Aparate cilindrice verticale de tip

coloana

1. Prezenatrea generala a aparatelor de tip coloana.

Subsisteme. Interactiuni

Aparatele de tip coloana, din puncutul de vedere mecano-structural, ca fiind apate tehnologice
cilindrice verticale zvelte, amenajate la interior cu echipamente si dizpozitive conforme proceselor
tehnologice de transfer (de masa, mai recent si de caldura) in care sunt implicate, amenajate la exterior
cu echipamente si dispozitive de acces, supraveghere tehnica si montare, la orice nivel, amplasate sub
cerul deschis, cu rezemari la nivelul terenului amenajat si/sau intermediare pe inaltime, asigurate la
actiuni exterioare (climatice, eoliene, seismice etc.) prin structuri de rezistenta autoportante, in sistem
ghidat sau mixte.

Pentru a asugura timpul de contact intre faze, necesar realizarii procesului tehnologic urmarit,
coloana trebuie sa fie dimensionata cu o anumita inaltime si un anumit diametru interior tehnologic. Din
punctul de vedere constructiv, aparatele de tip coloana se caracterizeaza - de cele mai multe ori - printr-
un siplex dimensional H/Dit relativa mare, denumit coeficient sau inaltime totala, gabaritica a
aparatului, in mm).
Anticipand relevarea unor subansambluri ce vor fi abordate ulterior, in figura 6 se reda schita
constructiv-functionala a aparatelor cilindrice verticale tip coloana apeland la 26 de reprere.

Introducand conceptul de subsistem, functionarea aparatelor de tip coloana (FAC) este determinata de
interactiunea a minimum zece subsisteme, redate in ecuatia structurala din figura 7, dupa cum urmeaza:

Subsistemul coloanei propiu-zise sau corpul coloanei simbolizat cu CC (reperele 2, 3, 4 in

figura 6);
Subsistemul de rezemare, piciorul de rezemare sau suportul coloanei, simbolizat cu SC (reperele
6, 7, 8, 9 in figura 6);
Subsistemul amenajarilor (echipamentelor) interioare, conforme produselor tehnologice de
tranfer de masa si/sau de caldura, simbolizate cu AI (reperele12 . 14 in figura 6);
Subsistemul amenajarlor (echipamentelor) exterioare, simbolizate cu AE (reperele 21, a, c, c; 22,
a, b; 23 si 24 in figura 6);
Subsistemul mediului tehnologic (sau de lucru), simbolizat cu MT (reperele 25, a, b in figura 6);
Subsistemul conexiunilor exterioare ale aparatului, simbolizat prin CONEX, incluzand, in
principal, conductele: laterale (prizele), de varf si de fund (reperele 10 , a, ., b; 19 si 20 in figura
6);
Subsistemul de asigurare la actiuni exterioare (climatice, eoliene sau seismice) a aparatului sau
subsistemul de protectie (reperele 2, 3, 4, 6, 7, 8, 15 si 16 in figura 6), simbolizat prin SP;
Subsistemul fundatiei (circulare sau inelare) din beton armat (reperul 5 in figura 6) simbolizat
prin SF;
Subsistemul terenului de fundatie (reperul 26 in figura 6) cu simbolul TF;
Subsistemul actiunilor exterioare climatice (C), eoliene (V) si seismice (S) notate cu ACEX.

1
 Figura 6. Schita constructiv functionala a unui aparat de tip coloana

1 - nivelul terenului amenajat (betonat); 2 - mantaua cilindrica; 3, 4 - fundul/capacul inferior/superior; 5 - fundatia din beton
armat; 6 - pici 12312b19m orul cilindric sau fusta suportului de rezemare; 7 - inelul de reazem pe fundatie;
8a - contrainelul dispozitivului de ancorare; 8b - nervurile (placile radiale, guseele) de consolidare si rigidizare;
9 - suruburile de ancorare in fundatie; 10a - conducta de fund pentru aerisire si termometu;
11 - gura de vizitare fasra capac (Dn 450 pentru acces in spatiu de rezemare; 12 - amenajari interioare (s-a redat varianta
amenajarii cu talere-sita 12,a, deversoare interioare 12,b si preaplin 12,c);
13 - inele de sustinere a talerelor, confectionate din profiluri metalice corniere cu aripi egale sa inegale, haftuite sau sudate
etans la peretele metalic al coloanei; 14 - suruburile cu capac cican pentru fixarea talerelor pe inelele 13;

