Tema: Geopolitica german

1.1 Karl Haushofer personalitatea emblematic a geopoliticii germane

1.2 Haushofer si nazismul
1.3 Conceptia lui Haushofer despre geopolitic
1.4 mpotriva unei strategii: politica anaconda

1.1 Karl Haushofer personalitatea emblematic a geopoliticii germane

De-a lungul timpului, geopolitica a fost considerat ca fiind: tiin, disciplin,

teorie, doctrin sau metod.
Geopolitica este o disciplin tiinific ce urmrete efectele pe care le au statele,
imperiile asupra popoarelor, a vieii colective, din punct de vedere politic,
geografic, istoric i social.
La nceputul secolului 19, geopolitica a strnit interesul mai multor oameni de
cultur, majoritatea fiind autori de lucrri geografice. Prin dezvoltarea sa, s-au
nscut cteva coli de geopolitic, care au cldit fundaia acestei tiine. Astfel, s-a
nscut coala geopolitic german, coala geopolitic francez, coala geopolitic
anglo-saxon i coala geopolitic romneasc.
Printre Fondatorii colii geopolitice germane este Karl Ernst Haushofer (1869-
1946)
Geopolitica in viziunea lui Haushofer este stiina despre formele de via
politice n spaiile de via naturale, ce se strduie te s neleag dependen a lor
geografic i condiionarea lor de-a lungul micrii istorice.
Karl Ernst Haushofer este considerat o personalitate emblematic a
geopoliticii germane, cei mai multi experi reducnd geopolitica german la acest
autor, argumentind prin faptul ca ideile lui au servit ca motivare i ca program
regimului nazist, autorul nsui colabornd o parte a vieii sale cu acesta.
Karl Haushofer este, de asemenea, primul care face deosebirea dintre Geografia
Politic i Geopolitic. Daca pentru acesta geopolitica reprezinta stiinta despre
formele de viata politice in spatiile de viata naturale, Geografia politic reprezinta
nvtura despre distribuia puterii statale n spaiul suprafeei terestre i despre
condiionarea sa de pamnt prin form, spaiu, clim i nveli.
Haushofer a fost de profesie militar. Chiar dac ajunge la gradul de general, el
decide s abandoneze cariera militar i s se dedice carierei universitare,
ajungnd, astfel, sa fie primul profesor de geopolitic din lume.
Nscut la Munchen n august 1869 ntr-o veche familie bavarez, ale crei rd-
cini atestate mergeau pn n secolul al XIV-lea, Karl Haushofer mbrieaz
cariera militar . In 1908 primete o misiune diplomatic la Tokyo, prilej cu care,
timp de doi ani, studiaz ascensiunea statului japonez, precum i eventualele
beneficii pe care Germania le-ar fi putut obine din rivalitatea ce se ntea ntre
SUA i Japonia. La ntoarcerea n Europa va publica un volum despre ara
Soarelui Rsare i i va susine teza de doctorat la Universitatea din Munchen,
tez axat pe geografia politic a Asiei .
Particip activ la luptele din timpul Primului Rzboi Mondial, att pe frontul de
vest, ct i de est (lupt i n Romnia, n trectorile Carpailor i pe Valea Trotu-
ului). Geopolitica german s-a nscut ca un protest la situaia din acel moment a
Germaniei. El observ faptul c actul politic se desfasoar pe baze tradiionale, cu
faa spre trecut, n vreme ce n alte ri (SUA, Anglia) pregtirea oamenilor politici
se face n institutii specializate. Germania a intrat n rzboi fr o viziune
geopolitic, cu o necunoatere a raportului de forte, n vreme ce peste tot s-a
ntrevzut nc din 1904 "furtuna care se ridic la orizont". De aceea era absolut
necesar s apar i o geopolitic germane.
Haushofer a dezvoltat un concept fundamental, acela de spaiu vital, spaiul
necesar unui popor s triasc i s se dezvolte. Faptul c el vorbe te despre
sporirea spaiului atunci cnd acesta a devenit prea strmt, n condiiile n care
Germania se afla n aceast situaie, a fcut ca majoritatea autorilor s-l
incrimineze, considernd c teoriile sale au servit ca justificare pentru aciunile
ntreprinse de naziti n cucerirea de noi teritorii, insa de fapt reprezentanii colii
geopolitice germane au fost preocupai, n principal, de ideea de spa iu, grani ,
expansiune tocmai datorit aezrii geografice a Germaniei ntre marile puteri.
Numai c odat nceput aceast expansiune, ea nu s-a oprit la spaiul vital de
care Germania avea nevoie, ci Hitler a continuat politica de cucerire pentru a- i
realiza dorina de a deveni o mare putere. n privina acestui concept de spaiu
vital, teoriile lui Haushofer sunt n ntregime preluate de Hitler i puse n practic.
coala geopolitic german a fost interzis dupa 1945, din cauza lui Hitler.
Tot prin eforturile sale, geopolitica devine disciplin universitar n cadrul
colii
superioare pentru Politic din Berlin, iar n 1939 catedra de Geopolitic este
transformat n Institut de Geopolitic, avndu-l ca director pe Albrecht Haushofer,
fiul lui Karl Haushofer.
Un alt moment de reper n dezvoltarea colii geopolitice germane l constituie
nfiinarea la iniiativa sa, a revistei Zeitschrift fr Geopolitik (1924), cu o
apariie constant timp de 20 de ani, revist ce a constituit un veritabil simbol al
geopoliticii germane interbelice.

