raspuns eficace si adaptat la agent stresant
- practicarea unei religii

Securitatea sociologica:
- salubritatea mediului
- calitatea si umiditatea aerului 30-60 %
- temperatura ambianta intre 18,3-25 0C
- fara poluare fonica, chimica, microbiana
- mediu de siguranta
- masuri de protectie sociala

Manifestari de dependenta:
- Apatie
- Idei pesimiste
- Lipsa de interes
- Tristete

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Febra
- Procese infectioase
- Izolare

10. Nevoia de a comunica

Manifestari de independenta:
Functionarea adecvata a organelor de simt:
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
Debit verbal:
- usor
- ritm moderat
- limbaj clar, precis
Exprimare usoara:
- a nevoilor, dorintelor, ideilor, emotiilor
- exprimare clara a gandurilor
Imagine pozitiva de sine:
- cunoasterea sinelui material, spiritual, social

Manifestari de dependenta:
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv
- Tristete
- Izolare
- Insatisfactia fata de sexul opus

Surse de dificultate:
- Absenta unor persoane apropiate
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Stare depresiva
- Spitalizare

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si

valori, de a practica religia
Manifestari de independenta:
- Convingeri personale ale individului fata de realitate
- Asistarea la ceremonii religioase
- Folosirea obiectelor religioase
- Observarea regulilor unei religii
- Parcurgerea scrierilor religioase
- Apartenenta la grupuri religioase
- Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte si valori

Manifestari de dependenta:
- Dificultate de a participa la activitati religioase
- Frustrare

Surse de dificultate:
- Absenta locului pentru practicarea religiei datorita spitalizarii

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Manifestari de independenta:
- Activitatea optima a functiilor fiziologice in raport cu constitutia pacientei
- Tendinta de a lua hotarari pe baza chibzuintei proprii
- Rapiditatea deliberarii intr-o situatie complexa si urgenta si adoptarea hotararii celei mai
potrivite
- Aprecierea obiectiva a capacitatilor sale
- Interesul fata de munca, munca trebuie sa corespunda ivelului de pricepere si pregatire,
sa fie in echilibru cu capacitatea persoanei

Manifestari de dependenta:
- Sentiment de respingere din partea celorlalti
- Incapacitate de a-si atinge si realiza proiectele
- Incapacitate de a intreprinde actiuni insemnate
- Sentiment de inutilitate

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Stres
- Durere
- Epuizare
- Lipsa de interes
- Inadaptare culturala
- Izolare
- Lipsa de cunostinte, de mijloace de a se realiza
- Pierderea stimei si imaginii de sine

13. Nevoia de a se recrea

Manifestari de independenta:
- Stare de relaxare
- Sentiment de multumire, de placere
- Senzatie sau emotie agreabila
- Distractie, divertisment, placere

Manifestari de dependenta:
- Dificultate de a efectua o activitate preferata

Surse de dificultate:
- Anxietate
- Durere
- Stres
- Febra
- Stare depresiva
- Imobilitate
- Spitalizare
- Tratament

14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Manifestari de independenta:
- Cunostinte reflectarea in constiinta a realitatii obiective
- Dorinta interesul in acumularea de cunostinte
- Educatia pentru sanatate are rolul de a oferi pacientei modalitati concrete, spacifice de
mentinere sau redobandire a sanatatii

Manifestari de dependenta:
- Insuficienta cunoastere a bolii
-Insuficienta cunoasterii masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a
convalescentei, a tratamentului

Surse de dificultate:
- Spitalizare
- Tratament
- Lipsa de informatii

Problemele pacientei
1. Alterarea respiratiei si circulatiei manifestata prin modificari ale amplitudinii
respiratiei, T.A. scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta fata
de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala inadecvata.
4. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorita imobilizarii la pat.
5. Oboseala somn agitat, odihna inadecvata.
6. Dificultate in a-si pastra temperatura corpului in limitele normale datorita febrei,
frisoanelor.
7. Alterarea confortului datorita sangerarii vaginale.
8. Anxietate datorita febrei, dureri pelviene.
9. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv.
10. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa
datorita spitalizarii.
11. Dificultate de a se realiza datorita inadaptarii culturale.
12. Dificultatea de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii.
13. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii.
Gradul de dependenta
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 25 % dependenta = 1
2. Nevoia de a bea si a manca 25 % dependenta = 1
3. Nevoia de a elimina 100 % dependenta = 4
4. Nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura 50 % dependenta = 2
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni 50 % dependenta = 2
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca nu este dependenta
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 100 % dependenta = 4
8. Nevoia de a ficurat, de a proteja tegumentele si mucoasele 100 % dependenta = 4
9. Nevoia de a evita pericolele 75 % dependenta = 3
10. Nevoia de a comunica 100 % dependenta = 4
11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 100 % dependenta = 4
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 100 % dependenta = 4
13. Nevoia de a se recrea 100 % dependenta = 4
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea 100 % dependenta = 4
Pacienta se incadreaza la nivelul 3 de dependenta, insumand 40 de puncte
pacienta cu dependenta majora.

Diagnostic de nursing
1. Alterarea respiratiei si circulatiei din cauza anxietatii, durerii, stresului, supararii
manifestata prin modificari ale amplitudinii respiratiei si modificari ale T.A.
2. Alterarea starii de nutritie din cauza anxietatii, stresului, durerii, febrei, starii
depresive manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta.
3. Modificarea eliminarilor vaginale din cauza proceselor infectioase manifestata prin
sangerare vaginala.
4. Postura inadecvata din cauza anxietatii, stresului, durerii, starii depresive manifestata
prin imobilizare la pat.
5. Alterarea modului de somn din cauza anxietatii, durerii, stresului, febrei, starii
depresive, spitalizarii manifestat prin somn agitat, ore insufuciente de somn.
6. Dificultate in a-si pastra temperatura corpului in limitele normale din cauza
proceselor infectioase manifestata prin febra, frison.
7. Deficit de autoingrijire din cauza imobilitatii la pat manifestata prin dificultatea de
a-si acorda ingrijiri igienice.
8. Anxietate datorita febrei, durerii pelvine manifestata prin apatie, idei pesimiste,
lipsa de interes, tristete.
9. Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza absentei persoanelor apropiate, a
starii depresive manifastata prin tristete, izolare.
10. Dificultate de a participa la activitati religioase din cauza spitalizarii manifestata
prin incapacitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa.
11. Dificultate de a se realiza din cauza inadaptarii culturale manifestata prin
capacitatea de a atinge, realiza proiectele.
12. Deficit in diversificarea activitatii din cauza spitalizarii, imobilitatii manifestata
prin dificultatea de a efectua o activitate preferata.
13. Cunoasterea insuficienta a bolii din cauza lipsei de informatii manifestata prin
cerere de informatii, neliniste fata de sensul vietii.

