Sunteți pe pagina 1din 8

Decizia 60

Pagina 1/2

Decizia 60/1993

Autorul sesizrii: Tribunalul Judeean Bihor la invocarea contestatarului Caba Ioan, n baza art.
144, lit. c) din Constituia Romniei din 1991;

* Control a posteriori;

Obiectul sesizrii: art. 60, lit. c), art.63 i art.64, alin. final din Statutul disciplinar al personalului
din unitile de transporturi aprobat prin Decretul nr 360/1976, decret anterior adoptat anterior
intrrii n vigoare a Constituiei;

Conform art. 150, alin. (1) din Constituia Romniei din 1991: Legile i toate actele normative
rmn n vigoare, n msura n care ele nu contravin prezentei Constituii.

Motivarea sesizrii: Ioan Caba consider c dispoziiile din aceste articole ce reglementeaz
judecarea n prim instan a contestaiilor angajailor mpotriva deciziilor privind desfacerea
contractelor de munc, contravin prevederilor art. 16 referitor la egalitatea n drepturi, art. 21
referitor la liberul acces la justiie i art. 125 referitor la instanele judectoreti. (Numrul de
ordine al articolelor este cel din Constituia din 1991.)

Decizia Curii: 1. Admite excepia de neconstituionalitate invocat de Caba Ioan cu privire la


art. 64 alin. final din Statutul disciplinar al personalului din unitile de transporturi aprobat prin
Decretul nr 360/1976. Astfel, partea interesat va putea exercita toate cile de atac prevzute de
lege mpotriva hotrrii judectoreti.

2. Respinge excepia de neconstituionalitate cu privire la art. 60, lit. c) i la art. 63 din Statutul
disciplinar al personalului din unitile de transporturi aprobat prin Decretul nr 360/1976.

Motivarea deciziei: Iniiativa sesizrii este n conformitate cu prevederile art. 144, lit. c) din
Curtea Constituional [] hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i
ordonanele, ridicate n faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial; []. Este un
control a posteriori, spea se afl pe rolul unei instane judectoreti, iar excepia se poate invoca
n orice materie, n oricare faza a procesului.

1. Art. 64, alin. final din Statutul disciplinar al personalului din unitile de transporturi aprobat
prin Decretul nr 360/1976 prevede c mpotriva hotrrii Consiliului de Disciplin, instituit doar
pentru personalul care concur direct la sigurana circulaiei, partea nemulumit poate face
plngere la judectorie, iar hotrrea acesteia este definitiv i executorie. Aadar, este permis
doar un acces parial la justiie, nclcndu-se prevederile art. 21, conform cruia (1) Orice
persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale
legitime. (2) Nicio lege nu poate ngrdi
Pagina 2/2

exercitarea acestui drept.. n plus, este nclcat i art. 125, alin. (1), potrivit cruia: Justiia se
realizeaz prin Curtea Suprem de Justiie i prin celelalte instane stabilite prin lege.

Mai mult, caracterul definitiv al hotrrii judectoreti reprezint o discriminare a salariailor ce


concur direct la siguran fa de ceilali salariai, ntruct primii sunt privai de cile de atac de
care ceilali beneficiaz, nclcndu-se si principiul egalitii cetenilor in faa legii, consacrat de
art. 16, alin. (1) din Constituie: Cetenii sunt egali n fata legii i a autoritilor publice, fr
privilegii i fr discriminri.. Toi salariaii, indiferent de poziia ocupat la locul de munc
sunt ceteni, adic se afl n aceeai situaie, trebuind s beneficieze conform principiului
egalitii de acelai tratament.

Totodat, conform art. 128 din Constituie, mpotriva hotrrilor judectoreti, prile interesate
i Ministerul Public pot exercita cile de atac n condiiile legii, art. 64, alin. final din Statutul
disciplinar al personalului din unitile de transporturi aprobat prin Decretul nr 360/1976
nclcnd si aceast prevedere constituional.

