Sunteți pe pagina 1din 165

BOLNAVII COBAI AI MEDICAMENTELOR!

I
GENETICA ENERGETICO-INFORMAIONAL!

Din 1986, n oraul de la poalele Tmpei, BRAOV, s-a reuit gsirea


unei soluii n vederea rezolvrii unei probleme deosebit de grave, din
cadrul terapiei medicale i nu numai, fiind vorba de bolile iatrogene.
Denumirea provine de la iatros=medic, vindector i genan=a
face, a provoca. Patologia iatrogen nsumeaz deci suferinele i bolile
provocate de medic n cursul sau ca urmare a ndeplinirii oricreia
dintre componentele actului medical. Poate prea paradoxal ca cei
care au o pregtire specific, deosebit, complex i prin nsi esena
profesiunii lor avnd menirea de aprtori ai sntii, s provoace,
prin activitatea lor, suferine sau mbolnviri, care uneori pot fi mai
grave sau mai dificil de tratat dect cele care au constituit iniial
motivul solicitrii ajutorului medical.
Totui, n orice instituie medical se obinuiete ca la sfritul anilor
de studiu, absolvenii s rosteasc n mod solemn jurmntul lui
Hipocrate. Printre altele se spune: Voi face tot ce-mi st n putin,
dup capacitatea i judecata mea, s prescriu tratamentul spre binele
pacientului i niciodat spre a-i face ru sau pentru vreun interes
ascuns. Nu voi da nici un medicament otrvitor, chiar dac mi se va
cere i nu voi sugera nimic n acest sens. ntruct toate
medicamentele sunt otrvitoare prin efectele lor secundare, de
asemenea, existena aa numitei, de ctre medicin, ETERN
VARIABIL I NECUNOSCUT, i anume modul diferit de a aciona, a
unui medicament, din aceeai familie de medicamente, n mod diferit
fa de tere persoane cu aceeai boal, unora fiindu-le benefic, iar
altora provocndu-le chiar alte boli, numite boli iatrogene. Frapant
fiind i paradigma cu care se confrunt medicii, n faa a 20 de
medicamente pentru aceeai boal, spunndu-i pacientului, i dau
primele dou medicamente, dac vor folosi bine, dac nu, vii napoi i
i schimb tratamentul, ceea ce nseamn al folosi pe bolnav drept
cobaiul medicamentelor. O alt paradigm, diagnosticele diferite date
de ctre mai muli medici pe baza aceleiai anamneze (istoricul bolii).
Din aceste considerente ideea realizrii unui aparat de diagnosticare i
msurare a sarcinilor electromagnetice ale oamenilor, medicamentelor,
legumelor, fructelor, apelor termale, minerale, etc i trecerea lor ntr-
un nomenclator, care va apare, ct de curnd, inserat n cartea
HAZARD SAU OBIECTIVITATE N MEDICINA CLASIC I NATURALIST,
a fost mai mult dect necesar.
Noi considerm c exist indivizi bolnavi i nu boli. Aparatul de
diagnosticare avea s ne confirme c att materia vie ct i cea
amorf conin un cmp electrocmagnetic propriu. Organismul uman ca

1
ntreg emite radiaii electromagnetice, n jurul fiecrui sistem viu i nu
numai existnd un cmp electric propriu care-l nconjoar ca o
anvelop. Am observat, n cadrul msurtorilor genetico-informaionale
fcute pe zeci de mii de subieci, c fiecare organism are un cmp
energetic specific cu parametrii proprii, care-l vor distinge de celelalte
fiine ca i amprentele. Acest cmp energetic definete un cod
informaional, specific fiecarei persoane, determinat de un anume
organ mai slab funcional din organism, motenit genetic, care ne
caracterizeaz toat viaa, fiind cauzalitatea tuturor efectelor aprute
la un moment dat n economia organismului.
Aparatul a reuit s decodifice banca de date a fiecrui individ, reuind
s-i grupm pe pacieni n 5 grupe de sarcini energetice. Aceste sarcini
sunt cuprinse de la 5 metri liniari pentru cei care au ca organ patologic
cauzal INIMA INTESTIN SUBIRE pn la 6,20 metri liniari cei cu
PLMN INTESTIN GROS. De-a lungul timpului am msurat valoarea
energetic a mii de medicamente uzuale realiznd un nomenclator n
care am trecut valoarea energetic a medicamentelor n raport cu
codul energo-informaional al pacienilor artnd cu semnele + , -, sau
0 dac un anumit medicament i crete intensitatea energiei vitale
pacientului, fiindu-i benefic, sau i scade, dunndu-i. Valoarea
energetic a medicamentului trebuie s fie ntotdeauna mai mare
dect a pacientului pentru a-i folosi, necunoscnd valoarea energetic
a medicamentelor i nici a pacienilor, acetia vor fi folosii i n
continuare drept cobai de ctre medicin i nu numai. Deocamdata,
Nomenclatorul de peste 40.000 de medicamente chimice si naturale,
masurate energetic, il avem la Brasov, fiind completat pe parcursul
anilor pana in prezent cu toate medicamentele uzuale detinute de
farmacii. Pacientii, care si-au facut odata in viata Analiza Genetico-
Energetica, in momentul cand li se recomanda un tratament, ne dau
telefon sau fax si ne intreaba de valoarea lor energetica si daca sunt
personalizate sau nu. Daca valoarea energetica a medicamentului
recomandat este mai mica decat a pacientului il rugam pe medicul
curant sa ne mai recomande si alte tratamente din aceeasi familie de
medicamente pentru aceeasi patologie, dupa care suntem sunati din
nou spre a recomanda medicamentul personalizat-individualizat.
Cabinetul nostru de la Braov se ocup de toate tratamentele indicate
n fia genetico-informaional, precum i cu ndreptarea coxalelor prin
elongaii i presopunctur, argiloterapie, hidroterapie, sacroterapie -
ndreptarea ncrederii n Dumnezeu i n metodele Sale naturale de
vindecare.
Specificm pentru stimaii notrii pacieni c, aparatul de diagnosticare
nu este conceput pentru a ghicii boli, patologii existente, la un moment
dat, n economia organismului pacientului, ci s decodifice doar
cauzalitatea tuturor mbolnvirilor, indicnd tratament pentru
rezolvarea personalizat a acestora. Pentru a avea o privire exhaustiv
asupra ntregului organism, trebuie s procedm i la diagnosticul

2
plantar, pentru aceasta prezena pacientului la cabinet este
obligatorie. Pentru programare sau relaii suplimentare v rugm s
sunai la: 004028-339126; sau 0722 720221.

Prof. primspecialist terapie analitic plantar, genetic energetic i


criminalistic
Lect. univ master. Mircea BRAOVEANU.

Blog 31

Masurarea sarcinilor bioelectrice III

Putem da i un exemplu al acelei structuri care ndeplinete rolul


sistemului nervos: de pild firul de pr, sau unghia , sau o
bucic din pielea pacientului, etc, poate s nmagazineze i s
transmit informaia codului genetic al individului cruia i
aparine, atunci cnd este supus msurrii lungimii cmpului
energetic. n acest caz, dac admitem existena cmpurilor
genetico-energetice i informaionale msurabile, vom putea
obine un alt orizont de interpretare a lumii vii, cu consecine pe
multiple planuri. Astfel, toate sistemele vii i nu numai, indiferent
de nivelul lor de organizare, ne apar capabile s reacioneze, s
prelucreze i s emit informaii. De pild; fiecare medicament
alopat, sau naturalist, are un cmp energetic, msurabil cu
aparatul nostru, care interacioneaz cu cmpul energetic al
pacientului, supus tratamentului pentru o anumit boal,
acionnd asupra acestuia n mod benefic sau distructiv. Efectul l
d sarcina energetic rezultant dintre cele dou cmpuri
energetice aflate n interaciune, care, pentru a-i fi de folos
bolnavului, trebuie s aib valoarea energetic mai mare dect
cmpul energetic al pacientului. De exemplu: 1) Primul caz,
punctul A este un pacient care are ca organ patologic cauzal ;
Rinichi/Vezic Urinaravnd valoarea sarcinii energetice de
5,80 metri liniari, care-l definete toat viaa ca i grupa
sanguin, iar punctul B este medicamentul propus de medic
pentru terapia unei patologii organice sesizate la un moment dat,
n mod obiectivanamneza fiind corectmedicul a pus degetul
pe ran, ns acest medicament are lungimea cmpului energetic
de 5,60 metri liniari, iar medicul nu tie nc despre sarcina
energetic a medicamentului. Desigur, valoarea sarcinii
energetice rezultant din interaciunea celor dou cmpuri va

3
avea 5,70 metri liniariacesta fiind punctul C, care, fa de 5,80
ct are pacientul, este mai mic; deci, n loc s-i dea energie, for
vital pacientului, impulsul, pentru a face un pas nainte i n sus,
medicamentul, dimpotriv, i va scdea energia vital a
pacientului, acesta simindu-se stors de energie, producnd
daune foarte mari n economia organismului bolnavuluiDAUNE
CARE POT FI MULT MAI GRAVE I MAI DIFICIL DE TRATAT, DECT
CELE CARE AU CONSTITUIT INIIAL SOLICITAREA AJUTORULUI
MEDICAL ducnd la aa numita IATROGENIE.
A _______________ 5,80 m.l.______________________ ___________
B ___________ 5,60 m. l._________________
C _______________ 5,70 m. l.___________________________

2) Cel de-al doilea caz: punctul A este acelai pacient, cu


aceeai valoare energetic de 5,80 metri liniari; B al doilea
medicament , din aceeai familie de medicamente, propus de
ctre acelai medic, dup consultarea tabelului energetic, cu
medicamente msurate, cu valoarea sarcinii energetice de 6
metri liniari, iar punctul C rezultanta interaciunii dintre sarcinile
energetice ale medicamentului i ale pacientului, avnd valoarea
de 5,90 metri liniari. n acest al doilea caz observm c
medicamentul a fost compatibil cu persoana, avnd valoarea
energetic mai mare dect a bolnavului, dndu-i energie, for
vital, putere de a lupta mpotriva bolii.
A _________________5,80 m. l.___________________________________
B _________________6, 00
m.l_______________________________________________- ____
C _________________
5,90_m.l__________________________________________- _
Valoarea rezultantei energetice nu trebuie s fie nici prea mare
deoarece poate, de asemenea, afecta metabolismul energetic i
informaional al organismului. La sfritul acestei lucrri, de uz
didactic, dm un tabel cu msurtori energetice ale ctorva
medicamente, plante medicinale, etc, pentru exemplificare.
Aceast teorie a msurrii energetice se poate extinde i la
alimente, pe lng E-uri s fie trecut i sarcina energetic egal cu
, pentru ca omul s poat cumpra un aliment folositor pe plan
energetic i informaional; ceaiuri, ape termale, minerale, plante,
legume, etc; ct i n zootehnie pentru obinerea unor rase
superioare de animale sau pentru o alimentaie corespunztoare
a acestora, a medicaiei benefice, etc. De asemenea, prin
extrapolare, se poate extinde i n domeniul metalurgiei pentru
obinerea unor aliaje cu caliti tehnice excepionale. Aria
aplicabilitii acestei teorii practice se poate extinde, la infinit, n
orice domeniu de activitate al economiei planetare i
extraplanetare, de exemplu, pentru msurarea energetic a

4
meteoriilor, etc.
Cunoscnd obiectul bioenergeticii , ca fiind studiul captrii,
conversiei, stocrii, transformrii i folosirii energiei din celule, la
nivelul mecanismelor moleculare i submoleculare, noi am mai
aduga i pe aceea a energiei macrosistemice vii.
Reprezentnd o form a contopirii ntr-o matrice nou a ideilor i
metodelor, a logicii i tehnicilor, mai multor discipline, avnd o
sintez original a acestora, fiind o disciplin independent, cu
profil propriu, caracteristic, bioenergetica, credem c, ar fi un
domeniu care, prelund i informaia teoriei msurtorilor
energetice, emise de noi, ar putea s o dezvolte i s o valorifice
spre binele i fericirea speciei umane. n acest fel, avnd
misiunea de a rezolva tocmai latura cea mai important a
fenomenului vieii, de care depinde tot ce este esenial n modul
de existen i evoluie ale purttoarelor sale materiale, celulele
i organismele. Bioenergetica apare nu numai ca o disciplin
modern a biologiei ci, totodat , ca esena i perspectiva ei.
P. Jitariu, mpreun cu ali colaboratori, a abordat pe larg
problema existenei cmpului biologic-sau biocmpuluii
interferena sa cu cmpurile magnetice i electrice incluse
experimental. Plecnd de la ideea c, micarea electronilor
genereaz cmpuri electromagnetice, iar funcionalitatea
materiei vii nu nseamn altceva dect un continuu transfer de
electroni, P. Jitariu postuleaz (n 1978), ca fiind implicit
existena unui cmp electromagnetic la nivelul tuturor
structurilor vii. Cmpul biologic ar fi legat de asimetria
structural a macromoleculelor proteice. Ca orice cmp
energetic, biocmpul se propag sub forme de unde, de aici se
deduce posibilitatea ca transferul de energie i informaie impus
de complexitatea reaciilor biochimice din celul, s se realizeze
prin intermediul biocmpului, influxul nervos avnd doar rol de
declanare, de iniiere a proceselor biochimice necesare vieii.
Dac viaa nseamn schimb de informaie i energie cu mediul,
dac n structura unui organism viu sunt reflectate condiiile de
mediu n care s-a format, posibilitatea de a percepe semnalele
din spaiul ce o nconjoar i de a emite la rndu-i semnale, ne
apare evident. n cadrul biocomunicaiei s-au efectuat
experiene care sugereaz existena unui limbaj ntre celule,
adic posibilitatea acestora de a-i transmite i recepiona
semnale prin care sunt informate asupra strii lor. Am dori s
dm un singur exemplu sugestiv i anume: n anul 1972, la
Institutul de Medicin chimic i experimental din Novosibirak,
Kazmacheev, Surin i Mihailova au remarcat un schimb de
informaii, adic o conversaie ntre dou culturi de celule
identice, izolate ntre ele printr-un perete de cuar. Unul din
loturile de celule era infestat experimental cu un virus care

5
distruge cultura. Dac cele dou culturi sunt izolate printr-un
perete de sticl, lotul martor va rmne neinfluenat, dar dac se
inlocuiete peretele izolator cu sticl de cuar, atunci se constat
c i, n lotul de celule sntoase, unde nu s-a introdus, deci,
virus, apare aceeai suferin. Experiena confer acelai rezultat
dac se repet i cu alte toxice pe un singur lot.
Cum ntre cele dou loturi nu exista nici o legtur printr-o
structur vie, s-a presupus c fenomenul s-ar putea produce prin
transmiterea unor semnale purttoare de informaie patologic
prin peretele de cuar. nlocuirea cuarului cu sticl, care este
opac la radiaia ultraviolet, a mpiedicat producerea
fenomenului. De unde a rezultat c mesajul ar fi codificat i
transmis prin radiaia electromagnetic din spectrul
ultravioletului. Oamenii de tiin au ajuns, astfel, la concluzia c
informaia ntre cele dou sisteme biologice s-a transmis pe
lungimea de und a radiaiei ultraviolete. Concluzia coincide cu a
altor cercettori care incrimineaz aceeai lungime de und n
biocomunicaie. S notm aici c, n acest caz, celulele nu erau
integrate ntr-un organism i, n consecin, nu existau legturi
nervoase , ntre ele, care s le permit captarea i decodificarea
informaiei, n ciuda acestui fapt, comunicarea s-a produs, ceea
ce ofer o baz, este adevrat firav, n nelegerea unui alt
fenomen de exemplu, capacitatea plantelor de a reaciona la
inteniile, gndurile, cuvintele i faptele noastre, dup cum, par
s susin unele fapte de observaie (Shandra Bose, C. Backster,
M. Godeanu,etc), posibilitatea tuturor celulelor vii de a
recepiona i decodifica semnalele purttoare de informaie
venite din afara lor, pe o alt cale dect aceea a sistemului
nervos. Esist, aadar , la cest nivel, un alt suport pentru
informaie. Aducei-v aminte c, atunci cnd suntei pe strad
sau ntr-un autobuz i cineva v privete insistent din spate,
sesizai imediat privirea ca pe o arsur n ceaf, instinctiv
ntorcndu-v capul vei observa o cunotin, mai apropiat sau
mai ndeprtat. Muzica de asemenea afecteaz n bine sau n
ru florile, muzica rock le ofilete, pe cnd cea cult, odihnitoare,
le face s creasc i s nfloreasc, etc. Sau , la prima vedere, o
persoan, cu care facem cunotin, poate s ne fie antipatic
fr s ne fi fcut ceva vreodat. Sunt foarte multe cazuri cnd,
la primul contact cu un astfel de mediu ambiant, s avem
anumite reacii ciudate, de multe ori inexplicabile cu datele
tiinifice actuale.
Suntem contieni c, de multe ori, ptrundem ntr-unul din cele
mai delicate i vulnerabile domenii ale cunoaterii. Pentru
nelegerea adecvat a acestui fenomen este nevoie de
culegerea unei cantiti imense de informaii din domenii foarte
variate ale tiinelor. O critic lucid a acestor fenomene trebuie

6
s recurg la noiuni de fizic, chimie, biofizic, biochimie,
psihologie, biopsihologie, biologie, filosofie, informatic,
genetic, neurofiziologie, istoria religiilor, etc., ca s amintim
doar cteva din domeniile de cunoatere implicate. Se poate
ridica, n acest context i o alt ntrebare: de ce oamenii de
tiin nu iau n considerare literatura care pe alocuri abund n
tratarea unor fenomene, s le numim deocamdat, mai puin
convenionale? S-ar putea rspunde prin aceea c, mai toate
crile, care au abordat o asemenea tematic, nefiind scrise de
specialiti, speculeaz din dorina de a avea succes, una din
marile slbiciuni ale sensibilitii omeneti, gustul pentru mister
(cum spunea i Einstein c, dintre toate experienele,cea mai
fascinant este aceea a misterului). De obicei aceste fenomene
sunt prezentate romanat, colorat, avnd aerul c se ptrunde
ntr-un templu interzis, unde nu se svrec dect minuni. Stilul
acesta trezete ndoieli omului de tiin, care vrea adevrul nud,
dezbrcat de mister. La rndul su, omul de tiin, de teama
demonetizrii, a ridicolului, refuz s abordeze un domeniu
considerat n ochii confrailor un sanctuar de magie.
Din aceleai motive, noi nine, abordnd o tiin nou, aceea a
msurrii energetice a structurilor materiei, am ales calea de a
prezenta n mod concis i obiectiv msurtorile pe care le-am
fcut, att asupra oamenilor ct i asupra tratamentelor
chimioterapeutice, fitoterapeutice, etc, care au fost precise,
fidele i valide.
o 13 mai 2010
o 7 comentarii
o evaluare: 10,0
Masurarea sarcinilor bioelectrice II

Sarcina bioelectric definete genetica cauzalitilor patologice i


este cuprins ntre 5 metri liniari i 6,20 metri liniari, adic de la
grupa :InimIntestin Subire pn la PlmnIntestin Gros.
Banca de date a aparatului ne indic i cu ce organ patologic
cauzal a suferit cellalt printe, precum i temperamentul
pacientului, efectele secundare care rezult din organul patologic
cauzal de-alungul vieii, la toate acestea se adaug tratamentul
individual valabilcompatibil cu bolnavul. Cunoaterea propriului
cmp energetic i implicit a geneticii cauzalitii patologice, este
de maxim importan pentru reechilibrarea informaional,
energetic i refacerea sntii organismului, ca un tot unitar.
Este vital ca fiecare persoan s aib nscris valoarea sarcinii
energetice n carnetul de sntate, precum i organul patologic
cauzal. De asemenea, fiecare terapeut -- chimio terapeut sau
naturalist s dein nomenclatorul cu tratamente msurate
energetic, pentru a se da un tratament compatibil cu persoana

7
bolnav.
De-a lungul timpului, ncepnd din 1986, am msurat valoarea
energetic a mii de medicamente, plante medicinale, legume,
fructe, ape termale, minerale, etc, i le-am trecut ntr-un
nomenclator, n care am specificat denumirea tratamentului,
valoarea sa energetic n raport cu codul energogenetic al celor
cinci grupe de pacieni i am artat, prin semnele +, -, sau 0,
dac un anumit tratament este compatibil, sau nu, cu persoana
bolnav sau sntoas dintr-o anumit grup genetico-
energetic. Cabinetul nostru se ocup nu numai cu Masajul
Analitic Plantarpe care o executm din 1984, iar din 1988,
colariznd, de atunci i pn n prezent, peste 3000 de
persoane din toat ara, majoritatea din Braov, n cadrul
Universitii Populare ara Brsei, ci i de analiza genetico-
energetic pentru tratamentul individual valabil, ndreptarea
coxalelor prin elongaii i presopunctur (tratament care se
numete Iumeiho coninnd 100 de metode terapeutice puse cap
la cap), argiloterapie, hidroterapie, psihoterapie i, nu n ultimul
rnd, sacroterapiendreptarea ncrederii bolnavilor n
Dumnezeu i n mijloacele i metodele Sale de vindecare.
Pe lng cele menionate mai sus, aparatul, inventat i realizat
de noi, are inclus un program de date n ce privete randamentul
energetic i durata de rezisten, ale juctorilor de fotbal, ale
atleilor, ale boserilor, etc, ale cailor sau cinilor de curs sau ale
altor animale, planteflori, etc, acetia putnd fi testai genetico
energetic. De exemplu, n fotbal, fiecare antrenor cunoscnd
randamentul energetic i durata de rezisten ale juctorilor din
echipa sa, n momentul dinainte de joc, ar putea avea o viziune
revelatoare asupra caracteristicilor jocului, putnd interveni la
momentul oportun pentru a reechilibra i chiar a ctiga partida.
n cadrul criminalisticii, doresc s propun, nc odat, Ministerului
de Interne, colaborarea de a face aceast analiz fiecrui
delicvent pentru a uura prinderea acestora, fiecare aparinnd
unei grupe energetice, am specificat mai sus c sunt cinci. n
momentul cnd s-a svrit o infraciune i la locul faptei s-au
gsit fire de pr, sau obiecte pe care s-a lsat amprenta
energetic, chiar dac nu s-au gsit amprentele somaticefizice,
se poate prelua cmpul energetic cu ajutorul aparatului i
detecta grupa energetic a fptaului, genul acestuia (feminin
masculin) i caracteristica psihosomatic a celui cutat, astfel
vom elimina dintr-un foc patru grupe, iar cutarea va fi mai
uoar. Spre exemplu, Poliia mun. Braov m-a rugat acum 7 ani
s stabilesc o analiz genetico-energetic n legtur cu o
omucidere, trebuia s am n vedere analiza psihosomatic att a
criminalului ct i a victimei. Psihologul poliiei a rmas surprins
vznd c datele culese de noi de pe firele de pr ale celor doi

8
corespund n totalitate cu datele culese pe alte ci de
investigaie tiinific.
O cunoatere a legilor i proceselor naturale -- fizico-chimice --
fr nelegerea cauzalitilor acestora, duce la diminuarea
importanei descoperirii i nelegerii unor principii tiinifice. De
aceea , singurul mod de a afla cauza primar a sistemului
energetic i informaional a fost s facem o paralel ntre tiin
i Cartea Crilor, BibliaCartea originilorCartea Creaiunii.
Aceasta ne descoper faptul c din tronul Creatorului izvorte
apa vieii. Cunoatem c apa este izvorul energiei eterne i fora
vital a oricrei materii vii sau amorfe. Chiar i metalul topit
conine vaporiadic ap. Iat apa ca element fundamental al
creaiei S ne aducem aminte de a doua Epistol a apostolului
Petru, capitolul 3, vers. 5. nc din antichitate apa era
considerat ca origine a tuturor lucrurilor i, totodat, ca un fruct
al dragostei i al unirii dintre pmnt i cer. ntr-adevr, materia
este o creaie a apei, dintr-un anumit punct de vedere.
Procrearea, dezvoltarea, nmulirea i regresia formelor de via
este legat indiscutabil de ap. Acest lucru se datoreaz, n mare
parte, faptului c apa reprezint unul dintre cei mai perfeci
solveni. n ap, nenumratele substane dizolvate i pstreaz
nealterate proprietile chimice i biologice i pot fi vehiculate cu
uurin n micro i macrocosmosul organismelor vii. Interesant
este faptul c, proporia n care apa se gsete pe Pmnt (2/3
din suprafaa acestuia) este aceeai i n compoziia
organismului uman, animal, etc. De asemenea, ntocmai ca i n
mijlocul naturii, apa se afl ntr-o continu micare i primenire,
ca i n organism de fapt, iar acest lucru nu trebuie s ne mire
ntruct, fiina uman este una din manifestrile vii ale naturii i
se comport ca parte integrant a sistemului energetic i
informaional al acesteia. Noi avem nevoie de aport hidric att n
celule, ct i n afara celulei-intracelularlichidul interstiial, ct
i n sngeplasm.
Micarea continu a lichidului (a apei, etc) n organism duce la
apariia unui cmp electromagnetic cu o lungime a razei
cmpului, de fiecare dat avnd o sarcin constantcare l va
defini pe purttoreste o axiom. Ceea ce poate s creasc sau
s scad n interaciunile electromagnetice, dintre diferitele
organisme sau dintre acestea i mediul vital, este intensitatea
sarcinilor electrice pozitive ale cmpului. Variaia intensitii
energiei genetico -- informaionale,de meninere a
homeostazieiechilibrului vieii--, duce la trecerea organismului
dintr-o stare n alta , cu pierdere sau ctigare de intensitate
energetic (de exemplu, de la starea de sntate la starea de
boal, sau invers). n cadrul unor astfel de sisteme energetice
fincioneaz un bilan energetic i trofic care indic circulaia

9
energiei i substanei de la un sistem la altul, fiecare trind pe
seama celuilalt. Migraia substanei (a apei) este nsoit
ntotdeauna de transformri energetice. Materia este nsoit n
permanen de manifestri electrice statice sau dinamice.
Materia vie conine ap (75%) intra i extracelular, n care sunt
dizolvate gaze, sunt disociate sruri minerale ca NaCl, KCl, etc,
precum i alte substane organice i anorganice. Din punct de
vedere electric, n soluiile electrolitice, din organismele vii,
gsim ioni de Na+, K-, Cl-, etc, concentrai, mai mult sau mai
puin , n anumite locuri. Aceste soluii avnd concentraii diferite
, pot fi i, chiar constituie, micropile de concentraie; n alte
cazuri anumite soluii electrolitice sunt fcute s acioneze ca
pile electrice. Dar ce este o pil electric? Dac ntr-un electrolit
introducem doi electrozi diferii astfel nct pentru unul avem
presiunea osmotic mai mare dect presiunea de disoluie (p >
P), iar pentru cellalt presiunea de disoluie este mai mare dect
presiunea osmotic (P>p), n acest ultim caz metalul trimite ionii
n soluie, iar n primul caz ionii se depun pe metal, astfel, vom
obine un lan electrochimic de potenial, respectiv o pil
electric.
Fora electromotoare a pilei este dat, chiar, de suma
potenialelor de electrod. Acelai lucru se ntmpl cnd
organismul , care are un anumit potenial energetic de aciune,
dat de concentraia soluiei electrolitice din sine nsui,
interfernd cu un obiectsubiect, exterior acestuia, iar acestea
ptrunznd n organism pe diferite ci (de exemplu: microb,
medicament, aliment, etc), toate aceste elemente avnd un alt
potenial energetic de aciune, fcndu-se o echilibrare
energetic, de la cel cu potenialul mai mare ctre cel cu
potenialul energetic mai mic. S nu uitm c suntem sisteme
deschise i c interferm, pe cele trei ci (materie, energie,
informaie) n mod benefic sau duntorn acest ultim caz
producndu-se procese morbide n organism.
innd seama de structura atomului, se poate defini starea de
electrolizare a unui corp prin existena unui plus de electroni
saturai fa de starea normal a corpului. Atomul este alctuit
din nucleu unde se gsesc concentrate sarcinile pozitive i
aproape toat masa atomului, i din electroni (sarcini negative n
numr egal cu sarcinile pozitive) care graviteaz pe orbite n
jurul nucleului. Numrul egal de sarcini pozitive din nucleu cu cel
al electronilor face ca atomul s fie neutru din punct de vedere
electric. Pierderea de ctre atom a unui electron face ca atomul
s aib o sarcin pozitiv necompensat, iar captarea unui
electron ncarc atomul negativ
Corpul uman fiind un dielectric, sarcina produs ntr-un punct al
corpului rmne n acel punct (electronii sunt atrai de nucleu i

10
nu se pot deplasa liber printre nodurile reelei cristaline). Starea
de electrizare a unui corp este caracterizat de densitatea de
sarcin electric. n cazul dielectricilor sarcina electric este
cuprins n ntregul corp crend un cmp energetic, care are o
lungime a razei cmpului energetic cu valoare constant. Sarcina
energetic a unui organism se poate afla din relaia S = Es/G :
unde Es este energia solar i G este greutatea corpului. Sarcina
energetic are ca unitate de msur metrul. Adic N*m/N = m.
liniar.
Am putut constata c sarcina energetic definete att regnul
animal ct i pe cel mineral. La materia anorganic Sarcina
Energetic are o valoare fix n funcie de valoare energetic
sumativ a tuturor elementelor care o alctuiesc. De aceea, n
momentul aducerii la existen a unui medicament
chimioterapeutic i nu numai, valoarea energetic a elementelor
componente , ale medicamentului, ar trebui s nsumeze o
sarcin energetic rezultant , care s fie compatibil cu cele
cinci grupe de pacieni cu valori energetice diferite, crora le
este destinat, n funcie de o anumit patologie. La vieuitoare
i la corpurile organice sarcina energetic are o valoare
constant n funcie de gen i organul patologic cauzal, cea care
are o valoare variabil fiind intensitatea cmpului energetic care
crete sau scade n funcie de interferenele energetice cu
mediul vital.
nsumarea tuturor sarcinilor energetice dintr-un organism duce la
crearea unui cmp energeticsarcina rezultant este o unitate
complex, cu componente de intensiti variabile de la individ la
individ , numit biocmp.
Aparatul, inventat i realizat n 1986, a avut n vedere, tocmai,
detectarea acestei sarcini energetice. n cadrul geneticii
energetice, am pornit la msurarea sarcinii energetice innd
cont de valoarea ideal energetic, etalon al materiei care este
de 7 metri liniari. aptele este o valoare ideal n natur,
definete matematica Bibliei, avnd o importan vital n
Universul lui Dumnezeu. Creaiunea a fost fcut n apte zile. De
ce n apte i nu n ase?, deoarece Geneza(Facerea) cap 2 cu
vers 2 (traducere Cornielescu ) ne spune c ; n ziua a aptea
Dumnezeu i-a sfrit lucrarea, pe care o fcuse Deoarece, n
ziua a aptea a creat un monument de aducere aminte a faptului
c, am fost creai de ctre El i nu evoluai din pisici i cini.
De asemenea, primii notri prini au fost creai desvrii, din
toate punctele de vedere. Valoarea desvririi, n simbolistica
Bibliei , este tot 7. Amndoi (Adam i Eva) au fost creai egali
avnd aceeai sarcin energetic de 7 metri liniari. Dup
cderea n pcat, prin neascultare i, deoarece femeia a fost
prima care a clcat porunca expres a lui Dumnezeu, ca nici

11
mcar s nu se apropie de pomul cunotinei binelui i rului,
unde a fost nelat de ctre ppuarul Lucifermarele rzvrtit
al Cerului-- folosind un medium spiritist arpele vorbitor, iar
ea , la rndu-i, l-a trt i pe brbatul ei n neascultare voit,
Dumnezeu a considerat c trebuie s existe un dezechilibru
energetic i informaional ntre brbat i femeie. Femeia
devenind un vas mai slab, avnd o sarcin energetic de 6,80
metri liniari, iar brbatului adugndui-se diferena pn la 7
deoarece n natur nimic nu se pierde ci totul se transform, el
avnd o sarcin energetic de 7,20 metri liniari. Aceste valori s-
au pstrat pn n momentul de fa. Astfel, msurnd, cu
aparatul, inventat de noi, un fir de pr, nu conteaz lungimea,
putem vizualiza sarcina energetic, iar valoarea acestei sarcini
(6,80 sau 7,20) ne va defini genul feminin sau masculin. Desigur,
i dup cderea n pcat s-a pstrat valoarea ideal de 7 .
Porunca a 7-a din decalog aducnd aminte c, nu numai n
relaia de csnicie, doar legtura dintre un brbat i o femeie va
produce un singur trup cu valoarea energetic de 7. Un brbat i
dou femei sau o femeie i doi brbai anulnd desvrirea i
stricnd scopul Creaiei. Geneza 2,24 ; De aceea va lsa omul
pe tatl su i pe mama sa, i se va lipi de nevasta sa, i se vor
face un singur trup. Un trup ideal, am parafraza noi, cu o
valoare energetic ideal7 (valoarea medie a interferenei
dintre 6, 80 m.l. i 7, 20 m.l.). Putem aminti i de cele 7 culori, 7
note muzicale, etc.
Dup cderea omului, Dumnezeu i-a mprit pe oameni n cinci
grupe energetice, din punct de vedere al organelor mai slab
funcionale sau , cum am denumi noi astzi, al geneticii
cauzalitilor patologice. Nu tim cnd s-a ntmplat --n istoria
uman-- lucrul acesta, dar, astzi, cu aparatul electronic ,
invenie proprie, am putut vizualiza aceste grupe. Fiecare om
este definit toat viaa, ereditar, pe calea filiaiei, de o anumit
grup energetic aa cum este definit de o anumit grup
sanguin. Aceste grupe sunt stabile i ele ne acord un statut
informaional-genetico-energetic. Ele sunt cuprinse ntre 5 metri
liniariorgan definitInim/Intestin Subire-- i 6,20 metri liniari
organ definitPlmn/Intestin Gros. Celelalte grupe avute n
vedere sunt: Ficat/Vezic Biliar5,60 metri liniari; Rinichi/Vezic
Urinar5,80 metri liniari i Splin Pancreas/Stomac6 metri
liniari. Valoarea energetic a tratamentelor trebuie s fie
ntotdeauna mai mare dect grupa n care ne ncadrm.
i ntre aceste grupe exist interrelaii conjugale: Cei din grupa
Rinichi/Vezic Urinar fiind n compatibilitate cu toate celelalte
patru grupe. Doar Inima/Intestinul Subire i Ficat/Vezic Biliar
sunt compatibili, restul doar cu grupa Rinichi/Vezic Urinar. Este
i normal aa , n simbolistica Legii celor 5 elemente,

12
Rinichi/Vezica Urinar reprezint apa, aceasta fiind inima
Universului.
ncepnd din anul 1986 i pn n prezent am fcut msurtori
energetice la zeci de mii de persoane, dnd un diagnostic ( al
geneticii cauzalitii patologice i a grupei genului proxim n care
se regsete individul) perfect, avnd fidelitatea i validitatea de
100%. Aceasta, credem c, va fi o cale de rezolvare a
problemelor, cu care nc este confruntat medicina modern,
att chimioterapeutic ct i cea naturalist.
n contextul acestor afirmaii, apreciem c Universul este doar
fizic, o fizic a echilibrelor energetice n multitudinea formelor
existente. Toate elementele structurale ale Universului au o
istorie : apar, se dezvolt i se transform pe fondul micrii
energetice eterne. Trebuie s recunoatem faptul c, Natura i
lumea vie este ntr-o continu schimbare, iar aceast schimbare
permanent este indisolubil legat de starea energetic a
sistemelor materiale. Legile pe care le-am observat, pe baza
msurtorilor energetice, n cadrul legturilor energosomatice i
informaionale dintre anumite structuri ale materiei, credem c
pot fi determinate de marele principiu al coerenei universale. n
cadrul acestui principiu vom putea observa c, fiecare sistem
devine dependent de un suprasistem, ncadrat, la rndul su, n
marele sistem pe care-l constituie Universul. Pmntul nu ar
putea exista dac n-ar funciona dup legiti impuse n cadrul
legturilor fizico-chimice cu astrul ce d numele sistemului din
care face parte i anume Soarele. La rndul ei, viaa, exprimat
n milioane de forme cunoscute astzi, probabil cu nc multe
necunoscute, apare cu legiti comune de organizare,
deocamdat sesizat doar pe planeta Pmnt, ntreaga
diversitate de forme vii plecnd de la o surs comun: Izvorul
vieii i al energiei universale.
n consecin, trim ntr-un univers de energii, aceasta nefiind
dect un alt aspect al materiei. Putem observa c, viaa se
perpetueaz datorit energiei vitale a materiei care este ntr-o
continu micare i transformare. Astfel, putem defini energia ca
fiind : Msura general a diferitelor forme de micare a
materiei. Dar cum am putea defini materia ? Considerm c
materia reprezint ntruchiparea, forma vizibil i pipibil a
energiei universale. Noi considerm, din studiul fcut c,
energia a adus la existen nu numai materia ci a creat i forma
ei de manifestare: micarea acesteia. Putem defini micarea ca
form de manifestare energetic a materiei , avnd loc n
spaiu, ntr-o anumit durat de timp. Chiar i teoria relativitii
d dreptate raionamentului nostru considernd c micarea se
poate transforma n energie i invers : E = m * c2, c fiind viteza
luminii n vid iar, m = masa i E =energia: Energia i masa sunt

13
egale, n aceeai proporie, cu ptratul valorii numerice
constante a vitezei luminii. Rezult din acest raionament c
masa nu este altceva dect energie. Astfel, energia apare ca o
mrime dinamic ascendent, ntr-o activitate permanent, pe
baza bncii de date informaionale pe care o deine i a
transformrii materiei n energie. Orice particul, n acest
context, se poate transforma ntr-o alt particul, materia fiind
permanent susceptibil la mutaii energetice. Orice particul este
generat de energie i se poate transforma n energie. Noi nu am
fcut altceva dect am intervenit n banca de date a energiei
materiei, cu aparatul, obinnd datele informaionale ale
acesteia.
O prim definiie pe care o dm msurrii energetice ar fi:
Msurarea energetic reprezint decodificarea informaional a
bncii de date a energeticii materiei, n cadrul fiecrui micro sau
macro sistem energetic, cu ajutorul aparatului electronic de
msur i control materoenergetic destinat acestui scop.
Cercetrile de pn acum au fcut posibil aprofundarea i
lrgirea plajei de cunoatere n acest domeniu, mai puin defriat
i explorat care este ; structura energetic i informaional a
materiei.
Msurarea energetic ne-a demonstrat legea fizic conform
creia, toate corpurile, a cror temperatur se situeaz deasupra
lui zero absolut, emit radiaii electromagnetice de frecvene i
lungimi de und care le sunt proprii. Conform legii fizicii cuantice,
toate particulele fundamentale ale materiei se afl ntr-o
continu micare ondulatorie. n aceste condiii, cmpul
energetic se afl ntr-o continu pulsaie sau vibraie, iar acest
fenomen, caracteristic energiei materiei, este esenial pentru
nelegerea transferului de informaie att ntre acestea i mediul
vital ct i cel cosmic (gndii-v la rugciune). Informaia, n
ultim instan, este redus tot la o vibraie, la o interferen de
vibraii, de unde electromagnetice, sau de cmpuri energetice
variabile.
Dac urmrim formarea acestor cmpuri, la fiecare nivel de
organizare al unui sistem viu, vom constata c fiecare cmp
electromagnetic reprezint o nsumare a mai multor cmpuri
energetice aparinnd elementelor structurale componente.
Moleculele nsumeaz sarcinile electrice ale atomilor. Celula va
nsuma sarcinile de cmp ale moleculelor, organismul va nsuma
sarcinile energetice ale celulelor, etc. ntre aceste elemente
componente ale unui biocmp, se vor stabili relaii complexe
care vor exprima, n ultim instan, starea de sntate a
organismului, adic starea noastr energetic i fiziologic, bun
sau rea. Astfel, fiecare organism va avea o structur particular,
datorat motenirii fondului genetic, un cmp energetic specific