3. Planificarea ingrijirilor

Obiective globale:
- Pacienta sa-si recapete independenta in cel mai scurt timp
- Pacienta sa fie ferita de complicatii majore (avort spontan, hemoragie)

Obiective pe termen scurt:

- Pacienta sa nu mai prezinte dureri pelviene in urmatoarele 2 h
- Pacienta sa nu mai prezinte sangerare vaginala accentuata in urmatoarele 24 h
- Pacienta sa beneficieze de repaus fizic la pat
- Pacienta sa aiba o respiratie si o circulatie corespunzatoare in urmatoarele 2 h
- Pacienta sa aiba temperatura corpului sub 37 0C in urmatoarele 24 h
- Pacienta sa fie pregatita fizic si psihic pentru chiuretajul uterin

Obiective pe termen mediu:

- Pacienta sa se poata odihni corespunzator in urmatoarele 24 h
- Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre in urmatoarele 48 h
- Pacienta sa comunice cu persoanele apropiate in cel mai scurt timp
- Pacienta sa poata efectua activitati recreative in urmatoarele 48 h

Obiective pe termen lung:

- Pacienta sa aiba acces la planing familial
- Sa aiba o dinamica familiala buna
4. Aplicarea ingrijirilor
Probleme actuale Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
si potentiale
Risc de Pacienta sa - Asigur repausul la pat Hematocrit: Dupa 2 h sangerarea
dezechilibru aiba o stare de - Efectuez toaleta organelor - valori normale 35-46 % continua. Avorteaza spontan
hemodinamic. bine, de genitale externe cu solutie - valori reale 35 % fat mort sex F,
Sangerare confort si antiseptica Hemoglobina: corespunzator L5.
vaginala siguranta in - Aplic permanent absorbant - valori normale 11-15 Placenta se elimina spontan.
termen de 2 h steril g Sangerare moderata, sange
- Schimb pansamentul des - valori reale 10 g in cheaguri. Se recomanda
- Protejez patul cu musama si Calcemie: chiuretaj uterin.
aleza - valori normale 9-12
- Linistesc pacienta in legatura mg %
cu problema sa - valori reale 9 mg %
- Ii explic scopul interventiilor Glicemie:
- Recoltez sange pentru - valori normale 0,80-
examenul de laborator -1,20 g
- valori reale 1,46 g
Pregatirea - Asigur conditii de aseptie 1.Ampicilina 500 mg Dupa chiuretajul uterin,
pacientei pentru perfecta 2 fl./6 h pacienta este imobilizara la
chiuretaj uterin - Pregatesc seringa si ace No-spa i.m. 2 f/zi pat. Se asteapta un rezultat
sterile 1 Algocalmin pozitiv
in decurs de 6 h.
- Pregatesc fiola cu xilina i.m.
pentru anestezic 2 f/zi Dupa 6 h, pacienta prezinta
- Cu un tampon de vata - Aspirina 2 tablete/zi respiratie si circulatie in
imbibat in alcool dezinfectez - Perfuzie cu ser limite normale; este afebrila.
gatul fiolei, atasez un ac fiziologic 100 ml + Sangerarea continua dar este
steril la seringa + vitamina C 500 diminuata ca flux; se
1 fiola + vitamina B6 recomanda repaus la pat
- Schimb acul de la seringa cu 1 fiola
ac steril si servesc medicul cu - Metronidazol 4
seringa pentru a efectua capsule/zi
anestezia locala - Sorbifer 1 drajeu/zi
- Pregatesc materialele si - Tetraciclina capsule
instrumentele necesare 2/6h
chiuretajului uterin, avand - Brocriptina capsule
grija ca acestea sa fie sterilizate 3/zi
corespunzator - Calciu + vitamina D
- Pregatesc materialele si capsule/zi
instrumentele necesare pentru - Spalatura organelor
anestezia locala genitale externe cu
- Incurajez pacienta, solutie Betadine
pregatind-o fizic si psihic,
astfel: efectuez spalarea
organelor genitale externe cu
solutie antiseptic, rad
pilozitatile, dezinfectez
regiunea vulvara
- Anunt pacienta ca nu o sa
aiba dureri datorita anesteziei
ce urmeaza a fi efectuata
- Ii explic necesitatea
colaborarii, deoarece numai
asa von avea un rezultat
corespunzator
- Servesc medicul cu seringa
pentru anestezia locala
- Dupa ce s-a instalat anestezia
locala, servesc medicul cu
instrumentele solicitate, in
conditii de aseptie perfecta
- Dupa efectuarea chiuretajului
uterin, curat, spal si degresez
cu alcool instrumentarul
chirurgical, il asez in cutii
speciale si il trimit la sterilizare
- Ajut pacienta sa coboare de
pe masa ginecologica, o
conduc la pat si o ajut sa se
aseze intr-o pozitie comoda
- Asigur un climat de confort
si securitate in salon (salon
bine aerisit, umidificarea
aerului din incapere)
- Asigur un pat confortabil cu
lenjerie curata, cu musama si
aleza
- Supraveghez foarte atent
orice modificare a
comportamentului pacientei
- Linistesc pacienta in legatura
cu problema sa, asigurand-o
ca pericolul a trecut
- Monitorizez functiile vitale:
 respiratia si circulatia si notez
in foaia de observatie data, ora
si rezultatul monitorizarii
- Masor temperatura pacientei
la intervale regulate (6 h)
- Semnalez orice modificare
aparuta in comportamentul
pacientei, orice crestere a
temperaturii sau orice
dereglare a functiilor vitale
- Daca apar modificari, anunt
imediat medicul
- Schimb des pansamentul
absorbant steril
- Urmaresc fluxul sangerarii
vaginale
- Schimb lenjeria de pat si corp
ori de cate ori este nevoie
Imobilizare la pat. Pacienta sa - Instalez pacienta in pat in Dupa 8 h pacienta se
Postura inadecvata aiba o postura pozitie comoda: decubit dorsal poate mobiliza.
Restrictii in a se adecvata in cu o perna sub cap Se recomanda evitarea
mobiliza. termen de 8 h - Daca pacienta doreste sa efortului.
adopte o alta pozitie, o ajut sa
schimbe pozitia
- Redau incredere pacientei ca
imobilizarea sa este trecatoare,
ca dupa cateva ore se poate
 ridica din pat, insa cu atentie,
fara a sta prea mult in picioare
- Pentru ca pacienta sa-si
mentina satisfacute celelalte
nevoi fundamentale pe timpul
imobilizarii, suplinesc pacienta
in satisfacerea nevoilor sale, o
servesc la pat cu cele necesare
- Dupa asezarea pacientei in
salon, administrez tratamentul
prescris de medic in doze si la
ore indicate
Dificultate in a-si Pacienta sa nu - Aerisesc incaperea Algocalmin fiole II Dupa 2 h, pacienta este
pastra mai prezinte - Asigur imbracaminte lejera echilibrata termic. Are
temperatura temperaturi mai - Aplic comprese reci, temperatura 36,4 0C
corpului in limite ridicate in impachetari reci, punga cu
normale termen de 2 h gheata, frictiuni
- Incalzesc pacienta in caz de
frisoane
- Schimb des lenjeria de pat si
de corp
- Mentin igiena tegumentelor
- Invat pacienta sa consume
lichide si alimente reci
- Asigur temperatura de