2
 15 - sistemul constructiv termoizolant al coloanei, care, de regula, se realizeaza din saltele de vata minerala sau de sticla,
fixate prin cleme sudate pe manta si prin intermediul unor inele de rezemare ale instalatiei de sustinere) pe care se rezeama,
liber, panourile termoizolante; piciorul coloanei nu se izoleaza termic, in schimb, din motive de securitate tehnnica, se
betoneaza antifoc cu un strat de beton cu grosimea de s = 20 . 40 mm, aplicat pe rabit;
16 - protectia anticlimatica, etansa fata de mediul inconjurator, realizata din tabla galvanizata imbinataprin falturi; in
instalatiile petrochimice moderne, din motive ergonometrice, protectia anticlimatioca este vopsita in culori pastel, in
prezentexistand chiar tentativa de standardizare a culorilor;
17 - gurile de vizitare (GV), practicate decalat sau dupa o elice cilindrica, la 3 . 4 (5 . 6) talere si inaltimea unui stat de om
(1,2 . 2.0 m);
18 - racordurile conductelor care pot fi: de fund (pentru conductele 10a, b, c), de varf (pentru conductele (prizele) laterale;
20 - conducta de varf sau priza de varf (de regula, preia faza de vapori); la diametre tehnologice interioare mari, se utilizeaza
doua-trei prize de varf;
21 a,b,c - podestele de tip sector, circulare si, respectiv, de varf (platforme de varf);
22 a,b,c - scarile de acces la un podset la altul, inclinate, pisica (cand sunt la inaltime - de lungime) de peste 2 000 mm
au cos de protectie), respectiv elicoidale (la coloanele de fractionare sub vacum, de regula, la coloanele cu dioametre mari);
scarile inclinate si elicoidale au balustrade, cu inaltimea h = 1200 mm, fiind prevazute cu mana curenta;
23 - platforme de odihna (se prevad in cazul in care scarile au lungimi mari intre doua podeste);
24 - sistemul de ridicare, cu scripete sau macara pisica (de tip monorai);
25 - circulatia celor doua faze aflate in procesul de tranfer de masa (25 a - traseul vaporilor, 25 b - traseul lichidului);
26 - terenul de fundare.

2. Clasificarea aparatelor de tip coloana

2.1. Criteriul functiei tehnologice dominante

Functia tehnologica dominanta a aparatelor de tip coloana in realizarea produselor de transfer de

masa intre doua faze, cum ar fi vapori (gaze) - lichid, lichid - lichid sau solid - gaze. Corespunzator
proceselor tehnologice in care sunt implicate aparatele de tip coloana, exista o mare varietate constructi-
functionala de coloane industriale, cum sunt cele de distilare, de fractionare de rectificare, de extractie
etc., denumirea lor fiind impusa de procesul de transfer de substanta aplicat. In grupa generala a
aparatelor tehnologice de tip coloana sunt incluse, de asemenea, absorberele si desorberele, adsorberele,
vaporizatoarele, deflegmatoarele, scruberele (coloanele de spalare), contractoarele (camerele de
contact), stabilizatoarele, camerele de cocsare, anumite aparate de speta reactoarelor tehnologice (cum
sunt cele de hidrofinare, alchilare etc.) si corpul unora dintre acestea fiind absolut cav.
In industria chimica si petrochimica moderna, exista tendinta extinderii conceptiei structurale de
dispunere pe verticala, in coloana, a subansamblurilor si elementelor componente ale instalatiilor
destinate si altor procese fizoco-chimice decat cele de transfer de masa, cum este in domeniul peoceselor
de transfer de caldura. Aplicarea acestei conceptii structurale se soldeaza cu realizarea unor structuri
compacte, suple, estetice si, totodata, conduce la obtinerea unor economii de spatiu - in plan orinzontal -
considerabile. Amplasarea pe verticala a maselor, implica insa si unele masuri suplimentare de protectie
a structurii de rezistenta la actiuni climatice, eoliene si seismice, fata de o instalatie similara clasica.

2.2. Criteriul modului de realizare a contactului intre faze

In general, in aparate de tip coloana pentru procese de tranfer de masa, un mediu tehnologic, in
faza lichida sau solida, se deplaseaza de sus in jos sub actiunea gravitatiei, respectiv sub actiunea unui
grup motor-rector cu palete, iar cel de-al doilea mediu tehnologic, implicat in procesul de transfer de
masa, aflat in faza de vapori (gaz) sau lichida, se deplaseaza de jos in sus, sub influienta presiunii.
Amenajarile interioare au drept scop crearea si marirea la maximum a suprafetei de contact intre faze.