14
cu parametri proprii, care-l vor diferenia de celelalte fiine. Mai
mult dect att, nu numai organismul uman, dar i plantele i
celelalte vieuitoare emind radiaii electromagnetice, n jurul
acestora va exista un cmp energetic cu care oamenii vor
interfera, n mod benefic sau distructiv. ntruct funcionarea
tuturor organismelor vii presupune un consum de energie i un
schimb de informaie, ea va fi influenat de toi factorii
energetici i informaionali cu care interacioneaz. Mai mult
dect att, ntr-o serie de afeciuni, petrecndu-se mai nti o
confruntare de cmpuri energetice, primele modificri patologice
aprnd la acest nivel. Funcionalul precede ntotdeauna
lezionalulexcluznd doar cazul accidentelor externe, de orice
fel.
nelegnd vulnerabilitatea exprimrii, pentru a nelege acest
postulat, formulat de noi, vom apela la un exemplu : cnd un
microorganism cu valoare energetic mai mic, dect a
organismului, invadeaz un organism, la nivelul celulelor gazd
se va produce mai nti o interferen de cmpuri
electromagnetice. Adversarul care este mai puin ncrcat cu ioni
pozitivi nesaturai va absorbi ionii negativi ai celuilalt, fiind
nvingtor prin absorie de energie vital. Dac nving celulele
organismului, germenii patogeni vor fi distrui, iar dac totui
celulele organismului vor fi nvinse, urmeaz o a doua faz,
aceea a modificrilor organice cu simptomatologia specific bolii.
De fapt, cnd boala s-a declanat, organismul era de mult n
rzboi, adic invadat.
Realizm c acest cmp energetic este legat de asimetria
structural a macromoleculelor proteice. Aceast asimetrie
structural genereaz la rndul ei o asimetrie electric i
magnetic constituind reactivitatea energetic a structurilor vii.
Ca orice cmp energetic, propagndu-se sub form de unde, face
posibil transferul de energie i informaie, generat de
complexitatea reaciilor biochimice din celul, influxul nervos
avnd doar rolul declanator de iniiere a proceselor biochimice
necesare vieii. Vorbind la figurat, se poate spune c plutim ntr-o
permanent baie de semnale. Emitem i receptm ncontinuu
semnalele prin intermediul crora ne integrm n marea ordine a
Universuluiviaa prnd a fi un ocean imens de informaii. De
aceea suntem de prere i considerm c apariia i organizarea
celulelor ntr-un univers de semnale, fr posibilitatea de a le
percepedup cum afirm evoluionismul, ar fi un non sens
biologic.
La toate nivelurile de organizare a vieii, apare, astfel, o structur
asemntoare cu cea nervoas, avnd capacitatea de a
recepiona i engrama informaiile din mediu, de a le stoca i a le
reactualiza, a le prelucra i a emite un comportament adecvat

15
integrrii n mediul ambiental. n acest mod, viaa, att i aa,
cum o putem percepe, sau cunoate, la ora actual, apare cu
structuri capabile s ntrein un permanent schimb de
informaie i energie cu mediul nconjurtor. Pentru acest motiv,
am constatat c, n structura materiei vii, vor intra ca elemente
fundamentale: C, H, O, N, P i S, care prin proprietile lor
rspund optim cerinelor de via de pe Terra. Graie acestor
elemente, structurile ce apar, sunt dotate cu posibiliti de
captare, transformare i ntreinere a informaiilor energetice.
Elementul central, n jurul cruia se organizeaz viaa pe planeta
noastr, este Carbonul. Dispunnd de patru posibiliti de alipire
de alte elemente chimice, acesta realizeaz o serie de combinaii
organice, dintre care unele au capacitatea de a nmagazina o
mare cantitate de energie necesar organismului n procesele
metabolice. Aceste depozite sunt constituite din hidraii de
carbon, numii glucide sau zaharuri. O alt categorie de
substane necesare vieii, cu rol energetic, structural i
informaional, sunt lipidele. Ele constituite, la rndul lor, din circa
2024 de aminoacizi, formeaz fundamentul structural i
funcional al materiei vii. Datorit faptului c atomul de carbon
i poate stura cele patru valene energetice cu radicali diferii,
rezult acele structuri asimetrice, despre care ai mai citit n
lucrarea de fa. Din aceast asimetrie a moleculelor de protein
ar rezulta cauza reactivitii structurilor vii. i nu n ultim caz, un
rol important n captarea i stocarea informaional a materiei vii
o are AND-ul -- acidul dezoxiribonucleic, care are capacitatea de
a ngloba n sine ntregul element structural al sistemelor vii, i
anume, aminoacizii.
Dac facem o analiz a formelor de via, la toate nivelurile de
existen, distingem o serie de elemente comune, un plan comun
care impune ideea de model al lumii vii. n structura i
funcionarea celulei vii apar aceleai legi de baz, indiferent care
este linia creia i dau natere: bacterii, plante, animale, om.
Toate celulele conin n esen aceleai elemente structurale,
indiferent dac acestea sunt de origine vegetal, animal sau
uman. Edificiul structural al tuturor fiinelor cuprinde 2024 de
aminoacizi, diversitatea de forme vii nefiind dat dect de
succesiunea diferit a acestor aminoacizi n structura proteinelor,
diferen dictat de codul genetic nscris la toate vieuitoarele n
AND-ul din nucleul celulei. AND-ul servete , astfel, ca program
instruciune, dup care tot ce triete i structureaz forma i-i
desfoar viaa. Ne difereniem, deci, ca specie i indivizi, prin
modul diferit i specific de aezare, de ordonare a crmizilor
din noi (aminoacizii) ntocmai cum se disting cldirile construite
dup planuri diferite. Aceast ordonare diferit a aminoacizilor
este semntura, codul nostru genetic. n felul acesta, putem

16
nelege de ce vom reaciona diferit la acelai tratament,
recomandat pentru aceeai patologie, i nu vom mai insista , n
mod aberant, s mrim sau s micorm doza de medicament,
care este cu totul incompatibil energetic cu organismul
bolnavului, ci vom cuta un alt medicament, din aceeai familie
de medicamente, pentru aceeai patologie, cu valoare
energetic mai mare dect a pacientului, pentru ca acesta s fie
compatibil cu persoana i nu numai cu boala. De altfel, chirurgii
neleg corect organismul cnd opereaz i asta spre ansa
bolnavilor. Ei mizeaz pe informaia genetic, pe resursele proprii
existente n fiecare organism, de a-i adapta funcionalitatea i
chiar forma noilor condiii impuse de via.
ncercnd s explicm fenomenul de adaptare a microbilor la
antibiotice i s nelegem rapiditatea cu care se creeaz forme
rezistente, aspect valabil de asemenea i pentru rezistena la
insecticide a unor duntori, ceea ce se explic printr-o diferen
de sarcin energetic, n toate acestea constatm c fenomenul
nu se petrece la ntmplare, ci dup o logic intern perfect. La
rezistena impus de o lume parazit fa de sistemul imunitar
sau fa de tratamente chimioterapeutice, aceast lume parazit
va gsi rapid mijloace de a supravieui i de a ataca frontal
celulele organismului. S nu uitm niciodat, dup cum afirma i
Paracelsus c, terenul, pe care se d lupta pentru mediul lichid
din care s se consume substanele anabolicede regenerare
de refacere-de supravieuire i s se elimine substanele
catabolice-de dezasimilaie-toxinele metabolice, este totul,
microbul nu este nimic. n momentul cnd vom ajuta celulele
organismului s poat nvinge n lupta dus, aducnd un aport
de potasiuelementul de baz al esuturilor moivom crea
structuri noi informaionale i energetice care s confere
capacitatea organismului de a rezista fa de atacul microbian.
Vom produce o mutaie genetic, o nou structur energetic
presupunnd o informaie genetic proprie, informaie care nu
exista anterior n celul sau celule. Modificarea condiiilor de
adaptare a celulei la mediul de lupt este factorul care a
provocat mutaiile genetice. n consecin, celula dup o logic
cu care Creatorul a adaptat-o i-a permis acesteia s reziste n
timp i s-i creeze un mijloc de supravieuire. Este logica
expresiei generale a viului s se organizeze n aa fel nct s
reziste vitregiei mediului ambiant. Putem vedea n aceast
adaptare expresia unui rspuns inteligent la mediu. Dac specia
n-ar conine, nscris n sine, posibilitatea adaptrii la condiii noi
de mediu, ar fi pierit de mult. Toat viaa unei fiine nu nseamn
dect o continu i nencetat adaptare la: frig, cald, efort i la
repaus , la condiii psihologice de stress, la frumuseea vieii, ca
i la inevitabilele sale suferine. Pentru toate aceste circumstane

17
ale vieii, vor exista mecanisme, bine precizate, care vor permite
fiinei supravieuirea.
Orice fiin trebuie s dispun de capacitatea de a sesiza mediul,
de a emite, a primi i a prelucra informaia, altfel este sortit
pieirii. n concluzie: Omul se nate impregnat, toat viaa lui, cu
un cod genetico-energetic, care se transmite ereditar din partea
unuia dintre prini, a crei gen a fost prima care a imprimat
ftului informaia sa. Acest cod genetic se poate afla msurnd
raza cmpului energetic sau sarcina energetic , care definete
organul patologic cauzal, ce-l va reflecta pe individ toat viaa .
Programele transmise ereditar conin depozitate n ele
experiena speciei, din partea creia se transmite. n explicarea
genezei lor se admite c, apar o dat cu specia, ca expresie a
unor condiii de mediu repetabile. Pentru a putea realiza scopul
speciei, conservarea i perpetuarea sa -- organismul este narmat
cu programe care oglindesc condiiile de mediu n care acesta va
tri. Dintre programele achiziionate, n care intervin elemente
de coloratur raional i cele transmise ereditar, ultimele
ndeplinesc cel mai bine scopurile speciei, i mai puin pe cele
ale individului. De aceea, aceste programe genetice sunt
automate, oblignd purttorul s le execute ntocmai, indiferent
de obstacolele care se interpun. Aciunile executate prin aceste
programe genetice poart n ele pecetea inteligenei,
apartenena unei gndiri cu secvene logice. Din multiplele
experiene, atestate n timp, am putut trage urmtoarea
concluzie c: sistemul nervos, aa cum l cunoatem la ora
actual, nu este singura structur capabil s prelucreze
informaia la nivelul organismelor vii. De aceea, teoria msurrii
energetice, admite existena la nivelul tuturor celulelor vii a unei
structuri, cu care am fost nzestrai nc de la Creaiune, capabile
s mplineasc funcia sistemului nervos.
o 13 mai 2010
o 3 comentarii
o evaluare: 10,0
Masurarea sarcinilor bioelectrice I

A dobndi vindecarea este mai presus dect orice n tiina


medical; din mai multe ci, ducnd ctre aceast int, va
trebui s o alegem pe cea mai puin vtmtoare i Primum non
nocere! Sntatea nu se poate obine cu orice pre i la voia
hazardului, ci, numai dac vom respecta anumite legi imuabile
existente n natur. Boala apare datorit unui complex de cauze
cum ar fi: un mod greit de a gndi, de a comunica cu ceilali, de
a aciona, o alimentaie greit, un mod de via dezechilibrat i
haotic, etc. Orice tentativ terapeutic ce nu include aciunea
concertat, pe toate aceste nivele, poate realiza numai o

18
vindecare parial sau doar o ameliorare. n funcie de modul n
care alegem s acionm i de obiceiurile pe care le cultivm,
depinde destinul nostru pe care, de fapt, ni-l construim noi
nine, de noi depinznd n final starea de ru sau de bine pe
care o trim. Cu atenie, luciditate, rbdare, perseveren i
voin, vom putea nlocui, n mod gradat, obiceiurile rele,
motenite sau cultivate n decursul vieii, cu cele bune. Trebuie
s fim convini de faptul c, orice energie investit ntr-o
asemenea direcie nu va rmne fr rspuns i, c, mai
devreme sau mai trziu, ea se va concretiza n izbnd.
Pentru realizarea acestui deziderat privind sntatea, n primul
rnd ar trebui s se nasc, ntre pacient i terapeut, o ncredere
mutual care, trebuie s recunoatem, dac suntem sinceri cu
noi nine, c, n ultimul timp, s-a deteriorat vizibil. Datorit
realitii bolii lungi i a morii sigure, oamenii n general i
bolnavii n special i-au pierdut rbdarea i ncrederea n cei care
ar trebui s aib menirea a le reda sperana de sntate. Se pare
c ideal ar fi ca, terapeutul s aib un mod de comportament
adecvat, mbinnd profesionalismul i deontologia cu
umanitarismul. Pacienilor nu le place distana, rceala, felul de a
fi ermetic i important, mima ocupatului permanent, cum nu le
place nici accesibilitatea exagerat, cumsecdenia ostentativ,
largheea verbal i comportamental, compromisul,
secretomania, banalizarea bolii i a tratamentului, promisiunile
facile, de obicei nendeplinite, folosirea lor ca i cobai ai
medicamentelor ( dac nu i folosesc revino pentru a-i schimba
tratamentul!), i nu n ultimul rnd, diagnosticele prezumtive,
date n mod aleatoriu.
S ne aducem aminte c, n general, tiina medical actual se
bazeaz pe transcrierea tratamentului medicamentos sau
chirurgical n funcie de diagnosticul stabilit. Cei din coala lui
Caridus (contemporan cu Hipocrate) se mulumeau s
diagnosticheze, n mod superficial, bolile, fr s fie interesai de
evoluia acestora i nici de cauzele care le-au generat,
producnd astfel patologii iatrogene. Un alt punct negru n
procesul diagnozei l constituie axarea mai mult pe procesul
simptomatologic dect pe cel cauzal. Boala, dup cum am aflat
pe parcursul studierii acestei lucrri , este un fenomen complex,
care nu poate fi definit printr-un simptom, ci prin mai multe
simptome i n final prin fiziopatologie cauzal , energetic i
informaional.
S ne amintim c, aa cum spunea Paracelsus, terenul este
totul, microbul nu este nimic, vindecarea bolii nu depinde de
agentul patogen ci de calitatea energetic i hidric a
organismului. n cursul bolii, calitile organismului se schimb,
intesitatea cmpului energetic poate scdea sau mri, el

19
cptnd noi proprieti. Aa se explic de ce, n faa unui agent
patogen unele organisme fac boala, altele nu, sau dac se
mbolnvesc, nu toate organismele fac boala la fel; durata, forma
de manifestare, localizarea, depind foarte mult de
particularitile organismului, asupra cruia acioneaz agentul
patogen. n momentul cnd se produce o penetrare a agentului
patogen, ntr-o zon bine delimitat a corpului, toate celelalte
organe intr n alert maxim ncercnd s-i ajute confratele
organic prin crizele de curire a zonei afectate.
O asemenea reactivitate organic global se produce, dup cum
bine tim , deoarece, ntreaga fiin uman deriv dintr-o celul
iniial, unic, celul din a crei multiplicare i dezvoltare
difereniat s-a realizat corpul omului, att de complex n
alctuirea i funciile sale. Complexitatea i interrelaia dintre
organele corpului omenesc ne impresioneaz cnd i facem
studiul analitic prin reflexodiagnostic, dar aceast complexitate
este mult mai impresionant cnd considerm organismul ca
fiind esenial, unic n diversitatea fizionomic. De exemplu,
organele, sistemele i aparatele corpului omenesc au o
delimitare anatomic precis : aezare, form, dimensiuni,
ntindere, raporturi. Cred c aceste limite anatomice au fcut ca
domeniul medicinei s se mpart pe seciuni organice (ORL,
Interne, Cardiologie, Urologie, etc). Totui, acestor limite organice
nu le corespund i limite energofiziologice i informaionale. De
aici uneori greeala diagnosticului dat pe simptomatologie
organic i nu pe cauzalitatea fiziopatologic. Tragem un semnal
de alarm pentru toi terapeuii c, atunci cnd ne gsim n faa
unei anamneze, unitatea corpului nu const doar din mediul
intern (umoralal circulaiei sanguine) i din sistemul nervos
(coordonarea nervoas), ct mai ales din coordonatele
energosomatice i energogenetice sau informaionale.
Avnd toate aceste considerente, lucrarea de fa i dorete s
fie o punte de reechilibrare a relaiei dintre pacient i terapeut.
Astfel, pacientul nu va fi privat de ajutorul medical competent,
respectiv de toate binefacerile medicinei moderne. Aceasta
combinat fiind cu celelalte terapii complementare (n special cu
Masajul Analitic Plantar), mai ales dac medicul a judecat cu
discernmnt -- i nu n mod aprioric -- tot ce este pentru sau
contra, legat de fiecare investigaie diagnostic (avnd i ajutorul
analizei codului energogenetic i informaional, care i va defini
organul patologic cauzal al fiecrui pacient anamnezat ct i
nomenclatorul cu medicamente msurate energetic n funcie de
cele cinci grupe de pacieni) i a decis, n mod obiectiv, tot ce
este necesar pentru vindecarea sau ameliorarea suferinei,
avnd n vedere i efectele secundare nocive ale
medicamentelor.

20
Lucrarea despre teoria msurrii energetice i propune s
abordeze laturile eseniale ale cunoaterii energeticii materiei.
Desigur, nu prioritatea ideii este cea care ne intereseaz aici.
Ceea ce ne intereseaz cel mai mult, nu este afirmaia ci
demonstraia practic, nu enunul ci susinerea ideii. Dincolo de
prezentarea tiinific a teoriei msurrii energetice, hotrtoare
pentru motivarea acestei lucrri a fost experiena concret de
peste 18 ani, de cnd am reuit s inventm i s aducem la
existen aparatul electronic de msur geneticoenergetic i
informaional, cu care am fcut, pn n prezent, mii de
msurtori energetice, n domeniul diagnozei avnd precizie
maxim.
Departe de mine gndul s fi scris aceast lucrare cu dorina de
a da lecii ci, pentru a ateniona lunea medical alopat
chimioterapeutic i naturalist, ct i bolnavii doritori de
sntate c, exist un aparat de diagnosticare al geneticii
cauzalitilor patologice, i un nomenclator de medicamente,
plante medicinale, ape termale, de asemenea tratamente aduse
din alte ri, prin comercializare de la om la om, etc, msurate
energetic. Valoarea energetic a fiecrui tratament trebuie s fie
mai mare dect a pacientului pentru a-i ajuta, altfel, i va duna
tiut fiind faptul c , suntem sisteme deschise care interferm
cu mediul vital pe cele trei ci: materie, energie i informaie.
Astfel, vom avea o Cale de eliminare a bolilor Iatrogene i a nu-l
mai folosi pe pacient drept cobaiul tratamentelor chimice sau
naturaliste sau de orice fel ar fi ele.
Pentru a ajuta medicina, de a gsi, cel puin, o Cale de
rezolvare a bolilor iatrogene i a nu-l mai folosi pe pacient drept
cobaiul medicamentelor, a fost necesar realizarea acestui
aparat electronic, care avea s-mi confirme faptul c toat
materia conine un cmp informaional i enegetic difereniat pe
sisteme i structuri biotice. Toate acestea avnd cte o banc de
date, deosebit de bogat n informaii, care se puteau discrimina
prin msurare. Msurarea energetic avea s ne confirme
existena legii fizice cum c toate corpurile, ale cror
temperatur se situeaz deasupra lui zero absolut, emit radiaii
electromagnetice cu frecven i lungime de und care le sunt
proprii. Organismul uman, ca ntreg, ca i plantele ct i celelalte
vieuitoare, emite radiaii electromagnetice, n jurul fiecrui
sistem viu existnd un cmp electric propriu care-l nconjoar ca
o anvelop. Am observat n cadrul msurtorilor genetico-
informaionale, fcute pe zeci de mii de pacieni, ncepnd din
anul 1984 pn n prezent, c fiecare organism, avnd o
structur energetic i informaional particular, va avea i un
cmp energetic specific cu parametrii proprii, care-l vor distinge
de celelalte fiine, ca i amprentele.

21
ntruct funcionarea tuturor organismelor vii presupune un
consum de energie i un schimb de informaie, ea va fi
influenat de toi factorii energetici i informaionali cu care
interacioneaz; mai mult dect att, n majoritatea afeciunilor,
excluzndu-se cele produse de accidente, petrecndu-se , mai
nti, o confruntare de cmpuri energetice, o interferen a lor;
primele modificri patologice aprnd la acest nivel. n aceste
cazuri, pornind de la faptul c funcionalul precede lezionalul, va
trebui s acionm ntodeauna, mai nti pentru refacerea
funcional, pentru refacerea energiei vitale a organismului, care
va contribui, n acelai timp, la rezolvarea leziunii organice i
nicidecum invers (dup cum s-a obinuit n terapeutic)
ncercnd s rezolvm lezionalul n detrimentul sistemului
energetic astfel, putnd crea posibilitatea producerii unor noi
leziuni organicednd natere patologiilor iatrogene. Vom
constata c acest cmp energetico-informaional al fiecrei
persoane este legat de asimetria structural a macromoleculelor
proteice. Aceast asimetrie structural va genera o asimetrie
electric i magnetic, constituind reactivitatea energetic a
structurilor vii. Edificiul structural al tuturor fiinelor cuprinde
2420 de aminoacizi, diversitatea de forme nefiind dat dect de
succesiunea diferit a acestor aminoacizi n structura proteinelor,
diferen dictat de codul genetic nscris, la toate vieuitoarele,
n AND-ul din nucleul celular.
Cu ajutorul aparatului am putut constata c omul se nate
impregnat toat viaa lui cu un cod energogenetic
informaional care se transmite, de obicei, din partea unuia
dintre prini, n cadrul actului procrerii. Acest cod informaional
definete organul mai slab funcional, sau patologic cauzal, din
organism care, la un moment dat, poate bulversa toat economia
fiziologic a organismului. Ca i degetele care, dei sunt pe
aceeai mn, nu sunt egale, tot aa nici codul energo-genetic-
informaional, al unui lot de pacieni tratai fiind pentru aceeai
patologie cu acelai tratament alopatchimioterapeutic sau
naturalist sau de orice natur ar fi acesta, nu este acelai,
deoarece nu vor reaciona la fel, unii dintre ei, prin folosirea
tratamentului, mbolnvindu-se i mai grav. De aici nedumerirea
medicului, de aici, n vocabularul medical, eterna variabil i
necunoscut, de aici patologia iatrogen. Aparatul a reuit s
decodifice banca de date a fiecrui individ, grupndu-i n cinci
grupe din punct de vedere al sarcinii bioelectrice.
o 13 mai 2010
o 0 comentarii
o evaluare: 10,0
Paradigmele medicinii II

22
In majoritatea instituiilor medicale se obinuiete ca la sfritul
anilor de studiu, absolvenii s rosteasc n mod solemn
jurmntul lui Hipocrate. Se consider c medicii ar trebui s
respecte preceptele morale i deontologice cuprinse n acest
jurmnt. Cred c ar trebui i dup absolvire , acest jurmnt, s
fie mai des recitit, neles i aplicat. n acest jurmnt se spune la
un moment dat: Voi face tot ce-mi st n putin, dup
capacitatea i judecata mea, s prescriu tratamentul spre binele
pacientului i niciodat spre a-i face ru sau pentru vreun interes
ascuns. Nu voi da nici un medicament otrvitor, chiar dac mi se
va cere i nu voi sugera nimic n acest sens. ntruct, toate
medicamentele chimioterapeutice sunt otrvitoare prin efectele
lor secundare, adverse, pare s fie aproape imposibil pentru
majoritatea medicilor s respecte jurmntul, cu excepia
acelora care au abordat calea terapiilor naturaliste, toate bazate
pe respectarea legilor naturale.
Hipocrate nsui nu a folosit nici un alt mijloc de diagnostic n
afara propriului su spirit de observaie i raionamentului su
logic, punnd mai mult accent pe prognostic (evaluarea evoluiei
procesului de vindecare) dect pe diagnostic. El a recomandat ca
orientarea ctre vindecarea naturalist s fie mai mult
ncurajat, punndu-se mai mult accent pe aceste metode i mai
puin pe medicamente. El a privit boala cu ochiul naturalistului i
a studiat pacientul n complexitatea fiinei sale, n condiiile sale
de mediu, incluznd modul de alimentaie, obiceiurile, ocupaia
(profesia) i alte particulariti individuale. Este greu de neles
de ce sfaturile Printelui medicinii, de multe ori, sunt ignorate
de ctre cei care i-au folosit jurmntul?.
A existat ns i o alt coal de medicin, numit coala lui
Caridus, cam n aceeai perioad i n care medicii se mulumeau
s diagnosticheze, pe baza anamnezeietiologiein mod
superficial maladiile. Ei insistau s numeasc boala i s o
trateze. Ni se spune c ei nu erau interesai nici de evoluia bolii,
nici de cauzele care au generat-o. Nu pare s fie aceast coal
mai aproape de terapeutul modern, care trateaz n mod
supresiv simptomele, bazndu-se cel mai adesea pe diagnostice
superficiale?. Dar cum s-a ntmplat de s-a ajuns la o asemenea
paradigm medical? Cuvntul doctor, n Grecia antic, nsemna
profesor , sau cel ce mprtea cunotine; deci datoria unui
medicdoctor -- ar trebui s fie aceea de a nva oamenii s-i
menin sntatea ntr-o stare bun sau de a-i nva cum s-i
recapete sntatea dac au pierdut-o. Sun destul de simplu, i
chiar aa i este atunci cnd lsm natura s ne vindece. Dar s
privim, n mod realist, cum se petrec lucrurile de fapt, n
condiiile actuale: Un medic este instruit un anumit numr de
ani, care este stabilit de Institutul medico-farmaceutic, n

23
diferitele ramuri medicale (cele acceptate n mod oficial). El
nva att prescrierea medicamentelor sau a altor modaliti
terapeutice n funcie de boala discriminat, ct i metodologia
de diagnosticare. Dar, diagnosticarea rmne o mare problem.
S ne oprim puin asupra etapei de diagnosticare: Pacientul se
duce la medic, iar acesta l chestioneaz, pe marginea unui set
de ntrebri, despre starea sa de sntate sau boal; pe baza
rspunsurilor primite de la pacient, medicul ncearc s
discrimineze patologia existent n economia organismului
pacientului. Dac nu este sigur de diagnostic, l trimite pe bolnav
s fac nite analize paraclinice (care, paradoxal, de obicei ies
bune, iar pacientul este pe drum, iar oamenii merg ncet, uor,
dup el i l conduccum s-ar spune operaia a reuit
pacientul a sucombat) sau la un specialist n domeniu, care, pe
aceeai anamnez, va ncerca s de-a un anumit diagnostic
prezumtiv.
De fapt, dac se consult 10 specialiti diferii pentru aceeai
afeciune, oricare ar fi ea, far ca pacientul s se duc cu o foaie
de trimitere ( pe care s i se fi trecut, un diagnostic prezumtiv,
de ctre primul terapeut consultat, caz n care, n mod paradoxal,
fiecare specialist ar ncerca s gseasc anumite
simptomatologii pentru a se pstra primul diagnostic i a nu se
contrazice ntre ei) de la un terapeut la altul, acetia ar da
diagnostice diferitediscriminri tiinifice diferite-- pe aceeai
anamnez. Caz n care pacientul si-ar bate capul i s-ar ntreba
care din aceti 10 terapeui a avut sau nu dreptate, sau s-ar
apuca s ia, cu pumnul, ceea ce i s-a prescris. Astfel, cuvntul
diagnostic, care poate fi interpretat ca i discriminare
tiinific, n practica terapeutic curent, el se apropie mai
degrab de traducerea a ghici n mod educat. n practica
medical general, acest lucru nseamn c uneori (dispensare,
policlinici sau urgene), n cteva minute doar, doctorul trebuie
s identifice (s diagnosticheze) suferina pacientului i s
prescrie apoi remediul corect pentru a vindeca maladia
diagnosticat. S ne amintim aici c, tiina medical actual se
bazeaz pe prescrierea tratamentului medicamentos sau
chirurgical n funcie de diagnosticul stabilit.
Cu toate acestea, chiar i n clinicile medicale de vrf i n
spitalele universitare, aparinnd celor mai avansate coli
terapeutice, dotate cu cel mai bun echipament de diagnosticare,
este unanim admis faptul c nivelul de acuratee n diagnostic
este n jur de ~ 50 %. n aceste condiii, procentul de acuratee
n diagnostic, al terapeutului, ar fi undeva, probabil, ntre 20
30% ? Aceasta nseamn c el s-ar putea nela ntr-un procent
de 80-70% ! Aceste cifre reprezentnd aproximri reale,
nseamn c terapeutul nu numai c a diagnosticat incorect, dar

24
a prescris i tratamentul nepotrivit.
n acel moment, oameniibolnavii caut o a doua opinie, mai
autorizat i se adreseaz unui medic specialist. Specialistul este
un expert ce i concentreaz studiul numai asupra unui domeniu
al medicinii i eventual asupra ctorva aspecte apropiate,
nrudite. Dar i terapeuii specialiti se confrunt cu aceeai
problem a diagnosticului, ns pe un nivel diferit, nivel la care
greelile de diagnostic pot avea consecine dezastruoase (de
exemplu n chirurgie sau radiologie).
O alt paradigm a terapeuticii o constituie faptul c, chiar dac
un terapeut a avut o viziune exhaustivavnd o plaj de
cunoatere deosebit de bogat, i a reuit s dea un diagnostic
corect -- 100 % , dei a pus degetul pe ran, pentru boala
diagnosticat el are la dispoziie zeci de medicamentedin
aceeai familie de medicamenteel, ne tiind care dintre
medicamentele avute la dispoziia sa este compatibil cu
organismul pacientului, va trece la un procedeu aleatoriula
ntmplareterapeutul recomandnd cteva medicamente, cu
condiia ca , dac pacientul constat c medicamentul prescris i
duneaz, s se ntoarc, la acelai medic, pentru a i se
recomanda o alt serie de medicamente, din aceeai familie de
medicamente; cu alte cuvinte al folosi pe pacient drept cobaiul
tratamentelor chimioterapeutice sau naturiste. Aceasta n-ar fi
nimic, dac medicamentele luate la ntmplare n-ar fi produs alte
patologii mult mai grave i mai dificil de tratat dect boala
pentru care s-a solicitat ajutorul medical. Aceste patologii,
provocate de ctre medicamentele date n mod aleatoriu, la voia
ntmplrii, au fost denumite n medicinPATOLOGII
IATROGENE-- nsumnd suferinele sau bolile provocate de ctre
medic sau terapeut, n cursul sau ca urmare a ndeplinirii
oricreia dintre componentele actului medical.
Se spune adesea, atunci cnd se vorbete despre locul i
importana profilaxiei n activitatea medical c este mai uor
s previi o boal dect s o tratezi, mai ales c, n ciuda
progreselor terapeutice actuale, practic o boal din cinci este
stpnit prin tratament. Din aceast cauz, fiecare latur a
actului medical, fie c este vorba de procesul de elaborare a
diagnosticului, sau de alctuirea i aplicarea unui plan terapeutic
judicios conceput, comport, aa cum ai citit mai sus, un anumit
risc potenial pentru bolnav. Desigur, aceste considerente nu
trebuie s priveze bolnavul de ajutorul medical competent,
respectiv de toate binefacerile medicinii tiinifice moderne, mai
ales dac medicul a avut o privire i asupra sistemului energetic
al medicametelor, cunoscnd de asemenea valoarea energetic
a pacientului, pentru a i se recomanda un tratament individual
valabil, compatibil cu individualitatea bolnavuluin acest caz

25
eliminndu-se riscul iatrogen.
Cu toat aceast dorin pozitiv, de a elimina ct mai curnd
acest flagel constituit de patologiile iatrogene, trebuie s
recunoatem c idealul propus privete nc spre viitorul mai
mult sau mai puin apropiat. Totul depinde de sistemul medical i
st n puterea sa dac accept sau nu mijlocul, metoda, Calea de
rezolvare propus pentru eliminarea acestor patologii iatrogene.
ncerc s mai trag o dat semnalul de alarm, se recunoate n
medicin c: Dezvoltarea medicinei ca tiin i art,
perfecionarea mijloacelor tehnice de explorare i invetigaie,
proliferarea uneori exploziv i diversificarea substanelor
medicamentoase n etapa actual nu numai c nu au diminuat
riscul iatrogen, ci, din contr, se poate spune c l-au sporit n
mod considerabil. Dup unele statistici n SUA, unde tehnologia
HI -- TECK este la cea mai mare nlime, n momentul actual, 5%
dintre bolnavii spitalizai au fost internai pentru o afeciune
iatrogen; este ns foarte dificil, dac nu chiar imposibil, de a
putea stabili cu precizie incidena iatrogeniilor. Se poate totui
extima c, n prezent, patologia iatrogen, disimulat infiltrat n
patologia general, amenin perfid deopotriv bolnavul i
medicul neavizat i credem c nu exagerm dac socotim c, n
sfera preocuprilor de profilaxie i combatere, patologia
iatrogen ar trebui s ocupe un loc asemntor cu cel al unora
dintre cele mai redutabile boli cu larg rspndire n mas
(Valerian Postolache,idem).
n concluzie, principalele modaliti prin care medicul practician
risc s contribuie la declanarea procesului de iatrogenez sunt
urmtoarele: greeli de diagnostic; necunoaterea valorii
energetice a medicamentului ct i a pacientului --
medicamentul este folositor numai atunci cnd valoarea
energetic a sa este mai mare dect valoarea energetic a
bolnavului, dndu-i acestuia energie, for vital, pentru a avea
fora necesar de a lupta mpotriva patologiilor existente, la un
moment dat, n economia organismului su; explorri paraclinice
excesive, laborioase i nejustificate; manevre terapeutice brutale
i/sau utilizarea inadecvat a mijloacelor medicamenstoase;
greeli de comportament etic i deontologic care pot leza
profund i uneori ireversibil relaia medicbolnav. Consecinele
nefaste ale greselilor de diagnostic, dup cum am vzut, pot
avea implicaii multiple i de importan major n patologia
iatrogen.
Un diagnostic greit poate deturna atitudinea i conduita
terapeutic adecvat, cu efecte i rezultate nefaste; poate
masca o afeciune sever care altfel va evolua nestpnit
terapeutic sub falsa etichet a unei boli banale, lipsit de
gravitate; dup cum o suferin minor sau o simpl tulburare

26
funcional poate fi transformat ntr-o veritabil boal organic,
cu o evoluie trenant sau chiar invalidant. Sintetiznd cauzele
care pot genera greeli de diagnostic, ele ar putea fi: ignorana
(care n medicin este impostur); incompetena sau plafonarea
i alunecarea ntr-un pseudoprofesionalism ngust, de rutin;
toate acestea trebuind sancionate ca veritabile acte de
imoralitate. innd seama c rata de diminuare a cunotinelor
este de aproximativ jumtate ntr-un interval de 53 ani, se
poate estima c un medic, dac nu mai citete, nu mai studiaz
nimic, dup 108 ani mai poate avea doar un sfert din volumul
cunotinelor avute la terminarea facultii; n aceste condiii
numai cu bune intenii i cu o hrnicie amabil nu se poate
rezolva corespunztor salvarea vieii sau vindecarea bolnavilor (
Th. Burghele).
O alt surs important de greeli de diagnostic o constituie
examenul medical incomplet, fie datorit lipsei unei metodologii
corecte de examinare, fie din superficialitate i grab, invocat
de obicei ca justificare a condiiilor particulare ale efecturii
actului medical n ambulatoriu. Desigur, nu putem s nu
menionm i celelalte cauze care pot duce la un diagnostic
eronat, datorit unor greeli n elaborarea raionamentului
medical, cum sunt: gndirea creatoare insuficient; concluzii
ilogice; diagnostice preconcepute; unele particulariti de
caracter ale medicului (pesimism sau optimism nejustificat i
exagerat, teama de a-i asuma rspunderea unui diagnostic,
fuga dup boli ieite din comun; vanitate; orgoliu sau legturi
afective deosebite dintre medic i bolnav (membrii de familie,
rudenii).
Terapeutica modern este pus n situaia deosebit de dificil de
a prentmpina i combate de foarte multe ori serioasele riscuri
pe care le incumb utilizarea adesea nejudicioas sau abuziv a
substanelor medicamentoase. Arsenalul terapeutic actual este
invadat , de-a dreptul, de noi i noi produse cu aciune foarte
puternic, cu un pronunat potenial de toxicitate. La toate
acestea trebuie adugat i existena celorlalte efecte provocate
de medicamente, efectele secundare, sau adverse, reacii
medicamentoase negative, precum i aa numita : ETERNA
VARIABIL I NECUNOSCUT i anume, modul diferit de a
aciona al unui medicament fa de mai multe persoane cu
aceeai patologie: unuia ajutndu-i --- altuia dunndu-i
(Valerian Postolache, idem).
o 13 mai 2010
o 0 comentarii
o nici o evaluare
Paradigmele medicinii I

27
In plan biologic, boalapatologia-- este privit ca un eec al
medicinii preventive (medicinii de ambulatoriu), al medicinii
omului sntos. Aa cum am mai afirmat, aceast concepie o
putem regsi, nc din Antichitate, de acum peste 3000 de ani, n
gndirea materialist dialectic a medicinii chineze. Ei nu puteau
concepe ca fora de munc s se mbolnveasc i astfel s
scad productivitatea muncii. n cazul cnd, din neatenia
medicului chinez curant, acest lucru se ntmpla, retribuia
medicului scdea considerabil. Pe baza acestor considerente,
medicii chinezi au pus un mare accent pe medicina preventiv,
devenind pentru ei chiar cult.
Una dintre paradigmele medicinii alopate occidentale, i nu
numai, s-a bazat pe presupunerea c boala este inamicul
numrul unu al vieii, c ea trebuie combtut cu toate
mijloacele profilactice i curative (de care se dispune) att
chimioterapeutice ct i bioterapeutice. n prezent
chimioterapeutica este privit ca o arm de lupt folosit pe un
teren de conflict, pacientul, mpotriva unui inamic redutabil, uor
adaptabil condiiilor impuse, boala. Aceast terapeutic se
silete, din rsputeri, s combat simptomele bolii i s le
stopeze ndat ce acestea apar. Pentru realizarea acestui
deziderat, se apeleaz la consumul, chiar exagerat, al produselor
farmaceutice i nu se stopeaz vechile erori alimentare, sau cele
de natur psihosomatic, ce au condus la apariia bolii, bolnavul
avnd ocazia n continuare s violeze legile naturii.
Pe de alt parte, n concepia manifestrilor energetice i
energosomatice, boala este conceput ca un efort natural al
organismului de a se elibera, de toxinele celulare, prin crize de
curire. De aceea, folosind tehnica Masajului Analitic Plantar,
aceasta va dirija, va uura i chiar va ntreine aceste crize, n loc
s ncerce a le opri, n mod brutal, prin medicamente sau
procedee fizico-chimice administrate adesea n contrasens i
chiar inoportun, folosind pacientul drept cobaiul acestora. Noi
considerm c, dac sntatea nseamn capacitatea de
eliberare a organismului de reziduri i toxine, atunci, simptomele
bolii, exprim, n ultim instan, un efort de purificare, de
aprare i nu de distrugere a sntii. Ceea ce face organismul
trebuie s i desfac, numai c trebuie ajutat.
Cel mai de seam medic al Antichitii, Hipocrate, afirma c a
dobndi vindecarea este mai presus de orice n tiina medical;
din mai multe ci ns, ducnd ctre aceast int, trebuie s o
alegem pe cea mai puin vtmtoare i PRIMUM NON
NOCERE, care n traducere liber nseamn : mai nti de toate
a avea grij s nu dunezi, s nu prejudiciezi, aadar, s nu faci
ru. Considerm c, acest precept i-a pstrat valabilitatea pn
n zilele noastre. De aceea, trecerea de la boal la sntate nu se