18-25 0C in incapere
- Administrez medicatia
 recomandata de medic
Modificari ale Pacienta sa - Umezesc aerul din incapere Dupa 2 h pacienta prezinta
amplitudinii respire - Asigur aport suficient de respiratie adecvata
respiratiei. adecvat in lichide pe 24 h
Circulatie termen de 2 h - Asigur pozitie antalgica
inadecvata. - Pregatesc psihic pacienta
in vederea aplicarii tehnicilor
de ingrijire
- Invat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie
- Invat pacienta sa renunte la
obiceiuri daunatoare (fumat)
- Invat pacienta sa utilizeze
tehnici de relaxare
Pacienta sa Invat pacienta: Dupa 2 h pacienta prezinta
prezinte - Sa aiba alimentatie bogata in circulatie adecvata
circulatie fructe, zarzavaturi
adecvata in - Sa reduca grasimile si clorura
termen de 2 h de sodiu din alimentatie
- Aplic tehnici de favorizare a
circulatiei: exercitii pasive,
masaje
Alimentatie Pacienta sa fie - Explorez preferintele Dupa 12 h pacienta se
inadecvata echilibrata pacientei asupra alimentelor alimenteaza si se hidrateaza
calitativ si nutritional in permise si interzise corespunzator.
cantitativ. termen de 12 h - Calculez numarul de calorii Comunica eficient cu
Inapetenta. in functie de starea pacientei - asistenta in vederea aflarii
25 cal/kg corp/12 h + 30 % categoriilor de alimente din
(datorita bolii). ghidul alimentar si
Astfel: 25 x 45 = 1125 + 30 % echivalentele cantitative si
- Necesarul de calorii al calitative ale principiilor
pacientei este de 1462 cal/kg alimentare.
corp/24 h din care: Are o evolutie buna in ceea
- glucide 50 %; 731:4 = 182 g ce priveste alimentatia si
glucide hidratarea.
- proteine 15 %; 219:4 = 54 g
proteine
- lipide 35 %; 511: 9 = 56 g
lipide
- Asigura echilibrul intre
elementele energetice si cele
neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)
- Asigura echilibrul intre
produsele de origine animala si
vegetala:
40 % proteine de origine
animala;
60 % proteine de origine
vegetala
- Servesc pacienta cu alimente
la o temperatura moderata,
prezentate atragator si la ore
regulate
 - Invat pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
si echivalentele cantitative si
calitative ale principiilor
alimentare, in vederea
inlocuirii unui aliment cu altul
- Las pacienta sa aleaga
alimentele dupa gusturile sale
- Asigur un climat cald,
confortabil
Somn agitat. Pacienta sa - Invat pacienta sa practice Diazepam 1 fiola i.m. Dupa 1 h pacienta prezinta
Odihna beneficieze de tehnici de relaxare, exercitii somn linistit
Inadecvata. somn respiratorii cateva minute
corespunzator inainte de culcare
cantitativ si - Mentin conditiile necesare
calitativ in somnului, respectand dorintele
termen de 1 h si deprinderile pacientei
- Aerisesc incaperea
- Umidific aerul din incapere
- Pastrez temperatura optima in
salon (18-20 0C)
- Asigur lenjerie de pat si de
corp curate
- Identific nivelul anxietatii
pacientei
- Intocmesc un program de
odihna corespunzator
 organismului
- Observ si notez functiile
vitale si vegetative, perioada
somn/odihna, comportamentul
pacientei
- Administrez tratament
sedativ la indicatia medicului
- Observ efectul acestuia
asupra organismului
Disconfort fizic si Pacienta sa - Explorez obiceiurile pacientei Dupa 1 h pacienta este
psihic datorita beneficieze de - Planific un program de igiena linistita; confort adecvat
sangerarii confort fizic si - Invat pacienta masuri de
psihic in igiena corporala
termen de 1 h - Ajut pacienta sa-si faca
toaleta pe regiuni
- Constientizez pacienta in
legatura cu importanta
mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
imbolnavirilor
- Creez senzatie de bine
pacientei prin discutiile purtate
Imposibilitatea de Pacienta sa - Efectuez spalaturi ale Tegumentele si mucoasele
a pastra prezinte organelor genitale externe cu o nu pot fi mentinute curate si
tegumentele si tegumente si solutie antiseptica integre datorita sangerarii
mucoasele curate mucoase curate - Pun pansamentul absorbant vaginale.
si integre si integre in cel steril Dupa 24 h pacienta este
 mai scurt timp - Schimb pansamentul des singura care poate lua
- Schimb lenjeria de pat si de atitudine cu privire la
corp ori de cate ori este nevoie aspectul sau fizic si la
- Identific impreuna cu ingrijirile igienice
pacienta cauzele si motivatia
preocuparii pentru aspectul
fizic si ingrijirile igienice
- Ajut pacienta sa-si schimbe
atitudinea fata de aspectul sau
fizic si fata de ingrijirile
igienice
Vulnerabilitate Pacienta sa - Asigur conditiile de mediu Dupa 48 h pacienta este mai
fata de pericole beneficieze de adecvate, pentru a evita relaxata, isi poate exprima
un mediu de pericolele prin accidentare liber nevoile, frica, emotiile
siguranta, fara - Amplasez pacienta in salon si opiniile
accidente si in functie de starea sa, de
infectii, in afectiunea si receptivitatea sa
termen de 48 h - Urmaresc si apreciez corect
potentialul infectios al
pacientei, receptivitatea sa si
aplic masurile de izolare a
surselor de infectie
- Aleg procedurile de
investigatie si tratament cu
risc minim de infectie
- Informez si stabilesc
impreuna cu pacienta planul de
 recuperare a starii de sanatate
si crestere a rezistentei
organismului
- Creez un mediu optim pentru
ca pacienta sa-si poata exprima
emotiile si nevoile
- Ajut pacienta sa-si recunoasca
anxietatea
- Furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingrijirilor
programate
- Incurajez pacienta la lectura,
alte activitati usoare pentru a
inlatura anxietatea
- Asigur legatura pacientei cu
familia prin vizite frecvente
Comunicare Pacienta sa - Pun in valoare capacitatile,
ineficienta la comunice talentele si realizarile anterioare
nivel afectiv adecvat cu cei ale pacientei
din jur si cu - Ofer posibilitate pacientei
familia in sa-si exprime nevoile,
termen de 24 h sentimentele, ideile si dorintele
- Ofer posibilitate pacientei sa
ia singura decizii
- Invat pacienta:
- tehnici de afirmare de sine
- tehnici de comunicare
 - tehnici de relaxare
- Ajut pacienta sa identifice
posibilitatile sale de a asculta,
de a schimba idei cu altii, de a
creea legaturi semnificative
- Antrenez pacienta in diferite
activitati care sa-i dea
sentimentul de calitate
- Imi mobilizez intreaga
atentie pentru a intelege