2. n ceea ce privete nclcarea principiului egalitii consacrat de art. 16 din Constituie prin
instituirea unui Consiliu disciplinar doar pentru o parte a angajailor, i anume cei care concur
direct la sigurana circulaiei feroviare, Curtea consider c art. 60, lit. c) i art. 63 din Statutul
disciplinar al personalului din unitile de transporturi aprobat prin Decretul nr 360/1976 nu sunt
neconstituionale, ntruct principiul egalitii presupune tratament de acelai fel pentru
persoanele aflate n aceeai situaie i tratamente diferite pentru persoanele aflate n situaii
diferite. Aadar, salariaii care concur direct la sigurana circulaiei feroviare au un alt statut fa
de restul salariailor, instituirea unor garanii juridice suplimentare nefiind o nclcare a
principiului egalitii, spre deosebire de situaia de la punctul 1. n plus, datorit componenei,
Consiliul este un organ administrativ, iar datorit atribuiilor: de verificare dac angajatorul a
aplicat sanciunea n mod corect i de soluionare a unui litigiu dup o procedur asemntoare
celei a instanelor judectoreti, este un organ jurisdicional. Totui, constituirea lui nu ncalc
dispoziiile art. 16 din Constituie, deoarece, prin intermediul lui se introduc doar nite garanii
juridice suplimentare pentru salariaii cu o responsabilitate mai mare

Decizia 799

Pagina 1/9

Jiru Carmen-Silvia, grupa 108

Fisa deciziei nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei
Romaniei

Autorul sesizarii:
Curtea Constitutionala se pronunta din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei in
temeiul art. 146, litera a).

Obiectul sesizarii:

Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei, initiate la propunerea Guvernului si inaintat


Curtii Constitutionale de catre Presedintele Romaniei.

Motivele sesizarii:

In primul rand, decizia este o propunere legislativa ce a urmarit trecerea la un Parlament


Unicameral. Aceasta propunere a fost justificata prin optiunea exprimata de majoritatea
cetatenilor care au participat la referendumul national organizat de Presedinte la data de 22
noiembrie 2009. Totodata a prezentat si necesitatea unor adaptari si ajustari ale Constitutiei la
societatea actuala.

In al doilea rand, un alt motiv a fost clarificarea institutionala si reglementarea unor solutii de
natura sa determine cooperarea autoritatilor publice si eliminarea blocajelor c ear putea sa apara
in raporturile dintre ele, tinand cont de jurisprudenta Curtii Constitutionale din ultimii ani,
jurisprudenta exprimata ca urmare a conflictelor juridice de natura constitutioanala pe care le-a
solutionat.

Puncte de vedere exprimate:

Judecator, prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc a avut o opinie separata, in dezacord cu cea a
Curtii Constitutionale. Aceasta considera ca propunerea de

Pagina 2/9

modificare care vizeaza eliminarea tezei a doua din alin. (8), art. 44 din Constitutie, potrivit
careia caracterul licit al dobandirii se prezuma nu reprezinta o incalcare a dreptului de
proprietate sau a garantiilor acestuia. Ea mentioneaza ca prezumtia caracterului dobandirii licite
a averii nu se regaseste in niciunul din statele Uniunii Europene.

Ea propune inlaturarea acestei prezumtii, pentru ca nu adduce atingere securitatii juridice a


dreptului de proprietate, acesta fiind in continuare garantat si ocrotit prin Legea Fundamentala,
de vreme ce opereaza interdictia confiscarii averii dobandite licit.