1.2 Karl si nazismul

Socialismul National, deseori numit si Nazism, miscare politica Germana

initiata in 1920 cu Organizatia Nationala Socialista Germana a Lucratorilor (nsdap)
sau Partidul Nazist. Miscarea a fost folosita in stabilirea celui de-al treilea Reich,
statul German totalitar condus de dictatorul Adolf Hitler din 1933 pana in 1945.
Teroristii si planificatorii Nazismului ii includeau si pe Generalul Karl Ernest
Haushofer, un geograf German care a exercitat multa influenta in fostele implicatii
Germane.
In scopul determinarii raportului intre Karl si miscarea nazista, trebuie
mentionate etapele colaborarii care au pus baza evolutiei raportului Karl-nazism.
Astfel de disting etapele : cea pn la venirea la putere a nazistilor, cea dintre
venirea la putere si declansarea rzboiului si, n sfrsit, cea marcat de desfsurarea
conflagratiei mondiale.
 Relaiile familiei Haushofer cu politica nazist au fost sinuoase. Karl a stabilit
raporturi de trainic prietenie cu Rudolph Hess nc nainte de nfiinarea Partidului
Naional-Socialist. El a fost un frecvent vizitator al nchisorii Landsberg, unde erau
deinui Adolf Hitler i Rudolph Hess dup euarea puciului din 1923. Exist mai
multe mrturii, ale unor martori direci, dar i observaiile unor specialiti, care
indic, argumentat, influena ideilor geopolitice ale lui Haushofer asupra lui
Hitler, indentificabile de altfel n Mein Kampf.
Ideile autorului asupra miscarii naziste se bazau de fapt pe admiratia acestuia
fata de miscarea radicala care promitea restaurarea demnitatii germane. Dupa
Hans-Adolf Jacobsen , Haushofer nu ar fi putut avea rezerve fat de primele puncte
ale programului din 1920 al Partidului National Socialist, care prevedeau: reunirea
tuturor germanilor ntr-un mare stat; asigurarea egalittii n drepturi a poporului
german cu celelalte natiuni, abrogarea tratatelor de la Versailles si Saint-Germain;
pmnt care s poat hrni populatia si surplusul de populatie german.Sau fat de
teza potrivit creia istoria este o lupt pe viat si pe moarte a popoarelor pentru
spatiu vital.
Haushofer a preluat de la Ratzel i a acordat valoare suprem obiectivului-
fenomen Lebensraum (spaiu vital). Situat sub impactul situaiei n care ajunsese
Germania dup Primul Rzboi Mondial, el a fost permanent motivat n a gsi
soluii,
care s-i confere acesteia posibiltatea de supravieuire ca mare putere.
Cu privire la teorie sa privind spatiul vital, se considera ca lucrrile autorului
german au aprut c au inspirat, dac nu chiar au ntemeiat politica extern nazist.
Acest fapt poate fi argumentat prin ideea ca concepia sa venea n deplin acord cu
scopul politicii externe promovat de Hitler, acela de a crea premisele reducerii
densitii de populaie din spaiul vital german, prin cucerirea de noi teritorii, de
a concentra forele poporului pentru a-l face s avanseze pe calea care duce de la
sufocarea actual a spaiului su vital ctre noi teritorii, eliminnd astfel
dezechilibrul dintre cifra populaiei noastre i suprafaa de sol pe care triete,
prin ocuparea de teritorii care revin poporului german pe acest pmnt. , iata de
ce lucrarile lui Karl se considera ca au inspirat politica nazista Haushofer a
dezvoltat un concept fundamental, acela de spatiu vital, spatiul necesar unui popor
sa traiasca si sa se dezvolte. Este vorba de fapt despre cele doua tipuri de colonizari
despre care vorbea Ratzel (colonizarea interna si cea externa). Faptul ca el vorbeste
despre sporirea spatiului atunci cand acesta a devenit prea stramt, in conditiile in
care Germania se afla in aceasta situatie, a facut ca majoritatea autorilor sa-l
incrimineze, considerand ca teoriile sale au servit ca justificare pentru actiunile
intreprinse de nazisti in cucerirea de noi teritorii.
Chiar autorul vorbeste despre doua popoare: german si japonez, care se aflau in
situatia de densitate prea mare a populatiei in raport cu suprafata detinuta. Ca o
justificare in plus este amintit faptul ca in nordul Germaniei exista zone mai putin
fertile, iar in anumite regiuni densitatea populatiei este chiar mai mare. Germania,
spre deosebire de Japonia care a avut posibilitatea de extindere a teritoriilor sale in
Pacific, nu a beneficiat de acest privilegiu datorita vecinilor puternici din zona,
fiind condamnata la suprapopulare.