mesajele pacientei, stau in fata
ei cand vorbeste; o privesc in
ochi, pentru a-i demonstra
dorinta de a o asculta; adopt o
atitudine linistitoare; o aprob
cand spune lucruri importante
- Dovedesc toleranta fata de
pacienta prin ascultarea fara
intrerupere
Incapacitatea de a Pacienta sa - Asigur climat cald, comunic Pacienta sa-si exprime liber
participa la poata participa cu pacienta pe teme de religie propriile convingeri
actiunile la actiunile - Facilitez satisfacerea
propriului grup de propriului grup convingerilor sale
apartenenta de apartenenta - Determin pacienta sa-si
religioasa religioasa in exprime propriile convingeri si
decurs de o valori
saptamana - Mijlocesc desfasurarea unor
 activitati conforme cu dorintele
si credintele pacientei
- Facilitez satisfacerea nevoilor
spirituale:
- permit vizita preotului
- ii permit citirea de carti
religioase
- ii raspund la intrebari
referitoare la subiecte
religioase
- ajut pacienta sa-si
exprime disconfortul
spiritual
Dificultate de a se Pacienta sa aiba - Ajut pacienta sa-si faca un
realiza. incredere in plan zilnic
Inadaptare fortele proprii - Orientez pacienta spre
culturala. in cel mai scurt activitati corespunzatoare
timp capacitatii sale si care-i
permit sa se realizeze
- Incurajez orice activitate
care o intereseaza
- Ascult activ pacienta pentru
a-i permite sa-si exprime
sentimentele privind
dificultatea de a se realiza
- Ajut pacienta sa identifice
motivele comportamentului sau
 apreciez posibilitatile fizice si
intelectuale
- Observ si notez orice
schimbare in comportamentul
pacientei
- Identific impreuna cu
pacienta factorii care o
impiedica sa se realizeze:
familia, limitele economice,
starea de sanatate
Dificultate in a Pacienta sa - Explorez ce activitati Dupa 24 h pacienta are o
efectua activitati prezinte o stare recreative ii produc placere stare de buna dispozitie
recreative de buna pacientei satisfacatoare
dispozitie, sa-si - Analizez si stabilesc daca
recapete acestea sunt in concordanta cu
increderea in starea fizica si psihica
fortele proprii - Planific activitati recreative
in termen de impreuna cu pacienta
24 h - Asigur conditiile necesare si
mediul corespunzator
- Am in vedere ca activitatile
sa nu o suprasolicite, sa nu o
oboseasca ci sa creeze o stare
de buna dispozitie
- Notez reactiile pacientei cu
referire directa la starea de
plictiseala si tristete
 - Determin pacienta sa-si
exprime emotiile si
sentimentele
- Castig increderea pacientei
Insuficienta Pacienta sa - Explorez nevoile de Dupa 72 h pacienta stie care
cunoasterii bolii, acumuleze noi cunoastere ale pacientei sunt problemele ei si
masurilor de cunostinte in - Explorez obiective de studiu incearca sa le inlature
prevenire, termen de 72 h cu paciente impreuna cu asistenta
diagnosticului - Informez cu privire la medicala
medical, mijloacele si resursele pe care
convalescentei, le pot asigira: carti, brosuri,
tratamentului pliante, reviste
medical - Sustin motivarea pacientei
fata de cunostintele care
urmeaza sa le dobandeasca
- Organizez activitati de
educatie pentru sanatate:
convorbiri, cursuri,
demonstratii practice
- Prezint materiale cu subiecte
interesante, atractive, cu
mijloace si procedee adecvate
nivelului de cultura si gradului
de intelegere al pacientei
- Stimulez dorinta de
cunoastere
- Motivez importanta
 acumularii de noi cunostinte
- Constientizez pacienta asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
- Verific daca pacienta a inteles
corect mesajul transmis si daca
si-a insusit noile cunostinte
Externarea - Anunt pacienta cu o zi inainte
ca i se va face externarea
- Ajut pacienta sa-si stranga
lucrurile personale
- Anunt familia pacientei
despre externare
- Asigur pacienta ca s-a facut
tot ce era necesar pentru a se
reface dupa avortul suferit
- Pacienta se externeaza cu
stare generala buna
 Bilantul autonomiei
Pacienta P.C. s-a internat in spital, avand urmatoarele probleme de dependenta:
1. Alterarea respiratiei si circulatiei manifestata prin modificari ale amplitudinii
respiratiei, T.A. scazuta.
2. Diminuarea apetitului manifestata prin lipsa poftei de mancare si hidratare insuficienta fata
de nevoile organismului.
3. Alterarea eliminarilor sangerare vaginala inadecvata.
4. Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi datorita imobilizarii la pat.
5. Oboseala somn agitat, odihna inadecvata.
6. Dificultate in a-si pastra temperatura corpului in limite normale datorita febrei, frisoanelor.
7. Alterarea confortului datorita sangerarii vaginale.
8. Anxietate datorita febrei, durerii pelvine.
9. Tristete datorita comunicarii ineficace la nivel afectiv.
10. Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa
datorita spitalizarii.
11. Dificultate de a se realiza datorita inadaptarii culturale.
12. Dificultate in a efectua activitati recreative datorita spitalizarii.
13. Cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii.
In urma stabilirii obiectivelor si aplicarii interventiilor autonome si delegate,
pacienta se externeaza cu stare generala buna..
1. Respiratia 16-18 resp/min
- ritmica
- mucoasa respiratorie umeda
Circulatia puls 60-80 pulsatii/min
- T.A. 140/90 mm Hg
2. Alimentare adecvata dentitie buna
- mucoasa bucala roz si umeda
- limba roz
- gingii roz si aderente dintilor
- reflex de deglutitie prezent
- apetit pastrat
3. Pacienta nu prezinta sangerare vaginala.
4. Pacienta are postura adecvata poate sta in picioare, cu capul drept inainte, cu spatele
drept, cu bratele pe langa corp, soldurile si gambele drepte.
5. Pacienta se poate odihni corespunzator fiind linistita fizic si psihic.
6. Pacienta prezinta: - temperatura corporala in limite normale 36-37 0C
- piele de culoare roz
- transpiratie minima
7. Pacienta beneficiaza de confort adecvat datorita opririi sangerarii vaginale.
8. Pacienta nu prezinta anxietate a depasit starea de teama datorata contractiilor uterine
si a pierderilor de sange.
9. Pacienta are comunicare adecvata la nivel afectiv.
10. Pacienta poate participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa.
11. Pacienta doreste sa se poata realiza pe plan cultural.
12. Pacienta cunoaste semnele de sarcina si are cunostintele necesare privind evitarea
unei alte sarcini.