28
poate realiza doar prin simpla suprimare a bolii. Medicina nu
poate ine locul sntii, cu att mai mult cu ct ea s-a
fragmentat pe segmente organice (interne, urologie, ortopedie,
oftalmologie,etc), avndu-se n vedere c organismul uman este
un tot unitar, avnd organele indisolubil legate. Organismul are
cel mai complex angrenaj, piesele lui ajustndu-se sau
mpiedicmdu-se reciproc. De aceea, sntatea nu se poate
obine tratndu-se doar un singur organ, considerat bolnav, ci
ansamblul ntregului organism.
ntr-o carte intitulat Igiena vieii i maternitatea n condiii
sigure, scris n 1934 de Sir W. Arbuthnot Lane, un faimos
chirurg englez, se afirma : Nu se poate nega faptul c medicul
viitorului va fi medicul care va preveni bolile i n
continuare :medicina preventiv va fi tiina uman suprem a
acestui secol. Cum de atunci s-au scurs aproape trei sferturi de
secol i bolile cronice sunt n continu cretere iar rata
mortalitii prin bolile degenerative este constant cresctoare, s
fi fost oare acel apel lansat n van? Un alt sfat bun a fost dat de
dr. William Bucham, membru al Colegiului Regal al Medicilor
din Edinburgh. El a scris o carte cu titlul: Medicina domestic,
prin aceast lucrare el a sperat s educe marele public oferindu-i
informaii preioase asupra strii de sntate i cum poate fi ea
meninut. nainte de a publica lucrarea, a fost avertizat de
prieteni c ar putea atrage asupra sa dezaprobarea i
resentimentul ntregii lumi medicale (n special din partea
confrailor si medici), datorit faptului c majoritatea medicilor
prefer s menin starea de ignoran pentru ca oamenii s
aib ntotdeauna nevoie de ei. Dr. Bucham i-a publicat totui
cartea i ntr-adevr, ulterior a fost persecutat de cei pe care el i-
a numit reprezentanii egoiti, mrginii i obtuzi ai profesiei.
Iat cteva din ideile avansate de dr. Bucham, pentru care cartea
i autorul ei au fost persecutai. Autorul scrie n introducere:
Majoritatea oamenilor acord prea mult importan medicinii
(ajutorului din afar) i au prea puin ncredere n propriile
disponibiliti curative. Ceea ce face efectiv medicul pentru
pacient pentru a-l ajuta n vindecare, acesta (pacientul) poate
realiza el nsui, ba chiar cu mult mai mult, folosindu-i puterea
care exist ntotdeauna nluntrul su!
Puterea (energetic) cu care a fost nzestrat omul de la Creaiune
exist nc n interiorul su. Dac el va nva cum anume poate
s-i dinamizeze acest gigantic potenial luntric (prin msurarea
energetic a tuturor elementelor pe care le folosete pentru a-i
ntreine viaa ; i a le folosi pe cele care au o valoare energetic
mai mare ca a lui proprie ), atunci totul devine realizabil. Dar,
dei totul este posibil, nu orice este permis, cci trebuie
respectate legile naturale i cele divine. Ceva mai departe

29
Bucham spune: Eu cred c administrarea medicamentelor duce
la rezultate ndoielnice i periculoase i c este mult mai bine s
nvei omul cum s evite necesitatea utilizrii lor dect s-l nvei
cum s le foloseasc(-El se refer aici la necesitatea medicinii
preventivenoi nu suntem mpotriva medicinii alopate i a
chimioterapiei ci mpotriva folosirii pacientului drept cobaiul
acestora i a nu i se da un medicament compatibil cu propria sa
persoan). El adaug : Dac medicii ar avea bunvoina s-i
scrie prescripiile i recomandrile n limbajul comun, uor
accesibil i le-ar explica cu rbdare pacienilor, pe nelesul lor,
care sunt cauzele reale ale bolii lor i care sunt greelile pe care
ar trebui s le evite, aceast atitudine le-ar inspira pacienilor
ncredere n medic. Iat un medic onest i un sfat minunat ntr-o
carte publicat n 1783. Dar pentru a respecta acest sfat
minunat, terapeuii de astzi ar trebui s cunoasc ei nii
aceste cauze reale i mecanismele profunde care declaneaz
bolile. Din nefericire ns, terapeuii nii sunt victime ale
acelorai boli pe care au pretenia c le vindec.
n trecut (i chiar i astzi) se credea c bolile omului erau
cauzate de demoni i se foloseau procedee de exorcizare pentru
neutralizarea i eliminarea acestora din mintea i corpul
bolnavului (i astzin secolul XXI-- mai vedem asemenea
procesiuni de exorcizare). Cnd L. Pasteur a fondat teoria
microbian a germenilor patogeni, el a reluat de fapt aceeai
situaie ntr-o form modern, mai acceptabil tiinific. n loc
s fie incriminate forele demoniace, vina a fost aruncat
asupra microbilor i exorcizarea era practicat numai asupra
anumitor zone afectate ale organismului, ca i cum partea
bolnav ar fi fost "demonizat i ea trebuia s fie tratat
(medicamentos sau chirurgical, prin extirpare). Despre L. Pasteur
, se spune c el nsui i-ar fi dat seama de eroare n ultimii si
ani i ar fi realizat c totui ceea ce este mai important pentru
vindecare este terenulpe care se d lupta, dintre celulele
organismului i celulele bacteriene, pentru mediul lichid din care
s-i preia substanele anabolice de regenerare i s-i verse
substanele catabolice de dezasimilaie-toxineleadic structura
fizico-psihic a pacientului i nu smna, adic germenii
microbieni. Cu alte cuvinte, bacteriile i viruii devin periculoase
numai atunci cnd terenul, (constituia fizic i psihic) pe care
noi l-am pregtit prin neglijen, devine favorabil pentru ca
aceti germeni s se dezvolte i s se multiplice determinnd
apariia bolii.
Robert Koch, faimosul microbiolog german, a stabilit la sfritul
secolului trecut cele patru condiii care trebuie ndeplinite de
teoria microbian pentru ca aceasta s fie valid ca teorie
tiinific: 1) Germenii patogeni trebuie s fie prezeni la fiecare

30
caz de mbolnvire; 2) Germenii patogeni nu trebuie s existe n
condiii normale, dect numai atunci cnd se manifest boala; 3)
Germenii patogeni trebuie s poat fi cultivai n medii de cultur
adecvate pe parcursul mai multor generaii, dar aceste medii s
fie exterioare organismului uman; 4) Cultura pur de germeni
astfel obinut ar trebui s poat fi retransplantat ntr-un
organism sntos fie uman, fie animal, unde ar trebui s produc
n mod constant i repetabil, aceeai boal, exact aceleai
microrganisme ar trebui s fie din nou evideniate n sngele sau
secreiile prelevate de la omul sau animalul inoculat cu
respectiva cultur de germeni.
i ca dovad c terenul individului este determinant, iar
microbii sunt doar cauze secundare, este faptul c inoculai n
organismele foarte pure i echilibrate, nu duc la apariia bolii.
Putem da mcar un exemplu, sfntul Francisc de Assisi, dei a
trit printre leproi ani de zile, nu s-a mbolnvit niciodat de
aceast boal, despre care toat lumea tie c este foarte
contagioas. Toate acestea demonstreaz c, atunci cnd este
creat un monstru Frankenstein, este mult mai greu s-l controlezi
dect s-ar putea imagina.
Savanii care au descoperit zaharina, au prezentat-o n 1885. Dr.
Bucham a prevzut ns pericolele consumrii acestei substane
cu mult timp nainte i toat viaa sa s-a luptat mpotriva ei, dar
fr nici un rezultat. Astzi, deci cu ~ 120 de ani mai trziu,
utilizarea zaharinei este oficial interzis, n Canada i SUA,
datorit presupusei sale implicri n procesul cancerigen. Dar
acesta este doar un exemplu mrunt. n toat istoria cercetrilor
legate de cancer, se pot gsi sute de asemenea exemple. N-ar
trebui s ne surprind c situaia se prezint astfel; orice lucru
creat dintr-un interes inferior, mercantil, este vulnerabil la orice
fel de corupie, care este uor de realizat n special atunci cnd
intr n joc emoiile i temerile omului, aa cum nendoielnic se
ntmpl n cazul procesului de vindecare. ERARE HUMANUM
EST, PERSEVERARE DIABOLICUMgreeala este uman, a
persevera n ea este diabolic.
o 13 mai 2010
o 0 comentarii
o nici o evaluare
Sanatate dar........cu orice pret !?

A dobndi vindecarea este mai presus dect orice n tiina


medical; din mai multe ci, ducnd ctre aceast int, va
trebui s o alegem pe cea mai puin vtmtoare i Primum non
nocere! Sntatea nu se poate obine cu orice pre i la voia
hazardului, ci, numai dac vom respecta anumite legi imuabile
existente n natur. Boala apare datorit unui complex de cauze

31
cum ar fi: un mod greit de a gndi, de a comunica cu ceilali, de
a aciona, o alimentaie greit, un mod de via dezechilibrat i
haotic, etc. Orice tentativ terapeutic ce nu include aciunea
concertat, pe toate aceste nivele, poate realiza numai o
vindecare parial sau doar o ameliorare. n funcie de modul n
care alegem s acionm i de obiceiurile pe care le cultivm,
depinde destinul nostru pe care, de fapt, ni-l construim noi
nine, de noi depinznd n final starea de ru sau de bine pe
care o trim. Cu atenie, luciditate, rbdare, perseveren i
voin, vom putea nlocui, n mod gradat, obiceiurile rele,
motenite sau cultivate n decursul vieii, cu cele bune. Trebuie
s fim convini de faptul c, orice energie investit ntr-o
asemenea direcie nu va rmne fr rspuns i, c, mai
devreme sau mai trziu, ea se va concretiza n izbnd.
Pentru realizarea acestui deziderat privind sntatea, n primul
rnd ar trebui s se nasc, ntre pacient i terapeut, o ncredere
mutual care, trebuie s recunoatem, dac suntem sinceri cu
noi nine, c, n ultimul timp, s-a deteriorat vizibil. Datorit
realitii bolii lungi i a morii sigure, oamenii n general i
bolnavii n special i-au pierdut rbdarea i ncrederea n cei care
ar trebui s aib menirea a le reda sperana de sntate. Se pare
c ideal ar fi ca, terapeutul s aib un mod de comportament
adecvat, mbinnd profesionalismul i deontologia cu
umanitarismul. Pacienilor nu le place distana, rceala, felul de a
fi ermetic i important, mima ocupatului permanent, cum nu le
place nici accesibilitatea exagerat, cumsecdenia ostentativ,
largheea verbal i comportamental, compromisul,
secretomania, banalizarea bolii i a tratamentului, promisiunile
facile, de obicei nendeplinite, folosirea lor ca i cobai ai
medicamentelor ( dac nu i folosesc revino pentru a-i schimba
tratamentul!), i nu n ultimul rnd, diagnosticele prezumtive,
date n mod aleatoriu.
S ne aducem aminte c, n general, tiina medical actual se
bazeaz pe transcrierea tratamentului medicamentos sau
chirurgical n funcie de diagnosticul stabilit. Cei din coala lui
Caridus (contemporan cu Hipocrate) se mulumeau s
diagnosticheze, n mod superficial, bolile, fr s fie interesai de
evoluia acestora i nici de cauzele care le-au generat,
producnd astfel patologii iatrogene. Un alt punct negru n
procesul diagnozei l constituie axarea mai mult pe procesul
simptomatologic dect pe cel cauzal. Boala, dup cum am aflat
pe parcursul studierii acestei lucrri , este un fenomen complex,
care nu poate fi definit printr-un simptom, ci prin mai multe
simptome i n final prin fiziopatologie cauzal , energetic i
informaional.
S ne amintim c, aa cum spunea Paracelsus, terenul este

32
totul, microbul nu este nimic, vindecarea bolii nu depinde de
agentul patogen ci de calitatea energetic i hidric a
organismului. n cursul bolii, calitile organismului se schimb,
intesitatea cmpului energetic poate scdea sau mri, el
cptnd noi proprieti. Aa se explic de ce, n faa unui agent
patogen unele organisme fac boala, altele nu, sau dac se
mbolnvesc, nu toate organismele fac boala la fel; durata, forma
de manifestare, localizarea, depind foarte mult de
particularitile organismului, asupra cruia acioneaz agentul
patogen. n momentul cnd se produce o penetrare a agentului
patogen, ntr-o zon bine delimitat a corpului, toate celelalte
organe intr n alert maxim ncercnd s-i ajute confratele
organic prin crizele de curire a zonei afectate.
O asemenea reactivitate organic global se produce, dup cum
bine tim , deoarece, ntreaga fiin uman deriv dintr-o celul
iniial, unic, celul din a crei multiplicare i dezvoltare
difereniat s-a realizat corpul omului, att de complex n
alctuirea i funciile sale. Complexitatea i interrelaia dintre
organele corpului omenesc ne impresioneaz cnd i facem
studiul analitic prin reflexodiagnostic, dar aceast complexitate
este mult mai impresionant cnd considerm organismul ca
fiind esenial, unic n diversitatea fizionomic. De exemplu,
organele, sistemele i aparatele corpului omenesc au o
delimitare anatomic precis : aezare, form, dimensiuni,
ntindere, raporturi. Cred c aceste limite anatomice au fcut ca
domeniul medicinei s se mpart pe seciuni organice (ORL,
Interne, Cardiologie, Urologie, etc). Totui, acestor limite organice
nu le corespund i limite energofiziologice i informaionale. De
aici uneori greeala diagnosticului dat pe simptomatologie
organic i nu pe cauzalitatea fiziopatologic. Tragem un semnal
de alarm pentru toi terapeuii c, atunci cnd ne gsim n faa
unei anamneze, unitatea corpului nu const doar din mediul
intern (umoralal circulaiei sanguine) i din sistemul nervos
(coordonarea nervoas), ct mai ales din coordonatele
energosomatice i energogenetice sau informaionale.
Avnd toate aceste considerente, lucrarea de fa i dorete s
fie o punte de reechilibrare a relaiei dintre pacient i terapeut.
Astfel, pacientul nu va fi privat de ajutorul medical competent,
respectiv de toate binefacerile medicinei moderne. Aceasta
combinat fiind cu celelalte terapii complementare (n special cu
Masajul Analitic Plantar), mai ales dac medicul a judecat cu
discernmnt -- i nu n mod aprioric -- tot ce este pentru sau
contra, legat de fiecare investigaie diagnostic (avnd i ajutorul
analizei codului energogenetic i informaional, care i va defini
organul patologic cauzal al fiecrui pacient anamnezat ct i
nomenclatorul cu medicamente msurate energetic n funcie de

33
cele cinci grupe de pacieni) i a decis, n mod obiectiv, tot ce
este necesar pentru vindecarea sau ameliorarea suferinei,
avnd n vedere i efectele secundare nocive ale
medicamentelor.
o 13 mai 2010
o 23 comentarii
o evaluare: 10,0
Noscete Ipsum-Cunoaste-te pe tine insuti !

Trebuie s ne cunoatem foarte bine structura morfofiziologic,


psihosomatic, geneticoinformaional a organismului nostru,
pentru a putea interveni n cazul unor dereglri i disfuncii
semnificative, n scopul ameliorrii i refacerii acestora. De
aceea, Noscete Ipsum! Cunoate-te pe tine nsui!, nu este
numai o maxim, de o nelepciune monumental, ce vine spre
noi din vremuri strvechi ci, din punct de vedere a sntii,
cunoaterea de sine este de cea mai mare importan vital.
Nimeni nu ne poate cunoate mai bine dect noi nine (afar de
Creatorul nostru, desigur) i de multe ori constatm cu
ngrijorare c, nici noi nu am ajuns s ne cunoatem
corespunztor. Cuvntul lui Dumnezeu ne spune c: Inima este
nespus de neltoare i de desndjduit de rea, cine poate s o
cunoasc? Ieremia 17,9. Totui, cunoaterea de sine este o idee
de via pe care, oricare om care se respect, este obligat s o
pun n aplicare, dac dorete s fie eficient, s triasc mult, s
aib succes n via i s cunoasc bucuria clipelor de fericire.
Cunoscndu-se perfect, omul poate depi greuti i dificulti,
care par a fi de netrecut, ba mai mult i poate forma un psihic
puternic, optimist i o voin de fier. Cunoscndu-i limitele, orice
persoan va evita s ncerce a le depi, n mod aberant,
fcndu-i singur ru sau chiar provocndu-i traume
iremediabile. Cunoscndu-i bine organismul, omul va ti ce-i
face bine i ce-i face ru i, astfel, va evita mbolnvirile prin
intoxicaii de orice fel, tulburri psihosomatice sau epuizri
nervoase. Conservarea sntii i ntreinerea ei este unul din
cele mai importante elemente ale cunoaterii de sine. Fiecare
poart n sine propria fericire dar nu fiecare o gsete, spunea
A. I. Cuza.
Cunoate-te pe tine nsui!, nu este doar o maxim ci, i un
ndemn, un mod de a gndi, un prilej de a te perfeciona, de a te
pune n valoare, ba mai mult, a te redescoperi ca om. nseamn,
de fapt, o obligaie de a-i descoperi calitile i defectele i, n
mod contient, a-i elimina lipsurile. Din punct de vedere al
sntii,nimeni nu v poate cunoate mai bine dect
dumneavoastr. Orice medic, orict de mare i valoros
profesional ar fi, se izbete de individualitatea fiecrui om, de

34
secretele lui interne i externe, de faptul c trebuie s se
amestece ntr-un organism, n care a existat o armonie sau un
echilibru informaional i energetic, pn a intervenit boala,
bulversnd totul. Prin aceast terapie a Masajului Analitic Plantar
i prin metodele complementare, pacientul i va gsi sntatea
prin armonizarea tuturor elementelor necesare vieii. Marele
medic Hipocrate spunea: S cercetezi ce s-au petrecut, s
cunoti cele prezente i s prevezi ce se vor ntmpla n viitor.
Omul care se cunoate pe sine, poate aciona n prezent i n
viitor, att pentru meninerea armoniei n corp ct i, atunci cnd
s-a produs un dezechilibru energetic i informaional, printr-o
terapeutic, exemplar i oportun, naturist sau/i alopat. Prin
cunoatere de sine poi lua imediat msuri, atunci cnd boala s-a
declanat, iar eficiena tratamentului te va scuti de mari
suferine.
o 13 mai 2010
o 1 comentariu
o evaluare: 10,0
Genetica cauzalitatilor patologice !

La nceput era Cuvntul , se raporteaz n Evanghelia lui Ioan,


cap 1, vers 1. Cuvntul reprezint de fapt Informaie. Cu alte
cuvinte, putem afirma cu toat hotrrea c: La nceput era
Informaia. Am constatat c n Univers exist sisteme deschise
care interfereaz ntre ele pe trei ci: Materie, Energie i , n
primul rnd, Informaie. Desigur, Informaia trebuia s aibe, ca i
propulsor, primul Generator de Informaie, pe care noi , ca i
cretini, l-am denumit Dumnezeu. Geneza 1,1: La nceput
Dumnezeu ; v. 3, 6, 9, 11, 14, 20, 22, 24, 26, 28, 29, :
Dumnezeu a zis. Primul lucru pe care l-a avut n vedere
Dumnezeu a fost ca, n acest Univers infinit, s aeze , ca i
legitimitate a structurii Universale, Informaia . Se pune
ntrebarea fireasc, unde gsim Energia care a adus la existen
Materia? n a 2-a Epistol a apostolului Petru, cap 3, versetul 5,
putem citi urmtoarele aseriuni: Cci nadins se fac c nu tiu
c odinioar erau ceruri i un pmnt scos prin Cuvntul lui
Dumnezeu din ap i cu ajutorul apei. Apa reprezint Energie
este o axiom. n Epistola apostolului Pavel ctre Evrei cap.11,
vers.3 putem de asemenea citi: Prin credin pricepem c lumea
a fost creat (fcut) prin Cuvntul lui Dumnezeu, aa c tot ce
se vede n-a fost fcut din lucruri care se vd. Cu alte cuvinte:
Cuvntul -- adic Informaia-- pune n micare Apa -- adic
Energia (care nu se vede, dar tiina ne-a dovedit c energia
exist) -- care, la rndul ei, aduce la existen Materia -- adic
Cerurile i Pmmtul. Orice element component al acestui sistem
conine ntotdeauna cele trei dimensiuni aezate n ordinea

35
structurii interacionale : IFORMAIE ENERGIE MATERIE.
GENETICA reprezint, n primul rnd, INFORMAIE.
Pn n prezent am vorbit despre materiebolnavul n sine--;
despre energie; dar de unde pleac i unde se gsete izvorul
INFORMAIEI ntregului organism, cel puin uman, ( cci despre
acesta discutm i l avem n vedere n cadrul Masajului Analitic
Plantar), putem afla doar studiind cartea creaiunii lui Dumnezeu.

Arhitectul Lumii, Dumnezeu, a creat Universul dup propria


concepie; fiecare atom este un centru de informaie i energie
divin, iar atomul este o replic a sistemului nostru solar. n acest
context, omul se aseamn cu atomul, ba chiar putem susine c
el este chiar mai mult: fiina uman este o miniatur a
Universului nsui.
Noi, oamenii, nu suntem creai ca nite maini ntru totul
asemntoare una cu alta, ci, dimpotriv, n tot Universul, nu
avem asemnare. Entitatea noastr este unicitatea noastr. Ea
este punctul ce ne reprezint, cu totul aparte de celelalte creaii
ale Lui. Oricare din noi nu se dezvolt fr efort. Fiecare pas
nainte, Natura ni le druiete n lupta cu greutile, muncind,
transpirnd i, nu n ultimul rnd , ndeplinind programele
genetice aezate de Dumnezeu n fiina uman. Vom constata, n
studiul de fa c, aceste programe genetice, definesc fiecare
fiin n parte, fr excepie. Dezvoltarea omului ncepe prin
efortul su propriu, prin manifestrile voinei i credinei sale n
posibilitile nelimitate, pe care le poate avea, puse la dispoziia
sa de ctre cel Infinit n InformaieEnergie i Materie.
Pentru a-i ndeplini menirea sa terestr, omul trebuie s
realizeze o armonie perfect ntre minte (sediul INFORMAIEI),
stare sufleteasc sau spirit (sediul ENERGIEI) i corp (sediul
MATERIEI). n aceast ordine avem i raportul Scripturii din 1
Tesaloniceni cap. 5, versetul 23: Dumnezeul Pcii s v
sfineasc El nsui pe deplin i duhul vostru (minteasediul
informaiei), sufletul vostru (starea sufleteasc, intimsediul
energiei) i trupul vostru (sediul materiei), s fie pzite ntregi,
fr prihan, pn la venirea Domnului nostru Iisus Hristos. Cel
ce va chemat este credincios i va face lucrul acesta.
Crend un echilibru n propria fiin, omul trebuie s intre n
rezonan cu Natura nconjurtoare, din care a fost creat, pe cele
trei planuri mai sus menionate. Marele medic Paracelsus susine
c, n om, ar exista un susintor, un sprijin (firmamentumulsau
Informaia i un sediu de informaie, am denumi-o noi) care tie
foarte bine ce-i trebuie organismului pentru o funcionare
perfect. Dar dac entitatea natural (ens naturalaeenergia i
materia) este dereglat prin oboseal, exces de hran ori
nebunie, ntregul organism este pus n pericol. Aceast entitate

36
natural, Paracelsus o compara cu o clepsidr a vieii pe care
alte entiti o tulbur, precipitnd viteza nisipului care se scurge,
viaa va fi astfel simitor scurtat, echilibrul biologic existent n
corpul omenesc se deregleaz, dnd natere bolii. Iar sfatul pe
care Paracelsus l d este urmtorul: Respectai Natura!
Oameni, respectai-v propria voastr natur! . Astfel,
Paracelsus, cu multe secole n urm descoperise ceea ce
medicina naturist, din zilele noastre, cerceteaz i ncearc s
pun n aplicare. A ti cu adevrat s trieti este o tiin
infailibil. Este mult mai bine a lucra n armonie cu natura dect
mpotriva ei cci, orict de bogai am fi, sntatea este de
nepreuit. Ea nu poate fi cumprat nici cu bani si nici cu aur, din
aceast cauz trebuie cu mare grij s fie pstrat i ntreinut.
Pentru a conserva sntatea i tinereea, pentru a mpinge viaa
peste limitele actuale, este suficient a tri n conformitate cu
natura i legile sale aezate de la nceput de Creator. Bolile, ca i
dezechilibrul Informaional i Energetic, apar cnd armonia dintre
Natur i individ se rupe; cnd energia de autoaprare
intensitatea sistemului energetic al organismului ncepe s
scad. De aceea noi trebuie s intervenim cel puin pe cele dou
planuri: informaional i energetic.
Drumul spre noi nine trece obligatoriu prin cunoaterea originii.
Dac tim de unde venim, vom ti i ncotro ne ndreptm. Uznd
de datele genezei, acumulate pn n prezent, am reuit s
schim drumul parcurs pn la noi. Am plecat de la necesitatea
de a ne cunoate originea Informaional i Energetic pentru a
ti ce avem de urmrit i de fcut. n esen, ns, exist dou
moduri de cunoatere: unul raional i logic; cellalt intuitiv i
analogic; dar mai exist i un al treilea mod de cunoatere cel
informaional i energeticpe care aparatul nostru electronic ni
le-a vizualizat. Toate cele trei moduri de cunoatere au ca obiect
aceeai lume, dar o privesc din unghiuri diferite. Gndirea logic,
raional, s-a impus prin Aristotel, apoi prin Descartes, Newton i
toate tiinele exacte clasice. n virtutea acestei viziuni, lumea pe
care o percepem este singura real, cognoscibil, determinat de
cauze obiective, ntr-un spaiu i un timp ce au un caracter
absolut. Analiza acestei lumi ca fenomen, ca legiti de
funcionare i cauze determinative, constituie obiectul tiinelor.
Este acea cunoatere care a dus la dezvoltarea civilizaiei i
culturii actuale de tip european. Legile cunoscute din fizic i
chimie ne ajut s explicm, att ct putem explica, fiziologia
creierului, cu care noi vom lucra, prin arcul reflex
supraelementar, n cadrul Masajului Analitic Plantar, dar nu
putem explica gndirea, contiina, viaa afectiv. nelegem
destul de bine relaia dintre psihic i subcontientul su cerebral,
interdependena reciproc, ecoul patologic asupra celuilalt n caz

37
de suferin la unul din poli, dar de ce neuronii cu aceeai
structur la om i la un cine, spre exemplu, l definesc pe unul
om i pe altul cine, nu tim! Desigur, nu n diferena de volum
st rspunsul! i totui , suntem obligai s admitem c,
nsuirile noastre psihice i intelectuale (gndirea), afective,
voina, motivaia, etc., nu le putem explica dect prin nsuirile
Sursei; atributele Creatorului, fiind comsubstaniale ei. Atributele,
mai sus amintite sunt una cu Sursa, cu Dumenezeu. Dumnezeu
nu are dragosteDumnezeu este Dragoste, etc. Desigur, nu
vrem s facem religie din aceast lucrare, nu este scopul ei, dar
ptrunderea n profunzimea datelor tiinifice actuale i
extinderea lor la ultimele consecine ne-au impus aceste
concluzii. Este pur i simplu o explicaie impus de pledoaria
tiinific. A le fi ignorat, cum fac cei mai muli dintre noi, pentru
a nu fi cumva suspectai de misticism, i pentru a nu-i diminua
prestigiul implicndu-se ntr-un domeniu taxat netiinific, ar fi
nsemnat lipsa de onestitate fa de Adevr i n consecin fa
de tiin. De altfel, cu sau fr voia noastr, ceea ce trebuie s
se ntmple, se va ntmpla oricum. Dar nu este acelai lucru
cnd vii n ntmpinarea ntmplrii pregtit sau cnd o ignori
Este strict necesar o mutaievorbind n termeni geneticio
schimbare, n contiina omului, i aceasta nu se poate obine
neglijnd o cunoatere cu o istorie att de extins n timp i
spaiu. tiina modern trebuie s fie focul purificator,
instrumentul de cernere al inerentelor reziduri din esena sa.
Dac pn acum a fost posibil ca viaa s persiste, n ciuda
marilor vitregii ntmpinate, a sosit timpul cnd suntem ntrebai
a cta oar-- ncotro?
Necunoscndu-ne propria noastr esen, nenelegndu-ne
rosturile, sensul vieii noastre n Univers, destinul pe Terra, ne
trezim singuri i strini n mijlocul mulimii, dezbinai de o
diversitate de interese politice, cnd omul nu are nevoie dect
de o singur politic, aceea impus de cunoatere; separai i
nvrjbii de concepii religioase diferite , cnd nu exist dect un
singur Creator n Univers; ruinai de vicii, roii de invidie, orbii de
patimi, robii de instincte egoiste, de o existen n care nu
intrevedem nici un liman, nspimntai de agresivitatea
semenilor, triti i nefericii pe un pmnt vitregit de soart i
nclcri de lege. Este nevoie de o adevrat revoluie, de o
mutaie psihologic, revoluie n spirit, gndire, n ntreaga
noastr fiin.
Datele de mai sus impun ideea c arta i tiina unei triri
optime, n toate laturile sale, const n a avea permanent n
atenie o nelepciune de via impus de legile naturii, ale
experienei umane i ale observaiei tiinifice. A tri cu adevrat
dup legile geneticii, engramat i nmagazinat n noi de la

38
Creaiune, este o adevrat tiin, chiar dac puini oameni sunt
dispui s o nvee. Trebuie s fim contieni c suntem vital
dependeni de tot ce ne nconjoar, att ca fenomen ct i ca
esen, vizibil i invizibil. Datoria noastr ca reflexoterapeui este
de a ajuta pe oameni s coboare n sine, s-i lumineze tenebrele
care n permanen i agit, cnd acetia vor reui s fac saltul
de la teorie la aciune i de la inteligen la nelepciune, atunci
ne-am mplinit cu adevrat scopul de terapeui psihosomatici.
Atta vreme ct un singur om va provoca altuia suferina (chiar
i pe cea IATROGEN) lumea nu va avea linite.
Revenind la genetica cauzalitilor patologice, unde genetic
nseamn, mai cu seam, INFORMAIE, nu putem concepe viaa
ca fiind posibil la orice nivel de organizare, inclusiv monocelular,
fr ca biosistemul s dispun de capacitatea de a sesiza mediul,
adic de a emite, a primi, a stoca i a prelucra informaia. Orice
fiin lipsit de posibilitatea de a percepe mediul este sortit
pieirii. Dac urmrim lanul biosistemelor, constatm c pe
msura creterii complexitii de organizare are loc o amplificare
a capacitii de prelucrare a informaiei. Cu ct organizarea
sistemului este mai complex, cu att structurile capabile s
prelucreze informaia sunt mai evoluate, una implicnd n mod
necesar pe cealalt. Odat cu dezvoltarea capacitii de
prelucrare a informaiei, cresc i posibilitile de adaptare ale
fiinei, de realizare optimal a funcionalitii sale, crescnd n
acelai timp autonomia sa fa de mediu.
Se consider c Informaia este o succesiune discret sau
continu de evenimente msurabile, repartizate n timp.
Informaia este considerat, de asemenea, un mesaj sau o suit
de mesaje despre variaiile mediului intern sau extern. Mesajul,
compus la rndul lui din semnale, devine o informaie, dup
receptarea i decodificarea sa, deci, dup ce a devenit un
fenomen de cunoatere. Vehicularea informaiei la nivelul viului,
implic o serie de transformri i structuri n cadrul
interdependenelor sistemice la nivelul cmpurilor energetice
care interacioneaz. Sursa sau emitorul poate fi reprezentat
de orice structur. Un organism viu primete i emite informaia,
fiind, n acelai timp, i surs i receptor, recepionnd informaii
att din interiorul su ct i din afara sa. Spaiul n jurul nostru
este mpnzit de o multitudine de informaii, putnd vorbi de o
explozie informaional, pornite de la surse diferite -- ncepnd
de la Cosmos pn la generatoarele de cmpuri
electromagnetice, create de civilizaia modern i mergnd pn
la acele cmpuri electromagnetice biologice i nebiologice care
interacioneaz, i care pot fi msurate i decodificate cu aparate
mai mult sau mai puin sofisticate (ca, de fapt, i aparatul nostru
de decodificare a datelor genetico-energetice). Din acest univers

39
complex informaional, organismul nu va recepiona dect datele
care poart o semnificaie pentru sine i pentru care, evident,
dispune de organe de recepie. O informaie poate avea
semnificaie pentru o fiin, spre exemplu, undele care preced un
seism, o furtun. Dar se poate ca aceasta s nu dispun de
posibilitatea de a o decodifica. Este cazul fiinei umane, dar se
pare c nu este la fel pentru celelate vieuitoareamintiiv de
pisic i cine.
Spre deosebire de animale, omul a nvat s-i prelungeasc
simurile prin construirea de instrumente care culeg i
prelucreaz informaii (cum este i cazul aparatului electronic
inventat de noi), ce ies din cmpul su natural de accesibilitate.
Toate aceste instrumente au menirea s rspund la cele dou
ntrebri fundamentale ale vieii: de ce? i cum?.
Rspunsurile la aceste dou ntrebri au condiionat, de cele mai
multe ori, supravieuirea speciei umane i nu numai. Aceast
confruntare ntre ntrebare i rspuns are loc att pentru
probleme vitale ct i pentru lucruri mrunte, de multe ori lipsite
de importan. Iar ntrebrile sunt emise i rspunsurile furnizate
de acelai instrument principal, care face ca omul s fie mai mult
sau mai puin sapiens -- creierul uman. n domeniul abordat de
noi, pacienii se ntreab, de fiecare dat: de ce, din 20 de
medicamente pentru aceeai patologie, nu se cunosc care sunt
acelea care pot fi compatibile cu persoana n cauz. De ce
pacientul trebuie s devin cobaiul medicamentelor?. De ce,
pentru aceeai anamnez -- istoric al bolii prezentat de pacient
-- i se dau mai multe discriminri tiinifice, de ctre n terapeui,
din acelai domeniu de activitate?. De ce ETERNA VARIABIL I
NECUNOSCUT modul diferit de a aciona al unui medicament
fa de diverse persoane cu aceeai patologie? La toate aceste
de ceuri, dup o analiz aprofundat, am reuit s gsim un
rspuns privind cele 5 degete de la o mn sau picior. Sunt 5 ,
sunt pe aceeai mn, dar sunt diferite. Cele 5 degete le-am
corelat cu Legea celor 5 elemente, unul dintre aceste 5 elemente
, prin analogie anatomic, definindu-ne pe fiecare dintre noi, n
mod individual. Ne-am dat seama c i sistemul cromozomial de
alctuire a organismului uman i nu numai este diferit de la
individ la individ, prin modul de aezare a crmizilor proteice
(cele 24 de aminoacizi), fiind aezate ntr-o diversitate de forme,
rezultnd structuri celulare asimetrice din punct de vedere
informaional, energetic i organic. Astfel, celulele difer nu
numai de la plante la animale, de la o specie la alta sau de la un
organism la altul, ci i n interiorul aceluiai organism, de la un
organ la altul i de la esut la esut. Acest fapt nu ne surprinde
deloc deoarece, marea varietate a condiiilor de mediu ca i
nalta specializare a celulelor, dup funciile specifice pe care le

40
are de ndeplinit esutul, din care fac parte, impun i o diversitate
morfologic corespunztoare. Am putut, astfel, nelege de ce
fiecare individ este caracterizat din punct de vedere al codului
genetic, definit de valoarea sarcinii energetice a unui organ i
viscerul acestuia, care este cel mai slab funcional din ansamblul
de organe ce alctuiesc un organism. Organul mai slab funcional
sau organul patologic cauzal este motenit ereditar pe calea
filiaiei i l va caracteriza pe individ, de la natere pn la
moarte, ca i grupa sanguin, devenind codul genetic al
acestuia, pe care l va transmite la rndul su urmailor.
Informaia va fi nmagazinat n acest cod genetic al
cauzalitilor patologice, iar din punct de vedere energetic, codul
genetic al cauzalitilor patologice va deveni un magnet de
absorie al intensitii cmpului energetic al organismului,
comparabil cu fenomenul ntlnit la triunghiul Bermundelor,
datorit incapacitii sale de a-i stura valenele energetice
pozitive celulare, pe de o parte, iar pe de lat parte, devine i
sursa de redistribuire a energiei la celelalte organe. Organul
patologic cauzal, din punct de vedere genetic, care ne definete
pe fiecare o via ntreag devine, astfel, un buric al
organismului n jurul cruia va gravita informaia i energia
acestuia. Fiecare organism va avea un metabolism informaional,
energetic i organic cauzal propriu, ce-l va caracteriza
permanent.
Acum putem nelege destul de uor cum aparatul nostru
electronic sesizeaz sarcina energetic, definitorie organismului,
aducnd la iveal codul genetic al acestuia sau organul patologic
cauzal. Desigur, aici nu este vorba de energia nuclear a
atomilor ce alctuiesc aceste molecule celulare, ci de acea
energie care ine laolalt aceti atomi, energia care-i leag.
Aici nelegem c este vorba de energia legturilor fizico-chimice
dintre miliardele de celule ce alctuiesc organismul. Studiind
celula vie, n general, observm c ea are rolul de a capta
informaia i energia radiant solar i de a o transforma n
energie chimic, mecanic, osmotic, electric, etc. Celula,
aceast main energetic, se caracterizeaz prin performane
mult superioare oricror creaii ale minii omului. De exemplu,
celula muscular are capacitatea de a transforma energia
chimic direct n energie mecanic, fenomen pe care omul
ncearc, abia , s-l reproduc. Un alt exemplu ar fi sistemele de
desalinizare a apei oceanelor, o realizare tehnic recent i nc
imperfect, pe cnd, n organismul viu, fiecare celul este
capabil s realizeze aceste performane prin intermediul
membranelor vii, cu o eficien mult mai mare i, mai ales, cu un
consum energetic incomparabil mai sczut. Desigur, exemplele
pot fi multiplicate.