 Daca avem in vedere teoria elaborata de Ratzel care spunea ca granitele sunt un
produs al miscarii si conceptul de druckquotient al lui Ion Conea, putem ajunge la
concluzia ca nevoia de spatiu a Germaniei era justificata. Numai ca odata inceputa
aceasta expansiune, ea nu s-a oprit la spatiul vital de care Germania avea nevoie, ci
Hitler a continuat politica de cucerire pentru a-si realiza dorinta de a deveni o mare
putere. In privinta acestui concept de spatiu vital, teoriile lui Haushofer sunt in
intregime preluate de Hitler si puse in practica.
De fapt, ideile lui Karl demonsreaza ca acesta traia doar cu iluzia puterii si
influentei,neputind fi convins de ineficienta sistemului chiar si atunci cind a fost
argumentat chiar de catre fiul sau Albrecht.
Relatiile cu regimul nazist aveau s se degradeze rapid n timpul rzboiului
propriu-zis. Sunt cel puin trei paliere la care acest proces are loc :
1) Haushofer are o alt abordare privind modalittile de realizare a Germaniei
mari. El a rmas credincios politicii lui Deutschtum , care presupunea
reunirea sub o autoritate unic a populayiei germane rspndite n toat
Europa.
Un element stabilizator al relatiilor internationale in cenceptul autorului era
constituirea unui bloc continental eurasiaticcare sa cuprinda Europa, nordul si
estul Asiei, Aceasta idee apare ca un contra-atac la marile puteri Anglia si SUA,
care dupa el lansasera o asa numita politic de la nord la sud: Germania ar fi
stapanit Europa (Italia ajungand in sfera sa de influenta, India si-ar fi dobandit
independenta fata de Anglia, Franta ar fi fost redusa la neputinta, iar Africa ar fi
devenit principala directie de expansiune a unei Europe germane), Japonia ar fi
dominat Pacificul si Orientul Indepartat, iar Rusia Oceanul Indian (in conditiile in
care ar fi renuntat la telurile revolutionare). Autorul german vorbeste insa
despre patru zone de expansiune teritoriala, incluzand pe langa cele trei deja
amintite si SUA a carei directie de expansiune ar fi urmat sa fie America de Sud.
2) Totusi aceasta teorie a fost infirmata de istorie deoarece Hitler a hotarat sa
atace Rusia,
ignorand ceea ce spunea Haushofer si anume ca "nici unul dintre cele doua
popoare puternice ale
continentului nu trebuie sa se ridice unul impotriva celuilalt", repetand
gresala facuta de
Napoleon si de Wilhem al II-lea. Karl Haushofer vede geopolitica ca pe o
modalitate de a
preintampina razboaiele de orice tip, considerand-o ca fiind "cel mai bun mijloc de
a evita
catrastrofele mondiale". Din aceasta cauza el a fost in total dezacord cu decizia de
a ataca URSS,
deci tocmai partea dominanta a blocului continental. Datorita acestei hotarari au
scazut sansele
pentru Eurasia formata din Germania, Rusia si Japonia, dar au aparut si importante
coalitii
impotriva Germaniei (din partea puterilor oceanice care se simteau amenintate).
Iata deci ca
sfatul lui Bismarc, Cancelarul Germaniei din secolul trecut, a fost total ignorat si
anume, faptul
ca Germania nu trebuie sa-si afiseze dorinta de a deveni o mare putere, deoarece va
atrage
formarea impotriva sa a unei coalitii reprezentata de marile puteri. Hitler a ignorat
faptul ca,
istoria ne transmite avertismente privitoare la anumite fapte repetitive,
la anumite greseli
savarsite in trecut si pe care noi trebuie sa le evitam. Karl Haushofer este de parere
ca geopolitica
"inlocuieste pasiunea politica si incearca sa se bizuie pe conexiuni naturale".
Aceasta idee este
prezenta in teoriile sale cu privire la realizarea blocului continental si in ceea ce
priveste ideea ca
nu trebuie sa existe abordari partizane (nici de stanga, nici de dreapta). Decizia
atacrii URSS l-a ndeprtat i mai mult pe Haushofer de politica oficial. Poziia
sa era ntemeiat tot geopolitic. Atacarea statului sovietic nu numai c anula orice
posibilitate de apropiere a statelor axiale ale Eurasiei, dar grbea formarea unei
coaliii continental-oceanice mpotriva Germaniei (ceea ce s-a i ntmplat).
3) La alt palier al procesului de degradare despre care aminteam se situeaz
dispariia de pe scena politic a lui Rudolf Hess, prietenul i protectorul su
politic, motivul fiind tentativa acestuia de a incheia o pace separata cu
Marea Britanie , insa nefiind finalizata cu succes, acesta fiind luat prizonier.