Se recomanda:
- repaus fizic si sexual
- igiena organelor genitale
- consultatie planing familial
Capitolul III

Evaluare finala
 Evaluare finala

Internarea in spital este un eveniment important in viata pacientelor; se despart de

mediul lor obisnuit in satre de infirmitate sau neinfirmitate, este nevoie sa recurga la
ajutorul asistentilor medicali.
Ingrijirea bolnavilor este o munca de mare raspundere, bolnavul incredintandu-si
sanatatea si uneori chiar viata in mainile acelora care il ingrijesc.
Toate cele trei cazuri prezentate in aceasta lucrare studiaza pacientele cu avort
spontan.
Pacientele S.G., S.S., P.C. s-au prezentat la camera de garda a SPITALULUI DE
OBSTETRICA SI GINECOLOGIE PLOIESTI pentru investigatii si tratament de
specialitate, prezentand urmatoarele probleme comune:
- Alterarea respiratiei si circulatiei
- Diminuarea apetitului
- Alterarea eliminarilor
- Imposibilitatea mentinerii unei bune posturi
- Alterarea confortului
- Imposibilitatea de a participa la actiunile propriului grup de apartenenta religioasa
- Cunostinte insuficiente despre boala
Pe langa problemele comune, fiecare pacienta a prezentat si alte probleme:
- pacientele S.G. si S.S. nerealizare pe plan familial.
- pacienta P.C. dificultate de a-si pastra temperatura corpului in limite normale si
dificultate de a se realiza.
La internare, pacientele erau constiente, orientate in timp si spatiu si cooperante.
Toate pacientele se alimenteaza conform alimentarii calorice calculate de mine.
Pacientele au fost ingrijite cu atentie din partea mea, conform planurilor de
ingrijire intocmite individual. Interventiile nursing au constat in supraveghere,
psihoterapie, alimentatie calorica, mobilitate gradata, asigurarea unui somn si unei odihne
reconfortante, educarea pacientei in spital si a convalescentei dupa intoarcerea in familie.
Pacientele au avut aceeasi perioada de spitalizare:
- pacienta S.G. 18.05.2006 22.05.2006
- pacienta S.S. 19.05.2006 22.05.2006
- pacienta P.C. 20.05.2006 22.05.2003
Toate pacientele au reactionat favorabil la tratament si ingrijirile nursing aplicate.
Toate pacientele se externeaza afebrile, cu stare generala buna.
La externare pacientele au fost invatate sa nu uite:
- importanta evitarii solicitarilor fizice si psihice
- importanta repausului fizic si sexual
- importanta igienei organelor genitale
- sa se prezinte la control periodic in policlinica
Capitolul IV

Anexe. Bibliografie
Capitolul IV

Anexe

Familia este un grup social, caracterizat prin determinari naturale si

biologice, in care legaturile de dragoste si consangvinitate dobandesc o importanta
primordiala. Esenta familiei consta in cei 4 C:
- compromis
- consideratie
- comunicare
- cooperare
Ea presupune:
- legaturi de rudenie casatorie, nastere, adoptie
- legaturi afective
- viata comuna
- interese si aspiratii similare
Functiile familiei:
- biologica
- de sprijin
- economica
- de dezvoltare afectiva
- de comunicare interumana, culturala
- de socializare
Responsabilitatile familiei: familia reprezinta una dintre cele mai vechi
forme de comunicare umana, o institutie stabila, cu rosturi fundamentale pentru
indivizi. In fata comunitatii, aceasta este responsabila de:
- mentinerea continuitatii biologice
- pastrarea si dezvoltarea traditiilor culturale
- transmiterea mostenirii spirituale in procesul socializarii
- implinirea emotionala
- aparitia sentimentului de securitate, favorabil dezvoltarii personalitatii
- socializarea tuturor membrilor familiei, indeosebi a copiilor