Se afirma ca principiul securitatii juridice nu se refera la protectia bunurilor sau a persoanelor


potrivit unei conceptii traditionale asupra securitatii, ci se refera la protectia drepturilor
fundamentale prin stabilire legislativa. Principiul securitatii juridice isi are originea in dreptul
german, care a consacrat protectia cetatenilor impotriva efectelor secundare ale legii, in special a
incoerentelor legislative care pot decurge din schimbari repetate ale acesteia. In acest sens,
Consiliul Constitutional din Franta a aratat ca securitatea juridica are ca elemente accesibilitatea
si caracterul inteligibil al legii (Francois Luchaire - Chiers du Conseil Constitutionnel nr.11).
curtea de Justitie a Uniunii Europene a preluat acelasi sens al conceptului de securitate juridica in
Cauza Bosch, solutionata prin Decizia din 6 aprilie 1962. Curtea Europeana a Drepturilor
Omului s-a pronuntat in acelasi sens prin hotararile din 26 aprilie 1979 si 22 septembrie 1994,
pronuntate in cauzele Sunday Times impotriva Marii Britanii si Hentrich impotriva Frantei. In
concluzie, sensul principiului securitatii juridice retinut in Decizia Curtii Constitutionale nr. 85
din 3 septembrie 1996, precum si prin prezenta decizie nu corespunde modului in care acesta a
fost inteles la nivel european.

Prezumtia caracterului licit al dobandirii averii contravene tratatelor international pe care


Romania le-a ratificat, respective Conventia din 8 noiembrie 1990a Consiliului Europei privind
spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor avand legatura cu infractiunea si
Conventia ONU din 12 decembrie 2000 impotriva criminalitatii organizate transnationale. Astfel,
in conformitate cu art. 12 din Conventia ONU, statele parti pot analiza posibilitatea de a solicita
autorul unei infractiuni sa demonstreze originea licita a unor produse presupuse ca avand
legatura cu infractiunea sau a altor bunuri care ar putea face obiceiul unei confiscari, in

Pagina 3/9

masura in care aceasta solicitare este conforma cu principiile dreptului lor intern si cu natura
procedurii judiciare.

Propunerea de revizuire a avut in vedere prevenirea si combaterea acestor infractiuni prin


inlaturarea prezumtiei dobandirii licite a averilor rezultate in urma comiterii infractiunilor
mentionate si este in conformitate cu Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie
2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu
infractiunea, decizie care produce efecte obligatorii.

Scopul acestei decizii-cadru este de a garanta ca toate statele membre dispun de norme eficiente
in materie de confiscare a produselor avand legatura cu infractiunea, inter alia, in ceea ce
priveste sarcina probei privind sursa bunurilor detinute de o persoana condamnata pentru o
infractiune avand legatura cu criminalitatea organizata.

Propunerea de revizuire a art. 44, alin (8), teza a doua din Constitutie, nu numai ca nu adduce
nicio atingere dreptului de proprietate, co a fost facuta pentru respectarea tratatelor international
anterior mentionate si a dreptului comunitar, in sensul art.148, alin (4), din Legea fundamental.

In concluzie, apreciem ca respingerea de catre Curtea Constitutionala a propunerii de modificare


vizand eliminarea tezei a doua din alin. (8) al art. 44 din Constitutie poate atrage raspunderea
statului roman pentru nerespectarea obligatiilor pe care acesta si le-a asumat prin tratatele la care
este parte.

Solutia pronuntata:

* Cu majoritate de voturi, constata ca proiectul de lege pentru revizuirea Constitutiei a fost initiat
cu respectarea prevederilor art.150, alin. (1) din Constitutie.
* Cu majoritate de voturi, constata ca eliminarea tezei a doua a art.44, alin. (8) din Constitutie,
potrivit careia caracterul licit al dobandirii se prezuma este neconstitutionala, deoarece are ca
effect suprimarea unei garantii a dreptului de proprietate, incalcandu-se astfel limitele revizuirii
prevazute de art. 152, alin. (2) din Constitutie.

* Cu majoritate de voturi, constata ca modificarea alin. (2) si eliminarea alin. (3) ale art. 72 din
Constitutie sunt neconstitutionale, deoarece au ca efect

Pagina 4/9

suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupa o demnitate publica, incalcandu-se
astfel limitele revizuirii prevazute de art.152, alin.(2) din Constitutie.

* Cu majoritate de voturi, constata ca abrogarea alin.(2) si modificarea alin.(3) ale art. 109 din
Constitutie sunt neconstitutionale, deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al
persoanei care ocupa o demnitate publica, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de
art. 152, alin. (2) din Constitutie.