Din acest punct de vedere, coloanele pot fi realizate in trei alternative:

- coloanele la care spatiul tehnologic este compartimentat pe inaltime; acestea in limbajul practic
se denumesc coloane cu talere; coloanele cu rafturi, coloanele cu elemente rotative s.a.;
- coloanele la care spatiul tehnologic este umplut cu corpuri de umplere, peste care curge sau se
pulverizeaza lichidul supus prelucrarii, in limbaj practic sunt denumite coloane cu umplutura;
concentratia celor doua faze variaza continuu pe inaltime
3
 - coloane la care spatiul tehnologic este amenajat cu elemente tubulare, coloane cu elemente
tubulare, utilizate fie numai pentru procese de transfer chimic, fie pentru procese de tranfer de
masa insotite sau neinsotite de transfer de caldura; la aparatele de tip coloana cu elemente
tubulare, destinate proceselor de tranfer de masa, lichidul se deplaseaza de sus in jos, sub forma
de pelicula, pe suprafata interioara a tevii, iar vaporii circula prin zona centrala a tevii, de jos in
sus contactul celor doua faze realizandu-se continuu pe toata lungimea elementului tubular;

Asadar, diferenta esentiala dintre aceste tipuri de coloane consta in modul de realizare a contactului
intre faze: in mod discret la coloanele de talere si continuu, la care cu umplutura, respectiv cu
elementele tubulare. Alegerea lor, pentru un anumit proces de transfer de masa, variaza de las un caz la
caz; fiecare tip de coloana are anumite caracteristici intrinseci, care o fac adecvata pentru unele aplicatii
specifice si nepotrivita pentru altele.

Factorii de care trebuie tinut seama in alegerea tipului de coloana pot fi grupati astfel:
- caracteristicile sistemului: sisteme care spumega, sisteme care contin solide sau slamuri, sisteme
corozive, sisteme cu degajari de caldura, sisteme cu functionare discontinua, sisteme cu volum
mare, sisteme termolabile, componenti cu puncte de fierbere apropiate, sisteme vascoase;
- factori hidrodinamici: faza dispersata, debitele de curgere, eficacitatea, retinerea de lichid, caderea
de presiune;
- caracteristicile constructive: curatarea coloanei, greutatea coloanei, conexiuni laterale, costul
coloanei, dimensiunile fizice.

In tabelul 3 sunt prezentate criteriile de alegere a tipului de coloana in functie de importanta relativa a
fiecarui factor impus. Datorita numarului mare de factori, impusi de conditiile de exploatare tehnologica
si amplasare terotoriala, asadar factorilor care determina fiabilitatea de utilizare a aparatului (Ru),
alegerea optima a tipilui de aparat se poate rezolva prin aplicarea metodelor numerice de programare
liniara (de exemplu. Metoda SIMPLEX). Aceasta implica, insa, o conlucrare directa intre tehnolog si
mecanic. Din pacate, specialistul tehnolog impune tipul de aparat, ignorand, spre exemplu, influienta
factorilor din grupa caracteristicilor constructive, procedeu cu efecte imprevizibile pentru sistem.
Uneori, sun cazuri in care unul dintre cei 20 de factori enumeratiprezinta o asfel de importanta, incat el,
singur, dicteaza alegerea tipului de coloana.

Tabelul 3
Tipul de coloana
Coloana cu Colana cu
Grupelefactorilor de influinta impusi umplutura talere
(CU) (CT)
Caracteristicle Sistemele care spumega x -
sistemului Sistemele care contin solide sau slamuri - x
Sistemele corozive x -
Sisteme cu degajari de caldura - x
Functionarea discontinua1 - x
Sistemele cu volum mare2 - x
Sistemele temolabile x -
Componentii cu puncte de fierbere apropiate x -
Sisteme vascoase x -
Factorii Faza dispersata x -
hidrodinamici Sisteme cu debite de curgere mari - x
Eficacitatea - x
Retinerea de lichid3 - x
Sisteme cu cadere de preziune impusa mica4 x -
Caracteristicile Curatarea coloanei - x
constructive Greutatea coloanei - x
Conexiunile laterale - x
Costul coloanei cu diametre mai mari de 1250 mm5 - x
Spatiul limitat (impus) pe inaltime x -
4
 Suprafata construibila - x

2.3. Criteriul presiunii manometrice

Din punctul de vedere al presiunii manometrice interioare, aparatele de tip coloana pot fi
atmosferice, sub vacum sau de presiune.