Organele reproducatoare ale femeii

Sistemul reproducator al femeii se afla in interiorul corpului, intre oasele
bazinului.
Ovarele sunt organele in care se gasesc celulele din care se formeaza ovulele si
care produc hormonii care controleaza ciclul menstrual si sarcina.
Trompele uterine fac legetura intre ovare si uter. Prin ele ovulul ajunge in uter.
Uterul cand are loc fecundatia, embrionul format se fixeaza pe peretii uterului.
In acest loc se dezvolta fatul pana la nastere. Atunci cand femeia nu este gravida,
uterul isi pierde in fiecare luna captuseala de celule ca parte a menstruatiei.
Colul uterin se afla in partea de jos a uterului si reprezinta comunicarea cu
vaginul. In general nu este mai mare decat varful unui creion, dar se deschide
foarte mult in timpul sarcinii.
Vaginul face legatura cu exteriorul corpului. Este locul prin care se scurge
sangele menstrual.
O data pe luna, unul din cele doua ovare elibereaza un ovul, printr-un
proces numit ovulatie. Ovulul ajunge prin trompele uterine in uter. In timp ce
ovulul creste in ovar, mucoasa uterina (captuseala uterului) incepe sa se ingroase
astfel incat sa poata hrani un posibil embrion. Daca ovulul nu este fertilizat, el este
eliminat impreuna cu mucoasa uterina si cu o cantitate mica de sange
(menstruatia), un nou ciclu menstrual incepand dupa aceea (din prima zi a
menstruatiei pana la aparitia uneia noi). Menstruatia poate veni pentru prima oara
la orice varsta intre 9 si 17 ani. Menstruatia este una dintre schimbarile care apar la
pubertate, alaturi de cresterea sanilor si a parului de pe corp. In primul an
menstruatia poate fi neregulata atat ca durata cat si ca interval de aparitie.
Femeile au menstruatie pana ajung la menopauza, atunci cand ovarele
inceteaza sa mai elibereze ovule si deci nu mai pot ramane gravide. De regula
menopauza apare intre 45-55 de ani. Menopauza nu se instaleaza brusc, ci poate
exista o perioada intermediara, care poate dura 4-5 ani, pana cand femeia nu mai
are menstruatie deloc. In aceasta perioada sangerarile devin neregulate: pot fi mai
rare sau mai dese, iar cantitatea de sange poate fi mai mare sau mai mica.
Sarcina poate apare astfel: in fiecare luna, unul dintre ovare elibereaza un
ovul care ajunge prin trompa uterina in uter. Ovulul poate fi fecundat imediat dupa
eliberare si traieste 1-3 zile.
In timpul actului sexual spermatozoizii sunt depozitati in vagin si pot
supravietui pana la 3 zile. In 90 de secunde ajung in trompele uterine dupa ce au
trecut de colul uterin si prin uter. Daca spermatozoidul se uneste cu un ovul apare
un embrion care se fixeaza pe peretele uterului si sarcina incepe.
Secretia vaginala in mod normal, colul uterin produce un lichid (secretia
vaginala) care trece prin vagin si ajunge in exterior. Aceasta este o cale normala
prin care corpul mentine vaginul curat si protejeaza de infectii. Cantitatea de lichid
este diferita de la femeie la femeie si variaza in timpul ciclului menstrual.
Uneori femeile au o inflamatie a vaginului (numita vaginita) si secretia
vaginala normala se modifica. Secretia vaginala este considerata anormala
(scurgere) atunci cand produce arsuri, inflamatii sau iritatii sau cand persista un
miros urat (chiar dupa baie). Cele mai multe dintre femei au cel putin o vaginita pe
durata vietii. De regula, vaginita nu este grava dar poate fi neplacuta si
suparatoare. Simptomele obisnuite sunt un miros neplacut sau o sectretie excesiva,
cremoasa de culoare cenusie sau alba. Femeia mai poate simti mancarimi si arsuri
la urinat. Uneori apar dureri la contactul sexual.
 Pentru prevenirea acestor boli este important sa pastreze zona genitala
curata, spalandu-se in fiecare zi cu un sapun moale si cu apa calduta. Este bine ca
femeile sa poarte lenjerie din bumbac, evitandu-se lenjeria din materiale sintetice.
Infectia urinara femeile sunt foarte sensibile fata de infectiile vezicii
urinare si ale uretrei (tubul care duce urina din vazica urinara la exterior). Aceste
infectii se pot preveni astfel:
- stergerea organelor genitale externe intotdeauna dupa urinare;
- in timpul actului sexual, datorita miscarilor penisului, microbii aflati in zona
vulvara urca prin uretra si ajung in vezica producand o infectie. Aceasta se
intampla mai ales cand organele genitale nu sunt spalate inainte de actul sexual.
Urinarea dupa actul sexual spala uretra de microbii care au patruns.
Daca o femeie doreste sa ramana insarcinata trebuie sa aiba un contact
sexual in perioada fertila a ciclului menstrual, adica intre zilele a 9-a si a 19-a
pentru un ciclu de 28 de zile.