* Cu majoritate de voturi, constata ca modificarea alin.(6) al art. 126 din Constitutie, in sensul
introducerii sintagmei precum si a celor care privesc politicile fiscal si bugetare ale Guvernului,
in conditiile legii contenciosului administrativ este neconstitutionala, deoarece are ca efect
suprimarea liberului acces la justitie, incalcandu-se astfel limitele revizuirii prevazute de art. 152,
alin. (2) din Constitutie.

* Cu majoritate de voturi, constata ca modificarile alin. (2) lit. a) si b) si alin. (3) ale art. 133 sunt
neconstitutionale, deoarece au ca efect incalcarea independentei justitiei, in constradictie cu
dispozitiile art.152, alin. (1) din Constitutie.

* Supune atentiei Presedintelui Romaniei observatiile din considerentele prezentei decizii


privitoare la urmatoarele dispozitii din proiectul de lege pentru revizuirea Constitutiei: art.6 alin.
(3), art.52 alin.(3), art.64 alin. (1) si alin. (5), art.71 alin.(2), art.73 alin.(3) lit.s1, art.76 alin.(1),
art.87 alin.(1), art.90, art.92 alin.(3^1), art.95, art.98 alin.(2), art.105 alin.(1), art.107 alin.(4),
art.114 alin(1), art.124 alin.(3) si (4), art.133 alin.(5), art.146 lit. a), c), e) si l), art.154 alin.(2),
art.155 alin.(1) si art.II.

* Cu unanimitate de voturi, constata ca celelalte prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea
Constitutiei nu contravin dispozitiilor constitutionale.

Motivarea solutiei deciziei:

I. Curtea reine c dreptul Preedintelui Romniei de a iniia revizuirea Legii fundamentale este
prevzut de art. 150 alin. (1) din Constituie, potrivit cruia "Revizuirea Constituiei poate fi
iniiat de Preedintele Romniei la propunerea Guvernului [...]".

Pagina 5/9
n cauz, Guvernul a adoptat, sub forma unui proiect de lege, propunerea de revizuire a
Constituiei n edina din 21 aprilie 2010 i a transmis-o Preedintelui Romniei, cu Adresa nr.
5/EB/38 din 21 aprilie 2010.

Fa de cele reinute, Curtea constat c exercitarea dreptului de iniiativ legislativ a revizuirii


Constituiei s-a fcut cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituia Romniei.

De asemenea, au fost respectate dispoziiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea i funcionarea Curii Constituionale, proiectul legii de revizuire depus la Curtea
Constituional fiind nsoit de avizul Consiliului Legislativ.

II. Drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale

* Dreptul de proprietate privata. Fcnd aplicarea dispoziiilor art.152 alin.(2) din Constituie,
potrivit crora nicio revizuire nu poate fi fcut dac are ca efect suprimarea drepturilor
fundamentale ale cetenilor sau a garaniilor acestora, Curtea constat c eliminarea tezei a
doua a art.44 alin.(8) din Constituie, potrivit creia "Caracterul licit al dobndirii se prezum"
este neconstituional, deoarece are ca efect suprimarea unei garanii a dreptului de proprietate,
nclcndu-se astfel limitele revizuirii prevzute de art.152 alin.(2) din Constituie. Curtea
subliniaz n acest context cele reinute n jurisprudena sa, de exemplu prin Decizia nr.85 din 3
septembrie 1996, menionat, sau prin Decizia nr.453 din 16 aprilie 2008, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.374 din 16 mai 2008. Ca i n precedentele enunate, Curtea
reine c aceast prezumie constituie o garanie a dreptului de proprietate al persoanei.