In urma esuarii in tentative de a-l implica pe fiul sau Albrecht, n complotul

organizat mpotriva lui Hitler n vara anului 1944, acesta devine de fapt un dusman
al regimului, astfel n ianuarie 1946 i se retrage dreptul de a profesa n
nvmntul superior; dou luni mai trziu se sinucide, mpreun cu soia.
Nu cu mult nainte de a-i pune capt zilelor, mrturisete c a mbriat cariera
universitar trziu, dup ce fusese militar, pstrnd ceva din modul de gndire al
militarilor. i ncheie: Rea sau bun, e ara mea.

Conceptia lui Haushofer despre geopolitic

Concepia despre geopolitic este, de fapt, topit n viziunea privitoare la
principalele probleme geopolitice: viziunea despre granie, despre raportul puteri
continentaleputeri oceanice, despre spaiul vital etc. n tratarea acestor probleme
putem identifica principalele aliniamente ale abordrii geopolitice propuse de
Haushofer
Puternic influenat de ideile lui Kjelln, dar i datorit formaiei sale militare,
Haushofer
tinde spre o geopolitic militant, pus n slujba renaterii Germaniei. Era vorba
aadar de o
geopolitic subordonat unor interese politice, geopolitica promovat de coala lui
Haushofer
devenind doctrin de stat n Germania nazist i influennd puternic i formarea
unei concepii
geopolitice

1) In ceea ce priveste conceptul de granita, Haushofer preia teoriile lui Ratzel,

adaugand in
plus ideea de frontiera in miscare si de viata politica a frontierei. Viata politica se
refera la
fenomenele economice, culturale, spirituale, care asemenea unor strapungeri
prietenoase trec din
tara de origine in tarile vecine, in momentul in care intensitatea acestora este destul
de puternica.
Din aceasta cauza, el considera ca fiind deosebit de important ca aceste strapungeri
sa fie
detectate din timp pentru ca apoi sa ne aparam in acelasi mod. De aceea securitatea
unei tari nu
va consta numai in asigurarea granitelor acesteia, ci si in apararea impotriva
acestor strapungeri
prietenoase care in momentul in care devin destul de intense pot duce la modificara
granitelor in
favoarea statului emitent. In acest sens Haushofer vorbeste despre dezvoltarea
simtului de
frontiera, tocmai pentru detectarea acestor strapungeri si pentru protejarea fata de
ele. Iata ca
autorul a avut in vedere in teoriile sale nu doar crearea unui spatiu vital al
poporului german prin
expansiune teritoriala, ci si protejarea acestuia de influentele venite din exterior
(care erau foarte
mari, Germania fiind inconjurata de state puternice) pentru conservarea acestuia