41
Orice schimbare n natur se face n sensul n care se obin
produii cei mai stabili. Astfel, funcionarea tuturor celulelor vii
respect n esen un model informaional i energetic al vieii.
Genetica modern a descoperit modul n care elementele
celulare au aceeai informaie genetic, iau forme diferite dup
organul i funcia pe care o va ndeplini n organism. n complexa
uzin a organismului uman este ns, nc greu de neles cum un
aminoacid este exact n celula care are nevoie de el. Desigur, n
domeniul geneticii, am reuit s nelegem, ct de ct,
morfologia celulei, dar au rmas nc necunoscute esutul i
organul. Energetic am reuit s decodificm sarcina energetic al
organului sau lungimea cmpului energetic al organului studiat,
sau genetica cauzalitilor patologice, dar nc rmn multe
necunoscute.
Logica sistemului care divizeaz execuia unor programe
complexe, de pild dezvoltarea unui mamifer, rmne nc
necunoscut. Formarea unui om, pornind de la ou, reprezint un
miracol de exactitate i precizie. Cnd dintr-o celul apar mii de
miliarde, n linii specializate, conform unor ordini stricte n timp i
spaiu, iat, ntrece orice fantezie. Refacerea unui esut va
mprumuta ntotdeauna morfologia specific regiunii n care se
afl. Chiar i configuraia metabolismului energetic a zonei este
mprumutat i impregnat n esutul cutanat transplantat din
alt parte a organismului. Celulele izolate din organismul uman i
pstrate n culturi de esuturi, i pierd cu timpul identitatea; n
ali termeni, pierd modelul organului din care provin. Dac n
cultura respectiv se adaug ser de cal, ele vor mprumuta
modelul de dezvoltare al acestui animal, iar dac sunt readuse n
organismul donator, vor relua modelul original. Celulele luate din
regiuni oculare ale unui embrion de broasc i transplantate n
alte zone, vor conduce n final la esuturi specifice zonei n care
au fost aduse i nu vor aprea ochi la membre sau stomac, cum
ar fi fost de ateptat.
Aceste date i multe altele asemntoare par s impun ideea
existenei unui model informaional i energetic, a unei scheme
structurale i funcionale specifice fiecrui organism viu,
neidentificabil cu codul genetic, dar transmis cel puin parial
de acesta. Organizarea materiei, pe plan energetic, plecnd de la
particule elementare (ionii de K+ i P+, etc) pn la
nemrginirea Cosmic, reprezint, prin structura sa energetic,
informaia existent pretutindeni i n toate structurile materiei.
Am putea spune c nimic din ceea ce se ctig prin modificri,
nu se pierde, ci rmne fixat ntr-o structur informaional.
Aceasta este inerent tuturor structurilor din Univers i am putut
constata experimental ca fiind o structur de cmp purttor de
informaie, n care sunt constituite toate elementele necesare

42
organizrii i funcionrii sistemului. Este foarte probabil ca
modelul informaional individual s aib o comand, un punct de
referin, n structurile subcontiente. Aici gsim probabil centrul
informaional al fiinei noastre, instana prin care ne integrm ca
fiin, specie, via.
Desigur, descrierile i tehnicile sunt vitale n orice lucrare
tiinific bun, dar acestea nu vor produce dect deprinderi
practice i nu o adevrat nelegere a lucrurilor. De aceea ne-am
permis s lrgim ablonul unei lucrri pur tiinifice, pentru a
nelege, mai profund i mai clar, scopul acestei disertaii, tiut
fiind faptul c, o lucrare tiinific bun i accesibil tuturor
categoriilor sociale, nu trebuie prezentat ntr-o manier care s
corespund numai cerinelor i exigenelor unei clase sus puse,
mai puini la numr. Acest tip de lucrare ablonat, orict ar fi de
preioas pentru elul imediat, este steril, este ca un miez de
mr fr zeam i fr gust. Putem s-o asemnm cu un pod
fr capete de acces, ntinzndu-se de nicieri pn nicieri, ca
i teoria chibritului, fr rdcini n trecut i fr speran n
viitor.
o 13 mai 2010
o 0 comentarii
o nici o evaluare
Parerea domnilor profesori medici !

TERGEREA LIMITELOR DINTRE MEDICINA CLASIC I CEA


NATURALIST DIN PERSPECTIVA ENERGETICO+INFORMAIONAL

PREREA MEDICILOR
MOTTO: Cea mai profitabil investiie pe care o poate face cineva
este de a investi n propria sntate.
Pentru a-i ndeplini menirea sa terestr omul trebuie s realizeze
o armonie perfect ntre corp , spirit i duh, crend un echilibru
n propria fiin, dar, n acelai timp, intrnd n rezonan cu
energetica informaional a naturii nconjurtoare.
ntre om i Univers , ntre micro i macro cosmos, a existat i va
exista ntotdeauna o strns legtur, succesiunea
anotimpurilor, fenomenele meteorologice influennd organismul
i sntatea omului. Bolile apar cnd armonia dintre Univers i
individ este rupt, cnd sunt clcate att legile morale ct i cele
naturale, sanitare. Disfuncii organice pot fi produse att de
cauze externe: vntul, frigul, cldura, umiditatea, ct i de cauze
interne: durere, ur, plcere, fric, invidie, gelozie etc. Natura a
oferit omului numeroase remedii pentru a se apra i a-i reface
sntatea. Paracelsus spunea: Toat lumea este o farmacie,
artnd prin aceasta, nu numai c omul a trit n mijlocul naturii
ntr-o comunitate cu flora i fauna, ci tot natura a fost aceea care

43
i-a oferit principalele remedii pentru a-i ntreine sntatea.
Terapia naturalist se bazeaz pe remedii naturale, adic
preluate din natur i prelucrate foarte puin sau deloc,
capacitatea de reacie a organismului pentru a se reechilibra
(prin reflexoterapie, acupunctur, etc). Aceste proceduri nu sunt
periculoase, remediile naturale fiind accesibile, nu se depun
eforturi speciale pentru a le obine, sunt ieftine avnd acces la
ele toate categoriile sociale i au trecut cu succes proba timpului.
Desigur, ar fi nedrept s nu reamintim i unele limite ale terapiei
naturaliste, care n timp se vor reduce treptat : instalarea mai
lent a efectului terapeutic, efectele slabe n cazurile acute, n
bolile infecioase, necesit o consultaie mai laborioas pentru
terapeut. Un rspuns greu de dat ar fi cel legat de indicaiile
terapiei naturaliste. Rezumativ acestea ar fi : toate cazurile care
nu rspund favorabil la terapia alopat, oferind o ans n plus
bolnavului indiferent de gravitatea bolii, sindroamele alergice,
nevrozele, bolile virale, dermatozele, bolile iatrogene.
n acest secol s-au produs i se produc n continuare cantiti
enorme de medicamente alopate, rezultnd o poluare agresiv
pentru fiina uman. Oliver Wendel afirma n urm cu un secol c
: dac am arunca toate medicamentele chimice de care
dispunem n strfundurile oceanelor, am face un mare bine
speciei umane dar un mare ru petilor. Poluarea
medicamentoas este un adevrat flagel cu care se confrunt
societatea modern. Medicamentele naturale i cele de sintez
nu se exclud ci se completeaz, dar trebuie apelat la substanele
de sintez doar atunci cnd nu exist remedii naturale. Pledoaria
pentru medicina naturalist nu nseamn negarea medicinei
alopate. Profesorul doctor Bologa de la Facultatea de Medicin
din Cluj, spunea c : medicina naturist (naturalist) se ascunde
temporar ca apele carstice, pentru a iei mai bogat la
suprafa. Plednd pentru o terapie integral medicina zilelor
noastre trebuie s se ndeprteze de spiritul prescripionist, s
reconsidere forele naturii i ale organismului.
Lucrarea de fa caut s se integreze n acest sens,
recomandnd reconsiderarea i aplicarea tiinific a
chimioterapiei, fitoterapiei, acupuncturii, reflexoterapiei, etc.
Cartea d-lui Mircea BRAOVEANU aduce un element nou prin
determinarea valorii energetice a individului, a medicamentelor
alopate, fitoterapeutice, etc, stabilirea unui cod energetic
individual riguros determinat, ceea ce deschide noi perspective
n medicina curativ i cercetarea criminalistic. Aceast teorie a
msurrii energetice are o importan deosebit i se nscrie n
legile fundamentale ale fenomenelor lumii vii i fizice, iar
aplicabilitatea ei n domeniul sntii, acum la nceput de secol
XXI, ar revoluiona nu numai sistemul medical i farmaceutic ci i

44
alte tere domenii prin extensia aplicabilitii ei.
Cu modestie i rigoare tiinific, aceast lucrare ncearc s
tearg limitele dintre medicina clasic i naturalist din
perspectiva energetica informaional ceea ce ne face s ne
amintim c sntatea nu este dreptul celui mai tare ci rsplata
celui mai nelept.
Data: 11-02-2000.
Prof. universitar Dr. Radu Nicoar.
o 13 mai 2010
o 0 comentarii
o nici o evaluare
Scumpii mei prieteni !

De ce Terapia Analitic Plantar ?


21.04.2010 | Autor CMF Brasoveanu. 16 vizualizari, 0 raspunsuri
De-a lungul timpurilor, au fost elaborate multe tehnici, proceduri,
metode, care s ne ofere posibilitatea de a obine o imagine
asupra personalitii unui individ, prin analiza unei singure
componente a trupului su, a unui lucru creat de persoana
respectiv sau a modului de a fi, de a se comporta, de a se hrni
sau de a reaciona fa de diferitele situaii. Ne aducem aminte
de cuvintele marelui Hipocrates care spunea: Spune-mi ce
mnnci ca s spun cine eti!. Fiecare din aceste tehnici i
are filosofia proprie i propriile reguli, n baza crora permite
elaborarea portretului persoanei respective, aa cum acesta
apare prin prisma metodei folosite. Aceste tehnici se bazeaz pe
organele periferice ale trupului.
Analiza labei piciorului se sprijin pe principiul c, talpa, ne arat
modul n care o persoan trece prin via. Aceast analiz
combin laturile fizice, emoionale i spirituale ntr-o singur
dimensiune. Perspectiva este exhautivtotalsau holistic,
iar principiile metodei se bazeaz pe o filosofie care mbin
concepia anatomofiziologic cu cea a reflexoterapiei
occidentale (nu orientale sau chinezeti, cum, n mod eronat, se
crede n diferite cercuri , mai puin avizate, sau crora li s-a
imprimat, n mod voit eronat , aceast idee, n vederea
discreditrii unora sau altora , care o practic n mod analitic i
nu empiric), ocupndu-se de cauzalitatea patologiilor existente,
la un moment dat, n economia organismului unei persoane.
De ce presopunctura occidental i nu cea oriental? Motivul
principal const n aceea c, n presopunctura oriental, mai cu
seam n cea chineza filosofiei daoiste despre energiile YIN i
YANG, aceast medicin s-a ocupat mai mult cu prevenirea
bolilor dect cu tratarea lor . Paradigma const, ns, n faptul c
medicina complementar chinez a avut, de mai bine de 3 000
de ani, o concepie materialist dialectic i istoric, care le-a

45
rmas i dup cderea cortinei de fier a comunismului rusesc, ei
au rmas tot roii i nu gri, cum am devenit, de exemplu, noi, ei
considerau c fora de munc trebuia s fie apt tot timpul n
cmpul muncii, pentru ca productivitatea muncii s rmn cel
puin constant, dac nu s creasc; dac fora de munc se
mbolnvea, productivitatea muncii i implicit i diurna medicului
chinez scdea; dac s-ar fi ocupat de oamenii bolnavii medicii
chinezi ar fi trebuit s munceasc fr a fi pltii. De aceea,
atunci cnd s-au constituit anumite metode, mijloace, tehnici,
proceduri de profilaxie, s-a inut seama tocmai de aceast
meninere a sntii relative n organismul pacientului. S-a
intervenit doar asupra efectului, ca , de fapt, i n medicina
alopat, chimioterapeutic, neglijnd cauzalitatea patologic. De
exemplu, pentru durerea de cap sau de msele, s-a considerat c
dac se nepa cu un ac de aur sau argintprin acupunctur, sau
se presa, cu mijlocirea unui deget, punctele IG4, IG11, VB20,
S36, puteau avea rezultate optime de eliminare a durerii de cap
sau de mseleceea ce este o aberaiedeoarece, durerea, de
cap sau de maxilare, nu este o cauz patologic, ci doar un
efect. n cadrul Masajului Analitic Plantar nu se urmrete,
neaprat, eliminarea efectului, prin orice mijloace posibile ci,
depistarea cauzei provocatoarerezolvarea acesteia , iar efectul
dispare de la sine. Chiar, dimpotriv, prin Masajul Analitic
Plantar, noi ntreinem starea de discomfort anatomo-fiziologic al
organismului prin crizele de curire ale substanelor toxice,
catabolice, producnd ca efecte secundare, benefice
organismului pacientului, dureri de cap, stri de vomchiar
vomprin drenarea colecistului; ameeli, temperaturpunnd
n micare limfocitele prin circulaia limfaticn cazul unei
infecii latente existente n organism; poliurie, etc.
Metoda noastr are ca obiect o zon a trupului care se afl, fizic
vorbind, la cea mai mare distan fa de majoritatea organelor
de sim i pe care lumea modern o acoper, de obicei, ferind-o
de privirile altora. Aceasta este o zon n care s-au dezvoltat,
ns, puine mecanisme de aprare, deoarece, din punct de
vedere social, ea este relativ neglijat i lipsit de importan,
mai puin nfrumuseat i ngrijit. Cu toate aceste consideraii,
mai puin favorabile, totui individul se sprijin n ntregime pe
tlpile picioarelor . Orice schimbare de ordin perceptiv, cognitiv,
emoional sau fizic implic o modificare a modului n care omul
i menine poziia sa dreapt n lume.
Chiar modificrile abstracte, ca de pild, acelea care privesc
situaia sau imaginea propriei persoane, afecteaz modul n care
indivizii se poart, se mic i se exprim; din aceast cauz
condiiile care se menin, de-a lungul unei perioade suficient de
ndelungate sau au o intensitate destul de mare, vor lsa urme

46
clare i inconfundabile pe tlpile picioarelor. Analiza labei
picioarelor este tehnica prin care putem nelege semnificaia
acestor semne i combinarea lor ntr-o imagine integral a
individului la toate nivelurile.
Frumuseea metodei de analiz a labei piciorului const n faptul
c, atunci cnd se efectueaz cu seriozitate, n profunzime, cu
competena i experiena necesar, ea permite formarea unei
imagini asupra ntregului proces de via al subiecilor examinai,
cu toate evenimentele, n cazul crora nu s-a ajuns la o
nelegere, chiar dac acetia nu i le mai amintesc sau nu le mai
acord o importan prea mare. Picioarele noastre pot evidenia
evenimente pe care noi le-am uitat, dar care continu s ne
influeneze energia vital, crend i modelnd cile recurente ale
vieii noastre. Este posibil s fie relevate tipare de care subiectul
nu este contient, iar analiza n sine poate servi drept catalizator
care aduce aceste tipare la lumin, permind subiectului s le
vad. Picioarele conin amprenta a tot ce ni se ntmpl ,
ncepnd din momentul concepiei. Aa cum am mai afirmat, n
timpul perioadei intrauterine ne angajm ntr-o relaie simbiotic
cu mamele noastre, astfel c intrm n lume avnd o vast
colecie de tipare energetice de origine genetic, ce alctuiesc
potenialul nostru de baz. n funcie de acest potenial energetic
putem fi ajutai s primim un tratament individual valabil i s nu
mai fim folosii drept cobai. Sarcina energetic ne va defini toat
viaa, i aa vom cunoate care este organul mai slab funcional
sau veriga mai slab a lanului vieii noastre, pentru a o ajuta s
funcioneze la parametrii normali.
nainte de a ncepe reflexodiagnosticul, trebuie s avem n
vedere urmtoarele situaii, care interrelaioneaz cu analiza
labei piciorului sau o fac, chiar, imposibil, i anume: 1) Prezena
pielii uscate, groase, pe toat suprafaa tlpi picioruluidatorit
nedescuamrii corespunztoare a celulelor sucombate (moarte);
starea de gdilitur se datoreaz aceluiai fenomen; n acest caz
pacientul este rugat s-i nmoaie picioarele n ap cald i cu o
piatr ponci sau cu o perie, nu neaprat de srm, s-i curee
celulele nedescuamate , cteva zile la rnd, pn cnd pielea i
va cpta consistena i elasticitatea corespunztoare pentru a
putea fi prelucrat. n acelai timp se vor consuma foarte multe
lichide, n special ceaiuri din plante medicinale. 2) Micoze sau
alte infecii grave ale piciorului; dac este vorba de o infecie
grav nu se va face masajul piciorului ci a minii, avnd n
vedere cartografia terminaiilor nervoase senzoriale ale regiunilor
palmare. 3) Existena unor probleme circulatorii la nivelul
piciorului. Problemele grave altereaz att culoarea ct i
testura. Orice semn pe care l urmrim pe laba piciorului pare
mai grav dect n realitate dac piciorul nsui este bolnav, ne

47
referim i la posibilitatea cianozrilor de vase periferice ale
picioarelor. 4) Arsurile i amputrile pariale; 5) Paralizia parial
hemiparalizia sau cea total a piciorului. Datorit faptului c
zona paralizat indic o stare lipsit de via, nu putem trage n
mod eronat concluzii, ci trebuie s ne bazm cercetrile pe
datele furnizate de cellalt picior mai puin afectat. 6) Aplicarea
tratamentelor medicamentoase pe baz de substane
hormonale, cortizon sau antibiotice. Aceste medicamente
modific starea fiziologic a ntregului organism. Cortizonul
reduce inflamaia esuturilor, iar laba piciorului i modific
forma, denaturnd observaiile noastre. Exemple de asemenea
tratamente regsim n cazul nsmnrii artificiale,
chimioterapiei, terapiei prin radiaii (care influeneaz, n special,
acele pri ale labei piciorului care corespund zonei iradiate). 7)
Paralizia general, paraplegia, etc. Picioarele indivizilor care nu
pot s umble sunt netede, inflamate i edematoase. n prima
jumtate de an dup instalarea unei asemenea stri, putem
distinge multe semne, dar dup acest interval nu se mai poate
distinge aproape nimic. 8)Amputarea unui piciordiagnosticul se
poate face pe baza cartografiei minilor.
9) Atunci cnd unghiile nu au un aspect frumos ntrebm
persoana n cauz dac folosete frecvent lacul de unghii,
deoarece lacul i acetona pteaz unghiile; 10) Atunci cnd
piciorul a fost inut n ghips, timp de 6 luni, aceast situaie
poate afecta modul n care merge persoana respectiv; 11)
Consumarea de alcool, cafea, ceai negru, etc., poate s duc la
anihilarea sensibilitii nervoase a piciorului i la imposibilitatea
unei diagnosticri corespunztoare; de aceea, trebuie atenionat
pacientul ca, nainte cu cel puin 24 de ore de a face
reflexodiagnosticul, s nu se consume cele indicate mai sus, i
nici pe parcursul tratamentului.
Foarte important: Atunci cnd studiem laba piciorului unui
pacient, noi nu o comparm cu un prototip ideal, armonios, ci cu
starea de echilibru care poate fi atins de un anumit picior. La
fiecare vrst, piciorul are anumite caracteristici, iar noi nu ne
ateptm ca labele piciorelor unui octogenar s evidenieze
aceeai imagine ca i cele ale unei persoane n vrst de 16 ani.
Astfel, noi comparm piciorul cu el nsui. Observaiile fcute
trebuie s fie amnunite, s acopere ntreaga lab a piciorului,
de la aproximativ 10 cm deasupra gleznei pn la vrfurile
degetelor.
La examinarea prin palpare folosim mai multe tehnici, n funcie
de diferitele caracteristici ale piciorului: 1) Palparea granulaiilor
de sub piele, din dreptul terminaiilor nervoase, durerea
(superficial sau cea contuzie) exprimnd disfuncionalitatea
organului proiectat n acel loc; gradul de afeciune; perioada

48
afeciunii; boal cronic sau acut; relaia psihosomatic care a
dus la apariia disfuncionalitii, etc; 2) Temperatura n diferitele
regiuni testate ale labei piciorului; 3) prin
efectuareaFlexibilitatea articulaiilor labei piciorului micrilor
de rotire observnd orice limitare a mobilitii corespunztoare
ale trupului; 4) Pulsul terminaiei nervoase senzoriale testate; 5)
Mirosul specific al piciorului, nu neaprat datorit neigenizrii
acestuia, ci dac are un miros special i n ce zon.
Metoda de aplicare a diagnosticului i implicit a tratamentului:
Pacientul se aeaz pe un fotoliu comod i ntinde piciorul;
terapeutul, aezat pe un scaun, la fel de comod, ine pe genunchi
piciorul cu o mn, degetele acestei mini le folosete pentru a
nchide circuitul dintre PR masat de cealalt mn i sistemul
motric de pe coloan al organului tratat i SNC care coordoneaz
sistemul endocrin al aceluiai organtratamentul bazndu-se pe
sistemul neuroendocrin al organismului. Masajul se execut cu
vrful degetului mare, sau al altui deget, folosind o crem
lubrifiant ( se recomand uleiul de msline pentru proprietile
sale curative). Se maseaz cu micri rotative, aplicnd totodat
o presiune n msura n care este suportat de pacient; acesta
nu trebuie chinuit! Dac punctul reflex este foarte dureros, se
ncepe cu pruden dar cu bruschee i se continu, n msur
ce se amelioreaz durerea, tot mai tare. De obicei, dup ce
pielea devine mai moale, se simt bobie sau chiar granulaii sau
noduri, care trebuiesc eliminate prin masaj. Bineneles,
nlturarea noduleelor i concomitent a durerii, nu se obine cu o
edin de tratament. Cu ct boala este mai cronic, cu att mai
mult timp este necesar s alocm pentru tratament. Durata
medie este de 3 minute pe punct reflex, iar o edin de Masaj
Analitic Plantar dureaz ~ 30 de minute. Se continu n fiecare
20 de edine.zi, timp de 10
n cazuri grave se pot face i 2 edine pe zi la un interval de ~
10 ore.
Inima i ficatul vor trebui tratate cu mult pruden, n cazul n
care punctele reflexe sunt foarte dureroase. n acest caz este
bine ca edina s nu in mai mult de 2 minute pe punct reflex
i se repet numai din 2 n 2 zile.
Aa cum am constatat, Masajul Analitic Plantar nu const dintr-
un tratament simptomatic, ci vrea s nlture rul din rdcin.
Pe el l intereseaz cauzele. Trebuie s nelegem, o dat i
pentru totdeauna, c organismul uman nu poate fi mprit pe
sertrae, aa cum se obijnuiete n medicina clasic, alopat
chimioterapeutic, de exemplu: Cardiologie, Interne, ORL,
Urologie, Chirurgie, Oftalmologie, etc., ci este un tot unitar. n
cadrul economiei organismului nu gsim niciodat afectat doar
un singur organ; organele noastre sunt interdependente, aa c

49
un ru aduce cu sine i alte rele. De aceea, noi avem ca scop
restabilirea funcionalitii organismului ca ntreg. Masajul
Analitic Plantar, al punctului reflex, descongestioneaz
musculatura i stimuleaz hiperemia -- circulaia sngelui n
organul respectiv. Astfel, se obine eliminarea substanelor
catabolice (a rezidurilortoxinelor) care blocheaz buna
funcionalitate a organului respectiv i se produce reechilibrarea
metabolismului celular i bazal prin alimentarea corespunztoare
cu substane anabolice (energetice i de regenerare). n vederea
realizrii acestui deziderat, trebuie s avem n vedere, n primul
rnd, restabilirea funcionalitii organelor de dezasimilaie a
substanelor catabolice i de asimilaie a substanelor nutritive,
dup care urmeaz procesul de dezintoxicare i refacere a
organului bolnav , prin mijlocirea punctului su reflex.
Bineneles c, n acelai timp, trebuie s eliminm i cauzele
mbolnvirii cum ar fi: nclmintea neortopedic, care
acioneaz nefast asupra punctelor reflexe ale labei picioarelor;
dar i a altor obiecte de mbrcminte ca sutienul, brul, elasticul
de la jambiere, chiloi, etc., care pot produce congestiistaze ale
sngelui sau ale musculaturii, de data aceasta direct n preajma
organului bolnav. Un alt element cauzal l constituie i
alimentaia nepotrivit, sau alimentele insuficient digerate din
urmtoarele motive: dantur proast, lips de rbdare la
masticat i triturat corespunztor bolul alimentar; intervale
neregulate de mas; mese n numr prea mic i prin urmare cu
un volum prea mare; Pe lng toate aceste cauze de ordin fizic,
ntlnim i cauze psihosomatice cum ar fi: stresulinamicul
numrul 1 al societii post decembriste; depresiile nervoase;
suprrile; neajunsurile; crizele de personalitate; criza locului de
munc; crizele datorate supraefortului att psihic ct i fizic, de
exemplu, n domeniul afacerilor; etc., care influeneaz distructiv
corecta funcionalitate a glandelor corpului i n special al celor
digestive, etc. Cel puin pe durata tratamentului vom menine un
regim strict, respectnd toate msurile ce pot uura revenirea la
normal a metabolismului bazal i celular.
Terapia analitic plantar II
22.04.2010 | Autor CMF Brasoveanu. 5 vizualizari, 0 raspunsuri
Terapia plantar propriu-zis const din stimularea punctelor
sensibile, (n ordinea indicat, n mod analitictiinific, din
punct de vedere anatomofiziologic, avnd n vedere
interrelaiile organice; pornind de la cauz la efect; i nu n
ultimul rnd, innd cont de realizarea echilibrului fiziologic,
energetic i informaional dintre organele aflate n interaciune n
cadrul economiei organismului), prin masajul analitic cu vrful
unui deget. Punctele reflexe se preseaz, cu atenie mrit,
cteva minute, urmrind reactivitatea Receptoruluiprin

50
deschiderea canalului ionic n vederea detonrii PA (potenialului
de aciune), care va crea posibilitatea transmiterii contigue a
mesajuluiprovocat prin stimularela centrul de decizie i
comand a rspunsului ctre Efector. n momentul cnd sesizm
un puls normal n dreptul Receptorului, putem s fim siguri c
mesajul transmis, de noi, a fost recepionat de ctre centru i s-a
transmis comanda adecvat pentru producerea crizelor de
curire a substanelor catabolice, depuse att la periferie ct i
n organul afectat, i care blocheaz buna funcionalitate a
acestuia. Astfel, vom crea procesul tehnologic de sablare a
organismului, prin eliminarea masiv a toxinelor , pe cale
umoral (metabolizarea acestora n ficatunde temperatura
sngelui venos va trebui s ating o valoare de peste 40-42 de
gradepentru aceasta avem n vedere transmiterea oxifilinei pe
cale umoral deoarece hemoglobina are o afinitate cu mult mai
mare fa de monoxidul de carbon dect fa de oxigen i nu
poate ntreine arderea) i fitoterapeutic , pe cale renal.
Masajul Analitic Plantar se va efectua pn la dispariia durerii
locale i a granulaiilor de sub piele (a substanelor catabolice)
compui din acizi: urici, lactici, oxalici, sulfurici, fosforici,
carbonici, care ne indic disfuncionalitatea organic, numai c
noi, aa cum am mai afirmat, trebuie s o discriminm corect).
Aceste granulaii sau plci de aterom mpiedic att hiperemia
local ct i a organului avut n vederesngele fiind suportul
care duce i aduce totul n organism; ceea ce creeaz organismul
trebuie s i desfacnumai c trebuie ajutat. Astfel, prin
masajul analitic plantar vom putea produce o mbuntire
substanialvizibil -- a circulaiei de ntoarcere (att venoas
ct i limfaticstazele limfatice existnd la ordinea zilei);
masajul nsui fiind considerat o inim perifericdeoarece
vertical, n jos, sngele circul i fr contientizarea
organismului, din cauza g-lui (acceleraiei gravitaionale), dar n
sus nu mai urc n mod corespunztor datorit faptului c pompa
(inimamiocardul) nu are destul elasticitate, contractibilitate,
peristaltic, ca s trag sngele venos din marea circulaie,
nefiind alimentat, de foarte multe ori, conform standardelor
fiziologice normale, cu adrenalin, noradrenalin, etc, glandele
productoare fiind disfuncionale datorit a n factori, pe care noi
trebuie neaprat s i depistm i s le eliminm. n final se va
obine, pe cale reflex, normalizarea funciei organului suferind.

Blog 31

51
Un articol preluat de la un prieten!

CEPELE ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE


" Am folosit o ceapa care fusese lasata in frigider. Uneori nu
folosesc o ceapa intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate
pentru mai tarziu.
Dupa ce am citit aceasta informatie mi-am schimbat parerea... si
pe viitor voi cumpara cepe mai mici.

Am avut privilegiul sa vizitez Mullins Food Products, divizia de


fabricare a maionezei. Mullins este mare si este detinuta de 11
frati si surori din familia Mullins. Prietena mea Jeanne este CEO
acolo.

A venit vorba despre intoxicatii alimentare si am dorit sa le


impartasesc ceea ce am aflat de la un chimist.

Tipul care ne-a condus in turul fabricii se numea Ed si era unul


dintre frati. Ed este un expert in chimie si este implica in
dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula sosului si pt
McDonald's

Deci retineti ca Ed este un magician al chimiei alimentare. In


timpul vizitei cineva a intrebat daca chiar trebuie sa ne facem
griji cu privire la maioneza. Oamenii intotdeauna sunt ingrijorati
ca maioneza se va strica. Raspunsul lui Ed va va surprinde. El a
spus ca toata maioneza produsa comercial este sigura.

"Nici macar nu trebuie pusa la frigider. Nu face nici un rau


sa fie pusa, dar nu e neaparat necesar". El a explicat ca
pH-ul maionezei este stabilit la o valoare la care bacteriile nu pot
supravietui in mediul inconjurator. El a vorbit despre picnicul
esential, cu bolul de salata de cartofi pe masa si cum toata
lumea da vina pe maioneza cand cuiva ii este rau.

Ed spune ca atunci cand este raportata intoxicatia alimentara,


primul lucru pe care il cerceteaza autoritatile este cand a mancat
bolnavul ultima oara CEAPA si de unde au venit aceste cepe (din
salata de cartofi Ed spune ca nu maioneza (atata timp cat nu e
facuta in casa) este cea care se strica la aer. Cel mai probabil
este ceapa iar daca nu ceapa, atunci CARTOFII.

El a explicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru


bacterii, in special ceapa negatita. Nu ar trebui niciodata sa
pastrezi o bucata de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o pui

52
intr-o punga etansa si o bagi la frigider.

Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si sta


la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine o
ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in
hotdog la meciurile de baseball!)

Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti


nebuneste s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa lasata
ca sa o pui in sandwich iti cauti problemele cu lumanarea. Atat
ceapa cat si cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si
favoriza inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice
maioneza preparata comercial.

Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul)


am de gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai
multe motive acord credubilitate unui chimist si unei companii
care produce milioane de tone de maioneza pe an.

De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA


CEAPA. Stomacul lor nu o poate metaboliza.

Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si sa o folosesti


pentru gatit a doua zi.Devine otravitoare intr-o singura noapte si
creeaza bacterii toxice care pot provoca infectii la stomac din
cauza excesului de secretie de bila si chiar intoxicatii alimentare.

CEAPA

In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita


fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si
familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.
Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti
membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul
ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa
necuratata intr-un vas in fiecare camera a casei (si probabil pe
vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a crezut si
a cerut una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre
surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In mod
evident aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa.

Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona .


Acum multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi
dintre clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri peste tot in
salon. Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit.
Treaba functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa)

53
Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri
in fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti unu sub
birou sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea. Noi am facut
asta anul trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa.
Daca va ajuta pe voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat
mai bine. Daca totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum...
ce aveti de pierdut? Doar cateva cepe!!!!

Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o


prietena din Oregon care de obicei imi trimite contributii la
articolele pe tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea
experienta despre ceapa:

"Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu


personal am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit
un articol care spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui
unul din capete intr-o furculita si sa pui capatul infipt in furculita
intr-un borcan gol... iar apoi sa pui borcanul langa patul
pacientului peste noapte. Se spunea ca ceapa se innegreste
peste noapte din cauza germenilor... si chiar asa s-a intamplat.
Dimineata ceapa era un dezastru dar eu deja ma simteam mai
bine.

Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa cat si


usturoiul distribuite prin camera au salvat pe multi de la ciuma
neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si antiseptice."
o 29 iulie 2010
o 3 comentarii
o evaluare: 10,0
Grau incoltit cu biorezonatori !

54
GRAU INCOLTIT CU AJUTORUL BIOREZONATORULUI !

Experienta s-a efectuat in laborator, in aceleasi conditii, avand


acelasi nr de boabe atat esantionul martor cat si cel stimulat !
Diferenta este semnificativa atat calitativ cat si cantitativ cum se
poate observa in imagine!
Preparate din gru

Germenii de gru conin substanele cele mai preioase i cele


mai vitaminizante ale bobului de gru, care sunt: compui cu
fosfor uor asimilabili, sruri minerale abundente, reprezentate n
special de sruri de fier i de magneziu. De asemenea, grul
include proteine complete care conin n proporii echilibrate
toi acizii aminai (aminoacizii) indispensabili vieii,
oligoelemente (precum zinc, cupru, mangan) i foarte multe
vitamine, n special vitaminele A, B1, B2, C, E, PP. Dat fiind
compoziia lor, germenii de gru constituie una dintre cele mai
bune surse naturale de fier, de mangan i de magneziu, de
proteine rare i de vitamine din complexul B i vitamina E.
Consumul germenilor de gru este recomandat n special n
surmenaje de orice fel, n anemii, n stri depresive, n
convalescen, graviditate i lactaie. Germenii de gru
reprezint un aliment echilibrant, favorizeaz digestia, regleaz
funciile intestinale i acioneaz ca tonic al sistemului nervos i
al nutriiei.
Prin germeni de gru se nelege stadiul corespunztor primei

55
faze de ncolire a boabelor de gru, cnd la acestea apare un
mic mugure. Cnd mugurele crete peste 1 mm, se trece la
stadiul de gru ncolit. Singura contraindicaie pentru utilizarea
germenilor de gru este hipertensiunea arterial.
Adulii pot consuma 2-3 linguri de germeni de gru pe zi, la
desert, porionate cte o lingur la fiecare mas. Copiii pot
consuma ntre o linguri i 4 lingurie de germeni de gru pe zi,
doza de cretere fiind de 1 linguri pentru 3 ani de vrst.
Sugarilor de la 6 luni la 1 an li se administreaz 1 linguri
mprit n 2 sau 3 doze. n funcie de starea fiziologic a
fiecrei persoane, aceste doze pot fi mrite.

Grul ncolit: proprietile tonice i vitalizante ale germenilor de


gru sunt mult amplificate n cazul grului ncolit, deoarece
germinarea mrete foarte mult puterile vitaminizante ale
seminelor. Cei reumatici, bolnavi de de gut sau artrit, chiar cei
foarte afectai i care nu tolereaz pinea complet, nu vor simi
absolut nici un incovenient consumnd gru ncolit.
Modul de preparare este deosebit de simplu: se aeaz boabele
de gru ntr-o farfurie i apoi sunt acoperite cu ap pentru a li se
asigura germinarea. Acest rezultat va fi atins dup 24 de ore
vara i 36 de ore iarna. Apoi boabele se vor spla foarte bine n
mai multe ape, iar n zilele urmtoare ne vom limita doar la a
umezi uor toate boabele, avnd ns grij s nu se formeze un
strat de lichid superficial. Aceasta ne va permite s evitm un
nceput de putrezire, care survine atunci cnd boabele sunt
acoperite cu un exces de ap.
Grul ncolit se consum la nceputul mesei, n doze de o lingur
pentru aduli i o linguri pentru tineri i btrni. nainte de a
nghii grul, trebuie ca boabele s fie mestecate ct mai mult
timp posibil, pn ce ele capt n gur un gust dulce. Pentru
bolnavi, copii i sugari este recomandat un piure foarte fin,
realizat prin sfrmare, care se amestec apoi cu miere. Este
recomandabil ca, nainte de a pune grul la germinat, s-l
splm ct mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice
i insecticide.
Pinea din gru integral: se frmnt 1 kg de fin de gru
integral, 1 linguri de rdcin de ttneas (fr coaj) dat
prin rztoare, ap cldu i sare. Se las la crescut 20-30 de
minute, apoi se formeaz chifle mici care se pun la cuptor n tava
tapetat cu fin. Se poate prepara i fr ttneas, cu adaos
de morcov ras i fin de hric.
o 27 iulie 2010
o 7 comentarii
o evaluare: 10,0
Un medicament minune-Tarata de grau !

56
Tarata de grau !
Ieftine si la indemana oricui, taratele de grau sunt unul dintre
cele mai importante "medicamente" ale naturii, cu rezultate
uimitoare intr-o multime de boli. Cea mai importanta parte a
bobului de grau se afla in invelisul lui, care se regaseste integral
in tarate, dar nu si in faina cernuta pe care o consumam.
In urma cercetarilor de laborator, s-a stabilit ca cerealele
integrale si inclusiv taratele din grau contin inhibitori de proteaze
si antioxidanti care au un rol foarte important in inactivarea
substantelor carcinogene. Un regim alimentar bazat pe cereale
integrale, asociat medicatiei clasice, ajuta l a vindecarea
cancerului. Dar lista afectiunilor in care se recomanda
administrarea taratelor de grau este mult mai mare, ele avand
proprietatea de a readuce echilibrul organismului, atunci cand
acesta este dereglat. Taratele se macina, foarte fin, cu rasnita de
cafea. Este indicat sa nu se puna in alimente care au temperaturi
mai mari ca temperatura corpului. Se pot lua cu apa, lapte, ceai,
inainte de mese sau dupa mese, in orice perioada a zilei, de
preferinta in 5-6 prize pe zi. Taratele au mare eficienta si in
curele de slabire, avand in vedere ca ele duc la scaderea
colesterolului si a depunerii de grasimi. Totul depinde de
cantitatea de tarate care se administreaza. Cu cat consumam
mai multe, cu atat este mai rapida cura de slabire si rezultatele
sunt mai vizibile.
Proprietati medicinale
Foarte bogate in grupul de vitamine B (B1, B2, B3, B5, B6, B8,
B9), in aminoacizi si minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu
etc.), taratele de grau au numeroase proprietati medicinale:
regleaza digestia, sunt emoliente, in special pentru stomac si
intestine, laxative, nutritive, reconfortante, remineralizante, tonic
general.
Se indica in urmatoarele afectiuni: demineralizare, afectiuni
endocrine (regleaza glandele datorita continutului mare in
minerale, aminoacizi si vitamine), afectiuni ale ovarelor,
afectiunile prostatei, ale sanilor, adenopatii, anemie, cancer,
dermatoze diferite, diabet zaharat, epilepsie, obezitate, afectiuni
neuro-musculare, afectiuni neurologice, afectiuni ale sistemului
neuro-vegetativ, afectiuni cardiace, ateroscleroza (se ia si usturoi
zilnic), afectiuni digestive, ale ficatului, colita, constipatie
cronica, dispepsie, dureri epigastrice, hemoroizi, meteorism,
adenom de prostata, fibrom uterin, impotenta sexuala,
prostatita, sterilitate, afectiuni renale, cistita, retentie urinara,
laringita, rahitism, depresie nervoasa, nevroze, psihastenie,
sarcina, tumori cu diferite localizari, reumatism, afectiuni
degenerative, convalescenta, majoritatea afectiunilor care sunt
denumite cu "hipo" sau "hiper", pentru ca taratele contribuie la

57
reglarea intregului organism.

Preparate din tarate de grau

Cea mai sanatoasa parte a bobului de grau se afla in coaja, care


se indeparteaza cand se fabrica faina

Inainte de a fi consumate, e bine ca taratele sa fie cat mai fin


maruntite, pentru a fi asimilate mai usor de organism. Pentru
aceasta, se vor macina din nou, cu ajutorul rasnitei de cafea.

Pulberea de tarate - se adauga cate 1-2 linguri la mancare, de 3-


5 ori pe zi. S-a demonstrat ca taratele de grau contin substante
care fac digestia rapida si usoara. Luati tarate praf, in ciorbe,
ceai sau orice alt lichid, principalul este sa nu aiba temperaturi
mai mari de 40 grade, ca sa nu distruga vitaminele si enzimele
pe care le contin.

Apa de tarate (mai putin eficienta la obezitate, dar utila pentru


anemii si boli nervoase). Se pun 3-4 linguri de tarate intr-un litru
de apa si se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara. Se
consuma in locul apei, fiind mult imbogatita cu vitaminele din
complexul B. Si ajuta mai ales pe cei care au probleme cu stresul
sau au anumite dereglari la nivelul creierului. Este recomandata
si celor care doresc sa-si imbunatateasca memoria sau se afla in
fata unor examene. Persoanele varstnice care au avut sau au
suferinte cronice prelungite pot sa foloseasca permanent aceasta
apa. (Pentru a fi mai gustoasa si mai bogata in vitamine, in apa
se pot adauga suc de lamaie si miere.) Exceptie fac diabeticii si
alergicii la cele doua alimente. Important de stiut: mierea trebuie
folosita cat mai proaspat scoasa din stup. Cu cat distanta dintre
extragerea din stup si folosire este mai mare, cu atat mai mult
scad efectele medicinale. Este bine ca oamenii sanatosi sa
consume tarate, cel putin 1 lingurita de trei ori pe zi, taratele
contribuind in toate cazurile la mentinerea unui echilibru corect
al organismului.