Note:
1- dilatarile si contractiile repetatate ale coloanei (datorate functionarii continue) pot duce la spargerea
corpurilor de umplere;
2 - sub un diametru de 400 - 500 mm, CT sunt dificil de construit, suprafata libera , raportata la
suprafata talerului, fiind - in acest caz - extrem de mica, in schimb CU au diametre mai mari sunt foarte
grele si prezinta probleme privind distributia lichidului (in prezent, prin utilizarea unor dispozitive
interioare eficace, s-au construit CU cu diametre de pana la 7500 mm);
3 - retinerea de lichid este, in mod obisnuit, mai mare in CT, deoarece cele mai multe taleresunt
prevazute cu preaplin; 4 - CU sunt folosite in procesele efectuate sub vacum unde se impune o scadere
mica de presiune pe inaltimea totala a coloanei; 5 - CU sunt mai economice pentru diametre pana la 750
mm, peste acest diametru necesitand dispozitive interioare complexe.

2.4. Criteriul regimului de solicitare mecanica

In marea lor majoritate, aparatele de tip coloana sunt aparate care "lucreaza" in regim static, fara
subansambluri in miscare.

Exista si aparate de tip coloana la care operatiile de transfer de masa si/sau de caldura, operatiile de
amestecasre, unele procese de uscare etc. implica echiparea aparatului de tip coloana cu elementele in
miscare actionand sistemul in regim dinamic, cum sunt:
- operatiile de tip coloana pentru operatii de transfer de masa solid-gaze, la care subansamblul
mobil are rolul de a antrena faza solida pe talere cu ajutorul unor palete reactoare, fixate de
un arborecentral de antrenare, actionat in miscarea de rotatie de un grup motor-reductor;
- aparatele pentru operatii de amestecare si de tranfer de caldura cu dispozitiv de amestecare
(arbore, amestecatoare, ciplaj, motor de antrenare);
- coloanele de extractie cu elemente rotative (cu discuri inelare sudate de peretele coloanei
coloane Reman; cu umplutura intre amestecatoare coloane Scheibel);
- aparatele de tipul uscatoarelor cu curgere peliculara, la care elementul principal, aglat in
miscare, este rotorul cu suprafete elicoidale; aceste aparate, desi nu ating inaltimi prea mari, ca
in cazul coloanelor cu talere, se incadreaza in categoria aparatelor de tip coloana, datorita
raportului mare intre inaltime si diametru (gradul de zveltete mare);
- camerele de cocsare, considerate de asemenea aparate de tip coloana prin gradul lor de zveltete
mare; aparatele sunt solicitate, in regim dinamic, de subansamblu de forare (taiere), sfaramare
si evacuare a cocsului din aparat.

2.5. Criteriul sistemului de asigurare a aparatului la actiuni

Se considera ca fiind de tip coloana toate aparatele tehnologice cilindrice verticale care indeplinesc una
din urmatoarele doua conditii:
Ht / Dit ech > 5, daca Ht 10 m (1)
respectiv
Ht / Dit ech oarecare, daca Ht > 10 m (2)
in care Ht este inaltimea totala (gabaritica) a aparatului, in mm, iar Dit ech - diametrul interior tehnologic
echivalent* al aparatului, in mm.

In marea lor majoritate, aparatele de tip coloana sunt structuri autoportante, corpul metalic propiu-zis al
coloanei fiind astfel dimensionat, incat sa asigure un nivel de securitate tehnica cert, atat la actiunile
generate din interiorul sistemului, datorite procesului tehnologic, cat si la actiunile exterioare (climatice,
eoliene, seismice etc.)

5
 In cazul aparatelor de tip coloana cu grad de zveltete mare, Ht / Dit ech 25 (3) si/sau in cazul
actiunilor exterioare climatice, eoliene, seismice severe, se utilizeaza o structura de rezistenta cu rol de
"ghidare", amplasata la exteriorul coloanei.
Structura de "ghidare" preia solicitarile transmise de corpul coloanei, datorate actiunilor exterioare
ce il solicita direct, inclusiv cele locale din impingerile conductelor etc., "descarcand", practic, coloana
propiu-zisa. In acest mod, corpul coloanei (substructura CC), va fi solicitat numai de actiunile datorate
strict procesului tehnologic si de incarcarile din greutatea propie. Prin aceasta conceptie structurala,
costul investitiei se micsoreaza considerabil, fata de solutia clasica a structurilor autoportante.

3. Aparate de tip coloana cu contact discret intre faze

Acestea sunt aparate la care spatiul tehnologic este compartimentat pe inaltime, cu ajutorul unor
dispozitive speciale care realizeaza contactul intre faze in mod discret (in trepte), denumirea coloanelor
fiind data de tipul amenajarilor interioare utilizate in acest scop.

3.1. Coloanele cu talere

Coloanele cu talere acopera peste 80% din aparatele de tip coloana, utilizate in industria chimica
si petrochimica, fiind implicate in procesele de extractie, distilare si rectificare, in separarea
amestecurilor de gaze, in absortie, adsorbtie si comprimare, in reactii in sistem eterogen gaze-lichid si
lichid lichid etc.