2) Concepia sa venea n deplin acord cu scopul politicii externe promovat de

Hitler, acela
de a crea premisele reducerii densitii de populaie din spaiul vital german, prin
cucerirea de
noi teritorii, de a concentra forele poporului pentru a-l face s avanseze pe calea
care duce de
la sufocarea actual a spaiului su vital ctre noi teritorii, eliminnd astfel
dezechilibrul dintre
cifra populaiei noastre i suprafaa de sol pe care triete, prin ocuparea de
teritorii care revin
poporului german pe acest pmnt . Iat de ce lucrrile autorului german au
aprut c au
inspirat, dac nu chiar au ntemeiat politica extern nazist. i, departe de a fi ceea
ce a dorit
iniial Haushofer, un mijloc de a preveni conflictele, cum a fost cel din 1914-1918,
geopolitica
german a avut efectul invers, alimentnd conflictul mult mai mare ce a urmat
ncepnd din
1939
3) raportul puteri continentaleputeri oceanice

Politica extern este conceput de Haushofer ca rezultnd din interaciunea dintre

forele
mrii i forele continentale. Aceast interaciune punea n faa
Germaniei sarcina unei
autoidentificri geopolitice. Pornind de la poziia sa central n cadrul Europei,
Germania era
considerat reprezentanta puterilor continentale aflate n opoziie cu puterile
maritime
(Anglia, Frana i n perspectiv cu S.U.A.), care considerau Germania
alturi de Rusia
principalii adversari geopolitici. Bazat pe aceast analiz, Haushofer
propune un bloc
continental reprezentat de axa Berlin Moscova Tokyo. n studiul Europa
Central Eurasia
Japonia, publicat n 1940, citeaz aprecierea englezului Homer Leo c reuita
unei aliane
ntre Germania, Rusia i Japonia ar fi determinat declinul lumii anglo-saxone.
Autorul i d seama c Rusia reprezint un pilon foarte important al acestei noi
uniti politice,
ntruct blocul spaial care se ntinde de la Marea Baltic la Marea Neagr, pn
la Oceanul
Pacific este n cea mai mare parte ocupat de ea, Rusia fiind puterea cu cele mai
mari atuuri n
acest joc. Tocmai de aceea, Haushofer apreciaz c formarea acestui bloc
continental este
condiionat de realizarea, n prealabil, a unei nelegeri ntre Germania i Japonia.
n cazul n
care aceast nelegere s-ar fi realizat, blocul continental ar fi avut o poziie
geostrategic de
prim rang, cu acces la trei mri: Marea Baltic, cu ntreg spaiul baltic i Oceanul
Atlantic,
Marea Japoniei, cu o infrastructur portuar bine dezvoltat i acces direct la
Oceanul Pacific i
Marea Adriatic, implicit Mediteran. La nceputul celui de-al Doilea Rzboi
Mondial, fiecare dintre cele trei ri era mult mai puternic: Rusia atinsese o
suprafa de peste 21 milioane kilometri ptrai, fr a mai vorbi de
anexrile care au urmat pactului Ribbentrop-Molotov, iar Japonia i extinsese mult
influena n
Asia, construind un adevrat imperiu prin anexri teritoriale sau prin influena
economic.
Germania anexase teritorii noi i domina, practic, toat Europa central
Creterea puterii
blocului continental ar fi nsoit, n opinia lui Haushofer, de subminarea blocului
oceanic ca
urmare a decolonizrii. Independena subcontinentului indian ar fi urmat s dein
locul central
n acest proces. La aceasta s-ar fi adugat atragerea Italiei n sfera de influen a
continentului
Germania ar fi urmat s domine Europa, continent marcat, dup prerea autorului,
de cultura
german, n condiiile cuceririi Franei i a satelizrii Italiei. Ulterior, Africa, aflat
la vremea
respectiv sub dominaie predominant francez ar fi reprezentat spaiul de
expansiune al unei
Europe germane.
Sfera de dominaie a Japoniei ar fi trebuit s fie reprezentat de Extremul Orient, n
timp
ce S.U.A. ar fi fost nevoit s-i limiteze influena la continentul american. Ct
privete Rusia,
soarta sa depindea de atitudinea pe care urma s o adopte fa de mesajul
revoluionar, al crui
purttor era. Dac ar fi renunat la misiunea ideologic i ar fi acceptat s joace
rolul rezervat de
noua restructurare a ordinii mondiale, atunci spaiul su de expansiune ar fi fost
reprezentat de
Asia central, mergnd pn n India. Dac, dimpotriv, ar fi continuat s persiste
n promovarea
elurilor revoluionare, Rusia ar fi urmat s fie mprit n state naionale, din care
o parte intrau
n sfera de influen a Germaniei, iar cealalt parte n cea a Japoniei . Concepia
lui Haushofer a devenit ns irealizabil n urma declanrii rzboiului
mpotriva U.R.S.S. n 1941, ncheiat cu nfrngerea celui de-al treilea Reich
n definirea geopoliticii propriu-zise, Karl Haushofer manifest o pruden
accentuat, preocuparea sa de fond fiind aceea de a nu dogmatiza prematur noua
disciplin, de a nu o nchide n jurul unor judeci fixe. De mai multe ori, el a
precizat c nu public dect materiale de geopolitic, care se doresc a fi crmizi
de construc- ie a unui edificiu viitor. Faptul c nu a publicat un manual de
geopolitic, preciznd, n mai multe rnduri, c geopolitica are nevoie s fie
construit, c nu dorete s mpiedice dezvoltarea ei ulterioar prin fixarea
anumitor enunuri dogmatice, este edificator pentru aceast preocupare demn de
respect.
Fora i perenitatea geopoliticii se asociaz cu fora elementelor naturale i a
raporturilor care exist i vor exista atta timp ct exist chiar aceste elemente
naturale.
n cmpul problematic al geopoliticii ar trebui s intre, potrivit autorului german,
teme precum: marile spaii de pe pmnt, marile aezri i marile direcii de
migraie din interiorul aceluiai spaiu sau dintre spaii; graniele, ca una dintre
cele mai importante probleme ale geopoliticii; evoluiile demografice i presiunile
pe care le creeaz acestea; ntr-un cuvnt, toate schimbrile i transferurile de
putere care au loc n lume.