* Imunitatea parlamentara. Modificarea propus art.72 privind imunitatea parlamentara vizeaz


eliminarea inviolabilitii parlamentare. Reglementarea constituional a acesteia este justificat
de necesitatea proteciei mandatului parlamentar, ca garanie a nfptuirii prerogativelor
constituionale i, totodat, o condiie a funcionrii statului de drept. n activitatea sa,
parlamentarul trebuie s se bucure de o real libertate de gndire, expresie i aciune, astfel nct
s-i exercite mandatul n mod eficient. Examinnd aceast propunere, n raport cu dispoziiile
art.152 din Constituie, Curtea constat, mai nti, c actuala reglementare a imunitii
parlamentare, respectiv lipsa rspunderii

Pagina 6/9

juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului [alin.(1)
al art.72] i inviolabilitatea parlamentarului [alin.(2) i (3) ale art.72], continu tradiia statului
romn ale crei baze au fost puse nc din anul 1864. Statutul dezvolttor al Conveniei de la
Paris prevedea n acest sens, n art.VII, c membrii Adunrii Ponderatrice, ca de altfel i
membrii Adunrii Elective, se bucur de "neviolabilitate", ei neputnd fi arestai sau judecai pe
timpul sesiunii parlamentare, cu excepia flagrantului, i numai dup ce Adunarea a autorizat
urmrirea. Instituia imunitii parlamentare a fost preluat i ntrit de constituiile urmtoare,
cu excepia celor din perioada dictaturii comuniste. Pentru aceste considerente, i vznd c prin
proiectul legii de revizuire a Constituiei este eliminat inviolabilitatea parlamentarului, adic
acea imunitate de procedur care protejeaz parlamentarul mpotriva urmririlor penale abuzive
sau vexatorii, instituia imunitii parlamentare fiind astfel golit de coninut, Curtea constat c
modificarea propusa sub acest aspect este neconstituional, deoarece are ca efect suprimarea
unei garanii a unui drept fundamental al persoanei care ocup o demnitate public, nclcndu-
se astfel limitele revizuirii prevzute de art.152 alin.(2) din Constituie.

* Referitor la modificarea art.109: Consacrarea constituional a dreptului Camerei Deputailor,


Senatului i Preedintelui Romniei de a cere urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru
faptele svrite n exerciiul funciei lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o
garanie constituional de ordin procedural, menit s ocroteasc interesul public, i anume
realizarea actului de guvernare prin exerciiul mandatului. Cu alte cuvinte, prevederile art.109
alin.(2) din Constituie instituie o msur de protecie a mandatului exercitat de membrii
Guvernului, avnd deci caracterul obiectiv al unei garanii constituionale a libertii individuale
a persoanei care ocup funcia de demnitate public i a dreptului su la aprare. Or, prin
abrogarea dispoziiilor menionate, garania constituional este suprimat, mprejurare ce este de
natur a nclca prevederile art.152 alin.(1) din Constituie.

Referitor la completarea art.126 alin.(6): Art.126 alin(6) stabilete c instanele judectoreti, pe


calea contenciosului administrativ, exercit

Pagina 7/9

controlul judectoresc al actelor administrative ale autoritilor publice, control care este garantat
i de la care fac excepie n mod absolut numai dou categorii de acte - cele de comandament cu
caracter militar i cele care privesc raporturile cu Parlamentul - care, prin natura lor, nu sunt
supuse sub nicio form controlului judectoresc. Propunerea de completare a alineatului (6)
vizeaz o nou excepie de la controlul judectoresc i anume actele administrative care privesc
politicile fiscale i bugetare ale Guvernului. ntruct norma propus prin legea de revizuire
stabilete doar domeniul de reglementare - politicile fiscale i bugetare ale Guvernului,
competena de a reglementa sfera actelor administrative supuse controlului judectoresc aparine
n exclusivitate legiuitorului, primar sau delegat. Or, n cazul acestuia din urm - Guvernul,
exist posibilitatea unei suprapuneri de caliti: aceea de legiuitor care stabilete actele
administrative excluse de la controlul judectoresc i aceea de emitent al respectivelor acte, ceea
ce contravine principiului separaiei puterilor n stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituie.
Mai mult, nici sub aspectul previzibilitii, norma infraconstituional care ar reglementa sfera
actelor administrative exceptate de la controlul judiciar nu corespunde exigenelor
constituionale i convenionale, ntruct las la latitudinea legiuitorului ordinar modificarea
acestei sfere, mprejurare care poate genera discriminri ntre ceteni.