Figura 8
Schema unei instalatii de rectificare continua cu recuperarea
caldurii:

1 - coloana de rectificare;
2 - deflegmatorul;
3 - condensatorul;
4 - schimbatorul de caldura;
5 - vasul de receptie a distilatului;
6 - vasul de receptie a rezidului

In figura 6 se rada schita de principiu a unei coloane cu talere, cuprinzand toate subsistemele definite
icapitolul 2. Totoadata, pentru a sustine importanta aparatelor de tip coloane intr-o instalatie, in figura 8,
se prezinta (din punctul de vedere tehnologic) schema unei instalatii de rectificare continua cu
recuperarea caldurii, in care pot fi implicate coloanele cu talere.

Amenajarile interiare sunt echipamente care au drept scop crearea si majorarea la maximum a
suprafetei de contact intre fazele implicate in procesul de transfer de masa, prin discretizarea spatiului
din interiorul coloanei intr-un numar de n + 1 compartimente, daca n este numarul talerelor. Asadar,
amenajarile interioare cuprind atat subsistemul talerelor, cat si subsistemele care asigura rezemarea -
sustinerea (uneori suspendarea), asamblarea, etansarea si reglarea orinzontalitatii acestora, precum si
subsistemele auxuiliare cum sunt deversoarele interioare, inchizatoarele hidraulice, dispozitivele
picaturilor etc.

6
In functie de configuratia amenajarilor interioare, la coloanele cu talere, cvirculatia lichidului si
vaporilor, in interiorul coloanei, poate fi in urmatoarele alternatve: in contracurent, in echicurent si in
curent incrucisat mixt. Prin urmare, coloanele cu talere se subimpart in doua categorii: coloanele cu
deversoare si coloane fara deversoare. La coloanele cu deversoare, curgerea lichidului de la un taler la
celalt se face prin deversor, pe cand la coloanele fara deversoare, curgerea lichidului se face prin
aceleasi deschideri prin care circula vaporii.
Coloanele cu talere cu deversoare se fabrica in mai multe variante, in functie de forma
constructiva a talerului, cum sunt: talerele - sita, talerele cu clopote, talerele cu supape, talerele cu
elemente in forma de S sau uniflux, talerele cu placa etc.
Coloanele fara deversoare se contruiesc cu talere plate cu perforatii circulare sau longitudinale, cu
talere ondulate perforate, sau se fabrica asemanator prin ansamblare din benzi, bare sau tevi. In acest
ultim caz, talerul nu poate fi utilizat la efectuarea simultana a proceselor de transfer de caldura si de
substanta.

Figura 7: Coloana atmosferica (de rectificare) cu trei

sectii. Schita constructiva.

Caracteristici tehnice: temperatura maxima = 285 oC;

presiunea maxima = 0,5 bar;

1 - racordul Dn 200 (vapori);

2 - gura de vizitare Dn 450;
3 - fundul ellipsoidal;
4 - suportul de rezemare (fusta);
5 - corpul (mantaua cilindrica);
6 - racordul Dn 80 (intrare abur);
7 - talerul de rectificare;
8 - racordul Dn 150 (iesire distilat);
9 - racordul de intrare a produsului.

7
Figura 8:

Coloana de distilare sub vacuum. Schita

constructiva.

Caracteristici tehnice:
to = 400oC; p = 35 mm Hg;
1 - fundul semisferic;
2 - gura de vizitare Dn 450;
3 - distribuitorul;
4 - racordul Dn 50;
5 - talerul de rectificare;
6 - racordul Dn 100 (iesire reflux);
7 - aparatoarea;
8 - racordul Dn 150 (intrare abur);
9 - racordul Dn 80 si Pn 64 pentru regulatorul
de nivel;
10 - gura de acces - diametrul = 500;
11 - suportul de rezemare (piciorul);
12 - racoedul Dn 150 (iesire gudron);
13 - fundul corpului inferior;
14 - corpul inferior;
15 - talerul de rectificare;
16 - racordarea sferica;
17 - racordul Dn 450 (intrare maetrie prima);
18 - corpul superior;
19 - racordul Dn 80 (intrare reflux);
20 - racordul Dn 700 (iesire vapori).

8
 Figura 9

Circulatia lichidului si vaporilor in coloanele cu talere:

a - in contracurent (pentru coloane cu talere fara deversoare);
b - in echicurent (pentru coloane cu talere cu sicane);
c - in curent incrucisat sau mixt (pentru coloane cu talere cu deversoare);

1 - peretele metalic al corpului coloanei (subsistemul CC); 2 - taler-sita; 3 - talere cu sicane;

4 - talere-sita sau cu sicane si cu deversoare interioare;

I - traseul lichidului; II - traseul vaporilor.