Abordarea de tip geopolitic implic din acest punct de vedere dou genuri de
studii pregtitoare. n primul rnd, este vorba despre cunoaterea trsturilor
durabile, determinate de poziia geografic i de particularitile solului, acele
trsturi care caracterizeaz formarea, meninerea i dispariia puterilor28. n al
doilea rnd, geopolitica va reine avertismentele pe care istoria le transmite n
legtur cu anumite fapte repetitive petrecute pe aceleai spaii, cu respectarea
anumitor corelaii (cum ar fi corelaia organic ntre populaie i teritoriu).

oamenii politici trebuie s primeasc o pregtire n domeniul geopolitic, ntruct

puini sunt cei care pricep aceste comandamente. Haushofer i numete chiar n
aceast privin, din viaa politic german a timpului su, pe Rudolf Hess i pe
ministrul de externe, Von Neurath, care nelegeau ntructva ce era geopolitica,
adugnd c partidul nazist nu a fcut dect s se slujeasc de unele dintre
formulele sale [ale geopoliticii], dar ru nelese. n procesul de formare a
oamenilor politici intr cu obligativitate studiul geografiei i al constrngerilor pe
care aceasta le exercit asupra istoriei
Geopolitica german a fost puternic influenat de geopolitica anglo-saxon.
Geopolitica german mprumut de la geopolitica anglosaxon teme, abordri,
poate chiar preocuparea pentru evoluia rii n care au loc elaborrile de tip
geopolitic. Centrul su de interes este condiia Germaniei. Ce greeli a fcut i cum
ar putea ajunge la o poziie dominant n Europa Central i chiar pe continent?
Nu-i putem reproa autorului german o asemenea preocupare, pentru c ea este
comun tuturor geopoliticienilor importani i pentru c aceasta este natura
demersului geopolitic: s ghideze politica practic, s o fereasc de erori, s
semnaleze din vreme constrngeri i tendine pe care omul politic nu le sesizeaz
sau nu le ia n calcul aa cum se cuvine
Reproul fundamental adresat de Haushofer tuturor celor care au condus Germania
n preajma Primului Rzboi Mondial este c nu au neles suficient poziia
geografic Geopolitica german 87 88 Geopolitica i cerinele de reuit ale
expansiunii rii lor (ceea ce nelesese foarte bine Bismark). Aliana temporar
dintre puterile maritime i cele continentale a nvins Germania, i greeala ei este c
nu a tiut s previn o asemenea coaliie. Germania, potrivit lui Haushofer, este
chemat de poziia sa geografic s domine centrul Europei i, dup aceea, s
nainteze spre rsrit. Ceea ce-l nemulumete pe autor este faptul c dup prima
conflagraie mondial tocmai aceast direcie a fost blocat, prin crearea unei
salbe de state-tampon ntre Germania i Rusia. Astfel, ara sa nu numai c a fost
mutilat, amputat ntr-o manier de nesuportat, dar ea se afl, de fapt,
ncercuit de state aflate sub influena acestei coaliii
n acest context, Germania era chemat s cultive relaii speciale cu Uniunea
Sovietic, cealalt mare putere continental, ntruct i aceast ar fusese
nedreptit de pacea care urmase Primului Rzboi Mondial 5 mpreun, ar putea
forma uniunea continental a excluilor ndreptat mpotriva puterilor maritime,
care conduc lumea prin Liga Naiunilor.