Tarate amestecate cu prafuri din plante medicinale - se pun la 1


litru de apa 4-8 lingurite de praf de plante medicinale.. Se lasa
apoi timp de 8-12 ore, eventual de seara pana dimineata, si apoi
se strecoara prin tifon. Se adauga 2-3 lingurite de pulbere de
tarate si se consuma zilnic, cel putin 30 de zile, apoi se face o
pauza de 7 zile, dupa care se poate relua acest tratament. Cei
care nu au diabet zaharat, alergie sau obezitate pot sa adauge
miere si lamaie dupa gust, obtinand in acest fel un suc foarte
placut la gust si sanatos. Cateva sugestii: de exemplu, daca aveti

58
o dereglare glandulara - puneti 4 lingurite de praf de obligeana
(Acorus calamus); aveti o afectiune neurologica, cu nervi si
agitatie mare, puneti 4 lingurite de radacina de ciubotica-cucului
(Primula officinalis); anumite infectii: 4-8 lingurite de praf de
cimbru (Saturneja hortensis) sau flori de galbenele (Calendula
officinalis); afectiuni cardiace sau venoase - 4 lingurite de vasc
(Viscum album); lipsa poftei de mancare - 3-4 lingurite de praf de
tintaura (Centaurium umbellatum); afectiuni renale - 4 lingurite
de osul-iepurelui (Ononis spinosa); afectiuni pancreatice - 4
lingurite de seminte macinate de schinduf (Trigonela foenum
graecum); afectiuni ale ficatului - 4-8 lingurite de anghinare
(Cynara scolymus); anemie, slabiciune - 4-8 lingurite de fructe
macinate de catina (Tamarix ramosissima) sau coacaz negru
(Ribes nigrum) sau macese (Rosa canina); diabet sau afectiuni
digestive cu diaree - 4-8 lingurite de afine; cancer - 4-8 lingurite
de fructe de coacaz negru (Ribes nigrum) si 2 lingurite de coaja
de ulm (Ulmus campestre); obezitate - 4-8 lingurite de fructe de
soc (Sambucus nigra) etc. Metoda se aplica si cu alte plante
medicinale, in functie de afectiunea pe care o aveti.

Tarate cu ceaiuri medicinale - se prepara un ceai, in functie de


afectiunea pe care o tratati, conform indicatiilor prezente pe
pungile cu plante. Se face un litru de ceai, si dupa racire (nu
inainte) si strecurare se adauga 5-8 linguri de tarate de grau. Se
lasa apoi de seara pana dimineata, cand se poate strecura. Se
adauga suc de lamaie si miere, in cazul cand bolnavii nu au
alergie, obezitate sau diabet zaharat. Se consuma zilnic un litru
de ceai imbogatit cu apa de tarate, timp de 30 de zile, apoi se
face o pauza de 7 zile si cura se reia.

Apa de tarate si tincturi - in cazul cand aveti anumite afectiuni la


care se indica tratamente cu tincturi, ele pot fi amestecate cu
apa de tarate. Se adauga la un litru de apa de tarate strecurata,
4 lingurite de tinctura. Se agita bine inainte de a se administra.
In acest fel, tratamentul devine mult mai eficient, pentru ca se
adauga si substantele continute in taratele de grau.

Tarate cu lapte - se pun 5 linguri de tarate de grau la un litru de


lapte proaspat nefiert (nu pasteurizat) si se lasa de seara pana
dimineata. Se strecoara, se consuma pe tot parcursul unei zile,
fiind util in special in bolile grave (cancer etc.). In cazul in care va
aflati in convalescenta si va confruntati cu o slabiciune cauzata
de o boala grava, se pot adauga 2-3 galbenusuri batute spuma, 1
lingurita de drojdie de bere si miere dupa gust.

Cateva tratamente curente cu tarate de grau

59
Constipatie cronica - se pun la 1 litru de apa 5-8 linguri de tarate
de grau si 6-8 prune uscate si maruntite (fara samburi) sau 4
lingurite de stafide maruntite. Se lasa de seara pana dimineata,
cand se strecoara prin tifon. Se consuma lichidul in cursul zilei.
Este un tratament foarte simplu, eficient si care se poate lua,
fara efecte secundare, perioade lungi de timp. Cei care nu au
alergie, diabet sau obezitate pot adauga si 2-3 linguri de miere
de albine.

Diaree - intr-un litru de apa se pun la macerat 5 linguri de tarate


si 4 linguri de afine uscate (fructe maruntite). Se consuma zilnic.
Un mic secret: daca se adauga doua linguri de miere, este un
foarte bun laxativ, dar daca cantitatea este mai mare - 3-4 linguri
pe zi - mierea devine utila contra diareei. In plus, mierea ajuta la
foarte multe alte afectiuni, inclusiv in afectiunile intestinale care
au nevoie de antibiotice, distrugand o serie de germeni patogeni.

Prostata - apa de tarate facuta cu ceai de seminte de bostan


(Curcubita pepo). Se iau 8 linguri de seminte si se maruntesc cu
coaja cu tot (neprajite si nesarate). Se pun intr-un litru de apa si
se fierb 15 minute. Se lasa sa se raceasca. Se scurge numai apa
de la suprafata, care contine ulei de bostan, si se pune deoparte
pana a doua zi. Restul de lichid se va turna nestrecurat peste 5
linguri de tarate de grau. Se lasa de seara pana dimineata, apoi
se strecoara. Se combina cu apa care contine uleiul. Se pot
adauga sucul de la doua lamai si, eventual, miere, daca nu aveti
diabet, obezitate sau nu sunteti alergici. Este un tratament
simplu, care se poate lua in completarea altor tratamente mult
mai costisitoare.

Laringita, faringita - apa de tarate cu miere, daca nu exista


contraindicatii. Rezolva foarte rapid aceasta afectiune.

Impotenta sexuala, frigiditate - la apa de tarate se adauga suc de


telina, in cazul impotentei (50 ml la litru), sau 50 ml suc de
patrunjel, pentru frigiditate.

Cancer de colon - se pun 5 linguri de tarate de grau la un litru de


apa (sau ceai din plante antitumorale), se lasa pentru 8-12 ore
(de seara pana dimineata), cand se strecoara si se consuma
indulcit cu miere (daca nu exista contraindicatii). Acest lichid se
foloseste zilnic si la clisme.

Taratele tuturor cerealelor sunt veritabile medicamente

60
Boli de piele cronice (inclusiv cancer) - se fac bai cu tarate: 500 g
tarate se pun in cada, intr-un saculet, peste care se toarna apa
fierbinte. Apoi se completeaza cu apa rece, pana se ajunge la
temperatura dorita (preferabil temperatura corpului) si se sta in
cada 20-30 de minute. Baile se fac zilnic. Intern, se consuma
tarate de grau cu plante medicinale specifice bolii, in una din
formele de mai sus. Are rol cicatrizant, emolient si este indicat si
in psoriazis sau ihtioza.

Clisme - 100 g de tarate se lasa intr-un litru de apa de seara


pana dimineata. Se strecoara si apoi se incalzeste la temperatura
corpului. Se fac clisme utile in cancerul de colon sau afectiuni
intestinale grave.

Dureri abdominale sau reumatice, dureri sciatice etc.. - se pun


tarate intr-un saculet de panza, se incalzesc si se aplica calde pe
locul dureros. Remediul e bun si la dismenoree sau fibroame
uterine. Taratele se pot incalzi cu apa calda sau cu ceaiuri calde,
cu care se umezeste saculetul inainte de aplicare. Se tine cat
timp este cald. Se pune apoi din nou apa calda (ceai) si se aplica
pe locul bolnav.
Efecte adverse sau contraindicatii legate de tratamentele cu
tarate nu se cunosc, cu toate ca se folosesc de sute de ani.
o 27 iulie 2010
o 9 comentarii
o evaluare: 10,0
Noscete Ipsum -Cunoaste-te pe tine insuti !

50 de lucruri neobisnuite pe care nu le stiai despre tine

Credeai ca te cunosti atat de bine incat secretele corpului tau,


pur si simplu, nu mai exista pentru tine? Ei bine, vei fi surprins sa
afli cat de putine lucruri cunosti, de fapt, despre propria ta
persoana. Citeste cele 50 de informatii de mai jos si verifica-ti
singur cunostintele generale. Vei afla, cu siguranta, ca trupul tau
este un univers despre care nici macar nu iti imaginai ca poate
exista.
Persoanele care fumeaza un pachet de tigari pe zi beau, practic,
o ceasca de tar pe an.
Oamenii sunt singurele animale capabile sa traseze o linie
dreapta.
ADN-ul unui om contine 80.000 de gene.
Asa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecarei
persoane este diferita fata de celelalte.
Un adult are mai putine oase in organism decat un copil. Ne

61
incepem viata cu 350 de oase dar, pentru ca anumite oase se
unesc in timpul cresterii, la maturitate mai avem doar 206.
Chiar daca nu este la fel de sensibil precum cel al unui caine,
nasul uman poate percepe pana la 50.000 de mirosuri diferite.
Acizii digestivi prezenti in stomacul uman sunt atat de puternici
incat pot dizolva zincul si coroda otelul. Din fericire pentru noi,
celulele din mucoasa gastrica a stomacului se innoiesc la maxim
3-4 zile, nelasand timp acizilor sa le dizolve.
Un plaman uman contine peste 300.000 de milioane de vase
capilare. Daca aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe o
distanta de 2400 de kilometri.
Testiculele unui barbat produc 10 milioane de spermatozoizi in
fiecare zi - suficent cat acesta sa poata repopula planeta in doar
sase luni.
Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de
marimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui
bloc de 9 tone - de patru ori mai mult decat poate suporta
betonul.
Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate
acoperi, in cazul unui adult, o suprafata de 1,9 metri patrati. De
asemenea, in timpul vietii unui om, acesta pierde pana la 18
kilograme de piele moarta.
Cand doarme, un om creste in medie cu 8 milimetri, pentru ca
dimineata sa revina la inaltimea initiala. Motivul este simplu...
forta gravitationala care actioneaza asupra cartilagiilor.
Un om consuma, in medie, 50 de tone de mancare si bea circa
50.000 de litri de lichide de-a lungul vietii.
Muschii unui ochi se misca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a
ne imagina ce inseamna acest lucru, ganditi-va ca echivalentul
unui asemenea efort pentru muschii picioarelor inseamna un
traseu de 80 de kilometri in fiecare zi.
In 30 de minute, corpul uman degaja suficienta caldura incat sa
poate fierbe 3,5 litri de apa.
O picatura de sange are nevoie de numai 30 de secunde pentru
a face un circuit complet al corpului uman.
Ochiul uman percepe doar 90% dintre informatiile pe care le
primeste.
Ovarele contin aproximativ jumatate de milion de ovule. Cu toate
acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da nastere unei
noi vieti.
Fiecare centimetru patrat de piele contine cel putin 32 de
milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt
inofensive.
Numai picioarele contin peste 500.000 de glande sudoripare,
glande care pot elimina pana la jumate de litru de transpiratie pe
zi.

62
Viteza cu care aerul este eliminat in timpul unui stranut este de
cel putin 160 de kilometri pe ora.
In timpul unei vieti, un om poate produce pana la 24.000 de litri
de saliva, suficient cat pentru a umple doua piscine olimpice.
Un om poate rezista pana la 40 de zile fara mancare, 6 zile fara
apa si 6 minute fara aer. De asemenea, el nu poate rezista, in
mod normal, fara sa doarma mai mult de 11 zile.
Capul unui copil cantareste cat un sfert din greutatea corpului
acestuia. La maturitate, capul reprezinta doar a opta parte din
greutatea trupului.
Unghiile de la degetele mainilor cresc, in medie, de sase ori mai
repede decat cele ale picioarelor.
Aproximativ 50.000 de celule din corpul tau au murit si au fost
inlocuite chiar in timp ce citesti acest articol. Scheletul tau este
unul nou la fiecare trei luni si ai o piele noua in fiecare luna.
Fiecare centimetru patrat din pielea ta contine 6 metri de vase
de sange, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de
glande sudoripare si 3 milioane de celule.
Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei.
Pentru a zambi nu ai nevoie decat de 17.
Din cele 206 oase ale corpului uman, mai mult de jumate din ele
se afla in maini si picioare.
Inima unui om bate de aproximativ 3 miliarde de ori in timpul
vietii acestuia.
Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. In cazul
unui om adult, ea are diametrul unui furtun de gradina. La polul
opus se afla capilarele. Acestea sunt atat de subtiri incat este
nevoie de 10 astfel de vase, puse unul langa altul, pentru a egala
grosimea unui fir de par.
Orice persoana pierde, in medie, 100 de fire de par pe zi si peste
10 miliarde de particule de piele moarta.
Ochiul uman este capabil sa distinga aproximativ 1 milion de
culori diferite si sa obtina mai multe informatii decat cel mai
performant telescop construit vreodata.
Atunci cand atingi un obiect, semnalul circula prin corp, prin
intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe ora.
Un om inspira si expira de circa 23.000 de ori pe zi.
Locul in care parul uman creste cel mai repede este barba. Daca
nu ar fi taiata periodic, o barba ar putea atinge pana la 10 metri
lungime.
In prima luna de viata, un copil invata atat de multe lucruri incat
sinapsele din creierul sau cresc de la 50 de trilioane la 1
quadrilion. Daca si corpul sau s-ar dezvolta cu aceeasi viteza,
copilul ar cantari 77 de kilograme dupa numai o luna de viata.
Stomacul unui adult poate cuprinde pana la 1,5 litri de hrana.
Unghiile si parul sunt alcatuite din aceeasi substanta... cheratina.

63
Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai
importante structuri ale corpului nostru. Datorita acestor degete,
un om isi poate pastra pozitia verticala si isi poate mentine
echilibrul.
Barbatii mai scunzi de 1,28 metri si femeile mai scunde de 1,18
centimetri sunt considerati pitici.
Fiecare om isi indoaie degetele de 25 de milioane de ori intr-o
viata.
Marimea inimii unui om este egala cea cea a propriului sau
pumn.
Creierul uman genereaza intr-o zi mai multe impulsuri eletrice
decat toate telefoanel mobile din lume la un loc.
In corpul fiecaruia dintre noi traiesc bacterii a caror greutate
insumata ar atinge cifra de 2 kilograme.
Plamanul drept retine, intotdeauna, mai mult aer decat cel din
partea stanga.
Numai in gura, un om are pana la 40.000 bacterii.
In momentul nasterii, creierul unui copil contine circa 14 miliarde
celule, numar care nu mai creste pana ala sfarsitul vietii. Dupa
varsta de 25 de ani, creierul uman incepe sa piarda pana la
100.00 de celule zilnic. Dupa varsta de 50 de ani creierul uman
isi reduce simtitor volumul.
Femeile clipesc de doua ori mai des decat o fac barbatii.
Cele mai mici celule din corpul unui barbat sunt spermatozoizii
o 27 iulie 2010
o 3 comentarii
o evaluare: 10,0
Rolul substantelor minerale in dieta zilnica !

Rolul substantelor minerale in dieta zilnica !


Modernizarea agriculturii si industriei alimentare pare sa aiba o
influenta negativa si asupra substantelor minerale, elemente
nutritive deseori neglijate. In mod paradoxal, in cadrul
alimentatiei moderne excesele grave se suprapun cu dificiente
nutritinoale serioase. Surplusul de calorii pare nedespartit de
carentele de vitamine. Aportul excesiv de sare, mai exact de clor
si de sodiu, nu exclude lipsurile in ce priveste alte substante
minerale. In cursul de fata vom vedea ce sunt substantele
minerale, de cate feluri sunt, vom face cunostinta cu cele mai
importante elemente minerale, cu rolul lor in organism si vom
afla cum putem sa asiguram necesarul de substante minerale
printr-o alimentatie adecvata.

Ce sunt substantele minerale?


Substantele minerale sunt substante nutritive care, asemenea

64
vitaminelor, nu furnizeaza energie, sunt indispensabile si nu pot
fi sintetizate de organism. Din acest motiv, unele dintre ele au si
fost denumite vitamine minerale. Spre deosebire de vitamine
care sunt substante organice cu o mare complexitate structurala,
mineralele sunt elemente chimice simple. Substantele minerale
reprezinta 6% din greutatea corporala si indeplinesc functii
extrem de diverse si de importante pentru organism.

Ce sunt macro- si microelementele?


De obicei, mineralele sunt clasificate in doua mari categorii, in
functie de cantitatea in care organismul are nevoie de ele.
Substantele minerale de care organismul are nevoie in cantitati
relativ mari (de la 1 g/zi pana la sute de g/zi) au fost numite
macroelemente. Din categoria aceasta fac parte: calciul, clorul,
fosforul, magneziul, potasiul si sodiul. Pe de alta parte exista si
minerale de care organismul are nevoie in cantitati extrem de
mici. Substantele minerale din aceasta categorie au fost numite
microelemente, sau oligoelemente. Din categoria
microelementelor fac parte: cuprul, cobaltul, cromul, fierul,
fluorul, iodul, manganul, molibdenul, seleniul, zincul.

Ce sunt mineralele esentiale?


Macroelementele si microelementele sunt absolut necesare
pentru buna desfasurare a functiilor fiziologice ale organismului
uman. Corpul nu se poate lipsi de ele si nici nu le poate sintetiza
din alte materii. Din acest motiv sunt considerate elemente
minerale esentiale. Pe de alta parte, exista si alte minerale
despre care cercetarile nu au putut inca stabili cu exactitate daca
sunt necesare sau nu. Unele dintre acestea este posibil sa ajunga
in organism doar ca rezultat al contaminarii nedorite din mediu si
din acest motiv poarta denumirea de elemente de contaminare.

In ce conditii pot mineralele sa aiba efecte toxice?


Oricare dintre elementele minerale, chiar si cele esentiale, pot
avea urmari negative asupra organismului daca nivelul lor in
sange sau in tesuturi creste peste limitele normale. In mod cu
totul deosebit insa, unele dintre substantele minerale
neesentiale, cum ar fi de exemplu plumbul si mercurul, se stie ca
pot duce la aparitia de fenomene toxice atunci cand se
acumuleaza in organism peste o anumita limita.

Sodiul si clorul
Sodiul, impreuna cu clorul si potasiul au rol in echilibrul hidro-
electrolitic, controland absorbtia, distributia, retinerea si
eliminarea apei in si din organism. Clorul este necesar pentru
secretia acidului clorhidric din sucul gastric, un factor decisiv in

65
digestie.
Necesarul de sodiu si clor este asigurat printr-un aport limitat de
sare si din alimente. Excesul de sare are legatura cu frecventa
bolii hipertensive si a atacului vascular cerebral din acest motiv,
conform standardelor O.M.S., aportul de sare nu trebuie sa
depaseasca 5 g/zi. Un aport optim de sodiu si clor se realizeaza
prin limitarea adaosului de sare la gatire, abtinerea de la
adaugarea sarii in alimente cu ocazia servirii mesei si prin
evitarea pe cat posibil a alimentelor produse pe cale industriala,
a conservelor, muraturilor si semipreparatele cu adaos insemnat
de sare. Pentru a da gust alimentelor se recomanda folosirea
adecvata a condimentelor si mirodeniilor.

Potasiul
Potasiul, impreuna cu clorul si sodiul au rol in echilibrul hidro-
electrolitic, controland absorbtia, distributia, retinerea si
eliminarea apei in si din organism. Potasiul intervine si in
desfasurarea normala a activitatii muschilor exercitand un rol
important in buna functionare a muschiului inimii, in sinteza
glicogenului si a proteinelor din muschi.
Necesarul de potasiu este estimat cu aproximatie la cca. 2 g/zi.
Potasiul este foarte bine reprezentat in alimentele de orgine
vegetala, in special in fructe. Cele mai bogate in potasiu sunt
citricele, fructele deshidratate, bananele, iar dintre legume,
cartoful, rosiile si leguminoasele. Prelucrarea industriala a
alimentelor duce la o pierdere a cantitatii de potasiu de aceea,
pentru un aport abundent de potasiu sunt preferabile alimentele
in stare cat mai naturala. Necesarul zilnic de potasiu este cu
usurinta asigurat prin consumarea portiilor de fructe si legume
prevazute in ghidul alimentar al piramidei alimentare.

Calciul
Calciul este elementul mineral cel mai bine reprezentat in
organism (pana la 1,5 kg la un adult normal). Cea mai mare
parte a calciului, 99%, se gaseste in oase si dinti, sub forma de
fostat de calciu. Impreuna cu fosforul, calciul confera oaselor
rigiditatea caracteristica. Un procent de 1% din totalul de calciu
se gaseste in tesuturile moi si in lichidele corpului avand rol
reglator esential in contractia muschilor, in transmiterea
impulsului prin nervi, in procesul de coagulare al sangelui, in
schimbul de lichide la nivelul membranelor celulare.
O.M.S. considera ca aportul minim recomandat pentru prevenirea
osteoporezei este de 400-500 mg/zi. Necesarul de calciu al
femeilor in timpul sarcinii si alaptarii este intre 1000-1200mg/zi.
Calciul este destul de raspandit in toate plantele. Printre
alimentele cu continut important de calciu se numara: laptele

66
(125), branza de vaci dietetica (250), telemeaua (500), cartofii
(523), ceapa verde (133), morcovii (242), caisele uscate (136),
smochinele (186), fasolea boabe (180), alunele (209). Nota:
cantitatile sunt exprimate in mg calciu/100 g produs comestibil.
Spanacul, desi bogat in calciu, nu reprezinta o sursa convenabila
deoarece continutul mare de oxalati ingreuneaza absorbtia
calciului.

Fosforul
Fosforul se gaseste in cantitate mare in organism. Aproape 90%
din cantitatea de fosfor din organism se gaseste in oase. Fosforul
formeaza impreuna cu calciul structura de rezistenta a
scheletului si dintilor. Necesarul zilnic este estimat la cca. 800
mg. Fosforul este foarte raspandit in alimente. Carenta
alimentara de fosfor este o raritate.

Magneziul
Magneziul este prezent in oase, dinti si este necesar pentru
activarea a mai mult de 300 de sisteme enzimatice din cadrul
metabolismului energetic si al diverselor substante. Deficienta de
magneziu se manifesta prin iritabilitate nervoasa, slabiciune
musculara, greturi, labilitate emotionala si in cazuri grave prin
convulsii si tulburari de constienta. Necesarul de magneziu este
de 200-300 mg/zi. Magneziul este un element component al
clorofilei din plantele verzi si deci se gaseste din abundenta in
salata, spanac, ceapa verde, praz, patrunjel, urzici si diverse
verdeturi. Cerealele integrale, legumele si nucile au si ele un
continut mare de magneziu.

Fierul
Din cantitate totala de 5 g de fier, aproximativ doua treimi se
gaseste in hemoglobina din globulele rosii ale sangelui si
aproape o treime se afla in ficat, splina si maduva osoasa. O
cantitate extrem de mica se afla in muschi si in enzimele
raspandite in toate celulele. Cel mai cunoscut rol al fierului este
cel indeplinit in hemoglobina unde participa la transportul
oxigenului si bioxidului de carbon intre plamani si celule.
Necesarul zilnic recomandat este de 10 mg la barbati si de 15
mg la femei. Deficienta de fier poate sa duca la aparitia anemiei
manifestata prin paloarea pielii, tendinta marcata la oboseala,
pierderea poftei de mancare, dureri de cap etc. Laptele si
produsele lactate nu sunt surse reprezentative in schimb
galbenusul de ou este foarte bogat in fier (7). Intre sursele
vegetale reprezentative de fier se numara: fasolea boabe (6,6),
lintea (7,6), perele deshidratate (5,4), caisele deshidratate (10),
fragutele (19), painea integrala (2). Cele mai importante surse de

67
fier pentru vegetarieni sunt leguminoasele si cerealele integrale.
Cresterea gradului de absorbtie al fierului din alimentele
vegetale este substantial ameliorata in prezenta vitaminei C fapt
pentru care se recomanda consumarea de alimente bogate in
vitamina C la fiecare masa. ,

Nota: cantitatile sunt exprimate in mg fier / 100 g produs


comestibil.

Iodul
Iodul este un element esential al hormonilor tiroidieni care
influenteaza decisiv dezvoltarea intelectuala si metabolismul
energetic. In cazul deficientei de iod poate sa apara gusa
tiroidiana. Necesarul de iod este estimat la 150 micrograme pe
zi. Continutul in iod al plantelor variaza in functie de sol. In
zonele cu sol sarac in iod, prevenirea gusei endemice se face
prin adaosul de iod la sarea de bucatarie.

Alte microelemente
- Fluorul este important pentru formarea smaltului dentar.
Asigurarea necesarului de fluor se face prin adaugarea lui la apa
din reteaua de apa potabila sau prin suplimente sub forma de
tablete.
- Zincul este o componenta a multor enzime precum si in
insulina. Necesarul de zinc este de 15 mg/zi la barbati si de 12
mg /zi la femei. Necesarul poate fi asigurat printr-un aport
adecvat de lapte, cereale integrale, leguminoase si nuci.
- Seleniul este necesar sintezei unor enzime si actioneaza ca un
factor antioxidant asemenea vitaminei E. Necesarul de seleniu
este de 55 micrograme la femei si de 70 micrograme la barbati.
Dintre sursele de seleniu vegetal mai bune sunt cerealele
integrale si paine integrala.
- Cuprul favorizeaza absorbtia fierului din intestin si in general
intervine la toate nivelurile in metabolismul fierului. Necesarul de
cupru este de 1,5-3mg/zi.
- Cobaltul este o componenta a vitaminei B12 si are rol in
formarea globulelor rosii.
- Cromul intervine in metabolizarea glucozei si activitatea
insulinei. Necesarul de crom este intre 50-200 micrograme/zi.
- Manganul conditioneaza functionarea multor enzime si este
necesar in formarea elementelor sangelui a tendoanelor si
oaselor. Necesarul de mangan este intre 2-5 mg/zi.
- Molibdenul intervine in activitatea nor enzime si in
metabolismul grasimilor. Necesarul de molibden este intre 75-
250 micrograme /zi.

68
Ce precautii trebuie sa ne luam in cazul administrarii de
suplimenti minerali?
O alimentatie variata, adecvata din punct de vedere cantitativ si
calitativ asigura aportul necesar de substante minerale. In cazul
unor eventuale carente minerale, acestea este de preferat sa fie
corectate printr-un regim alimentar corespunzator. Avand in
vedere ca la multe dintre microelemente pragul de toxicitate
este doar de cateva ori mai mare decat aportul normal,
nutritionistii avertizeaza ca administrarea de substantelor
minerale sub forma de suplimenti este insotita de riscul depasirii
limitelor de toxicitate. Din acest motiv, suplimentarea
substantelor minerale se va face numai dupa o evaluare
riguroasa si cu respectarea dozajelor celor mai prudente.
o 27 iulie 2010
o 0 comentarii
o evaluare: 10,0
Tratamente naturale pt diferite patologii !

Accident vascular: (reeta mnstireasc), rdcin spnz de


mrimea palmei, se toac, se pun 2 litri de ap cldu, se las
la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra, se
filtreaz. Se nmoaie un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se
acoper cu un fes timp de 1 ora, apoi se usuc prul la aer.
Tratamentul se face o dat pe zi timp de 7 zile.

Afte i abcese; frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se


fierb i se face gargar pentru a cicatriza.

Artrit temporo-mandibular; amestec de ceaiuri de coada


calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet, reflexoterapie,
acupunctur

Arteroscleroz, fragilitate vascular; pulbere de ctin 1 linguri


de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i integritii
vasculare. Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului
format din, 1 linguri pulbere de ctin, una de polen i una de
miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni. S-au recuperat destul de
repede i pacienii cu accidente vasculare.(vezi, medicamente)
Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de
siliciu scade din organism, determinnd rigidizarea si scleroza
vaselor de snge, planta conine cea mai mare cantitate de
siliciu solubil, n cure de 2 3 luni.

Astenia, oboseala; tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n


puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect nviortor puternic, stimulnd
circulaia cerebral, favoriznd activitatea intelectual. Se va

69
folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele
naturiste.
Macerat de isop, (1 linguri plant ntr-un pahar de ap, la
tremperatura camerei, se macereaz de seara pn dimineaa)
litru ndulcit cu miere. Tratamentul dureaz 21 zile. Cu aciune
tonica asupra psihicului, favorizeaz concentrarea i alung
gndurile negre.
Ulei de somon (omega 3), reduce nivelul colesterolului, fluidific
sngele, regleaz tensiunea, ajut inima s funcioneze normal.
Ceai de suntoare i tei ndulcit cu miere, ajut pentru un somn
linitit.

Blefarit, conjuctivit; se pun pe ochi comprese cu suc din frunze


de ptrunjel, se in 20 30 min.. Tratamentul se face 7 zile.

Cderea prului; 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1


ou, 1 cpn usturoi pisat, se amestec, se face prul crri i
se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal cu ampon.
Tratamentul se face o data pe sptmn.
Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru
de oet, se macereaz 10 zile la temperatura camerei), se
maseaz la rdcina prului.
Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile,
se maseaz capul uor, zilnic timp de o lun
Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud
se adaug 1 parte de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las
timp de 1 or, apoi se spal capul cu ap cldu. Dac prul
este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de msline.
Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului
i contribuie la scderea colesterolului. 1 pahar de suc de
castravei cu 1 lingur de miere se ia pe stomacul gol dimineaa
i seara nainte de culcare.
ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap
fierbinte, se infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri
de miere, prul se umezete cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40
min. se limpezete cu ap cldu, se repet la 10 zile.
200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de
ricin, 200 g. usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri
sare de mare. Se pun la macerat, timp de 2 sptmni.
Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se frecioneaz prul la
rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de
brusture sau urzic.

Cataract; 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de


sus apoi se clipete, ustur puin.
Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu,

70
vitamine A i C, care au efect antioxidant. Se folosete sub form
de suc, sau salata crud cu zeam de lmie.

Cearcne, vase de snge sparte pe fa; alimentaie greit sau


o afeciune hepatic. nceputul de varice, evideniaz lipsa de
elasticitate a vaselor. Diet fr colorani, arome, conservani,
carne de porc, tutun, alcool i cafea. Se ia echinaceea, anghinare
i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete, care regleaz
secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele
sau ulei de msline.

Cancer de limb; (vezi cancer esofagian)


Sau pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete
apetitul, stimuleaz puterea de aprare a organismului. ( vezi,
medicamente..)

Candidoz lingual; se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g.


glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2 fiole vitamina 12, de 3 - 4
ori/zi. i gargar de 3 ori/zi, cu o soluie din 1 linguri de
bicarbonat de sodiu, ntr-un pahar de ap, pentru schimbarea ph-
ului.
Ceai de muguri de plop, splturi bucale, tamponarea limbii cu
soluie de propolis sau se sug tablete Proposept.

Conjunctivit; se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de


trandafir, timp de or. Este i un excelent tratament cosmetic,
pentru combaterea cearcnelor i a ridurilor.

Degenerescen macular; Carotenoid complex 100% naturist,


crete imunitatea organismului, se ia la 10 min. dup mesele
principale. Are rezultate bune i pentru cataract, glaucom.

Depresia, anxietatea, stresul; tratament cu lavand tinctur (ntr-


un borcan se pune plant, se completeaz cu alcool de 70, se
las la macerat 14 zile, agitnd din cnd n cnd borcanul) 1
linguri la pahar de ap de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, timp
de 3 luni.
Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd
buna dispoziie i alungnd gndurile rele , efectul ei este egal cu
antidepresivele de sintez. Mod de folosire 1 linguri de plant
la 1 can de ap clocotit, de 3 ori/zi.
Ginsengul amelioreaz strile de oboseal i de stres, urmnd o
cur de 6 - 8 sptmni. Planta conine vitamina B1, B2 i
estrogen producnd o stare de calm.
Valeriana conine substane active extrase din rdcin, care
linitesc nervii i relaxeaz. Efectul calmant i somnifer vine din

71
uleiurile eterice. Se gsete sub form de tinctur, ceai, drajeuri.
Medicamente cu csubstane active 100% naturale, Rhodiolin
(Rhodiola Roseea) i Noni lichid (morinda citrifolia), se va vindeca
sistemul nervos i inunitar, Strong Bones 2 capsule/zi cu 30 min.
nainte de mas.
Macerat rece din petale de trandafir, de 3 ori/zi, cte o can,
timp de o lun.

Durere de cap, lovituri, vase sparte, cheaguri: miere si tmie


pisat n pari egale se unge capul desprind prul n crri. Se
las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu.
Cura cu lavand ulei (se obine numai industrial, se gsete n
magazinele naturiste), 1- 2 pic, cu puin miere. Ca tratament
ndelungat se recomand pulberea de lavand (vezi ficat,
dischinezie biliar), 1 linguri de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol
Uleiul de lavanda obinut prin macerare n ulei de msline, (nu
este toxic), se folosete l a masarea tmplei, frunii i gtului,
ndeprteaz cu uurin durerea de cap.
Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi combate durerea de
cap, astenia i stresul.

Dureri de cap, febr; tinctur muguri de plop negru, 50 pic. de 3


ori/zi

Dureri de dini; pe dintele dureros, se pune un tampon de vat


mbibat cu suc de ceap.

Epilepsie; cure succesive de 40 zile, cu 10 - 20 zile pauz, se ia


pe nemncate 1 linguri de pulbere de brnca ursului de 3 - 4
ori/zi, cu ceai de suntoare sau busuioc. Supra dozat d reacii
alergice, vasodilataie periferic i hipotensiune.
Este o boal n care bolnavul respect cu strictee indicaiile
medicului, poate duce o via normal, iar crizele pot fi nlturate
de multe ori pentru toat viaa.
Alcoolul, agraveaz frecvena i intensitatea crizelor. Efortul fizic
i psihic prea mari sunt contraindicate. Se respect timpul
necesar de odihn i somn. Tratamentul prescris se ia toat viaa
n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea brusc, poate
declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul
arahnoidian, poate nltura pentru mult timp crizele. Deci
bolnavii de epilepsie nu sunt invalizi, dac se trateaz corect i
duc o via cumptat, boala se ine n fru
Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se
scoate cu o sering 5 ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75
ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie, se pun la fiert, amestec
bine, se dau n cteva clocote.

72
Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de
mas.
Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/.zi
Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt

Exoftalmie; eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i


fitoterapie. Se face un amestec din semine de armurariu, limba
mielului, albstrele, silur, rdcin de ppdie, i coada
oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se
ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb
timp de 15 min. apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol
de antiinflamatoare, acionnd asupra ochilor i regleaz glanda
suprarenal ( care produce cortizonul). Local se pot pune
comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur,
albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun
ntr-o sit i se las cteva min. la jetul de ap).

Fr miros i gust; se renun la Bixtonim i Rinofug. Se face un


amestec n pri

Fotofobia; simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la


ceaf, la baza craniului i punctele de la mini i picioare pe
meridianul intestinului gros, plmn i ficat.

Gripa, guturai; tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10


- 12 zile - macerat, 50 - 100 pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se
depreciaz, se iau pe pine sau zahr.
Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se
toac prin maina de tocat mpreun cu coaja, se amestec cu
100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de miere, se folosete n
cantiti mari n timpul epidemiilor de grip.
Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi,
medicamente) se iau preventiv 5 - 6 lingurie/zi, pe stomacul
gol, timp de minimum 3 sptmni.
n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12
lingurie/zi, pentru a ajuta organismul s se apere.
Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In
acelai timp se unge cu ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa,
prile exterioare ale nasului. Uleiul de ment de poate amesteca
i cu camfor.

Gingiile; retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau


10 tablete de aspirin, se piseaz bine, se onine un praf foarte
fin, se amestec cu o linguri de bicarbonat de sodiu i una de

73
sare de buctrie. Cu acest praf, aplicat pe periua dini, se fac
splturi de 2 3 ori/zi. Se sug de 2 3 ori/zi tablete de
Proposept cu propolis, sau se fac splturi dentare cu tinctur de
propolis

Hipoacuzie; deficienele auzului i ale urechii, in de o tulburare a


energiei rinichilor cu care te nati deficitar. Tratament cu
reflexoterapie i acupunctur

Infecie cu stafilococ la ochi; comprese cu vin natural de cas

Insomnia; capsule cu o planta Rhodiola rosea, trandafir slbatic


din Siberia, mai combat nervozitatea de peste zi, depresia,
Amestec din plante uscate, talpa gtei, flori de pducel,
rdcin de valerian, n cantiti egale. Peste 1 lingur de
amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1 or, se bea
cldu cte 50 ml. de 4 ori/zi nainte de mesele principale i
nainte de somn
Cura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), 1 linguri de 3
ori/zi.

Inflamaii ale cavitii bucale; 1 lingur de frunze mrunite de


salvie, cu 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 35 min. apoi de
face gargar

Insomnia; melatonina este un hormon din corpul uman, secretat


n momentul cnd se ntunec, pregtind organismul pentru
odihn. Cnd se deregleaz metabolismul ncep tulburarile de
somn, se recomand bio-melatonina ctre restabilete echilibrul,
inducnd astfel un somn profund i odihnitor. Este i un
antioxidant protejnd celula mpotriva radicalilor liberi

Keratit; picturi pe baz de aloe stabilizat, de 2 - 3 ori/zi dup


cteva aplicri nltur senzaiile neplcute (nepturi, fotofobia,
ochi uscai
Pentru alte afeciuni ale ochiului.(blefarit, conjunctivit de
natur alergic, bacterian, virotic, micotic, cataract,
glaucom, ochi obosii) se pot folosi produse naturiste
PLANTAVOREL, Piatra - Neam - Myrtela - fructe de afin -
circulaia la nivelul retinei
- Cevisol - fructe ctin -
- Rozavit - fructe mcee - tonic general
- Silur - iarb de ochi - boli infecioase,
- Dumasen - unguent extern antiinflamator
FLAVISAN, Lugoj - Vedevital - unguent , spal i fortific ochii
- Salvamin - unguent, circulaia pleoapelor

74
- Tonic FVS 1 - efect revitalizant, intern stimuleaz metabolismul,
extern, comprese relaxeaz ochii i activeaz
circulaia

Lichen plan oral; Dr. Tovaru, Facultatea de Stomatologie


Bucureti, cabinet particular Str. M Emineacu nr.29. Buc. mari i
joi.

Limba; tietor sub limb Stelian Fulga, Sos. Mihai Bravu 227,
corp 1B, ap. 2 , la curte, tel. 2550291.

Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se


pun ntr-un pahar cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare
durerea de cap i senzaia de cap greu.

Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2


linguri ap distilata si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se
maseaz capul, se las 2o de minute, apoi se spal cu ampon.
Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine

Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se


amestec i se maseaz in jurul urechii.

Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un


semn al slabei circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru
ameliorare se ia Ginkgo Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc
urmtoarele alimente pentru mbuntirea circulaiei, usturoi
(germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei iute, hrean,
cuioare, scorioar, urzici.
Eficient tratamentul cu ZEICAN, asigur organismului calciu,
alimenteaz sistemul nervos, sporete capacitatea intelectual,
frneaz mbtrnirea, conine lecitin.
SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual,
atenia.
MEGA B COMPLEX; efect anti-stres, mrete puterea de
concentrare, stimuleaz creterea i dezvoltarea organismului.
Sunt de la California Fitnes.
Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n
mare msur. Un medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i
opereze copilul i s-i dea 1 aspirin mprit n 4 astfel, la
ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45. La ora 20,
bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile.

Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim


alimentar ar putea duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul
de ciocolat, cacaval, citrice i cafea. Se reduce cantitativ oule,

75
laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe baz de zahr,
petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare
excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea,
ciupercile, nucile. Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe
rnd din diet. Dac nu se mai declaneaz nici o criz n
perioada de abstinen, produsul incriminat se introduce n diet,
pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei noi
crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se
recomand a fi consumate sub forma unor mese mici i
numeroase; cereale, pine prjit, unt sau margarin, biscuii,
ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz,
mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau
telemea, mere, ciree, produse apicole, care s nlocuiasc
zahrul. De asemenea sunt necesare suplimente nutritive bogate
n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu i zinc.

Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de


propolis, soluie alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este
cauzat de o disfuncie a rinichiului i a vezicii biliare. Se
consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie.
Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi,
elin, usturoi, ceap i ct mai puin carne.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii,
este o infecie n urechea medie provocat de rceal. grip,
scarlatin puroiul i scade auzul.
Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de
tinctur de propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi
seara. Se mai poate pune miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi
seara. Pentru a scpa de durere se introduce n ureche o frunz
proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur
inflamaia
O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie.

Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie


Bucureti.

Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol.


Bronhoron, (vezi infeciile respiratorii).
Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta,
durere de cap, mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu
este suficient. Splturile cu ap srat n nas, apoi se
badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se completeaz
tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic.
Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu
anestezie local, care const n strmtarea foselor nazale, fr a

76
modifica aspectul exterior al nasului.

Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie,


anticicatrizant. Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat,
3 linguri la o can de ap, de 3 4 ori/zi. Sau ceai de salvie, 2
lingurie la 100 ml. de ap. Suntoarea calmeaz durerile
dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor
grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face
direct cu degetul pe gingie, sau din exterior, prin obraji.
Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre.
Importante sunt vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente
mai ales n ceapa proaspt.

Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele,


urzic, frunze de nuc, de mesteacn, de soc i o tulpin nct
rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se fierbe, apoi vasul se
acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal prul
cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie
se cltete prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap.

Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1


linguri de oet, se aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de
3- 4 ore, pentru a forma un mediu de vapori, care vor sufoca
insectele. Tratamentul se aplica 7 - 10 zile la rnd.

Pistrui; se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap.


Peste o ceap tiat mrunt se toarn 100 ml. oet de mere, se
las la macerat, 2 - 3 zile, se fricioneaz pielea de 2 - 3
ori/sptmn.
Peste 2 - 3 castravei, tiai cubulee, se toarn 500 ml. lapte
crud, se macereaz 3 zile, apoi se aplic de 2 - 3 ori pe piele i
vor disprea pistruii.

Rinit alergic; timp de 10 zile din lun, se beau 2 cni de ceai


coada oricelului. A 2-a lun, 10 zile se beau 2 cni de ceai trei
frai ptrai. A 3-a lun se beau 10 zile 2 cni de ceai de urzic. A
4-a lun se bea timp de 10 zile cte 2 cni de ceai de soc.
Ordinea nu conteaz, toate ceaiurile sunt sub form de infuzie i
cu ele se fac i splturi nazale. Picturile de extract de muguri
de coacze negru.
Zilnic nainte i dup mese se face gargar cu ceai de salvie, cu
5 - 6 pic. de tinctur de propolis. Infuzia se prepar pentru
fiecare procedur. Cura dureaz cteva sptmni.

Scderea vederii; frunze uscate i fructe de corn, se pun n ap

77
clocotit, se las 2 min. la fiert, se acoper vasul i se las la
rcit. La 100 ml. ap 1 lingur de plante. Seara nainte de culcare
se picur n ochi cte 2 - 3 pic., apoi se pune un tifon steril umed
peste pleoape. Se aplic alternativ 3 seri da, 3 seri nu.
anxietatea i aritmia cardiac. Crete rezistena la stres i
imunitate, cura dureaz 3 luni.

Schizofrenia; macerat rece de isop (1 linguri plant ntr-un


pahar cu ap, la temperatura camerei, de seara pn dimineaa)
2 3 pahare/zi timp de 2 sptmni, cu una de pauz.
Tmduiete sau alin bolile sufletului, chemnd ajutorul
ngerilor i pe Dumnezeu.

Scleroza; sucul de la o lmie, 1/2 pahar de ap fierbinte, 1


linguri de miere, se bea acest amestec seara, nainte de
culcare.

Sinuzit; ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct


din frunze de eucalipt, ct mai mult ceai de cimbru, de mueel,
sau salcie.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.

Sprncene; lipsa lor se poate remedia cu ajutorul uleiului de ricin


(mna lui Isus), prin masarea locului de cteva ori /zi, pn apare
un pufuor.

Sindrom vestibular drept necompensat; se badijoneaz urechea


cu vat mbibat n unguent de ttneas, chiar introdus i n
conductul auditiv, pusaiile neplcute i durerea au disprut.

Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la


macerat de seara pn dimineaa, apoi se nclzete uor i se
bea pe stomacul gol, nghiitur cu nghiitur, cura se ncepe cu
3 ceti/zi, timp de 3 sptmni, apoi se beau 2 ceti/zi seara i
dimineaa timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 ceac/zi
toat viaa.

GT

Amigdalite, ganglioni inflamai: lichen de piatr cu rdcin de


brusture i echinaceea pulbere in pari egale 4 lingurie pe zi.
Gargar cu ap srat.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.

Amigdalita, bronita; tinctur muguri plop negru, 4 lingurie cu 4


lingurie miere, se amestec, se ia toata ziua cte 1 linguri/or.

78
Faringit; peste 1 litru de ap clocotit se pune o mn de fructe
de afin, se fierbe pn scade la jumtate, se cltete gura n caz
de stomatite sau se face gargar pentru faringite.
Policlinica Apimedica 2123772, trateaz cu propolis, acelai lucru
i pentru laringit.

Glosit cronic; decoct (fierbinte) din rdcin de ttneas bine


mrunit. Se pun 4 - 5 linguri, n 250 ml. ap, se fierb 15 - 20
min. Dup rcire se cltete gura de 3 - 4 ori/zi. Se ia propolis
brut se rupe ct un bob de piper i se nghite seara. Tinctur de
propolis 20 - 30% cte 40 pic. de 3 ori/zi, n 100 ml. ap. Se
maseaz sub brbie cu crem de Spirulin.

Hipertiroid; 1 litru de ap, se pune la fiert, n care se adaug 2


linguri de ovz boabe macinate cu coaje cu tot, se fierbe timp de
10 min., cu grije s nu dea n foc, apoi se adaug 2 linguri de
drgaic, se acoper vasul i se ia dup foc, se infuzeaz 20 30
min. Toat cantitatea se bea fracionat, n decursul unei zile,
dup mese. Seara se prepar o infuzie4 din talpa gtii i
suntoqre, cte o linguri din fiecare plant la 300 ml. ap, care
se bea cu 1 or nainte de culcare. Tratamentul durez 6
sptmni, urmat de o pauz de 2 sptmni. In funcie de
rezultatul analizelor, se poate repeta tratamentul de cteva ori.
Se va consuma ct mai mult usturoi. In acest timp vor apare
unele efecte benefice ca, stabilizarea tensiunii arterilae, reglarea
funciei rinichilor, eliminarea stresului i a insomniei, o stare
general bun, determinat de eliminarea roxinelor.

Hipotiroida; ovzul este un stimulent al tiroidei, fulgii de ovz vor


fi introdui pentru mult timp n alimentaie. Suplimentar se va
bea ceai din 7 linguri de boabe fierte or n 1 litru de ap, pe
parcursul unei zile. Ceaiul este recomandat i i strile de
astenie, surmenaj, somnolen, pietre la rinichi i impoten
n anumite cazuri se poate evita operaia, urmnd un tratament
naturist sub supraveghere medical. Urmtoarele plante au
efecte bune asupra tiroidei, roini, lichen de piatr, snziene,
talpa gtei, ciuboica cucului, coada oricelului, se amestec n
pri egale, se macin prin maina de cafea, se ia de 6 n 6 ore
cte 1 linguri de pulbere, care se ine sub limb timp de 15
min. apoi se nghite cu ap plat.

Laringit; tinctur de tmie 20 30 pic. (10 g de tmie,


dizolvare n 100 ml. Alcool de 90, timp de 7 zile), diluate n
puin ap. Se procur numai de la farmacii i magazine naturiste.

79
Atac dinii dizolvndu-i, nu se ine mult n gur.

Leac analgezic i antiinflamator; amestec din scoar de stejar,


flori de tei, n proporie de 2:1. Peste 2 linguri de amestec se pun
200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 15 min., se bea cte 100 ml.
de 2 ori/zi.

Hemiparez laringian; nghiitul n sec, pentru stimularea


muchilor paralizai. Se maseaz partea afectat, se poat aplica
suc de ghimpir, pe aceast zon.

Tiroid nodular; tratament alopat cu Eutyrox i Thyreoton,


urmat de tratament naturist sub ndrumarea D-nei Serac, tel
021/637.30.22 sau 0722/19.33.00.

Usturimi n gt, faringita; ceai de frunze de salcie. Gargar cu


ap srat.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.

TORACE; ESOFAG

Cancer esofagian; se face gargar cu mrul lupului, ttneas i


mueel (vezi reet clism cancer genital) 1-2/zi. Se face i
clism la 2 zile.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas, mrete
apetitul i stimuleaz rezistena organismului. (vezi,
medicamente..)

Esofagita acut i cronic; disfagie durere la nghiit,


regurgitaii, senzaii de arsur n capul pieptului. Cauzele pot fi:
Infecii, micoze, substane chimice, rece sau foarte cald.
Tratament cu bismut subnitric pulbere 1 vrf de linguri, de 3
ori/zi, cu 1 or naite de mas se beau 200 ml. ap, se ia
bismutul cu foarte puin ap se face o pauz de 1 or, apoi se
poate lua masa, ncepnd cu tre de gru, 8 10 lingurie
nmuiate n 200 ml. ap, luate la fiecare dintre cele 3 mese.
Metronidazol supozitoare 1/zi la 2 ore dup scaun, pe toat
durata bolii, ca supliment vitamine B2, E, A, B12, ct i minerale,
calciu, potasiu, magneziu, timp de cteva luni.

INIMA

Boli de inim asociate cu hipercolesterolemie; se scot din


alimentaie carnea, prjelile, untul i margarina, dulciurile, se
consum zilnic 100 g. semine de dovleac, neprelucrate termic,
care conin acizi grai polinesaturai, care au efect salvator

80
asupra elasticitii vaselor de snge.
Tinctur din petale de trandafir, zilnic cte 3 lingurie de 3 ori, n
cure de o lun cu pauz de 10 zile.

Cardiopatie ischiemin; se amestec pducel, talpa gtei,


mghiran i coada calului.
Se ia n fiecare zi 2 cei de usturoi, la nceout o , apoi unul
ntreg, pn se ajunge la 2

Dureri de inima; 10 fire de ptrunjel cu rdcin cu tot se spal si


se pun la fiert ntr-un litru de vin alb, timp de 3 minute, apoi se
adaug 100g de miere, se mai fierbe 4 minute. Se pune n sticle
care au fost cltite cu alcool, se ia 1-2 linguri cnd apar durerile.

Fibrilaia atrial paroxistic; este o aritmie la nivel atrial, dar cu o


puternic influen asupra inimii n sensul diminurii acesteia.
Instalarea acestei boli este cauzat de cardiopatie ischemic,
hipertensiune, febra, digestia defectuoas nsoit de balonare,
oboseal excesiv, insomnia, stresul, fumatul cafeaua.
Consecinele acestei boli sunt obosirea inimii, deteriorarea
valvelor, formarea cheagurilor de snge, n consecin crete
riscul infarctului miocardic i accident vascular cerebral.
Tratament ajuttor, greutate corporal optim, regim alimentar
desodat, fr grsimi animale, alcool, cafea i fumat. Se
recomand legume i fructe, diminuarea constipaiei i
balonarea, mese uoare i dese de 5 ori/zi, micare n aer liber,
exerciii zilnice se inspiraie i expiraie, eliminarea strilor
nervoase i tratament medicamentos de la dr. cardiolog.

Hipotensiunea, ischemia cardiac; fulgii de orz mresc pe cale


natural tensiunea fr riscul de a aprea hipertensiune,
tensiune oscilant sau palpitaii, totodat previne ischemia.

Hipertensiune; tinctur de brnca ursului 50 pic. (vezi frigiditate),


de 4 ori/zi nainte de mas. Planta se va administra cu maghiran,
care are rol compresor. n timpul curei nu se st la soare.
Supradozarea duce la reacii alergice, vasodilataie periferic,
hipotensiune
Dou lmi medii i 2 portocale se taie se cur de smburi, se
trec prin maina de tocat, pasta rezultat se amestec cu 2
linguri de miere, se tine ntr-un borcan la frigider, se iau 2 - 3
lingurie dimineaa, cu ceai sau nainte de mas. Pentru
curarea vaselor de snge i pentru meninerea tensiunii
arteriale n limite normale, pentru prevenirea stenocardiei, a
infarcturilor i atacurilor de cord.
Se consum 1,5 Kg. pere timp de 3 zile/sptmn, la 24 de ore,

81
se evit n aceast perioad mesele copioase i se renun la
carne.
Coada calului. coninutul ridicat de potasiu este un bun
hipotensor, vezi cap arterioscleroza.

Ischemie cardiac, Arteroscleroz, fragilitate vascular; se


consum semine de floarea soarelui, neprelucrate termic, care
conin substane cu efect de consolidare a elasticitii i
permeabilitii vaselor de snge.
Cura cu tinctur de lavand (vezi cap depresia), n bolile cardiace
acioneaz direct la nivelul sistemului nervos central, 1 linguri
de 3 - 4 ori/zi n pahar cu ap, pe stomacul gol.
O inim sntoas, cu pducel, care scade iritabilitatea
sistemului nervos central, tonific muchiul cardiac,
mbuntete circulaia coronarian, nltur tahicardia i
aritmia, scade tensiunea. kg. fructe coapte de pducel se
piseaz cu o lingur de lemn, se adaug 100 ml. de ap se
nclzete totul al 40 grade, se stoarce sucul, se ia 1 lingur de 3
ori/zi, nainte de mas.
Sau 1 lingur fructe de pducel uscate se pune ntr-un pahar cu
ap fierbinte, se infuzeaz 2 ore la ntuneric, se strecoar, se iau
1 - 2 linguri de 3 - 4 ori/zi, nainte de mas.
n tulburrile de ritm cardiac, infuzie de glbenele , 2 lingurie n
2 pahare de ap fiart, se infuzeaz 1 or, se bea cte pahar
de 4 ori/zi.
n cazul durerilor n zona inimii, al palpitaiilor i insomniei, se
folosete infuzia din frunze de roini, 15 g. ntr-un pahar de ap
fierbinte timp de 30 min., se iau 2 linguri de 5 - 6 ori/zi.
Infuzia din ment, 2 lingurie se pun in 1 pahar de ap fierbinte,
se infuzeaz 30 min., se cu nghiituri mici toat ziua.
Stenocardia i respiraia greoaie, 1 kg. miere, 10 lmi, 5
cpni de usturoi. Se amestec, sucul de lmie cu usturoiul
pisat i mierea, ntr-un borcan cu capac la loc rcoros, timp de 1
sptmn, se iau 4 lingurie/zi.

Palpitaii; (vezi insomnia).

PLMNI

Astm bronic; - suc de ridiche cu miere, 1 - 2 lingurie de 3 - 4


ori/zi.
Sau - 200g. hrean ras cu sucul a 2 lmi, 1/2 lingur de 2 ori/zi,
se ia stomacul gol sau cu 1/2 de or dup masa.
Sau - sucul de la 10 lmi amestecat cu 1Kg. miere i 10
cpni usturoi pisate, se las o sptmn in vas nchis. S4
lingurie/zi.

82
Amestec de miere, ctin, arnic i echinaceea, sub form de
tincturi, se iau 50 - 60 pic de 3 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 1
lun. Echinaceea este imuno-stimulator, elimin toxinele, n timp
ce arnica regleaz tensiunea arterial i mbuntete circulaia.
Ienuprul folosit sub form de tinctur, are proprieti balsamice
n astm.
Se poate controla uor cu ajutorul siropului Carob, 3 lingurie n 1
pahar de ap
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Vezi tuse convulsiv.
Se iau 25 de nuci mici verzi ca pentru dulcea, 1 kg. miere.
Nucile se dau ntr-un clocot, se scurg. Separat mierea se d n
clocot, apoi se pun nucile i se clocotesc 8 min., la foc mic. Se
rcete se pune n borcan, se ia dup fiecare mas, o lingur i
nu se mai mnnc nimic. Cura se tine o dat pe an. Inainte de
folosire, se amestec bine.
Isop pulbere linguri ras de 2 3 ori/zi, pe stomacul gol.
Tratamentul dureaz 2 sptmni, cu efect de decongestionare a
mucoasei, antiinfecios i amplific imunitatea.

Astm alergic; cur de 240 de ou de prepeli crude, luate pe


stomacul gol, cte 5 n fiecare diminea, timp de 2 ore nu se
mnnc nimic.

Astm cardiac; pducelul este foarte bun stabilizator al tensiunii i


excelent tonic pentru inim. Talpa gtii este un calmant al inimii
de 3 ori mai eficace dect valeriana. Se bea 3 4 ceaiuri din
fiecare n parte. Se exclude carnea, alcoolul, cafeaua, tutunul,
sarea.

Boli respiratorii, infecii; gripa: lichen piatra cu rdcin de


brusture si echinaceea pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi.
Frunzele de trifoi i de urzic , pe lng acestea se recomand
uleiul de msline, sucuri naturale, de morcovi i ceap
Ptrunjelul, verde mestecat d un miros plcut respiraiei,
acioneaz ca un dezinfectant asupra caqilor respiratorii medii i
superioare, pentru cei cu boli respiratorii cronice..

Bronhoron; tratament curativ i profilactic, medicament


homeopatic, adulii i copii peste 16 ani. Tratament profilactic; 5
granule 1 dat/zi 10 - 15 zile/.lun. Pentru copii ntre 2 - 5 ai 1
granule/zi; ntre 6 - 10 ani 3 granule/zi; ntre 11 - 15 ani 4
granule/zi. Tratamentul curativ 5 granule 1 dat/zi, pn la
vindecare. Granulele nu se ating cu mna, se numr n capacul
tubului, se pun pe limb i se sug, nu se bea nimic cel puin
or, se iau cu cel puin or nainte sau dup mas.

83
Bronita; 500g. ceap ras cu 400g. zahr, 50g. miere n 1 litru
de ap se fierbe pe foc mic timp de 3 ore, cu capac. Se consum
1 linguri de 4 - 6 ori/zi.
Fulgi de orz (vezi T.B.C.)
Cura de lavand ulei (farmacii naturiste), 2 pic. amestecate cu 1
lingur de miere, se ia cte puin din acest amestec, nu se
nghite direct, ci va aluneca uor pe gt pentru efectele
antiinfecioase i calmante. Pentru aduli 6 pic., 2 pic. pentru
copii
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Coada calului, se ia de 3 ori/zi pulbere pe stomacul gol, efect
antibacterian, reface esutul distrus de infecii, eficient cnd
boala s-a instalat i tinde la cronicizare.
Tinctur de smirn, (10 g. sirm n 100 ml. alcool de 90, timp de
7 zile), 1 linguri diluat n jumtate de pahar de ap, de 3
ori/zi. Este un antimicrobian puternic, scade febra, combate
strile de grea i durerile de cap. Un tratament dureaz 7 zile,
dar se poate prelungi pn la 2 sptmni. Se va folosi smirna
procurat din farmaciile i magazinele naturiste.

Emfizem pulmonar; compres cu coada calului ( 1 pumn de


plant se pune ntr-o sit deasupra unui vas cu ap clocotit.
Vaporii nfierbnt i umezesc planta, care se va pune pe o
bucat de pnz) pe toat regiunea plmnului, toat noaptea.
Amestec de ceaiuri, cimbru de cmp i ptlagin n pri egale,
se beau 3 - 4 ceti/zi.

Expectorante; amestec din plante uscate, nalb mare, frunze de


podbal, ovrf, n proporie de 2:1:1. Peste 1 lingur de amestec
se pun 400 ml. ap clocotit, se infuzeaz pn se rcete, se
bea cte 100 ml. 3 - 4 ori/zi.
Sau peste 1 linguri de ptlagin se toarn 200 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 1 or, se bea 1 lingur de 3 - 4 ori/zi.
Turi mare, o ceac de ceai de 3 ori/zi, amelioreaz emfizemul,
cordul mrit, dilatarea stomacului, a intestinelor, bolile renale i
vezicale, dac remediul este folosit un timp mai ndelungat.
Ceaiul nu se renclzete pentru c i pierde proprietile, se
prepar cte o can, pentru consum.

Inflamaii ale mucoasei respiratorii; peste 1 lingur flori uscate


de soc se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 30 min., se
bea cald, cte 50 ml. de 3 - 4 ori/zi, nainte de mas

Imunitate pe segmentul respirator; se consum 200 g. semine


de floarea soarelui pe zi. Uleiul din seminele neprelucrate termic

84
are efect imuno-stimulator foarte puternic.

Intoxicaia cu monoxid de carbon; Betaguard, un integrator


nutriional natural, creat pentru cei care lucreaz n medii toxice
sau pentru fumtorii nrii sau cei pasivi. Medicamentul nu se
gsete la noi.

Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfecl.


Se face o past din praf de pelin (plafar), fagure de miere, miere
poliflor, spirt din cereale de 87, se amestec ntr-un vas de
porelan cu o lingur de lemn, se pune pe un tifon, compresa se
pune pe spate unde este tumor, se prinde cu un pansament
elastic. Pe pat se pune o folie de plastic, ca s nu pteze.
Compresa se pune seara i se ia dimineaa, se umezete i se
folosete timp de 7 zile, dup care se prepar alt past. Pe zi se
mnnc 5 pere, 20 alune crude dimineaa i 20 alune crude
seara
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol nainte de
mas, mrete apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente).

Plmn uscat; din cauza fumatului, preparat care oprete


fumatul numit Mai, se poate procura de la tel. 021/668.51.36.

T.B.C., bronit, pleumonie: tratament Islanda


Lichen de piatra : pulbere o linguri pe stomacul gol de 3 ori pe
zi
Tinctur : ntr-un borcan 3 sferturi pulbere lichen piatra cu alcool
de 95 amestecat n pri egale cu ap se las la macerat 10 zile.
Se filtreaz , se pstreaz n sticl nchis la culoare i la
ntuneric : o lingur n jumtate pahar cu ap de 3 ori pe zi

T.B.C. se adun 3 pungi de nailon cu frunze de ptlagina bine


ndesate, se spal se taie coditele, se pun la fiert cu ap ct s le
acopere, cnd se nmoaie se amestec cu 2Kg de morcov ras,
cnd fierbe se mai adaug 2Kg de miere, se fierbe cteva
minute. Cnd se rcete se pune n borcane, se iau 3 lingurie pe
zi timp de 2 zile apoi se crete doza la 3 lingurie pe zi.
Fulgii de orz cu lapte fierbinte, miere i 1 vrf de cuit pudr de
ghimbir, hrnitor i stimulator imunitar, se consum dimineaa i
seara.
n fiecare zi se bea 1 Kg. bor proaspt fcut n cas din tre
de gru i mlai fr pine, conine vitamina C.
n fiecare diminea se nghite pe stomacul gol 4 - 5 bucele de
slnin proaspt, fr s mestecai.
350 g. ovz cu 350 g. tre de gru, se fierb n 2 litri de ap, se

85
ndulce4te cu miere, se bea de sete ca ap alternnd cu alte
ceaiuri.
Sucul de la 1 lmie se amestec cu 1 glbenu de ou proaspt,
dup fiecare mas ca desert, ajunge pentru toat ziua.
100 g. petale de trandafiri de dulcea i 150 g. miere, se iau 2
linguri /zi , se pstreaz la rece, se consum n maxim 2
sptmni.
Sau miere 800 g. cu 2 - 3 buci de hrean ras, se iau 3 lingurie/zi

Sau ptlagin cu cimbru n pri egale ceai. Cura de usturoi, 3


cei/zi. Cura de propolis 20 - 30 pic./zi cu 30 min. nainte de
mas pe o bucic de pine.
Tratamente pe baz de aloe vera.
Coada calului, vezi bronita.

Tumor; 1 kg. rdcin de hrean, se apal, se cur, se d pe


rztoarea cu guri mici, se amestec cu 1 kg. de miere i se
pune ntr-un borcan mare. Timp de 8 zile, se las la macerat, o
dat/zi se amestec. Apoi dimineaa pe stomacul gol se ia 1
linguri, se bea o ceac de ceai de suntoare, iar dup 1 or se
poate lua micul dejun. Se ia toat cantitatea de amestec.

Tuse convulsiv; 30g. flori sau frunze de gutui cu 1 litru de ap


clocotit se las la infuzat 15 min., se ia cte 100 ml. de 3 ori//zi,
dup mas.
O linguri de semine de anason cu 100 ml. ap clocotit, se
las la infuzat 10 min., se iau cte 100 ml. de 3 ori/zi.
Ceai din scaiul mgresc, 1 linguri la 250 ml. ap.

Traheit, angin; Bronhoron, vezi infeciile respiratorii.

Silicoza; boala se poate vindeca n 3 - 4 luni cu ajutorul unei


plante podbal, care ajut la eliminarea siliciului mineral acumulat
n alveolele pulmonare. La fumtori, plmnul devine foarte
sensibil dup eliminarea siliciului, deci atenie. Se face un
amestec din 20 g, flori de podbal, 30 g. frunze de podbal, 20 g.
frunze de ptlagin, 20 g. frunze de ment, 10 g. rdcin de
lemn dulce. Se face infuzie din 1 lingur din amestec la 1 can
de ap fiart, se beau 2 cni/zi cu de or nainte de mase. Se
recomand ca n timpul tratamentului s se consume de 3 ori/
sptmn cte 2 lingurie de hrean ras amestecat cu miere
poliflor n pri egale. E bine s se consume usturoi sub orice
form.

Viroz pulmonar; pentru a prerveni i a stimula sistemul


imunitar, primvara se face o cur de dezintoxicare cu Pure

86
Yucca, n luna septembrie. Dac situaia este mai grav, se
renun la cura de dezintoxicare i se ia timp de 3 luni Garlic with
parsley usturoi cu ptrunjel interzis n cazul de nefrit - .

SNI

Cancer ; sistem COD (TM ) Tea - ceai cod i diet

Cancer mamar; n fiecare diminea i dup fiecare mas se


cltete gura cu ap srat, 1 linguri de sare grunjoas la 1
litru de ap.
Ceai nendulcit 2 litri pe zi alternativ din urmtoarele plante;
ment, busuioc, chimen, nuci, levnic, anason, valerian, sunt
plante care nu fac cancer.
Dup fiecare mas se bea 1 - 2 lingurie de sirop de busuioc
preparat cu miere.
Seara 2 - 3 picturi de valerian sau 1 - 2 extraveral.
Zilnic miezul de la 10 - 15 nuci.
Splatul pe cap numai cu fiertur de frunz de nuci sau flori de
glbenele, vara proaspete iarna uscate. Pe sn comprese cu
frunze de nuc cldue sau se maseaz cu crem de glbenele.
Mnnc numai legume si fructe ,( fr carne, ou, lapte),
ptrunjel tocat, ulei presat la rece, pine graham 2 felii, gru
ncolit.
Tratamentul ine 60 de zile, nentrerupt, cu pauz de 15 zile dup
care se reia regimul vegetarian timp de 2 ani.
Sau mmligu tare care se ntinde n strat de 2 - 3 cm., pe o
pnz, apoi se presar tmie. Se aplic ct mai fierbinte pe
snul afectat, se acoper cu un fular i se ine pn se rcete .
Celulele canceroase se distrug la cldur i nu se mai nmulesc.
Tratamentul se face 10 zile de 2 ori/zi.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de
mas, mrete apetitul i sistemul imunitar. (vezi,
medicamente..)

Crpturi ale snilor; peste o mn de smburi de gutui se


toarn 150 ml. ap clocotit, se infuzeaz 25 - 30 min., se aplic
pe sni sub form de compres.

Displazie mamar; boal de origine endocrin, interveniile


chirurgicale sunt de prisos, nodulii pot aprea din nou. Se
amestec 1 linguri de oet de mere cu 1 linguri miere n 200
ml. ap, se bea cte 1 can de 3 ori/zi, cu 20 min. nainte de
mese.. Tratamentul va fi urmat pn se va consuma 1 litru oet
de mere, dac mai este nevoie se reia dup o pauz de 2
sptmni. Tratamentul se reia ori de cte ori apar simptomele

87
bolii.

Fibroadenom (benogn); comprese cu mrul lupului de 3 ori/zi


timp de 1 or. Apoi se aplic crem de glbenele i mrul lupului.
Tratamentul este valabil i pentru noduli sau rni greu
vindecabile

Inflamarea snului; infuzie de tmie (1 2 bobie de tmie de


pun ntr-un pahar cu ap clocotit, se las o or ), se aplic
comprese pe zona afectat, timp de 1- 2 ore/zi. Are efect
cicatrizant i antiinfecios, puternic antiinflamator. Se procura
numai de la farmacii i magazine naturiste.

Mastoz chistic; Centrul Medical Simptom Bucureti cartier


Crngai.

Scurgere glbuie din sni; aceste simptome sunt caracteristice


displaziilor mamare, ce reprezint frontiere ctre o transformare
malign. Intervenind chirurgical, exist posibilitatea unei
recidive.. Exist un program nutriional Phytodefence, realizat de
dr. Artur Furst, sunt capsule cu o gam variat de substane
antioxidante, detoxifiant i care cresc imunitatea.

Sni foarte mari; tratament intern, pentru reglarea


metabolismului i sistemului endocrin, cu rol de scdere a
stratului adipos,: creioar, frunze de zmeur, salvie, ppdie,
chimen (jumtate de cantitate fa de celelalte), amestecul se
rnete se administreaz o linguri de pulbere de 4 ori/zi, se in
15 min. sublingual, apoi se nghite cu ap.
Tratament extern; masaje cu tinctur din scoar de salcie i
coada racului diluate 1:1 cu ap n care se pun cteva picturi de
ulei de portocal (20 pic. la 50 ml. tinctur diluat). Se fac micri
circulare cu ambele mini pe prile laterale si pe sni.

ABDOMEN; STOMAC

Bolile digestive; mrarul verde are darul de a neferi de


indigestie, hipoaciditate sau balonare, este folositor i n colite
ntruct substanele aromate mpiedic dezvoltarea bacteriilor n
intestin. Se va consuma mncare condimentat cu mult mrar
sau salat de mrar, cu ulei de msline i suc de lmie, iar vara
se adaug i roii.

Bolile de stomac: se pot trata cu roturi de legume, pentru


lecuirea tractului gastro intestinal i n mod special al
stomacului. rotul de legume i fructe partea care rmne dup

88
stoarcerea legumelor.

Digestie dificil; din coji de par se face o infuzie, se poate bea


dup mese.

Durere stomac; Almagel i Antacid tablete, au reglat pH - ul


stomacului

Gastrita; - Gastrovit - hiperaciditate, ulcer gastric i duodenal


Calmyplant - hiperaciditate, ulcer Ulcoveg - idem
Prodigest plus - digestie normala, hiperaciditate, insuficien
pancreatica.
Sau, macerat de semine de in (vezi obezitate) se adaug 1
linguri pulbere din frunze de ment. Se consum 1 litru n loc
de ap.
Macerat de isop ( 1 linguri de plant ntr-un pahar cu ap, la
temperatura camerei, se la s de seara pn dimineaa), 2 3
pahare pe parcursul unei zile, nainte de mese i dup ele.

Hernie hiatal; produce un reflux de acid gastric n esofag pn


n cavitatea bucal. Condusul mainii i poziia n timpul ofatului
produce gaze toxice i crize dureroase. Cu 2 ore nainte de
culcare nu se mai mnnc niumic.

Hipo-aciditate; Cte o linguri de frunze de patlagin, mueel.


Semine de mrar, suntoare, ment, se amestec, se iau 2
linguri peste care se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 5
1o min. Se bea 100 ml. de 3 ori/zi.

Hiper-aciditate; coada calului, 1 linguri pe stomacul gol de 3 4


ori/zi, excelent antiacid cu proprieti cicatrizante, se face cur
ncepnd cu sfritul lunii februarie i pn la nceputul lunii mai.

Leac folosit de clugrii de la mnstirea Secu litru de ulei


de floarea soarelui, 250 g miere poliflor, 250 g uic de prune i
ceai concentrat de suntoare (1/2 g litru ap, se pun 2 pumni de
floare uscat, se fierbe pn scade la jumtate), se amestec
cele 4 componente i se obine 1 litru de emulsie. Timp de 2
sptmni se ine sticla la ntuneric i se agit zilnic, apoi se
administreaz de 3 ori/zi cte 50 ml., nainte de mase. Dup
terminarea tratamentului se face o pauz de 2 sptmni i se
poate relua dac mai este nevoie.
Cte o linguri de suntoaqre, mueel, ment, siminoc, din
amestec se ia o linguri peste care se toarn 200 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 10 min. Se bea cte 100 ml. dimineaa i
seara, cu 30 min. nainte de mas.

89
Indigestie sau anaciditate;rdcin de boz ct o unghie mic se
mestec pe stomacul gol cu un sfert de ceas nainte de mas.
Infuzie de smirn, (1 2 bobi de smirn, se pun ntr-un pahar
cu ap clocotit, se las o jumtate de or, se va topi i va pluti
la suprafa, va mprumuta din aroma ei i proprietile ei
terapeutice apei.), 2 3 linguri, cu un sfert de ora nainte de a
mnca i la cte va minute dup ce am mncat. Are efecte
puternice asupra digestiei, pe care o normalizeaz. Se va folosi
smirn procurat numai de la farmaciile i magazinele naturiste.

Sughit; ceai nendulcit din semine de mrar, 1 linguri la 250


ml. ap, se oprete i se bea cldu.
Sau tablete de clorur de potasiu, fiind n organism un deficit de
potasiu.

Ulcer gastroduodenal sau hiperaciditate; flori de salcm uscate


se macereaz 3 linguri ntr-un litru de ap jumtate de zi. Se bea
o can pe zi

Ulcer; cure de 3 sptmni n perioada de criz , toamna si


primvara, pulbere de muguri plop negru, 1 linguri de 3 ori/zi,
pe stomacul gol.
Ceai din scaiul mgresc, o linguri fiart n 250 ml. Ap
Coada calului, vezi hiperaciditatea.
Medicamentul Pepstat 380 healthy stomach formula, se gsete
pe internet i costa n jur de 20$ 90 pastile, care ajung pentru o
lun. Produsul este natural, dintr-o planta sud american, nu
are contraindicaii. Conine enzime care ajut digestia, tranzitul
intestinal, arsurile, hipo i hiperaciditatea.
Extract din muguri de smochini, de 3 ori/zi timp de 2 luni,
mpreun cu apilarnil 2 capsule /zi i ulei de ctin - 20 pic de 2
ori/zi, toate pe stomacul gol

FICAT - COLECIST

Ciroza; se consum zarzavaturi, legume, fructe, suc, ct mai


multe lmi, salate, ap plat. Tratament cu mrul lupului -
Nicolae Pop din Cluj, aloe vera (ntrirea imunitii, dezintoxicare,
diminuarea efectelor nocive ale citostaticelor si radioterapiei).
Pentru ascit, salat de bnui pentru a elimina apa. Ceai de
glbenele, anghinare, turi mare, urzic vie, ndulcit cu miere i
suc de ctina (vit.C, antioxidant).
Cura cu struguri (vezi obezitatea).
Pulbere de isop un vrf de cuit, sau macerat pahar ( 1
linguri de plant ntr-un pahar cu ap se las de seara pn

90
dimineaa) cu de or nainte de mas, inhib reflexul vomitiv,
red apetitul i induce o stare de bun dispoziie, fiind un ajutor
n bolile grave.5
Suc de ctin, proaspt pahar/zi, sau sirop de ctin, 1 lingur
de 3 ori/zi, nainte de mese.

Colangita sclerozant; afeciune cronic inflamatoare i fibroas


a cdilor biliare intrahepatice i extrahepatice. Se trateaz
alopat, iar n stadiu avansat duce la transplant hepatic.
Tratament naturist cu Aloe Vera.

Colecist lene; cu o lingur de lemn se amestec, 2 cecue


pentru cafea cu ulei de msline, 2 cecue cu miere, 2 cecue
de suc de lmie i coaja dat prin maina de tocat, se evit
folosirea vaselor de metal. Se amestec, se poate folosi imediat,
cte o lingur cu or nainte de mesele principale, restul se
pstreaz la frigider. Tratamentul se poate repeta pn la
folosirea cantitii de ulei de 600 ml.

Ficat gras (steatoz); ceai de anghinare, 2 - 3 cecue/zi, ceaiul


de rostopasc decongestioneaz ficatul, se beau 2 - 3 phrele
/zi - n cantiti mari este toxic. (Cabinet naturist str. Rabat nr. 9 ,
tel. 2302059 Buc.). Eliminarea produselor de origine animal,
pinea alb se nlocuiete cu integral, renunat la cafea, alcool,
igri, se poate mnca mmlig.

Hepatit cu virus C, varice esofagiene; Dr. CIUHRII


medicamentele HEPATITO-LIZ i
VARICO-LIZ. Regim alimentar, se renun la orice fel de grsimi,
Ceai de rostopasc 3 ori/zi, 10 zile i ceai de nprasnic 10 zile
nainte de mas cu 30 min.. Mult odihn.
Fulgii de orz, drenor hepatic i ajut la regenerarea celulelor
hepatice, preparai cu miere i fructe, ca afinele, ctina, merele,
gutuile.
Pulbere de rdcin de mcri, iarb de anghinare, semine de
armurariu i suntoare n pri egale, 1 linguri pulbere, pe
stomacul gol, de 4 ori/zi, timp de 3 luni. Din acest amestec nu
trebuie s lipseasc pulberea de mcri. n urma tratamentului,
revine pofta de mncare, pielea revine ncet la culoarea ei
normal, dup 4 luni analizele de snge tind s revin la normal.
Ptrunjelul se recomand bolnavilor de hepatit cu virus A, B, C,
s fac timp de 4 sptmni o cur de suc proaspt, cte 15
linguri/zi, luate pe stomacul gol, nainte de mas.

Leac pentru hepatit i colecist; amestec de plante uscate,


siminoc, ment, semine de coriandru, n proporie de 2:2:1. O

91
lingur de amestec cu 400 ml. ap clocotit, se infuzeaz 30
min., se bea 100 ml. de 3 ori/zi, cu 30 min. nainte de mas.

Nisip la colecist; (vezi nisip la rinichi)

Reglarea activitii biliare; 1 linguri de rdcin uscat de


ppdie cu 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz or, se bea 50
ml., de 3 - 4 ori/zi.
Cura cu struguri (vezi obezitatea) recomandat pentru dispepsie
i prevenirea litiazei
Cura cu lavand pulbere (se macin cu rnia electric, se pune
ntr-un borcan de sticl nchis la culoare i bine nchis, se
pstreaz la rcoare i la ntuneric), 1 linguri pe stomacul gol
de 4 ori/zi. Mrete secreia de bil i la eliminarea ei calmnd
durerile abdominale.