Tranferul de substanta la coloanele cu talere are loc in zona de spumare ce sen obtine ca urmare a
barbotarii vaporilor sau gazului prin lichidul de pe taler. Prin urmare, talerul are rolul de a modifica
compozitia vaporilor care intra, respectiv a lichidului care paraseste talerul, sistemele sale constructive
fiind astfel concepute incat acesta sa asigure un contact cat mai intens si o dispersie cat mai avansata
intre cele doua faze. In acest context, se vor prezenta cateva tipuri de talere mai frecvent utilizate.
Talere - sita:
Aceste talere sunt fabricate din table perforate (din otel, cupru etc.) cu orificii frezate sau stantate
sau din bare de ori benzi de otel asamblate.

In tabelul 4 sunt recomandate valorile dimensiunilor caracteristice uzuale ale talerelor-sita,

ilustrate in figura 10. Totodata, aria suprafetei libere (active) a talerului-sita Sr, este apreciata prin
simplexul = Sr/So = 0,1 . 0,2 pentru fluidele care formeaza spuma, respectiv = 0,25 . 0,30, pentru
fluidele care nu spumeaza, unde cu So s-a notat aria suprafetei interioare a coloanei, corespunzatoare
diametrului interior tehnologic Dit. Pentru a asigura o functionare stabila, la un spectru larg de solicitari
ale talerului se recomanda ca simplexul Sr/So sa fie = 8 . 15%.
Distanta dintre talerele cu site orizontale, H, este uzual cuprinsa intre 200 . 600 mm ( tabelul 5), in
functie de diametrul interior tehnologic al coloanei, Dit si de cerinta de finete a operatiei de transfer de
masa impusa procesului tehnologic.

Calculul inaltimii h1 este corelat, in cazul general al coloanelor fara deversor, cu regim de functionare al
coloanei, posibil in urmatoarele patru alternative:
regim de taler umed (ABC), corespunzator vitezelor mici ale vaporilor (gazului);
regim de barbotare (CD) ce se formeaza pe masura ce viteza vaporilor creste in circumstantele
cresterii rezistentei hidraulice a talerului;
regim de emulsionare (DE), caracterizat prin disparitia aproape totala a stratului de lichid in
favoarea spumei in interiorul careia au loc miscari turbionare;
regim de valuri (EP), corespunzator vitezelor mari ale vaporilor ce strabat stratul de lichid si
spuma, formandu-se efectul val.

9
 Figura 10
Talere - sita din tabla perforata:

1 - talerul propizis (de tip placa perforata);

2 - orificiile circulare;
3 - puntile metalice ale talerului;
4 - lichidul nespumat pe taler;

s - grosimea de perete a talerului, in mm;

do - diametrul perforatiilor (orificiilor), in mm;
t - pasul perforatiilor, in mm;
h1 - inaltimea lichidului nespumat pe taler, in mm.

Valorile dimensiunilor caracterizate uzuale ale talerelor-sita

Tabelul 4
Do si do OPTIM, in s, in mm, pentru:
Materialul Do min, in mm T, in mm
mm Do < 5 mm Do > 5 mm
Otel carbon s
2,5 do
Monel (1,.,1,25) s do = 2 . 6
(0,5.0,8)do 4.5 mm 3 do
1,25s, uzual 2-3 d o, OPTIM = 4,5
Otel anticorosiv 4 do
mm

Distanta dintre talere-sita orizontale

Tabelul 5
Dit, in mm < 800 800 - 1600 1600 - 2000 2000 - 2400
H, in mm 200 - 300 300 - 400 400 - 500 500 - 600

Perforatiile (orificiile) se dispun dupa o repartitie in triunghi echilateral (figura 10) sau in patrat (figura
13, a). Repartitia in triunghi echilateral (figura 10), confera echipamentului o suprafata libera (activa)
(Sr) mai mare.
Talerele-sita se executa in trei variante:
a) talere-sita fara deversor (fig. 10, 11, 12);
b) talere-sita cu deversor (fig. 13,b; 14; 15);
c) talere-sita verticale (figura 16)

a)Talerele-sita fara deversoare (numite si talere cu cadere) pot fi plane (fig. 10; 13,a) sau ondulate (fig.
11; 12), dupa forma deschiderilor fiind cu orificii circulare (figura 10) sau cu fante lungite
(figura11,b).