d) Modificarea esenial privete alin.(2) referitor la structura Consiliului Superior al


Magistraturii, n sensul c, dei se pstreaz numrul total de 19 membri, se mrete (de la 2 la 6)
numrul membrilor reprezentai ai societii civile i se micoreaz proporional (de la 14 la 10),
numrul membrilor care au calitatea de judectori i procurori. Sporirea numrului de membri
reprezentani ai societii civile este coroborat cu propunerea de numire a celor 6, dup cum
urmeaz: 3 de ctre Parlament i 3 de ctre Preedintele Romniei. Analiznd propunerea de
modificare, Curtea reine c, potrivit art.133 alin.(1) din Constituie i dispoziiilor Legii
nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, Consiliul Superior al Magistraturii este un
organism independent, cu activitate permanent, cu atribuii referitoare la cariera judectorilor i
procurorilor. Totodat, acest Consiliu reprezint garantul independenei justiiei, iar membrii si
rspund n faa judectorilor i procurorilor pentru activitatea desfurat n exercitarea
mandatului. Totodat,

Pagina 8/9

textul propus modific i alin.(3) al art.133, prevznd c preedintele Consiliului Superior al


Magistraturii poate fi ales att dintre membrii - judectori sau procurori, ct i dintre membrii -
reprezentani ai societii civile. Pentru argumentele expuse anterior, Curtea reine c i aceast
modificare este de natur a aduce atingere garaniei constituionale care consacr independena
justiiei. O alt modificare a alin.(3) al art.133 const n acordarea posibilitii ca mandatul
preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii s poat fi nnoit o singur dat, dar s nu
poat fi prelungit. Curtea observ c modificarea este justificat de faptul c mandatul
preedintelui Consiliului este unul foarte scurt, de doar un an, fiind necesar acordarea
posibilitii nnoirii acestuia, dar n mod limitat, la o singur dat. La alin.(4) al art.133,
iniiatorul propune introducerea interdiciei ca mandatul membrilor s poat fi prelungit sau
nnoit. Curtea observ c durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este
de 6 ani, iar interdicia ca acesta s fie prelungit sau nnoit este prevzut n art.51 alin.(1) din
Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, modificarea propus
nu face dect s constituionalizeze norma cuprins n legea organic. Referitor la alin.(5) se
propune modificarea acestuia, n sensul c hotrrile Consiliului nu pot fi luate prin vot secret i
se motiveaz. Aceast modificare reprezint o garantare a drepturilor fundamentale de acces liber
la justiie i de aprare, ntruct Consiliul Superior al Magistraturii are atribuii n ceea ce
privete numirea n funcie i eliberarea din funcie a judectorilor i a procurorilor, numirea
judectorilor stagiari i procurorilor stagiari, promovarea judectorilor i a procurorilor,
eliberarea din funcie a judectorilor stagiari i a procurorilor stagiari. Prin votul deschis i
obligaia de motivare a hotrrii, norma asigur transparen activitii Consiliului, constituind o
garanie a respectrii drepturilor constituionale menionate, mpotriva abuzurilor i arbitrarului.
Consiliul Superior al Magistraturii ndeplinete rolul de instan de judecat, n secii i n plen,
n domeniul jurisdiciei disciplinare a judectorilor i procurorilor, fr votul ministrului justiiei
i al procurorului general, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organic. Aceast dispoziie
constituional nu poate interzice accesul liber la justiie al persoanei judecate de aceast
instan extrajudiciar, fr nclcarea prevederilor art.6 al Conveniei pentru aprarea
drepturilor omului i a libertilor fundamentale". Prin urmare, Curtea apreciaz ca fiind
oportun

Pagina 9/9

reanalizarea caracterului definitiv i irevocabil al hotrrilor Consiliului Superior al


Magistraturii consacrat de art.133 alin.(7) din Constituie.