Dupa conceptul lui Karl, geopolitica este cel mai bine situat pentru a explica
dinamica spaial a statelor i pentru a ghida expansiunea lor. Spaiul, i nu att
rasa este n viziunea lui Haushofer factorul determinant. De aceea, decizia politic
trebuie s fie precedat de o temeinic analiz geopolitic, al crei scop
fundamental este s fac din geografie un prieten, nu un duman. Toate puterile
care au neles acest lucru de-a lungul istoriei au fcut cuceriri durabile (de pild,
Imperiul Roman), aa cum comandanii care au nesocotit aceast lege nescris a
istoriei au sfrit prin nfrngeri de rsunet (Napoleon).

De asemena o alta ideie geopolitica de baza a lui Karl consta in faptul Dinamica
statal nu nseamn doar expansiune, ci expansiune inteligent. Scopurile pe
termen lung ale expansiunii Germaniei nspre rsrit nu trebuie s fie ocuparea
statelor mici i dens populate din Centrul i Estul Europei, ci stepele Ucrainei i
Rusiei.

mpotriva unei strategii: politica anaconda

Incontestabil, cea mai mare i cea mai important schimbare n politica mondial
a timpurilor noastre este formarea unui puternic bloc continental cuprinznd
Europa, nordul i estul Asiei."37 Aceasta este fraza cu care Haushofer ncepe
studiul Blocul continental Europa Central-Eurasia-Japonia". Ea condenseaz o
ntreag viziune a autorului privind marile grupri politice ale globului, ntemeiate
nu pe afiniti politice, ci pe determinri preponderent geografice i geopolitice.
Concomitent, judecata autorului german prefigureaz i direcia fundamental a
alianelor strategice ale Germaniei.