Talerele-sita fara deversor au avantajul ca simplifica constructia talerului si permit utilizarea

intregii sale suprafete la procesul de tranfer de substanta. In conseciinta, viteza vaporilor in sectiunea
libera (Wo, in m/s) si debitul unei asemenea coloane sunt de 1,5 . 3,0 ori mai mari decat au unei coloane
cu talere cu clopote, pentru acelasi numar de talere (n) si acelasi diametru interior tehnologic (D it).
Datorita acestor performante, talerele-sita fara deversor, sunt utilizate atat la coloanele care lucreaza la
presiune atmosferica cat si sub vacum.
Talerele ondulate se fabrica cu "ondulatii" triunghiulare (figura 12), dreptunghiulare si
sinusoidale. Deoarece ondulatiile realizeaza o rigidizare transversala a talerului (prin efectul de "cuta"),
echipamentul nu necesita grinzi de rezemare (in cazul coloanelor cu diametru interior tehnologic D it mai
mic decat 3000 mm). Talerele ondulate se construiesc dintr-o bucata, la coloanele cu diametru interior
mare.

10
 Totodata, din punct de vedere tehnologic, talerele ondulate, permit functionarea cu debite mari ale
fazelor.

Figura 11

Coloana cu talere-sita ondulate:

a - sectiunea longitudinala;
b - detaliu de taler cu fante lungite (vedere din a);

1 - talerul ondulat cu "ondulatii" sinusoidale;

2 - peretele metalic al corpului coloanei;
3 - fatele lungite:

l1, l2 - dimensiunile fantelor (l1 = 3 - 8 mm; l2 = 60 - 200

mm).

Figura 12
Tipuri de talere ondulate:

a - cu ondulatii triunghiulare;
b - cu ondulatii dreptunghilare;
c - cu ondulatii sinusoidale

.
b) Talere-sita cu deversoare se fabrica in variantele: cu deversor la interior (sunt cele mai
raspandite, fig 13, b si 14); cu deversor la exterior (sunt aplicate in cazul coloanelor din fonta
pentru prelucrarea suspensiilor, figura 15).

La coloanele cu deversoare lichidul curge pe talerul superior prin tubul deversor, parcurge suprafata
talerului, trece peste prag deversor care mentine o anumita inaltime de lichid pe taler merge - prin tubul
deversor - pe talerul inferior. Tubul deversor imersat in lichid in lichidul de pe talerul inferior, formand o
inchidere hidraulica, astfel impiedicandu-se trecerea vaporilor (gazelor) de la un taler la altul.

Figura 13
Talere sita:

a - fara deversor;
b - cu deversor;

1 - talerul-sita plat cu orificii;

2 - tubul deversor;
3 - orificiile circulare.

11
c) Talerele-sita verticale. Acestea se construiesc cu deversoare inclinate (figura 16,a), respectiv cu
deversoare orizontale (figura 16, b). Partile principale ale coloanelor cu taler vertical (figura 16)
sunt:talerul vertical (1), deversoarele (2), camerele de contact (lucru) dintre faze (3). Lichidul
curge - sub forma unei pelicule subtiri - pe talerul sita vertical, iar faza de vapori (gaz) trece prin
orificiile talerului-sita, realizandu-se transferul de masa, ca urmare a barbotarii vaporilor
(gazului) in masa de lichid. Lichidul acumulat in deversor trece prin orificiile talerului si uda
peretele talerului pe partea opusa, corespunzator camerei de lucru inferioare. Prin schimbarea cu
180o a directiei vaporilor (gazului), picaturile de lichid antrenate sunt separate in fiecare camera
de lucru.

Figura 14
Coloana cu talere-sita cu deversoare interiare:

1 - talerul superior; 2 - tubul deversor interior; 3 - orificiile (perforatiile)

talerelor; 4 - talerul Inferior;
5 - pragul deversor; 6 - sistemul de inchidere hidraulica; 7 - peretele
metalic al corpului coloanei;
8 - sistemul de rezemare, asamblare si etansare a amenajarilor interioare;

L - lichidul; V - vaporii; S - spuma; H - distanta dintre talere; Hd -

ianltimea lichidului in conducte deversoare;
h1 - inaltimea lichidului nespumat de pe taler; - denivelarea determinata
de "gradientul hidraulic".

Figura 16
Figura 15 Coloana cu talere sita verticale:
Coloana cu talere-sita cu deversoare exterioare:
a - deversorinclinat;
- reperele 1, 3 . 7, L, V - au aceleasi semnificatii ca in b - cu dfeversor orizontal;
figura 14;
2 - deversoare amplasate la exterior. 1 - talerul vertical (de tip placa dreptunghiulara cu orificii);
2 - deversoarele; 3 - camerele de contact intre faze;
4 - corpul coloanei.