Alegerea unei metode de planificare familiala

Planificarea familiala da posibilitatea tuturor femeilor sa hotarasca daca
vrea sa aiba copii si cand sa se intample acest lucru.
Planificarea familiala contribuie la bunastarea familiei prin faptul ca:
- ajuta familia sa aiba copii atunci cand poate avea grija de ei;
- ajuta familia sa poata avea copii doar cat ii poate creste, fara sa fie nevoita sa ii
abandoneze;
- contraceptivele moderne sunt sigure si mai sanatoase decat avortul.
Planificarea familiala este buna pentru sanatatea femeii si a copiilor. Ea
salveaza uneori viata femeii, prevenind sarcinile neplanificate si posibilele sarcini
cu risc si avorturile. Acestea sunt riscante chiar in conditii de siguranta medicala.
Planificarea contribuie la sanatatea copiilor, ajutand femeile sa evite sarcinile prea
dese care obosesc organismul mamei.
In prezent, femeile au la dispozitie o multime de metode contraceptive
sigure. Medicul ginecolog va ajuta femeia sa isi aleaga cea mai buna metoda
contraceptiva.
Contraceptivele orale combinate sunt tablete care contin mici cantitati de
hormoni sintetici (estrogen si progestin) care sunt identici cu cei produsi in mod
natural in corpul femeii.
Pentru a preveni sarcina, femeia trebuie sa ia zilnic aceasta pilula.
Contraceptivele orale impiedica ovarul sa elibereze ovule si ingroasa mucusul din
zona colului uterin si spermatozoizii nu mai pot intra in uter. Contraceptivele orale
nu sunt periculoase si sunt foarte eficiente cand sunt utilizate corect. Mai mult
pilulele reduc riscul unor boli cum ar fi anemia (la femeile care pierd mult sange in
timpul menstruatiei), cancerul ovarian sau uterin. Menstruatia este mai scurta, se
pierde mai putin sange si durerile dispar. Pilulele se pot folosi oricat timp doreste
femeia, fara sa faca pauza. Administrarea pilulelor se poate opri cand femeia
doreste sa aiba un copil si poate sa ramana insarcinata curand.
 Aproape toate femeile pot folosi pilule. Cu toate acestea nu ar trebui sa le
foloseasca daca banuiesc ca ar fi gravide, daca alapteaza, daca are peste 35 de ani
si fumeaza sau daca are vreo boala care contraindica folosirea contraceptivelor
orale.
Unele femei nu intampina nici o problema in folosirea contraceptivelor
orale combinate, la altele apar unele efecte secundare. Acestea de regula nu sunt
grave si inceteaza dupa cateva luni. Ele includ greata usoara, uneori o ingrasare de
1-2 kg, uneori dureri de cap, ameteli trecatoare.
Contraceptivele orale monohormonale au doar progestin, un singur fel de
hormon si intr-o cantitate mai mica decat cele combinate. Actioneaza in acelasi
mod ca si contraceptivele combinate. Ele sunt foarte eficiente pentru femeile care
alapteaza deoarece nu afecteaza in nici un fel bebelusul. Ele pot fi luate incepand
cu a 6-a saptamana dupa nastere.
Pilulele monohormonale previn bolile benigne ale sanului, cancerul ovarian
si uterin si bolile inflamatorii pelvine.
Contraceptivele injectabile contin hormoni sintetici similari cu hormonul
natural numit progesteron. O injectie la fiecare 3 luni previne sarcina prin
impiedicarea ovulatiei. Ele sunt foarte eficiente, nu interfereaza cu actul sexual,
reduc cantitatea de sange menstrual si reduc riscul de cancer uterin ca si cele de
inflamatii pelvine. Uneori injectabilele pot produce disparitia menstruatiei, dar
aceasta nu este daunatoare si nici nu este un semn de sterilitate. Totusi, in unele
cazuri este nevoie de 6-9 luni de la oprirea injectabilelor pentru reluarea fertilitatii.
Unele femei au mici sangerari intre menstruatii, iau in greutate sau se plang de
dureri de cap. Femeile pot utiliza injectabile daca alapteaza. Injectabilele nu ar
trebui folosite de catre femeile care ar putea fi insarcinate sau au o boala care
contraindica folosirea lor.
Dispozitivul uterin (steriletul) este o mica bucata de plastic flexibil care
frecvent are pe ea foite sau fire de cupru. El este inserat in uterul femeii pe cale
vaginala si are ca scop prevenirea sarcinilor. El impiedica intalnirea dintre
spermatozoizi si ovul. Trebuie inserat si extras de catre medic. Are o eficienta
mare. Odata inserat ofera o protectie de pana la 10 ani fata de aparitia unei sarcini,
in functie de tipul dispozitivului. Nu influenteaza actul sexual. Unele femei au o
sangerare menstruala mai abundenta, crampe, sangerari intermenstruale. Femeile
nu trebuie sa foloseasca dispozitivul intrauterin daca sunt insarcinate.
Prezervativul este o foita destinata invelirii penisului aflat in erectie.
Folosit in mod corect retine sperma care contine spermatozoizi pentru a nu ajunge
in vagin. Prezervativele previn bolile cu transmitere sexuala, inclusiv HIV
SIDA, deoarece impiedica trecerea oricarui microb sau virus de la vagin la penis
sau invers. Prezervativele sunt eficiente doar atunci cand sunt folosite corect in
timpul contactului sexual. Se va folosi un nou prezervativ la fiecare contact sexual.
Spermicidele sunt tablete sau ovule spumante, supozitoare, filme, geluri si
creme. Ele sunt introduse adanc in vagin cu ajutorul degetelor sau cu un aplicator.
Spermicidele distrug spermatozoizii sau modifica intalnirea lor cu ovulul. Sunt
mai putin eficiente in prevenirea sarcinii.
Diafragma este o cupola moale din cauciuc care acopera colul uterin. Se
utilizeaza impreuna cu un gel sau crema spermicida. Diafragma blocheaza
patrunderea spermatozoizilor in uter si trompe. Este eficienta doar daca este
folosita corect.
Contraceptia de urgenta administrarea de contraceptive orale dupa un
contact sexual neprotejat. Impiedica aparitia sarcinii prin impiedicarea ovarului sa
elibereze ovulul.
Contraceptia de urgenta nu trebuie utilizata in locul unei metode regulate de
planificare familiala. O femeie poate lua contraceptivele orale combinate in cazul
contraceptiei de urgenta pana la 72 h de la un contact sexual neprotejat. Doza si
modul in care se iau pilulele pot fi prescrise doar de catre medic.
Sterilizarea feminina (ligatura trompelor uterine) este o metoda
contraceptiva definitiva pentru femeile care sunt sigure ca nu mai doresc copii.
Este o interventie chirurgicala simpla prin care medicul blocheaza trompele.
Aceasta impiedica spermatozoizii sa fertilizeze ovulul. Sterilizarea este foarte
eficienta, nu afecteaza viata sexuala, ajuta la prevenirea cancerului ovarian.
Sterilizarea masculina (vasectomie) este o metoda contraceptiva
permanenta pentru barbati care sunt siguri ca nu isi doresc copii. Este o interventie
chirurgicala simpla, medicul face o taietura in scrot si blocheaza cele doua tuburi
care transporta spermatozoizii de la nivelul testiculului. Vasectomia nu are efecte
asupra performantelor sexuale si nu se cunosc efecte secundare.
Metoda coitului intrerupt barbatul isi retrage complet penisul din vaginul
femeii inainte de a ejacula. Acest lucru tine sperma in afara vaginului si impiedica
spermatozoizii sa ajunga la ovul.
Cuplul trebuie sa discute in legatura cu intentia de a folosi coitul intrerupt
pentru a mari cooperarea si evita neintelegerile. Inainte de contactul sexual,
barbatul trebuie sa urineze pentru a elimina orice urma de sperma din uretra.
Inainte de ejaculare barbatul trebuie sa fie sigur ca aceasta va avea loc in afara
zonei genitale a partenerei sale.
Cunoasterea perioadei fertile inseamna ca o femeie este capabila sa
identifice zilele fertile din timpul ciclului menstrual, adica zilele cand poate sa
ramana insarcinata, femeia are la dispozitie mai multe modalitati de a-si da seama
de momentul in care incepe si de cel in care se sfarseste perioada fertila a ciclului
ei menstrual: calculele bazate pe metoda calendarului, urmarirea mucusului
cervical, urmarirea temperaturii bazale, palparea colului.
Pentru prevenirea sarcinii o femeie nu trebuie sa aiba contacte sexuale sau
partenerul trebuie sa foloseasca prezervativul in zilele fertile (de la a 9-a la a 19-a
zi a ciclului menstrual). Cunoasterea perioadei fertile este de asemenea folositoare
femeilor care doresc sa fie insarcinate. Pentru a putea ramane insarcinate trebuie sa
aiba contact sexual in zilele cu fertilitate maxima. Calculul perioadei fertile este
destul de complicat si este bine sa se consulte cu medicul inainte de a aplica
metoda calendarului, mai ales pentru cele care au un ciclu neregulat. Metoda este
eficienta numai daca se respecta regulile foarte precis si femeia are un ciclu
regulat.
Avortul ultima posibilitate pune capat unei sarcini prin indepartarea
ovulului implantat in uter. Complicatiile avortului pot ameninta sanatatea fameii,
inclusiv posibilitatea de a avea copii in viitor. Avorturile frecvente pot afecta
linistea si fericirea unei femei si pot influenta negativ relatia cu partenerul. Daca o
femeie recurge la avort, acesta trebuie facut cat mai devreme posibil si dupa aceea
trebuie folosita o metoda contraceptiva. Atentie: o noua sarcina poate aparea la 11
zile de la un avort, chiar inaintea reaparitiei menstruatiei.