In raport cu afirmatia lui lordul Palmerston orict de dezagreabile ar putea fi n

momentul de fa relaiile noastre cu Frana, trebuie s le meninem, pentru c n
planul din spate amenin o Rusie care poate lega Europa i Asia Oriental, iar
singuri nu putem face fa unei asemenea situaii . De atunci, consider autorul,
Anglia i SUA au lansat o formul: politica anaconda. Ea se refer la un
comportament din partea puterilor oceanice similar comportamentului uriaei
reptile: de a se ncolci n jurul unei fiine vii i de a o omor prin sugrumare. Mai
trziu, Homer Lea, autorul unei cri cu privire la crepusculul lumii anglo-saxone,
avertiza c declinul acestei lumi va veni n ziua n care Germania, Rusia i Japonia
se vor alia.
Dup cum se poate uor observa, Haushofer preia n ntregime dihotomia puteri
oceaniceputeri continentale propus de Mackinder. Caracteristica acestei diviziuni
este c acioneaz nu numai ntre state, ci i n interiorul acestora. Puterile
maritime i continentale opereaz n chip diferit; primele sunt mai mobile,
obinuite cu spaiile mari, pe care nu in s le domine n ntregime, mai apte s se
adapteze la diverse condiii, predispuse ctre compromis, permind chiar un gen
de autoguvernare pe teritoriile ocupate; puterile continentale avanseaz metodic pe
teritorii pe care le supun n ntregime, impunndu-i nu numai controlul propriu, ci
i sistemul lor de organizare. Aceast diviziune a fcut ca respectivele puteri s nu
devin eficiente dect n arealul geografic care le-a consacrat, idealul este ca o
putere s aib performan att pe mare ct i pe uscat, s poate opera cu aceeai
uurin n ambele medii.Astfel, politica anaconda dupa conceptia autorului se
bazeaza pe ideea de protectie al propriilor interese, prin controlul atit al teritoriilor
cucerice cit si al intregului mapamond.
Autorul de fapt prezinta politica anaconda prin diferentierea acesteia la nivel
oceanic si continental. Astfel o coalitie continentala, care ar fi capabila sa apere
impotriva sistemului anglo-saxon este coalitia Rusia, Japonia si puterea central-
europeana. Toate acestea l fac pe Haushofer s concluzioneze: Nimeni altcineva
dect adversarul ne nva c un bloc continental solid face inoperant politica
anaconda pe plan politic, militar, naval i economic.41 Autorul i d seama c
Rusia este un pilon foarte important al acestei noi uniti politice, ntruct blocul
spaial care se ntinde de la Marea Baltic i Marea Neagr, pn la Oceanul
Pacific este n cea mai mare parte ocupat de ea. C Rusia este puterea cu cele mai
mari atuuri n acest joc. Tocmai de aceea, Haushofer apreciaz c formarea acestui
bloc continental este condiionat de realizarea, n prealabil, a nelegerii
germano-japoneze.
Pentru a spori fora de atracie a construciei sale geopolitice, Haushofer prezint
puterea celor trei ri componente ale blocului continental n ajunul Primului
Rzboi Mondial i n 1940, atunci cnd a fost scris studiul, La nceputul celui de-al
Doilea Rzboi Mondial, fiecare dintre cele trei ri era mult mai puternic n
comparaie cu perioada premergtoare Primului Rzboi Mondial. Rusia atinsese o
suprafa de peste 21 de milioane de kilometri ptrai. Fr a mai vorbi de
anexiunile care au urmat pactului Ribbentrop-Molotov. Japonia i extinsese mult
influena n Asia, construind un adevrat imperiu (fie prin anexiuni, fie prin
penetrare economic). Germania anexase teritorii noi i domina, practic, toat
Europa Central. Dac vom compara aceste cifre cu ceea ce deineau Puterile
Centrale n Primul Rzboi 92 Geopolitica Mondial, vom observa o enorm
diferen ntre atunci i acum, pornind de la date geopolitice

Autorul german propune chiar o restructurare a ordinii mondiale, care ar trebui s

favorizeze apariia a patru zone de expansiune teritorial :
Astfel, Germania ar fi urmat s domine Europa,
Sfera de dominaie a Japoniei ar fi trebuit s fie reprezentat de Extremul Orient,
Rusia, soarta sa depindea de atitudinea pe care urma s o adopte fa de mesajul
revoluionar, al crui purttor era. Dac ar fi renunat la misiunea ideologic i ar
fi acceptat s joace rolul rezervat de noua restructurare a ordinii mondiale, atunci
spa- iul su de expansiune ar fi fost reprezentat de Asia Central, mergnd pn n
India, Dac, dimpotriv, ar fi continuat s persiste n promovarea elurilor
revoluionare, Rusia urma s fie mprit n state naionale, dintre care o parte
intrau n sfera de influen a Germaniei, iar cealalt parte, a Japoniei

Pornind de la slbiciunea inerent a imperiului britanic, Haushofer

concluzioneaz c nsi epoca de dominare a puterilor maritime se apropie de
sfrit i c viitorul aparine puterilor continentale. Estimeaz ns c puterile
maritime nu vor ceda att de uor poziiile privilegiate i, de aceea, un nou conflict
va fi inevitabil pentru ca noul raport de fore s se poat institui. Principala
rezisten va veni chiar din partea imperiului britanic, aa c puterile continentale
vor trebui s inteasc mai nti n aceast direcie

Concluzie :
Prin ideile, conceptele i modelele iniiate i dezvoltate de
acesta , Karl Haushofer a contribuit
esenial la dezvoltarea geopoliticii germane. Promovind un sistem
geopolitic subordonat unor interese politice , geopolitica
promovata de acesta devina doctrina de stat in Germania .
In acest sens pot spune ca programul geopolitic lansat si
dezvoltat de Karl se bazeaza pe elementele:
a) geopolitica afirm rolul determinant al pmntului n
desfurarea evenimentelor politice
b) geopolitica se bazeaz n special pe geografia politic;
c) particularitile spaiilor terestre studiate de geografie
delimiteaz cadrul geopolitic ncare trebuie s se desfoare
evenimentele politice;
d) geopolitica i propune s fie cluz n viaa politic;
e) geopolitica vrea i trebuie s devin contiin geografic a statului