Talere cu clopote:

12
 Aceste talere echipeaza peste 40% dintre aparatele de tip coloana, amplasate pe platforme chimice
si petrochimice din tara, remarcandu-se prin eficacitatea si flexibiliatea lor in utilizare. In figura 17 este
redata schita constructiv-functionala (de principiu) a unui taler cu clopote (in limbaj pactic - clopotei).
In principiu, talerele cu clopote functioneaza, ca si talere-sita cu deversoare la exterior (figura 14),
circulatia lichidului de la un taler la altul facandu-se prin deversor. Clopotele reprezinta elementele
principale ale talerului. Ele se deosebesc prin forma, dimensiuni, mod de asamblare, material si
procedeu de executie (fabricare) etc. Capacele clopotelor sau clopotele propiu-zise pot avea formle
(figura 18): circulare, cu fante dreptunghiulare sau zimti; dreptunghiulare; lungite (tunel); hexagonale
s.a.

Figura 17
Schita constructiv-functionala a unei coloane cu clopote:

1 - talerul superior propiuzis (de tipul placa tubulara

perforata cu orificii consolidate);
2 - tubul deversor interior;
3 - clopotul demontabil, alcatuit din:
3,a - niplul (stutul),
3,b - capacul,
3,c - fantele sau zimtii;
4 - talerul inferior;
5 - preaplinul (pragul deversor);
6 - inchiderea hidraulica;
7 - peretele metalic al corpului coloanei;
8 - sistemul de rezemare, asamblare si etansare a
amenajarilor interioare;
9 - sistemul de fixare a clopotului;

L - lichidul;
V - vaporii;
S - spuma;
lo - distanta dintre talere; H, hl, hd - aceleasi semnificatii.

Figura 18
Tipuri de capace pentru clopote:

a - circulare, cu zimti; b - circulare, cu fante; c - lungite (tunel); d - dreptunghiulare; e - hexagonale.

Clopotele dreptunghiulare sunt recomandate in cazul mediilor tehnologice cu impuritati, pentru

care coloana trebuie curata des, acest tip de clopot avand avantajul ca, la aceeasi suprafata activa a
talerului, necesita un numar mai mic de clopote si, in conseciinta, se monteza-demonteaza mai usor, fata
de alte tipuri, in schimb, clopotele rotunde obisnuite au o flexibilitate mai buna, se pot distribui uniform
pe taler si obtin o eficienta mai mare a talerului. In figura 20 este redata consdtructia unui taler cu
clopote circulare (rotunde) cu fante, figura 20a, este redat detaliu constructiv al unui clopot circular cu
fante, in figura 20b, este prezentat acelasi clopot (executat din otel carbon) deteriorat, prin coroziune
masiva, strapuns, datorita actiunii distructive a mediului tehnologic puternic coroziv (care implica
prezenta sulfului). Asa cum se observa si din figura 20b, in primul rand se distrug clopoteii (clopotele),
13
niplurile (stuturile acestora), tubulaturile deversoare si, uneori, insusiclopotul propiu-zis (de tp placa
tubulara perforata cu orificii consolidate) al talerului (figura 13).

Corpul coloanelor cu talere u clopote (substructura CC) se fabrica din otel, fonta, cipru etc, intr-
un spectru larg de diametre:
- corpul coloanei din otel Dit = 400 - 500 mm;
- corpul coloanei din fonta Dit = 1000 - 2400 mm;
- corpul coloanei din cupru Dit = 300 - 2000 mm.

Dintre talerele cu clopote, mai utilizate sunt cele cu clopote rotunde si cele cu clopote tunel.
Diametrul exterior al clopotelor rotunde este cuprins intre d = 50 - 150 mm, fiind corelat cu diametrul
tehnologic al coloanelor Dit (tabelul 6).

Figura 19:

Constructia unui taler cu clopote circulare (rotunde)

cu fante dreptunghiulare si dersor central:

1 - talerul propiu-zis (de tip placa tubulsrea

perforata co oricficii consolidate prin stuturi);
2 - clopotelul (clopotul) propiu-zis, de tip capac
circular cu fante dreptunghiulare;
3 - tubul deversor central;
4 - suprafata aferenta (ocupata) de deversorul
lateral al talerului superior de areie Sd, in mm2.

Fiura 20
Clopot circular (rotund) cu fante
dreptunghiulare:

a - contructia clopotului in stare de

functionare;
b - clopotul circular in stare deteriorata prin
coroziune masiva;

1 - clopotul propiu-zis demontabil;

2 - niplul (stutul) pentru intrarea vaporilor;
3 - fanta dreptunghiulara;
4 - surubul de fixare;
5 - piulita de fixare.

Tabelul 6:
Dit , in mm 800 - 1400 1400 - 3000 3000
D, in mm 80 100 150

14