PANCREAS

Coji de mere, gutui, pere; uscate la cuptor, apoi pisate i


amestecate cu miere i puin propolis, un preparat natural
mpotriva durerilor de stomac i pancreas

Chisturi; se evit excesele alimentare , dup fiecare mas repaus


la pat, cu aplicaii calde in zona epigastrului. Funcia
pancreasului este stimulat de ceaiul de anason, se bea naintea
meselor, n 3 reprize. Dac nu sunt dureri se poate bea ap
mineral de Slnic Moldova, nclzit uor, nainte de mas.
Electroterapie. Pancreasul este un organ complementar splinei,
deci toate tratamentele se vor face la ora de activitate maxim a
acestul organ, ntre orele 9 11 (dimineaa).
Fitoterapie cu amestec de plante infuzabile ment, pducel,
siminoc, coada calului, suntoare, trei frai ptai, n pri egale,
5 g. Din amestec se pun n 3oo ml ap clocotit, selas 10 min.,
se strecoar i se beau zilnic 200 ml. de 3 ori/zi, nainte de mas.
Fitoterapia se folosete timp de 2 luni, de 2 ori/an, sau dac
situaia este mai grav tot timpul.
Alimentaia se face n funcie de zilele sptmnii luni lactate,
mari mncare gtit, dar nu gras,miercuri cruditi, joi atenie
la excese, vineri se mnnc ce v place, smbt mncai mai
puin, duminic putei ncera o mncare nou.

Pancreatit, insuficien pancreatic, diabet, chist:


Lichen de piatr cu afin, pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi pe
stomacul gol
Ceai de busuioc o linguri cu scorioar un vrf de cuit n 300
ml. ap ,seara nainte de culcare.

92
Sau ceai teci de fasole, suntoare, melis, fructe de mce,
ctin alb i coada oricelului, amestecate n pri egale, se bea
n loc de ap, cu 30 min. nainte de fiecare mas se bea ceai de
intaur.
Farmacia verde din Oradea

RINICHI

Carcinom tranziional pseudopapilar al vezicii; George Motorca,


Farmacia Verde, Oradea, cartier Nufrul 2, Str. Traian Goga nr. 17,
tel. 0259/225252, 467704, tratament cu ceaiuri circa 7 luni.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas pe
stomacul gol, mrete apetitul i sistemul imunitar.(vezi,
medicamente.)

Carcinom vezical; tratament naturist tibetan, prin administrarea


n primele 2 3 luni a ceaiului antilipemic, Holican i Cordiceps,
pentru a stopa creterea tumoral primar, precum i
diseminarea pe cale limfatica sau hematogen.

Cistita, infecii urinare; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 60


pic. cu 1 linguri de miere se iau de 4 - 5 ori/zi timp de 2 zile
Suc proaspt de mrar, 4 linguri de 3 4 ori/zi, n cure de 2
sptmni, stimulent pentru activitatea rinichilor, combate
calculoza, infeciile renale. Nu are reacii adverse, se poate
administra pe perioade lungi.

Colibaciloza; tinctur de ienupr 3 picturi de 3 ori pe zi nainte


de mas.
Caete cu albastru de metil 1/ sear.
Cldur - sticle cu ap cald pe burt.
Alimentaie; fr sare, zahr, vegetarian 80%, ceai coada
oricelului.
Iaurt un tampon n vagin seara la culcare sau se unge mucoasa
cu ulei de ctin
Cur cu bere, timp de 3 sptmni, 1 sticl de litru seara.
E. Coli triete n intestinul gros. Fr el nu s-ar putea face bolul
fecal. Din cauze multiple se dezvolt haotic i trece n aparatul
urinar producnd cistite. Trebuie pstrat un mediu alcalin, n
ceaiul de frunze de mesteacn se pune 1 vrf de cuit de
bicarbonat - 5 linguri de plant la 1 litru de ap, se bea ntr-o zi.
Se poate lua Uricol sau Urinex, dezinfectante intestinale. Se evit
produsele lactate, n afar de brnza de vaci, ca i urd. Se
evit dulciurile, trecnd pe miere, pete, carne de pui i vit. Se
consum fructe, legume sucuri, se poate mnca1 ou pe
sptmn. Se unge abdomenul cu bitter suedez sau cu crem

93
de ctin, seara nainte de culcare.
Tinctur de propolis 30% de 3 ori/zi cte 30 pic., nainte de mas
pe un cubule de pine.

Cistocel; slbirea musculaturii vezicii urinare, tinctur de


propolis, de 2 ori/zi dimineaa i seara, nainte de mas cte 40
pic., n ceai, ap cldu sau lapte, cura dureaz 6 - 8 sptmni.
Se poate lua n continuare, cte 30 pic, deoarece vindec multe
boli.

Colic renal; se pune la macerat o ceap mare curat i tiat


buci, ntr-o cantitate de alcool de 90 egal cu greutatea cepei..
Se acoper vasul i se pune ntr-un loc clduros, timp de 1
sptmn, agitndu-l n fiecare zi. Se strecoar, se pune n
sticle nchise la culoare, la rcoare i ntuneric.
Pentru eliminarea calculilor se iau 2 lingurie de tinctur 1 nainte
de masa de prnz i cealalt la culcare, pn la eliminarea
calculilor.

Disfuncii ale glandelor cortico suprarenale; se bea de pahar


de suc de elin, naintea meselor principale timp de 3 sptmni
cu una de pauz.

Infecii; dac dup tratamentul cu antibiotice urocultura este


steril, se ia n fiecare sear
Timp de un an 1 tb. de Nitrofurantoin.
- o cur de ulei de ienupr

Incontinen urinar; urmare a unei slbiri a musculaturii


sfincterului uretral se poate ncerca medicamentul DRIPTANE.
Bi la ezut cu coada calului, coada oricelului, traista ciobanului,
100 g. din acest amestec, se pun la macerat peste noapte, a 2 zi
se clocotesc i se combin cu apa de baie.
Frecionarea zonei vezicale urinare, cu tinctur din traista
ciobanului. La 2 ore se ia 1 lingur cu ceai de mtase de porumb.
Se beau zilnic 4 cni de ceai din coada calului, coada oricelului,
suntoare i creioar, amestecate. Gimnastic invizibil, ce
const n strngerea voluntar a muchilor sfincterului anal,
ritmic, pn la obosirea zonei, 1 dat/zi.
Urinatul n reprize, se d drumul la jet, apoi se oprete voluntar i
se ine ct se poate. Urmtoarele urinri se fac la fel. Aceste
contracii se fac timp de 3 luni. Sunt interzise tutunul, cafeaua,
alcoolul Insuficien renal; amestec de plante drgaic, splinu
de pdure i urzic moart galben, n pri egale, se beau 4
ceti/zi cu nghiituri mici. Efectul se vede dup 14 zile
Tinctur de brnca ursului (vezi frigiditate), diluat n pahar cu

94
ap, de 3 - 4 ori/.zi. Cura se face de 40 zile i are ca efect
stimularea circulaiei sanguine, a imunitii locale i restabilire a
funciei rinichiului.
Se recomand ceai din frunze i flori de suntoare, nu exist o
doz fix, se folosete n loc de ceai sau ap. Un pahar de ceai
nainte de culcare l protejeaz pe copil sau adult de incontinena
urinar nocturn n timpul somnului.
Foarte indicate sunt seminele de mrar, o linguri ntr-un pahar
cu ap fierbinte, se las la infuzat 2 3 ore, apoi se bea un pahar
pe zi. Aceast infuzie poate vindeca temporar incontinena.

Insuficien renal; se bea de pahar cu suc de elin naintea


meselor principale, tratamentul are o durat de 3 sptmni cu
una de pauz.
O bucat de praz mrunit se fierbe ntr-un litru de ap, se beau
2 3 cni /zi, nendulcit, timp de 2 3 luni, diuretic puternic,
antiedematos, hipotensor, reface valorile normale ale creatininei,
mbuntind filtrajul i reabsoria renal.
Tinctura de ceap i ienupr, de 3 4 ori /zi cte o linguri de
amestec, diluat n 100 ml. ap, timp de 3 sptmni, urmat de
o pauz de o sptmn, apoi se reia cura, vindec sindromul de
retenie azotic, elimin depozitele de uree, creatinin i acid
uric.

Nisip la rinichi; 4 linguri rase de fulgi de ovz, se fierb la foc mic


n 1 litru de ap 20 min.. Acest decoct se consum pe parcursul
unei zile timp de 14 zile.
Coada calului, 2 3 cni/zi decoct. Sau un ceai preparat din
coada calului, ienupr i flori de soc, combinate n proporii
egale, din care se beau 2 3 cni/zi/

Piatr la rinichi ; un litru de ap cu 250g rdcin de ptrunjel


curat i tocat , se fierbe pn scade la o can, se strecoar i
se mparte n 3 cecue, se bea pe stomacul gol una dimineaa,
la prnz si seara. In ziua respectiv nu se mnnc nimic. A doua
zi piatra se transform n nisip. Tratamentul dureaz o zi.
Ceai din scaiul mgresc, 1 linguri la 250 ml. ap.
Tinctur de tmie (vezi laringita), dimineaa, la orele 8 i la ora
11, se ia cte o linguri diluat ntr-un pahar de ap plat.
Tratamentul dureaz 2 3 sptmni i se repet de cte ori este
necesar. Se procura numai de la farmaciile i magazinele
naturiste. Atac dinii dizolvndu-i
o 25 iulie 2010
o 6 comentarii
o evaluare: 10,0
Organismul uman o copie fidela a naturii organice !

95
Stimati prieteni ! Ni se spune c Dumnezeu la nceput a separat
apa srat de apa de but, a fcut Pmntul, a plantat o grdin,
a fcut animalele si pestii... Totul nainte de a face omul. El a
fcut si a prevzut toate alimentele de care urma s avem
nevoie, nainte de a ne naste. Ele sunt mai bune si mai eficiente
cnd le mncm crude. E adevrat c e bine s nvm asta...
Dumnezeu ne-a lsat o pist,s stim care din alimente se
potrivesc unei anumite prti din corpul nostru !!! Farmacia lui
Dumnezeu este chiar uimitoare ! Un morcov n seciune pare un
ochi omenesc. Pupila, irisul i celelalte linii se vd la fel cu ale
ochiului omenesc... Da, tiina acuma ne arat,c morcovul n
mare msur optimizeaz fluxul de snge spre ochi, ajutndu-l la
funcionarea lui. Roia are patru cmrue i sunt roii. Inima are
4 cmrue i sunt roii. Toate investigaiile demonstreaz c
roiile sunt compuse din licopin i sunt de fapt, pure alimente
pentru inim i snge. Strugurii prini ntr-un ciorchine au forma
unei inimi. Fiecare boab de strugure pare a fi o celul sangvin
i toate investigaiile din ziua de azi demonstreaz c strugurii
sunt un puternic aliment vitalizant pentru inim i snge. O nuc
arat la fel cu un mic creier, o emisfer dreapt i una stng,
creierul superior i creierul inferior, inclusiv ncreiturile i pliurile
din nuc, sunt la fel cu circumvoluiunile creierului. Acuma tim
c nucile ajutla dezvoltarea a mai mult de 3 duzini de
neurotransmitori pentru funcionarea creierului. Fasolea, al
crei nume n englez este Kidney Beans (Kidney=rinichi,
Beans=fasole) de adevrat vindec i ajut la meninerea
funciilor rinichilor i chiar arat exact la fel cu rinichii omului.
elina, legumele rdcinoase, ruibarba i multe altele care au
form asemntoare cu oasele, aceste alimente aduc un aport
esenial n fortificarea oaselor. Oasele au 23% sodiu i aceste
alimente au 23% sodiu. Dac nu ai suficient sodiu n dieta ta,
corpul l extrage din oase, fcndu-le debile. Aceste alimente
ntresc i suplinesc nevoile scheletului nostru. Avocado, vinetele
i perele ajut la sntatea i funcionarea burii i cefei la femei,
ele arat la fel cu aceste organe. Investigaiile din ziua de azi ne
arat c, dac o femeie mnnc un avocado pe zi, hormonii ei
se balanseaz, elimin greutatea nedorit i previne cancerul
cervical. Dureaz exact 9 (nou) luni s creasc un avocado, de
la nflorire i pn la maturitatea fructului i are mai mult de
14.000 componente chimice de nutriie n fiecare din aceste
alimente (tiina modern a studiat i a numit doar 141 din
acestea). Mslinele ajut la buna funcionare i sntatea
ovarelor. Portocalele, mandarinele si alte fructe citrice, se
aseamn glandelor mamare ale femeilor, si ajut la sntatea si
fluxul miscrii limfatice n sni. Ceapa este foarte asemntoare
celulor corpului. Studiile relev c ceapa ajut la curtirea

96
deseurilor materiale din toate celulele corpului. Inclusiv ne
produce lacrimi care spal stratul epitelial al ochilor. Alt aliment
este usturoiul, care ajut i el la eliminarea deeurilor materiale
i radicalilor liberi din organism. Sa fiti sanatosi si impliniti pe
toate planurile vietii !
o 15 iulie 2010
o 3 comentarii
o evaluare: 10,0
Indicatii si contraindicatii ale tratamentelor
complementare

Ca fiecare medicament, si plantele medicinale au contraindicatii


si efecte secundare atunci cand nu se respecta doza (se
supradozeaza). Comparativ cu preparatele medicinale chimice,
plantele actioneaza mai fin, provoaca mai putine reactii adverse
si complicatii. Din aceasta cauza unii oameni considera ca
folosirea plantelor este complet inofensiva, indiferent de modul
lor de administrare.
Nu asa stau lucrurile in realitate. Ca si in cazul tratamentelor cu
pastile, si administrarea plantelor necesita respectarea stricta a
dozelor si termenilor. Depasirea lor provoaca deseori diferite
dereglari in functionarea echilibrata a organismului, si anume :
- Aloea provoaca in unele cazuri inflamatia intestinului gros,
afluxul de sange la organele bazinului mic, inhiba peristaltismul
intestinal. Cei cu afectiuni ale ficatului, rinichilor si vezicii biliare
vor folosi cu prudenta aceasta planta.
- Armurariul nu se foloseste in cazurile de: tromboflebita,
hipertensiune si coagulabilitatea sangelui crescuta.
- Barba - ursului (multi o cunosc drept coada calului) in caz de
supradozare apar dureri de rinichi, in zona de jos a spatelui.
Trebuie folosita cu moderatie de catre bolnavii cu hipertensiune,
cu boli de inima si de rinichi.
- Baile de namol (peloidoterapia, fangoterapia) imbunatatesc
metabolismul organismului in general, stimuland functionarea
glandelor endocrine. Nu se folosesc (chiar se interzic) in cazuri
de: afectiuni oncologice, mioame, tuberculoza activa, tiroidoza,
imediat dupa un infarct miocardic, in timpul sarcinii, in procesele
inflamatorii acute.
- Castanul, supradozat folosit sub forma de flori in ceai, in doze
mari provoaca crampe ale degetelor de la maini.
- Cimbrisorul in cantitati foarte mari duce la hiperfunctia glandei
tiroide. Este contraindicat femeilor insarcinate si in cazuri de
ulcer stomacal si duodenal, pielonefrita, hepatita,
aterioscleroza coronariana si cerebrala, fibrilatie auriculara
(atriala).

97
- Catina alba este contraindicata pentru bolnavii cu colecistita
acuta, pancreatita, diaree cronica. La barbati, catina alba poate
provoaca prostatita adenomatoasa, iar la femei mastopatie
datorita continutului de fitohormoni. In caz de astm bronsic si in
alte cazuri rare, beta-carotenul, care se afla in cantitati mari in
catina alba, poate provoca alergie.
- Coada soricelului poate provoca, in caz de supradozare,
ameteala, diaree, eruptii, tromboflebita.
- Echinacea nu se recomanda in cazuri de imbolnaviri progresive
(evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multipla,
colagenoza si in caz de sensibilitate ridicata fata de plante
compozite.
- Florile de tei supradozate, folosite in ceai dau complicatii la
inima daca se bea mai mult de o luna, de doua ori pe an. Pauza
intre doua cure trebuie sa fie nu mai mica de 6 luni.
- Hameiul, folosit in cantitati mari, duce la dureri de cap, dureri
de burta, greata, voma, dezvoltarea tumorilor, scaderea
potentei, iritarea mucoasei tractului digestiv.
- Iarba mare ridica tensiunea.
- Imortela, folosita in doze mari, ridica tensiunea arteriala,
provoaca fenomene de incetinire a functiilor ficatului.
- Inul, sub forma de seminte, provoaca diaree. Folosirea
indelungata (mai mult de trei saptamani) actioneaza negativ in
cazuri de colecistita si hepatita.
- Ginsengul nu se recomanda bolnavilor cu hipertensiune, cu
diferite infectii, hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri
de cap, de inima, dezvoltare sexuala prematura (mai ales la
fete). Supradozarea duce la scaderea potentei.
- Laptisorul de matca nu se foloseste in caz de boala Addison
(boala a glandei suprarenale).
- Laminaria (alge marine) - supradozata, folosita timp indelungat,
duce la osteoporoza.
- Macesul, atat de cunoscut, provoaca distrugerea smaltului
dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, daca e folosit
excesiv.
- Matasea de porumb in cantitati mari inhiba centrul nervos care
coordoneaza activitatea inimii, dar in doze mici il stimuleaza.
Supradozata provoaca de asemenea si tromboflebita.
- Melisa nu se foloseste in caz de hipotensiune.
- Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a
tuberculozei.
- Paducelul, in doze mari provoaca scaderea brusca a tensiunii
arteriale, dureri de cap, spasme intestinale si voma daca este
baut pe stomacul gol. Dupa folosirea ceaiului sau tincturilor cu
paducel se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici
intestinale.

98
- Patlagina si semintele ei, in caz de supradozare, cand sunt
folosite ca ceai sunt contraindicate bolnavilor de ulcer si gastrita
hiperacida. Daca aciditatea este scazuta, patlagina se foloseste
cu succes in tratarea acestor boli.
- Patrunjelul agraveaza durerile de cap iar sucul este
contraindicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza.
Consumarea lui duce la eliminari in exces de potasiu, care
trebuie recuperat consumand alimente bogate in acest element.
- Pelinul, in cantitati foarte mari provoaca spasme, halucinatii,
tulburari psihice.
- Pojarnita (sunatoarea) ridica tensiunea arteriala, provoaca
stenozarea (ingustarea) vaselor sanguine, fotodermita, scaderea
potentei daca o folositi un timp indelungat. Folosind pojarnita nu
aveti voie sa folositi inhalatori pentru astm bronsic, medicamente
pentru raceala si febra de fan. Cu pojarnita nu sunt compatibile
produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castravetii in otet,
iaurtul.
- Menta nu se recomanda pentru bolnavii cu hipotensiune,
aciditate scazuta a sucului gastric, hernie. Folosirea indelungata
a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, si ca
rezultat la incontinenta urinara. Uneori duce si la scaderea
potentei. Menta proaspata are toxicitate redusa si este indicat a
fi folosita in ceaiuri.
- Podbalul este interzis categoric celor cu afectiuni ale ficatului si
alcoolicilor. Provoaca dureri abdominale, greata, stari febrile,
icter.
- Pungulita de camp este contraindicata femeilor insarcinate.
- Rostopasca este o planta minune care a salvat multi oameni
bolnavi. Dar folosirea indelungata a plantei provoaca greata,
voma, inhibarea centrului respirator, paralizie spinala, crampe
musculare.
- Salvia nu se administreaza mai mult de 2 luni la rand deoarece
poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor insarcinate si
bolnavilor de nefrita le este contraindicata folosirea interna.
- Socul, boabele de soc, folosite in doze mari (peste 200 g pe zi),
duc la intoxicarea organismului asociata cu stari de voma, arsuri
la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. Este
contraindicat persoanelor cu diaree cronica si acuta, producand
iritatii ale colonului.
- Stejarul - coaja lui se foloseste in medicina populara pentru
tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosita timp indelungat
pentru gargara duce la scaderea simtului olfactiv. Folosit pentru
uzul intern in doze mari provoaca scaderea apetitului, voma,
colica renala.
- Stevia este contraindicata bolnavilor de tuberculoza. Uneori
provoaca uremie.

99
- Troscotul, in doze mari, intareste tonusul uterului, coagula-
bilitatea sangelui. Nu se recomanda pentru femeile insarcinate,
pentru bolnavii cu inflamatii acute ale rinichilor sau vezicii
urinare.
- Urzica, in cantitati mari, duce la marirea coagulabilitatii
sangelui. Nu se recomanda pentru bolnavii cu hipertensiune
arteriala, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. Se interzice in
caz de hemoragie uterina provocata de fibroame si mioame. La
varstnici poate agrava tromboflebita.
- Valeriana (odoleanul), folosita timp indelungat, duce la
inhibarea functiilor organelor interne, provoaca dureri de cap,
greata, schimbari in functionarea inimii, scaderea capacitatii de
munca.
- in caz de fibrom uterin este contraindicat medicamentul
Raunatin.
- Vetricea este contraindicata femeilor insarcinate si copiilor mici
deoarece ridica tensiunea daca e folosita in cantitati mari.
- Preparatele diuretice supradozate, consumate un timp
indelungat, pot provoca dereglarea ritmului cardiac si edem
cerebral. Nu este indicat a se bea leacurile care scad tensiunea si
cele pentru inima cu suc de grepfrut. Aceasta duce la intoxicarea
organismului si la alte urmari grave.
Folosirea plantelor medicinale in vindecarea copiilor cere o
atentie deosebita si cunostinte aprofundate de fitoterapie.
Trebuie consultat si medicul pediatru.
De pilda, adultii usor excitabili folosesc cu rezultate foarte bune
talpa gastei si valeriana(odolean). Pentru copiii cu aceeasi
problema in nici un caz nu se folosesc plantele mentionate mai
sus. Folosirea sistematica a plantei talpa gastei la copii poate
duce la oprirea cresterii si la caderea parului.
Ceaiul din flori de tei cu miere de albine, poate fi consumat de
copii de la 14 - 15 ani, daca nu sufera cu inima si nu au afectiuni
renale sau distonie vegetativa vasculara. La unii copii ceaiul
provoaca ridicarea brusca a tensiunii.
Am incercat sa arat ca tratamentul cu plante medicinale nu este
atat de inofensiv cum ar parea la prima vedere. Asta nu
inseamna ca trebuie sa disperati si sa renuntati la fitoterapie.
Natura este farmacia Domnului si nu putem sa nu apelam la
ajutorul ei. Pentru ca tratamentul cu plante sa va aduca numai
sanatate si bucurie trebuie sa indepliniti cu strictete indicatiile
medicului fitoterapeut, sa nu depasiti
dozele si termenele propuse in retete si sa faceti pauzele
necesare intre seriile de tratamente.
Uneori medicii spun: "este tarziu". Natura insa niciodata nu
spune "este tarziu"; ea are leacuri pentru orice stadiu al maladiei
si permanent ne intinde o mana de ajutor, propunandu-ne

100
diferite solutii.

PRODUSE ALIMENTARE

Nu numai plantele medicinale, ci si produsele care se folosesc in


alimentatia naturista - fructele si legumele - contin compusi care
pot avea un efect puternic asupra unui organism bolnav.
- Apa. Evitati prepararea ceaiurilor folosind apa de la robinet.
Amestecata cu clor - un element foarte activ si agresiv, a carui
folosire a fost interzisa in toate tarile civilizate - poate provoca
niste combinatii chimice nedorite.
- Apa fiarta nu se foloseste dupa mai mult de 24 de ore dupa ce a
fost pregatita, pentru ca devine nociva. Apa fiarta capata o
structura nedorita, este saraca in oxigen si absoarbe din aer
multi virusi, bacterii si microorganisme. Folosirea permanenta
poate provoca litiaza renala. Apa fiarta se consuma imediat dupa
fierbere, sub forma de ceai, supa, etc.
- Bauturile ambalate in cutii de aluminiu (bere, pepsi si altele)
contin un conservant care provoaca producerea hormonilor
feminini in organismul barbatesc. Barbatii care beau mai mult de
5 cutii pe zi risca sa se aleaga nu numai cu o "burta mare" ci si
cu impotenta si cu marirea sanilor.
- Berea este o bautura foarte apreciata si foarte consumata, in
special de barbati. Dar trebuie sa se stie ca, in timp ce ea se
evapora, elimina anumite substante care ajung in mucoasa
nazofaringiana si conduc la scaderea libidoului (apetitului
sexual).
- Bobul si fasoleaconsumate timp indelungat, conduc uneori la
aparitia durerilor de picioare si uneori la periostita dentara. De
asemenea, ceaiul din pastaile de fasole, recomandat mai ales
celor bolnavi de diabet zaharat, reduce intr-adevar nivelul
zaharului din sange cu 35%, dar daca se supradozeaza, tot cu
35% se inrautateste si vederea bolnavului.
- Bostanul si dovleceiicontin alcaloizi care provoaca inflamarea
amigdalelor, iar folosirea indelungata a semintelor poate provoca
uneori furunculoza. De asemenea, consumul de bostan este
contraindicat in gastritele cu aciditate scazuta, in ulcerul
stomacal, in formele acute de boli stomacale, si in formele grave
de diabet zaharat.
- Branza de vaci se va consuma in cantitati cat mai reduse de
catre cei cu afectiuni grave la rinichi.
- Cartofii consumati in cantitati mari nu se recomanda barbatilor
cu excitabilitate sexuala crescuta.
- Ceapa, in cantitati mari, duce la tahicardie si alte modificari in
functionarea sistemului cardiovascular. Este contraindicata celor
cu afectiuni ale ficatului, rinichilor, pancreasului, cu ulcer

101
stomacal si duodenal.
- Ciocolata este contraindicata persoanelor cu afectiuni hepatice.

- Compotul de caiseuscate sau proaspetenu e bun in cazul celor


cu afectiuni stomacale.
- Curmalele nu se recomanda bolnavilor care au afectiuni ale
sistemului digestiv.
- Alimentele de orice fel care au mucegait trebuie aruncate.
Mucegaiul produce toxine, inclusiv de natura cancerigena, care
nu se distrug prin nici un fel de fierbere.
- Drojdiile sunt necesare organismului uman pentru reglarea
metabolismului, pentru functionarea normala a sistemului nervos
si ca izvor de vitamine. Dar trebuie folosite cu atentie. Ele trebuie
inlaturate din meniul bolnavilor de hipertensiune, a celor cu
afectiuni ale tractului digestiv.
- Hreanul irita membrana mucoasa a tractului digestiv.
- Laptele, consumat rece, deregleaza digestia. Pentru a-si face
efectul benefic asupra organismului, el trebuie incalzit putin,
trebuie consumat pe nemancate, cu inghitituri mici, tinandu-l cat
mai mult timp in gura inainte de a-l inghiti.
- Lactatele, inclusiv smantana, sunt contraindicate celor cu
afectiuni hepatice.
- Margarina contine multe transizomere - acizi alifatici nesaturati
-care deregleaza functionarea fermentilor, schimband si structura
membranelor celulare. Ca rezultat, creste nivelul colesterolului in
sange, precum si riscul imbolnavirii de diabet si infarct miocardic.

- Mararul, folosit indelungat si in cantitati mari, ca si alte plante


din familia lui, scade apetitul sexual la barbati.
- Menta si mentolul consumate in exces, constituie un
impediment pentru femeile care vor sa ramana insarcinate.
- Morcovul poate fi o otrava pentru fumatori. Intrand in reactie cu
elementele cancerigene din fumul de tigara, betacarotenul
provoaca aparitia cancerului.
- Nucile, consumate in cantitati mari, provoaca constipatie,
spasme ale vaselor sanguine din creier si dureri de cap. Nu este
indicat sa se manance mai mult de 10 nuci pe zi (4 nuci pe zi
este doza optima). Folosirea interna a preparatelor din
nuci mareste cantitatea de protrombina din sange (factorul II de
coagulare a sangelui), motiv pentru care trebuie folosite
concomitent ceaiuri sau preparate din plante, care provoaca
fluiditate sanguina (subtierea sangelui): flori de boz, de castan,
de tei, radacini de dud sau de zmeura. De asemenea, nucile nu
se mananca pe stomacul gol daca aciditatea sucului gastric este
ridicata, sau in cazuri de inflamatie intestinala, doar dupa masa
fiind indicata consumarea lor.

102
- Painea graham este foarte buna pentru slabire, prevenirea
constipatiei si vitaminizarea organismului. Dar graul se stropeste
de cateva ori pe an cu substante chimice. Aproape toate toxinele
se regasesc in invelisul graului, care este prezent in graham.
- Pepenele galben nu se recomanda mamelor care alapteaza
(uneori la copii apare alergia), de asemenea, nu se recomanda
celor care sufera de diabet zaharat, duodenita, ulcer stomacal,
dizenterie, diaree.
- Produsele apicole, mai ales veninul de albina, nu se combina cu
alcoolul. Din aceste motive, cu cateva zile inainte de folosirea
veninului de la albina, se renunta la orice fel de alcool, inclusiv
berea.
- Rodiile - supradozate inrautatesc vederea, strica smaltul dentar,
irita membrana mucoasa a stomacului, provoaca in unele cazuri
vertij, crampe musculare, slabiciune.
- Rosiile nu se consuma atunci cand bolnavul foloseste preparate
(medicamente) sulfamidice. Se va reduce la minim consumarea
rosiilor in cazurile de: astm bronsic, menstre dureroase, boli
ginecologice, diateza urica, litiaza renala.
- Sorbitolul (inlocuitor al zaharului) poate provoca balonare sau
constipatie. Este contraindicat femeilor insarcinate.
- Scortisoara nu este indicata femeilor insarcinate, celor afectati
de epuizare nervoasa, precum si celor cu pielea foarte sensibila.
- Semintele de floarea soarelui consumate in exces pot provoca
leucoree.
- Smantana are multiple calitati, dar supradozata este
contraindicata in cazurile de ulcer stomacal sau intestinal,
gastrita hiperacida, obezitate.
- Strugurii si stafidele, consumate impreuna cu alte fructe si
legume in cantitati mari, sau dupa care se bea lapte sau apa
minerala, produc deranjamente ale functionarii stomacului.
- Sucul de sfecla rosie, consumat proaspat, ridica tensiunea
arteriala si poate provoca spasme ale vaselor sanguine. Se
recomanda ca sucul de sfecla sa fie consumat la doua ore dupa
ce a fost stors. Este de dorit sa fie amestecat si cu alte sucuri
(morcovi, mere, varza).
- Uleiurile volatile (eterice) sunt substante medicinale puternice
si se folosesc in medicina naturista de mai bine de 5000 de ani.
Unele dintre ele, folosite in aromoterapie sunt contraindicate
femeilor insarcinate, bolnavilor de alergie, spasm bronsic,
epilepsie, hipertensiune grava si celor care au suferit de atacuri
cardiace, infarcturi de miocard si accidente vasculare cerebrale.
- Usturoiul irita mucoasa tractului digestiv; consumat in exces,
inhiba centrul respirator si provoaca uneori diaree si voma.
- Vinetele acumuleaza o substanta otravitoare (toxica), solanina.
Pentru a le consuma fara grija, inainte de preparare, ele se tin

103
cateva minute in apa clocotita.
- Vitamina A, in doze mari, provoaca caderea parului, dar in doze
mici stimuleaza cresterea lui.
- Zaharul este contraindicat femeilor insarcinate, deoarece scade
nivelul calciului.

Dupa aparitia cartii lui Paul Bragg, "Foamea terapeutica


(Nestoterapie)", a capatat o raspandire tot mai mare moda
"rabdarii de foame", ca metoda de tratament. Adevarul este ca,
metoda poate fi folositoare, dar are si contraindicatii; nu se
foloseste categoric pana la varsta de 18 ani. Nu se foloseste, de
asemenea, de catre cei care sufera de tuberculoza acuta, ulcer
stomacal sau duodenal cu hemoragii, diabet zaharat, ciroza
hepatica, scleroza renala, tiroidoza pronuntata, diferite boli
psihice si ale sistemului nervos, precum si in cazul batranilor, a
persoanelor slabe si a celor care sufera de epuizare.
-Pentru copii sunt contraindicate categoric bauturile de tip "Cola"
si alte bauturi carbogazoase, mai ales cele care contin cofeina.
Daca un copil bea mai mult de 1,5 l din aceste bauturi, pe
saptamana, in organism apare o lipsa de calciu considerabila, ce
duce la dezvoltarea bolilor cardio-vasculare si scaderea
capacitatilor mentale. De asemenea, apar dereglari ale somnului,
si toata ziua copilul nu se simte bine. Creste, de asemenea,
starea lui de nervozitate ca si starea de stres. Mai mult decat
atat, cofeina actioneaza negativ asupra organelor interne, ceea
ce va conduce in viitor, la imbolnaviri mai serioase.
Ceaiul verde. Vreau sa va povestesc cateva cuvinte despre ceaiul
verde care, inca din antichitate, era folosit nu numai ca bautura
ci si ca un medicament cu proprietati deosebit de puternice.
Ceaiul verde previne cancerul, scade colesterolul in sange,
intareste peretii vaselor sanguine, scade nivelul zaharului in
sange, inlatura oboseala si stresul, incetineste procesele de
imbatranire. Ceaiul verde are foarte multe virtuti dar, totusi, nu
poate fi de folos tuturor. Este contraindicat celor cu predispozitie
la lipotimie, gastrita cu hiperaciditate, ulcer stomacal si
duodenita. Produce dureri in zona stomacului.
Daca mamele care alapteaza copii consuma mult ceai concentrat
(inclusiv cel negru) seara, o parte din cofeina trece in laptele
matern provocand insomnii copiilor.
La persoanele hipotensive care consuma cantitati mari de ceai
verde foarte concentrat, in prima faza tensiunea creste putin, se
amelioreaza starea fizica, dar peste cateva ore tensiunea scade
accentuat, apare senzatia de slabiciune, scade tonusul vaselor
sanguine. In cazul lor este mai indicata folosirea ceaiului negru
care creste tensiunea arteriala si mareste tonusul vaselor
capilare.

104
Folosirea ceaiului verde este indicata, dar in cantitati mici si in
concentratie slaba. Fiecare consumator de ceai (verde sau negru)
trebuie sa aiba simtul masurii si dozele proprii, care sa nu-i
afecteze starea sanatatii. Depasirea masurilor duce uneori la
insomnie, palpitatii si alte simptome nedorite.
-Aspirina. Cei care consuma zilnic aspirina trebuie sa stie ca ea
uneori are efecte in organism ca si alcoolul, ducand la
distrugerea ficatului. Se poate ajunge in timp si la scaderea
auzului. Consumul indelungat de aspirina duce la scaderea
imunitatii organismului, iar asociat cu antibiotice, favorizeaza
transformarea proceselor acute in procese cronice. Aspirina
poate fi inlocuita cu 4 rosii ecologice consumate in fiecare zi sau
ceai din coaja de salcie.
-Preparatele pe baza depropolis facute in casa nu trebuie fierte
sau incalzite la temperaturi peste 50 C; propolisul folosit la
prepararea lor nu trebuie pastrat in congelator, deoarece acesta
isi pierde proprietatile terapeutice.

Inteleptii anticii spuneau: "Daca te-ai imbolnavit, schimba-ti


modul de viata; daca nu ajuta, schimba-ti alimentatia. Daca nici
asta nu ajuta, incepe sa te tratezi." Intr-adevar, multe tratamente
cer neaparat schimbarea regimului alimentar, cand trebuie
excluse, sau doar reduse la minimum, unele alimente din meniul
zilnic.
Iata cateva exemple de alimente al caror consum trebuie exclus
sau redus din alimentatia zilnica:
- Afectiuni gastro-intestinale acute si inflamatorii: varza, ceapa,
usturoi, ridiche de toamna, fragi, curmale. Ardeiul gras se poate
consuma numai in cantitati mici;
- Ulcer stomacal - castraveti murati, ardei capia, ceapa, usturoi,
pepenele galben, morcov;
- Duodenita, gastrita - portocale, pepene verde, struguri, rodii,
grepfrut, suc de varza, lamaie, coarne, usturoi, ridiche de toamna
(neagra), pere, hrean, stevie;
- Colita si diaree - nuci, struguri, varza, hrean, pepene verde;
- Pancreatita, enterocolita - portocale, lamaie, ridichi timpurii si
de
toamna;
- Afectiunile sistemului cardiovascular cu edem- sare, struguri,
pepene verde, muraturi, stevie, ceapa si produse care provoaca
balonarea: soia, fasole, mazare, paine alba;
- Hipertonie vasculara - ginseng si alte plante energizante,
sunatoare, struguri, sare;
- Obezitate - piersici, nuci, struguri, banane, cartofi, usturoi,
prune uscate, orez, paste fainoase;
- Nefrita, afectiuni renale - zmeura sub orice forma, patrunjel,

105
spanac, struguri, hrean, stevie, ceapa, usturoi, ardei iute, ridiche
de toamna (neagra), muraturi, frunza de dafin, salvie si vetrice;
- Litiaza biliara - rosii, vinete, fasole;
- Boli ale aparatului locomotor - bob, fasole, spanac, stevie, piper

negru, mirodenii;
- Coagulabilitatea sangelui marita - porumb, coada soricelului si
urzica.

Meniul omului bolnav depinde nu numai de maladia lui. Trebuie


sa se ia in considerare si ce medicamente foloseste. De exemplu,
folosind preparate care sunt asemanatoare proteinelor (clofelina,
teofilina, tetraciclina, digitoxina), trebuie sa renuntati la produse
care contin proteine. Interactiunea moleculara dintre ele este
atat de puternica, incat medicamentele nu dau efectul de
vindecare scontat. Si invers, folosirea preparatelor hormonale
presupune consumarea a cat mai multor alimente care contin
proteine: branza de vaci, ficat, peste, carne slaba, etc.
-Mancarea grasa scade efectul medicamentelor pentru
vindecarea stomacului si intestinelor: antihelmitincelor,
sulfanilamidicilor, fenilsalitilatului.
Dar cand folositi vitaminele A, D, E, K, seduxen, metronidazol,
anticoagulante, alimentele grase sunt indicate.
Combinatia nereusita de medicamente si alimente poate provoca
si o criza de hipertensiune. Asta se intampla cand bolnavul ia
medicamente pentru scaderea tensiunii si mananca muraturi
sicarne sau peste afumat, sau consuma antidepresive impreuna
cu vin tare, bere, cascaval afumat, cafea, fasole, banane.
Nu se recomanda combinarea medicamentelor cu invelisul
acidorezistent cu laptele. Calciul din lactate opreste absobtia
preparatelor analoage tetraciclinei.

In plus, cantitatea mare de vesela din cristal de pe rafturi,


reprezinta un real pericol radioactiv. Cristalul focalizeaza emisia
de unde electromagnetice si indreapta (reflecta) fascicolele
daunatoare spre oamenii aflati in camera. Dar nu va grabiti sa
aruncati toate vasele de cristal. Daca nu vreti sa le pastrati in
cutii, puneti in fiecare pahar 2-3 alune, boabe de fasole sau o
castana, pentru neutralizare.
o 8 iulie 2010
o 23 comentarii
o evaluare: 10,0
Relatia sinergetica intre pofta si nevoile vitale ale
organ

106
Pofta pentru un anumit aliment este modul prin care organismul
iti spune ce anume ii lipseste.
De multe ori ca sa-ti satisfaci intr-adevar pofta, trebuie sa
mananci altceva decat crezi ca ai nevoie.

Daca ti-e pofta de ciocolata.


Ai nevoie de magneziu.
Pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe.

Daca ti-e pofta de ceva dulce..