Bolile cu transmitere sexuala (BTS)

Sunt infectii transmise prin contact sexual vaginal, anal, oral. Oricine a avut
un contact sexual s-a expus riscului la BTS.
Majoritatea BTS pot fi vindecate prin tratament. Lasate netratate, pot avea
efecte secundare serioase asupra organismului. Cele mai grave BTS sunt sifilisul si
HIV-SIDA, care pot fi fatale. Alte boli sunt: gonorea, candidoza, chlamidiaza,
negii genitali, herpesul genital.
Cand femeia are o BTS poate observa o scurgere neobisnuita din vagin,
durere in regiunea pelviana, arsuri, mancarimi, iritatie in jurul vaginului, sangerari
in afara perioadei menstruale sau durere la urinat sau la contact sexual. Uneori
simptomele dispar de la sine. Chiar daca simptomele au disparut, BTS ramane in
corp pana cand este tratata.
BTS nu se poate lua prin imbratisare, strangerea mainii sau stand langa o
persoana infectata. Cel mai des BTS sunt raspandite prin contact sexual vaginal,
anal, oral. Multi oameni cu BTS nu prezinta simptome.
Cea mai sigura metoda de prevenire a BTS este ca femeia sau barbatul:
- sa aiba un singur partener sexual
- sa foloseasca prezervative la fiecare act sexual
- sa aleaga un partener care nu are si alti parteneri sexuali
- sa nu foloseasca ace pentru injectarea drogurilor si sa nu aiba un contact sexual
cu cineva care face acest lucru.
Daca o persoana considera ca are o BTS, merge imediat la medic, astfel
incat sa i se faca analize si sa fie tratata. Dacatestele arata ca persoana este
infectata cu o BTS:
- spune partenerilor sai sexuali despre boala pentru a fi tratati
- urmeaza tratamentul conform prescrierii chiar daca simptomele au disparut
- tratamentul trebuie urmat de ambii parteneri in acelasi timp
- nu poate avea contact sexual decat la 3 zile de la terminarea tratamentului si cand
toate simptomele au disparut
 Tratarea BTS este in mod special importanta mai ales pentru gravide,
deoarece pot afecta copilul.
Fiecare familie are dreptul la mijloace suficiente pentru a-i garanta o
calitate a vietii care sa asigure bunastarea fiecarui menbru al sau.
Orice persoana are dreptul la respectul vietii sale private si familiale.
Familiile trebuie sa aiba acces la toate mijloacele de comunicare.
BIBLIOGRAFIE:

1. Theodorescu D. Mic atlas de anatomie a omului

Editira Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1982

2. Aburel E. si colaboratorii Obstetrica si Ginecologie

Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1971

3. Radulescu C. Ginecologie vol. II

Editura Medicala Bucuresti 1995

4. Burghele Th. Patologie Chirurgicala vol. VIII

Editura Medicala Bucuresti 1976

5. Lucretia T. Ghid de nursing vol. I

Editura Viata medicala romaneasca
Bucuresti - 2002
 PRECAUTII UNIVERSALE
Cei care lucreaza in sanatate si intra in contact cu sangele sau cu alte fluide
organice ale pacientilor pot fi expusi unui risc profesional la infectii virale
transmisibile pe cale sanguina, cum sunt H.I.V. sau Hepatita B.
Cea mai frecventa cale de transmitere a acestor virusi este inocularea
directa percutanata de sange infectat, prin intepare sau taiere (zgariere) cu obiecte
contaminate sau prin contact direct intre sange infectat si o rana de pe tegumente
saumucoase (solutie de continuitate).
Deoarece nu este posibila identificarea tuturor celor seropozitivi se
recomanda ca fiecare pacient sa fie considerat un potential risc de contaminare.
De aceea, toti cei care lucreaza nemijlocit cu pacientii trebuie sa ia o serie
de masuri de prevenire a contaminarii, masuri cunoscute sub numele de
PRECAUTII UNIVERSALE:
1. Prevenirea lezarii tegumentelor cu ace sau instrumente taioase:
- niciodata nu indoiti, rupeti sau reacoperiti cu capisonul un ac folosit, ci aruncati-l
impreuna cu seringa, in recipientul special destinat.
- plasati instrumentul taios in recipiente imediat dupa folosire si respectati normele
stabilite pentru sterilizarea lor.
- evitati manuirea nenecesara a instrumentelor taioase.
2. Prevenirea expunerii plagilor deschise si a membranelor mucoase:
- acoperiti leziunile tegumentelor cu pansament impermeabil pentru lichid.
- spalati-va mainile cu apa si sapun dupa orice contact cu sange sau alte fluide
organice.
- probele de sange sau de alte fluide organice vor fi plasate in recipiente rezistente,
care sa nu permita scurgerea continutului in timpul transportarii lor. Evitati
contaminarea suprafetei exterioare a recipientelor.
- purtati manusi de protectie in cazul contactului cu sange sau alte fluide organice
sau cand se manuiesc asemenea probe.
- lenjeria murdarita de sange sau alte fluide organice va fi transportata in saci
impermeabili.
- aspirarea cu gura a lichidelor in pipete va trebui inlocuita cu sisteme mecanice.
3. Prevenirea transmiterii prin instrumente contaminate:
- toate instrumentele reutilizabile vor fi curatate, dezinfectate si sterilizate.
- educati pacientii sa apeleze pentru injectii numai la personal calificat si numai cu
seringi si ace de unica folosinta.
4. Intretinerea suprafetelor (pardoseli, mobilier etc.):
- indepartati picaturile de sange sau alte fluide organice de pe suprafete.
- asigurati spalarea suprafetelor cu apa si detergent, precum si dezinfectarea lor.
5. Asigurarea captarii produselor contaminate:
- cele lichide pot fi turnate in instalatiile sanitare destinate (WC-uri).
- cele solide (pansamente, tesuturi umane, placente etc.) vor fi incinerate.