Ai nevoie de:
- crom pe care il gasesti in brocoli, struguri, branza, fasole boabe,
pui, ficat de vitel
- carbon pe care il gasesti in fructe proaspete
- fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate,
nuci, legume, fulgi
-tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat,
spanac, cartofi, stafide

Daca ti-e pofta de paine, paine prajita


Ai nevoie de azot
Pe care il gasesti in mancaruri proteice: peste, carne, fasole
boabe, nuci

Daca ti-e pofta de grasimi (chipsuri), prajeli


Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan,
branza, nap

Daca ti-e pofta de cafea sau ceai


Ai nevoie de:
- fosfor pe care il gasesti in pui, vita, ficat, peste, oua, lactate,
nuci, legume, fulgi
- sulf pe care il gasesti in galbenusul de ou, ardei rosii, usturoi,
ceapa
- sare fier pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de
mare, verdeata, cirese negre

Daca ti-e pofta de alcool, pastile care sa te relaxeze


Ai nevoie de:
- proteine pe care le gasesti in carne de pui, de porc, nuci,
lactate, fructe de mare
- calciu pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume,
susan, branza, napi
- potasiu pe care il gasesti in masline negre, cartofi, spanac,
verdeturi amare

107
Daca ti-e pofta de gheata
Ai nevoie de fier
Pe care il gasesti in peste, carne de pasare, fructe de mare,
verdeata, cirese negre

Daca ti-e pofta de mancare prajita


Ai nevoie de carbon
Pe care il gasesti in fructe proaspete

Daca ti-e pofta de bauturi acidulate


Ai nevoie de calciu
Pe care il gasesti in mustar, ceapa, brocoli, legume, susan,
branza, nap

Daca ti-e pofta de mancaruri sarate


Ai nevoie de cloruri
Pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare

Daca ti-e pofta de mancaruri acide


Ai nevoie de magneziu
Pe care il gasesti in nuci, seminte, legume, fructe

Daca ti-e pofta de lichide


Ai nevoie de apa
Trebuie sa bei circa 8-10 pahare de lichid pe zi

Daca ti-e pofta de solide mai degraba decat lichide


Ai nevoie de apa
Corpul tau a fost dezhidratat pentru o perioada asa lunga de
timp incat nu mai simte nevoie de apa.
Trebuie sa bei cat mai multa apa posibil pentru a reveni la
normal.

Daca ti-e pofta de bauturi reci


Ai nevoie de mangan
Pe care il gasesti in alune, nuci, arahide, ananas, coacaz negru

Daca ai anumite pofte in perioada premenstruala


Ai nevoie de zinc
Pe care il gasesti in carne rosie, fructe de mare, radacinoase,
salata, legume cu frunze

Daca iti este mai mereu foame


Ai nevoie de:
- silicon pe care il gasesti in nuci, seminte

108
- tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C,
portocale,verdeturi, legume si fructe rosii
- tryptophan pe care il gasesti in branza, carne de miel, ficat,
spanac, cartofi, stafide

Daca nu ai pofta de mancare


Ai nevoie de:
- vitamina B1 pe care il gasesti in fasole, nuci, seminte, ficat
- vitamina B3 pe care o gasesti in ton, carne de vita, pui, curcan,
porc, legume, seminte
- cloruri pe care le gasesti in peste, lapte de capra, sare de mare

Daca ti-e pofta de tutun


Ai nevoie de
- silicon pe care il gasesti in nuci, seminte
- tirozina pe care o gasesti in suplimentele de vitamina C,
portocale, verdeturi, legume si fructe rosii

Pomelo se cultiva in Taiwan , India , Malaesia , Indonesia , Noua


Guinee, dar si in zonele mai calde din America .
Pulpa fructului este galbena cu variatii de roz si rosu, are gustul
ca un grapefruit dulce. Este cel mai mare fruct dintre citrice,
ajungand uneori pana la dimensiunile unui pepene urias.
Coaja galben-verzuie este moale si groasa si poate fi folosita la
prepararea marmeladei. In China coaja este folosita si la prajituri.

In Vietnam florile sunt folosite pentru prepararea parfumurilor.


In general se consuma fructul pur si simplu.
Este bogat in vitamina C.
Contine luteina, betacaroten, potasiu, fier, magneziu si calciu.
Sa nu uitam vitaminele B1, B2, B3, B5 si B9.
Coaja poate fi folosita pentru tratarea ranilor pielii.
Pomelo poate fi consumat pentru pentru prevenirea si tratarea
racelilor si gripelor.
Stimuleaza sistemul imunitar. Ajuta in divere boli printre care
cancerul, bolile aparatului circulator, varicele, hemoroizii, durerile
de articulatii.
Pomelo are proprietati diuretice ajutand la tratarea obezitatii. Are
doar 42 calorii la 100g pulpa. Este un stimulator digestiv ideal.
Multi sustin efectele sale impotriva stresului.
Se inmulteste rapid prin seminte si are nevoie de 4 ani pentru a
face fructe. Planta obtinuta este deosebit de decorativa si in
casa.
o 8 iulie 2010
o 25 comentarii
o evaluare: 10,0

109
Despre celulele canceroase si prevenirea inmultirii
lor!

DUPA CE ANI DE ZILE A SPUS PACIENTILOR CA CHIMIOTERAPIA


ESTE SINGURA CALE PENTRU A INCERCA (CUVANTUL CHEIE E A
INCERCA!) SA SE ELIMINE CANCERUL, JOHN HOPKINS (NOTA
Andrei - Celebra Universitate american) S-A HOTARAT SA
PREZINTE SI CALEA ALTERNATIVA DE TRATAMENT A MALADIEI.

1. Cu totii avem celule canceroase in corp. Aceste celule nu


apar,insa, la testele standard daca nu sunt in numar de miliarde.
Cand doctorii spun bolnavilor ca nu mai exista celule canceroase
in corpul lor dupa tratamentele efectuate,inseamna doar ca
testele sunt incapabile sa le masoare deoarece nu mai sunt in
numar detectabil.

2. Celulele canceroase apar in corp de 6 pana la 10 ori in timpul


vietii unui om.

3. Cand sistemul nostru imunitar este puternic, celulele


canceroase sunt distruse si astfel este impiedicata multiplicarea
lor si formarea de tumori.

4. Cand este diagnosticat cancerul, inseamna ca persoana


respectiva are deficiente nutritionale multiple. Aceste deficiente
pot sa apara din cauze genetice, a noxelor din mediul
inconjurator, a alimentatiei si stilului de viata gresite.

5. Pentru a preintampina deficitele nutritionale multiple , este


necesara schimbarea dietei si administrarea de suplimente
nutritive, ceea ce va duce la intarirea sistemului imunitar.

6. Chimioterapia presupune otravirea celulelor canceroase cu


rata mare de crestere, dar astfel sunt distruse si celulele
sanatoase cu crestere rapida din maduva spinarii, tractul gastro -
intestinal, etc, iar organe importante, cum ar fi ficatul, rinichii,
inima sau plamanii pot fi iremediabil afectate.

7. Radioterapia distruge celulele canceroase, dar, in acelasi timp


arde, cicatrizeaza si distruge celule, tesuturi si organe sanatoase.

8. Chimioterapia si radioterapia vor reduce, la inceput,


dimensiunea tumorilor. Folosirea indelungata a acestor
tratamente nu va duce, insa, la distrugerea definitiva a lor.

110
9. Cand in corp se acumuleaza prea multe deseuri toxice
rezultate in urma chimioterapiei si radioterapiei, sistemul
imunitar este fie compromis, fie distrus, iar pacientul poate muri
din cauza unor infectii banale si a complicatiilor lor.

10. Chimioterapia si terapia cu radiatii pot favoriza mutatii


genetice in celulele canceroase care le fac foarte rezistente la
tratament, si greu de distrus. Interventiile chirurgicale pot
determina diseminarea (imprastierea) celulelor canceroase la
alte organe (metastaze).

11. O metoda foarte buna de lupta impotriva celulelor


canceroase este de a le infometa, adica a se evita alimentele de
care acestea au nevoie pentru a se multiplica.

CELULELE CANCEROASE SE DEZVOLTA CU:

a. ZAHAR

Eliminand din alimentatie zaharul, se elimina astfel una din cele


mai importante surse de hrana a celulelor canceroase. Inlocuitorii
de zahar, indulcitorii sintetici cum ar fi zaharina sau alte produse
(Nutrasweet, Equal, Spoonful, etc.) au ca baza aspartamul
(E951), o substanta chimica daunatoare. Un inlocuitor natural al
zaharului ar fi mierea de albine si melasa, dar in cantitati
moderate. Sarea de bucatarie contine adaosuri chimice pentru a
avea culoarea alba. Alternativa ar fi sarea de mare.

b. LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE


Laptele favorizeaza productia de mucus in corp, in special la
nivelul tractului gastro-intestinal. Cancerul este hranit de acest
mucus. Renuntand la lapte si produsele derivate si consumand
lapte de soia neindulcit, celulele canceroase mor de foame.

c. PH ACID
Celulele canceroase infloresc in mediu acid. O alimentatie
preponderent carnivora induce un pH acid in corp, si ar fi mai
bine sa se consume peste si pasare in cantitati mici, decat carne
de vita sau porc.
Carnea mai poate contine substante administrate animalelor:
antibiotice, hormoni de crestere si paraziti, ce dauneaza in
special persoanelor cu cancer.

d. O dieta bazata 80 % pe legume proaspete consumate ca atare


sau sub forma de suc, grau integral, seminte, nuci si fructe
schimba pH-ul corpului in alcalin. 20 % din alimentatie poate fi

111
din alimente gatite, inclusiv fasole boabe. Sucurile proaspete din
legume asigura necesarul de
enzime digestive, usor absorbabile, care ajung la nivel celular in
15 minute de la consumare si care hranesc si favorizeaza
cresterea de celule sanatoase. Este bine sa se consume sucuri
proaspete de 2-3 ori pe zi. Enzimele sunt distruse la 40 grade
Celsius.

e. Evitati cafeaua, ceaiul si ciocolata ce pot contine cantitati mari


de cofeina. Ceaiul verde este o alternativa foarte buna, avand si
proprietati anti-canceroase. Cea mai buna bautura este APA -
purificata sau filtrata pentru a fi astfel eliminate toxinele sau
metalele grele.
Apa distilata este acida, deci evitati-o!

12. Proteinele din carne sunt dificil de digerat si necesita o


cantitate mare de enzime digestive. Carnea nedigerata ramane
in interiorul intestinului, intra in putrefactie si se creste astfel
cantitatea de reziduuri toxice din corp.

13. Celulele canceroase sunt acoperite de un perete gros de


proteine. Renuntarea la carne sau reducerea ei in alimentatie
duce la eliberarea de cantitati din ce in ce mai mari de enzime;
acestea ataca proteinele din peretele celular si permit astfel
celulelor specializate sa distruga aceste celule canceroase.

14. Unele suplimente nutritive ajuta la intarirea sistemului


imunitar, cum ar fi: IP6 (inozitolul sau vitamina B9, continut de
taratele de grau, seminte, nuci ), Essiac (ESSIAC este o formula
din plante ce a fost utilizata din anul 1922 de o sora medicala din
Canada numita Rene Caisse pentru a ajuta pacienti cu afectiuni
grave. Cele opt plante din reteta originala sunt: ciuline sfant,
radacina de brusture, laminaria, trifoi rosu, ulm cu coaja neteda,
radacina de revent turcesc, nasturel, macris
marunt), antioxidanti, vitamine, minerale, etc., toate stimuland
imunitatea sa lupte si sa distruga celulele canceroase.

Alte suplimente cum ar fi vitamina E produc apoptoza sau


moartea programata a celulelor, metoda naturala a corpului de a
scapa de celulele bolnave, nedorite si inutile.

15. Cancerul este o boala a mintii, corpului si spiritului.

Gandirea pozitiva si o fire activa ajuta pe cel care lupta cu


cancerul sa supravietuiasca. Furia, neiertarea si amaraciunea
construiesc un mediu stresant si acid in corp. Trebuie sa

112
invatam sa avem un spirit iubitor si iertator, sa ne relaxam si sa
ne bucuram de viata!

16. Celulele canceroase nu se pot dezvolta in prezenta


oxigenului. Facand exercitii fizice zilnice si de respiratie, oxigenul
ajunge adanc, la nivel celular. Terapia cu oxigen este foarte
importanta pentru distrugerea celulelor canceroase.

ATENTIE
1. Nu introduceti recipienti de plastic in cuptorul cu microunde.
2. Nu congelati apa.
3. Nu puneti in microunde recipiente cu capace de plastic.

Dioxina este o substanta ce provoaca cancer in special la sani.


Este extrem de toxica pentru celulele corpului. Dioxina este
eliberata din plasticul sticlelor cu apa introduse la congelator.
Recent, Dr. Edward Fujimoto, manager al programului de
sanatate din cadrul Castle Hospital, a vorbit, in cadrul unei
emisiuni TV, despre pericolele care pandesc sanatatea. A vorbit
despre dioxina si raul pe care il poate face. Sa nu se incalzeasca
mancarea la cuptorul cu microunde in vase de plastic. Este
vorba, mai ales, de mancarea ce contine grasime. A recomandat,
in schimb, folosirea de vase de sticla sau ceramica pentru a
incalzi mancarea. Se obtin aceleasi rezultate, dar fara dioxina.

Acesta este un material ce ar trebui trimis tuturor celor care sunt


importanti in viata voastra.

Blog 31

CEAIUL DE GHIMBIR - UN TRATAMENT NATURAL


PENTRU FIECARE!

Un vechi proverb indian spune: "Orice calitate buna este


continuta in ghimbir". Este folosit din vremuri stravechi pentru
tratarea diverselor probleme.

Se fac referinte la el in sistemul medical ayurvedic ca


vishwabhesaj, medicamentul universal. Confucius scria ca nu
manca niciodata fara ghimbir; medicul imparatilor Claudius si
Nero utiliza ghimbirul pentru calmarea bolilor de stomac; era
laudat in faimosul De Material Medica in 77 inainte de Hristos
pentru capacitatea sa de a "incalzi si muia stomacul". In Japonia

113
a fost utilizat in mod traditional pentru dureri de coloana si
articulatii; in Filipine este folosit pentru vindecarea durerilor de
cap; chinezii il foloseau contra durerilor de dinti si a mahmurelii,
iar in Brazilia, Sudan si Papua-Noua Guinee era folosit pentru
tratarea artritelor.

Contine peste 470 de compusi identificati

De ce a fost venerat ghimbirul timp de mii de ani in culturi din


lumea intreaga, ca planta cea mai profunda dintre plantele
vindecatoare? Care este acel ingredient cu gust intepator care a
facut ca efectiv milioane de oameni sa-l cultive si sa-l consume
pentru nenumarate probleme medicale? Raspunsul este simplu:
nimeni nu stie. Si nici nu pare ca inteligenta umana va putea
vreodata sa inteleaga pe deplin modul de actiune al ghimbirului.
Sigur, veti spune ca trebuie sa fie un ingredient special in
ghimbir care sa iasa in evidenta. Va raspundem ca stiinta
moderna a studiat aceasta planta timp de decenii si a identificat
pana acum peste 470 de constituenti, dintre care unii, la randul
lor au constituit subiect a mii de studii stiintifice.

Ghimbirul are, dupa cate se stie la ora actuala, aproape 500 de


compusi identificati, multi cu activitati biologice cunoscute,
actionand in mod complementar pentru a produce beneficii
biologice profunde. Fiecare compus are un anume efect, fie
influentand o anumita enzima sau proteina, fie sprijinind
activitatea altor compusi.
* priveaza celulele de cancer prostatic de combustibilul lor de
crestere;
* inhiba crearea prostaglandinei PGE2 care produce efecte anti-
febra puternice;
* echilibreaza producerea de prostaglandine inflamatorii PGE3 si
PG12, care regleaza productia de compusi care dilata arterele;
* restabileste in mod sigur functionarea sanatoasa a
trombocitelorprin inhibarea formarii unui grup numit tromboxan
(probabil principalul motiv pentru care oamenii iau aspirina);
* reduce prostaglandinele care sensibilizeaza receptorii durerii
din terminatiile nervoase, demonstrand efecte puternic
analgezice;
* are efecte importante anti-ulcer comparabile cu ale multora
dintre medicamentele eliberate pe baza de reteta;
* contine melatonina, care regleaza ritmurile circadiene ale
organismului si stimuleaza astfel activitatea corpului si somnul;
* in total, planta are de 180 de ori mai multe enzime pentru
digestia proteinelor decat legendara papaya.

114
Aceasta este maretia plantei si cea mai clara ilustrare a cat de
mult difera abordarea traditionala pe baza de plante fata de
"moda" de acum a medicamentelor de sinteza. Poate ca ar trebui
sa ne amintim cuvintele lui Hipocrate, cel mai vestit medic al
lumii occidentale, care a spus ca trebuie ca medicamentul sa ne
fie hrana, iar hrana sa ne fie medicament.
Chinezii considera ghimbirul drept unul dintre cele cinci
ingrediente principale in dietoterapie, alaturi de otetul de orez,
vinul de orez, sare si miere. In medicina si estetica, ghimbirul
este folosit datorita actiunilor sale stimulente, tonice si
energizante. Este util persoanelor cu circulatie periferica
deficitara. Prin stimularea metabolismului, aceasta planta ajuta
la eliminarea toxinelor, precum si la intensificarea arderii
grasimilor. Ghimbirul este util persoanelor deprimate, fara pofta
de viata, lente, letargice, aducand tonus, energie si optimism.

Ghimbirul este recomandat ca adjuvant in tratamentul a


numeroase afectiuni: sensibilitate la frig, dureri de gat, guturai,
astm, gripa in faza incipienta, reumatism, rau de masina, rau de
miscare, rau de inaltime, senzatie de voma persistenta, tulburari
de apetit, digestie dificila, indigestie, gastrita hipoacida, astenie
fizica si psihica, convalescenta, balonare, frigiditate.

Actiune si beneficii
Ghimbirul contine ulei volatil (predominen tzingiberol) si compusi
fenolici (gingeroli). Are efect antiemetic si antivertiginos,
inhiband zona chemoreceptoare declansatoare a vomei si centrul
vomei. La nivelul aparatului digestiv este coleretic si
colecistochinetic, favorizand secretia bilei si motilitatea vezicii
biliare. Printre proprietatile ghimbirului se mai numara:
Un foarte bun stimulent stomahic, cu actiune benefica asupra
cavitatii gastrice; Calmant in durerile abdominale, ajuta digestia,
elimina gazele, da pofta de mancare, neutralizeaza toxinele; Este
revigorant, vasodilatator, are efect de linistire si creeaza
echilibrare; Stimuleaza atractia fizica si memoria; La nivelul
aparatului genital are actiune benefica asupra fertilitatii, creste
volumul spermei si amelioreaza motilitatea spermatozoizilor. Este
deosebit de benefic in caz de rau de miscare (masina, tren,
avion, etc.) si greturi de diverse etiologii.
Ghimbirul este folosit in alimentatie drept condiment picant
pentru aromatizarea mancarurilor si bauturilor. Da o aroma
placuta ceaiului, fructelor, conopidei, guliilor si boabelor din
pastai. Chiar mai mult decat usturoiul, planta are calitatea de a
atenua mirosul specific al preparatelor din carne de oaie, miel,
scoici sau peste.

115
Ceaiul de ghimbir este un bun remediu in raceli, fiind un calmant
ideal pentru inflamatiile gatului, sinuzite, raguseala, febra,
eliminare de mucozitati si congestii respiratorii.
Modaitati de utilizare
Ceaiul de ghimbir - se pun la fiert 250-300 ml apa. Dupa ce da in
clocot, se adauga 10 g ghimbir proaspat taiat feliute, continuand
fierberea pe foc mic inca 10 minute. Se poate indulci cu miere si
se beau 2-3 cani de ceai fierbinte pe zi. Tinctura - o lingurita de
tinctura diluata in 100 ml apa, de 3-4 ori/zi. Capsule cu extract
de ghimbir - se pot lua 2- 3 capsule/zi cu un pahar de apa
(dimineata si seara) in timpul mesei.
Indicatii terapeutice
Ceaiul de ghimbir este un bun remediu in raceli, fiind un calmant
ideal in inflamatiile gatului, sinuzite, raguseala, febra, eliminare
de mucozitati si congestii respiratorii. In caz de tuse, stoarceti o
radacina de planta si amestecati sucul cu putina miere si 250 ml
apa fierbinte. Beti cate 1-2 cani pe zi pana la disparitia tusei.
Dupa o masa copioasa, infuzia de ghimbir este ideala si ajuta la
eliminarea gazelor din stomac sau intestine. In China, remediul
este cunoscut de peste 3.000 ani ca antiastmatic, folosindu-se
suc de ghimbir si morcovi. In caz de astm , se combina parti
egale de ghimbir si morcovi (radacinile trebuie rase si apoi
stoarcem sucul). Se administreaza cate doua lingurite inainte de
fiecare masa, in combinatie cu ceaiul de ghimbir. In functie de
cantitatea consumata, planta poate avea efect constipant sau
laxativ. Daca se mananca mai mult de 10 g de ghimbir in timpul
mesei, are efect constipant, in timp ce o cantitate mai mica este
laxativa. In caz de greata sau indigestie se tine sub limba o
bucatica de radacina de ghimbir sau se mananca 2-3 bucatele de
tulpina de ghimbir proaspat. Senzatia de greata si voma va
disparea imediat. In caz de sughit rebel, o cana de suc din
aceasta planta poate fi utila. 0.5 - 1.5 g de praf de radacina de
ghimbir, luat de 3 ori pe zi, inainte de masa, inlatura durerile de
cap de natura nevralgica si spastica, greturile si voma (la femeile
insarcinate), trateaza bronsita si astmul bronsic. Ghimbirul este
sudorific, inducand si o senzatie puternica de incalzire a corpului,
respectiv un efect sudorific pregnant. Este util in caz de astenie,
fatigabilitate sexuala, impotenta, frigiditate. Aplicat pe piele,
ghimbirul mareste rezistenta la frig. Se recomanda extern in:
reumatism, poliartrita reumatoida - frictiuni; dureri in gat -
gargara cu tinctura diluata; sensibilitate la frig - frectii energice
cu tinctura timp de cateva minute, dupa care se aplica un
unguent.
o azi la 08:17
o 1 comentariu
o nici o evaluare

116
Terapia cu seminte de legume si fructe neprajite
(crude)!

Scumpii mei prieteni va prezint reetele magice ale vindectorilor


de odinioar:
Consumate crude, seminele fructelor i legumelor snt
adevrate medicamente naturiste
Statisticile spun c romnii ronie mai multe semine dect
americanii, considerai cei mai mari consumatori de popocorn.
Ne plac seminele, mai ales cele de floarea-soarelui i de
dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cnd vrem s ne
lsm de fumat. Seminele legumelor i fructelor i-au gsit o
ntrebuinare la romni mult mai valoroas: leac pentru diferite
afeciuni. Seminele fceau parte din reetele magice ale
vindectorilor de odinioar, iar azi snt ingrediente pentru cele
mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul
cel mai puternic.
Micile uzine de medicamente

Pe vremuri, ranii le considerau pstrtoarele vieii, adevr


demonstrat i de medicina modern care a descoperit c, nainte
s se transforme n plante verzi, seminele conin energii uriae
i substane benefice pentru organism. Terapia cu semine nu
presupune consumul exclusiv al seminelor, ci n combinaie cu
un regim sntos bazat pe legume i fructe. Pentru a fi eficiente
terapeutic, seminele se mnnc neprjite, deoarece prin
preparare termic, cea mai mare parte a proprietilor lor
vindectoare este distrus. Din semine se pot prepara i remedii
sub form de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau
infuzii. Mai trebuie tiut c seminele, dei par uscate i moarte,
snt organisme vii, bogate n nutrieni. De aceea, consumul
seminelor ntre mese, n locul gustrilor, pe lng rolul extrem de
benefic, i satur. Nu ntmpltor terapia cu semine este inclus
n regimurile dietetice.

Semine de dovleac pentru inim


Dietologii din Japonia pun seminele de dovleac (bostan) pe
primul loc n tabelul produselor alimentare, deoarece ele conin
36-52% grsimi, vitamine, microelemente i, mai ales, zinc. Snt
recomandate n lupta cu prostatita, constipaia i balonarea. Snt
diuretice, ntresc muchiul cardiac i rinichii, ajut la creterea
prului, elimin metalele grele din organism. Pentru tratarea
acestor afeciuni, se prepar laptele de bostan dintr-un pahar de
semine pisate ntr-un vas de lut i trei pahare de ap clocotit.
Se strecoar, se stoarce bine terciul i se bea lichidul obinut de
trei ori pe zi, cte 1/2 de pahar, nainte de mas. n caz de limbrici

117
(viermi intestinali), se prepar un amestec din 30 g de semine
crude de bostan, cu pieli verde, 50-60 ml de ap i o linguri
de miere de albine. Se ia pe nemncate, cte o linguri, timp de o
or, pn se epuizeaz toat doza, apoi se face o clism. n
cosmetic, seminele de dovleac mprospteaz tenul. Seminele
crude se piseaz bine, se amestec cu ap clocotit (1:10) i se
fierb pn se obine o past omogen care se aplica pe fa
pentru 15-20 minute. Specialitii n medicin naturist
ncurajeaz consumul seminelor de dovleac, care desfund
vasele de snge, regleaz colesterolul i stimuleaz activitatea
rinichilor, dar au i rol adjuvant n cancer, leucemie, scleroz sau
diverse boli greu vindecabile. Se mai recomand n alimentaia
persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor
nsrcinate i copiilor.

Susanul previne osteoporoza


Seminele de susan conin vitaminele A, B, C, E. Pentru ntrirea
i curirea organismului, se consum cte 15-20 g de pulbere
preparat din semine, cu puin ap, de trei ori pe zi, cu 10-15
minute nainte de mas. Arsurile se trateaz cu un terci din
semine de susan rnite i ap. Se schimb pansamentele de 2-3
ori pe zi, pn la vindecare. Susanul poate nlocui sarea. Se
amestec 5 linguri de semine de susan, cu 3 linguri semine de
in i o lingur de sare de mare, prjit n prealabil ntr-o tigaie
uscat. Amestecul se pstreaz ntr-un borcan nchis bine.
Seminele de susan conin i proteine, cu 50% mai mult dect se
afl n carne. Snt foarte bogate n calciu i nlocuiesc cu succes
laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Seminele au o
mare valoare energetic, aduc un aport nsemnat n afeciunile
de nutriie, snt laxative, emoliente, antitumorale i ajut la
detoxifierea ficatului i a rinichilor, ntresc sistemul imunitar,
cresc fertilitatea i snt afrodisiace. Seminele de susan snt o
surs bun de seleniu, magneziu i fosfor, avnd un coninut
sczut de colesterol i sodiu.

Semine de mrar pentru glaucom


n medicina tradiional, seminele de mrar i-au ctigat
reputaia de leac extrem de eficient n mai multe afeciuni.
Pentru hipertensiune i insuficien coronarian cronic, se
opresc n 500 ml ap clocotit 2 linguri de semine de mrar
pisate i se infuzeaz ntr-un termos timp de o or. Se strecoar
i se beau cte 100 ml lichid cu 30 minute nainte de mas, de 3-
4 ori pe zi. Leacul este bun i pentru artroz i mbuntirea
digestiei. n caz de insomnie, 5 linguri de semine de mrar
pisate se amestec cu 500 ml vin rou tare, se pun pe foc mic 10
minute, se infuzeaz o or i se strecoar. Se beau cte 1-2

118
linguri, cu 30 minute nainte de culcare. Glaucom: peste o
linguri semine de mrar rnite, se toarn 250 ml ap
clocotit, se ine la infuzat o or. Se consum cte 50 ml, de
patru ori pe zi, nainte de mas, timp de 21 de zile. Dup o pauz
de 10 zile, tratamentul se repet. n caz de bronit i rceal, se
recomand s se mnnce zilnic cte o linguri de pulbere din
semine de mrar amestecat n ceai sau ap cald. Le putei
amesteca i cu cartofi fieri sau le putei presra pe o felie de
pine. Ceaiul din semine de mrar rezolv i incontinena
urinar. Pulberea i tinctura extras din seminele de mrar snt
un stimulent i un reglator hormonal foarte puternic. Din
seminele de mrar se obine un ulei cu care se maseaz snii,
pentru a deveni mai mari i mai fermi.

Expectorant din semine de in

Seminele de in snt folosite la combaterea constipaiei i a


inflamaiilor tubului digestiv i cilor urinare. Extern, fina din
semine de in are proprieti antiseptice i calmante. Cataplasma
din fin de in i mueel (pri egale) ajut la maturarea
abceselor i furunculelor, iar n amestec cu mierea ajut la
vindecarea rnilor. Pentru conjuctivit: o linguri de semine de
in se infuzeaz 15 minute n 50 ml ap clocotit. Apoi se piseaz
pn ce apare un mucilagiu. Se strecoar i se folosete pentru
splarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dac se nclzesc
pe o tigaie uscat semine de in, se leag ntr-o batist i se
aplic pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se
obine din 1/2 linguri de semine de in rnite, care se agit 15
minute, n 150 ml ap. Se strecoar i se beau cte 2 linguri de 3-
4 ori pe zi pentru tratarea bronitei. Extractul din semine de in
este utilizat n inflamaiile i hipertrofia prostatei. Scade senzaia
imperioas de a urina i cantitatea de urin acumulat n vezic.
Un alt avantaj const n faptul c mpiedic creterea celulelor
prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de colon i a
prostatei, la tratamentul arterosclerozei, mpiedicnd formarea
cheagurilor de snge.

Bomboanele agricole combat nicotina


Seminele de floarea-soarelui, cele mai populare semine
consumate la noi, au multiple ntrebuinri n medicina naturist.
Snt un remediu de baz n combaterea bolilor de rinichi, de bil
i circulatorii. De asemenea, se folosesc n cure pentru tratarea
sterilitii i impotenei vasculare i hormonale. Uleiul obinut
prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea
organismului, prevenirea afeciunilor gingiilor, tratarea bolilor
respiratorii ale cilor superioare. Se ia o gur de ulei n fiecare

119
diminea, pe nemncate, i se suge vreme de 10 minute, apoi,
lichidul plin de microbi, se scuip i se cltete gura insistent.
Seminele de floarea-soarelui conin o cantitate substanial de
acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereii
arterelor. Snt bogate n vitamina E, un antioxidant care previne
apariia bolilor de inim. Snt recomandate mai ales femeilor
gravide i copiilor, pentru coninutul ridicat de vitamine B.
Seminele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de
nicotin, iar infuziile fortific vasele de snge i nervii, amortiznd
impactul renunrii la tutun.

Seminele care nlocuiesc insulina


Schinduful este o plant ierboas ale crei semine trateaz
diabetul de tip insulinodependent. Se face o cur de 12 luni cu
infuzie de schinduf, din care se beau cte 2-3 cni pe zi.
Schinduful este un hipoglicemiant puternic n timp, care va
necesita reducerea gradat a dozelor de insulin. Pentru valori
crescute ale colesterolului, se ia cte o linguri de pulbere de
patru ori pe zi, naintea meselor principale. Intervine n
metabolismul lipidelor, reducnd aa-numitul colesterol ru,
protejnd sistemul cardiovascular de apariia ischemiei cardiace.
Seminele sporesc secreia lactat i mbuntesc starea de
sntate a mamei. Dou lingurie de pulbere amestecat cu
miere, luate cu o or nainte de mas, vindec anorexia. Infuzia
de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauz, prevenind
eliminrile masive de calciu i ajutnd la pstrarea forei
musculare. Mai vindec i sterilitatea, dar are i efecte
antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu semine de
schinduf ajut la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu
mncrimi. n cosmetic, ntrete unghiile i prul, iar pe femeile
prea slabe le ajut s-i rotunjeasc formele, fr a crete esutul
adipos.

Chimen, coriandru i mac


Se consider c seminele de struguri snt nite antioxidani
foarte puternici, cu rol n combaterea cancerului. Snt bune
remedii mpotriva artritelor, alergiilor, problemelor de circulaie,
diabetului i a problemelor de vedere. Celebru pentru
combaterea gazelor la stomac i a aerofagiei, chimenul se
prepar n felul urmtor: se oprete o linguri de semine cu o
can de ap, se las s se infuzeze 10 minute, apoi se bea cte o
ceac dup fiecare mas. Datorit principiilor sale active,
chimenul ajut n tratarea enterocolitelor, mrete diureza i
lactaia mamelor care alapteaz, stimuleaz pofta de mncare i
este vermifug. Seminele se folosesc i la conservarea
murturilor, pentru a-i da pinii o arom deosebit, n brnz,

120
iaurt. n India se folosete chimenul alb, care are un cu totul alt
gust i arom, cu el se condimenteaz mncrurile cu orez i
legume. Infuzia cu semine de chimen este recomandat n
guturai. Seminele de coriandru, preparate sub form de decoct
reduc colesterolul ru. Este un bun diuretic i stimuleaz
aciunea rinichilor. Siropul din semine de mac trateaz rceala,
iar infuzia calmeaz durerile de dini i urechi. Seminele de mac
mai au i efect sedativ.
Alte semine de leac
- seminele de ptrunjel vindec insuficiena cardiac. Macerate
n uic, ajut la dispariia petelor de pe piele.
- seminele de arar snt recomandate n caz de colecistit. n
timp, dispar durerile n zona ficatului, crete pofta de mncare.
- semine de fenicul: bronit cronic cu tuse.
- pentru tratarea lipsei de iod, se mestec 8 semine de mr,
care asigur doza zilnic de iod. Atenie, seminele conin i o
cantitate mic de cianur!
- seminele de mutar snt bune contra durerilor de dini, dac se
amestec pe partea unde se afl dintele bolnav.
- pentru poten, prostat i pietre biliare: se amestec 3 linguri
semine de pepene galben, 3 linguri semine de dovleac i 5
linguri miere de albine.
- seminele de pepene rou pisate, amestecate cu ulei de
msline, elimin pietrele de la rinchi. Cu trei linguri de lapte,
vindec hemoragiile uterine.
- seminele de ridiche neagr snt bune la vindecarea rnilor,
escarelor i ulcerului varicos.
- seminele de morcov ajut la eliminarea pietrelor de la rinichi i
fiere.
- durerile n gt provocate de rceal se amelioreaz cu 1/4 de
pahar de semine de rodii fierte n 250 ml ap. Se bea lichidul
fierbinte.
- pentru ndeprtarea mirosului de pete, se fierb semine de
anason. Decoctul din semine de anason este foarte bun n astm
bronic.
- seminele de mutar negru dau mncrurilor cu legume un gust
puin iute i normalizeaz activitatea hormonal.
- seminele de ardei iute n ap fiart i miere snt bune contra
durerilor de gt.
- decoctul din semine de gutui se folosete intern n cazul
bronitelor, al tusei cu snge, al hemoragiilor uterine, i extern,
sub form de comprese ca mijloc antiinflamator n afeciunile
ochilor, n arsuri, iritaii ale pielii i n anghine (gargar).
- n caz de artroz, se recomand comprese calde din decoct de
semine de brndu de toamn.
- mncai n fiecare diminea o mn de semine de susan negru

121
foarte bogate n calciu.
- uleiul obinut din semine de urzic mare este cel mai bun
remediu n otrvirile cu ciuperci.
- cteva semine de salvie puse n apa pentru baia picioarelor duc
la diminuarea transpiraiei i a mirosului neplcut.
- seminele de frasin au proprieti afrodisiace.
Semintele de rosii te ajuta sa traiesti mai mult
Un ingredient natural gasit in semintele de rosii a fost identificat
de oamenii de stiinta britanici drept o componenta cheie pentru
o viata mai lunga si mai sanatoasa. Gelul facut din aceste
seminte ajuta ca sangele sa nu devina lipicios si este promovat
ca o alternativa naturala la aspirina.
Gelul este deja utilizat intr-un produs de suc de fructe si se
asteapta sa fie adaugat in unele bauturi lactate.
Uniunea Europeana a acceptat ca acest ingredient imbunatateste
circulatia sangelui si a aprobat mentionarea pe ambalaje a
acestui ingredient.
Produsul este un derivat din gelul gasit in jurul semintelor de
rosii, iar studiile au demonstrat ca poate preveni aparitia
cheagurilor de sange.
Va iubesc si va doresc multa sanatate si tot binele din lume !
Aveti grije de voi !
o 26 august 2010
o 5 comentarii
o evaluare: 10,0
Atentie la ce mancam dimineata pe stomacul gol !!!

Scumpul meu prieten ! Atunci cand te trezesti tarziu, cand esti


pe fuga si nu stii ce sa faci pentru a pleca mai repede spre
serviciu, este foarte posibil sa mananci alimente care pur si
simplu si iti sunt la indemana. Acest obicei nu este deloc unul
sanatos, pentru ca unele alimente nu trebuie consumate pe
stomacul gol, deoarece iti pot provoca neplaceri.
Iata o lista cu alimentele pe care nu trebuie sa le mananci pe
stomacul gol:
Dulciuri
Desi sunt delicioase si ne indulcesc inca de la prima ora a
diminetii, consumul de zahar pe stomacul gol duce la cresterea
brusca a nivelului de zahar in sange si chiar daca pe moment iti
ofera o stare de energie, senzatia este trecatoare. Din pacate, la
un moment dat glicemia scade brusc si se produce o stare de
moleseala.
Daca acest obicei este unul pe termen lung, este foarte posibil ca
oscilatiile glicemiei sa creasca rezistenta la insulina si in timp sa
favorizeze intalarea diabetului.
Mai mult decat atat, consumul de dulciuri perturba aciditatea

122
stomacului.
Rosii
Acidul gastric produs de stomac (utilizat pentru descompunerea
alimentelor) produce o reactie chimica atunci cand intra in
contact cu sucul de rosii, care este de asemenea foarte acid.
Aceasta reactie duce la indigestii, balonare si durere.
Tocmai de aceea, este recomandat sa mananci rosii abia dupa ce
ai consumat o cantitate moderata de alimente, pentru a evita
astfel de neplaceri.
Alimente reci
Daca bei apa rece sau mananci inghetata pe stomacul gol, te
poti confrunta cu o contractie a tractului gastro intestinal sau a
arterelor. Aceste contractii ar putea provoca tulburari endocrine,
tulburari menstruale sau alte boli cronice.
Lapte
Laptele contine cantitati mari de proteine, insa pentru ca
absorbtia acestora sa fie facuta intr-un mod optim, este
recomandat sa mananci inainte alimente bogate in carbohidrati.
Asadar, asociaza intotdeauna laptele cu cereale, biscuiti sau alte
alimente care au un nivel crescut de carbohidrati.
Ceai
Consumul de ceai pe stomacul gol ar putea dilua concentratia de
suc gastric, lucru care poate reduce functia digestiva. Din pacate
acest lucru poate provoca ameteli, greturi sau palpitatii. Inainte
de a bea ceai, este recomandat sa mananci un alt aliment
(cereale, paine cu unt etc).
Alcool
Alcoolul stimuleaza secretia de acid gastric atunci cand este baut
pe stomagul gol, lucru care poate provoca in timp gastrita sau
ulcer. Cei care prefera neaparat sa consume alcool, recomandat
este sa consume alcool abia dupa ce au mancat bine, niciodata
pe stomacul gol. Eu sunt nonalcoolic si recomand aceasta
atitudine tuturor celor care doresc sa-si conserve sanatatea !
Usturoi
Usturoiul contine alicilina, o substanta chimica vinovata de
aparitia iritatiilor la nivelul peretilor intestinali, de crampele
stomacale si de perturbarea sistemului gastro-intestinal. Desi,
este cunoscut pentru multiplele sale proprietati terapeutice,
usturoiul trebuie consumat in cantitati moderate, niciodata pe
stomacul gol.
Mandarine
Consumate pe stomacul gol, mandarinele pot provoca senzatia
de greata, varsaturi si sughit din cauza cantitatii mari de zahar si
acizi care stimuleaza secretia de suc gastric.
o 26 august 2010
o 3 comentarii

123
o evaluare: 10,0
SPUNE-MI CE MANANCI CA SA-TI SPUN CU CE
SUFERI !

Alimentaia greit, principalul vinovat al bolilor de ficat


n numrul de astzi vom prezenta pe larg regimul alimentar i
remediile naturiste recomandate n caz de insuficien hepatic,
colic hepatic i n cancerul hepatic.
Insuficiena hepatic i colica hepatic sunt afeciuni cu crize
dureroase, violente, de tipul crampelor, datorate unei dilatri
brute a canalelor intrahepatice i a cilor biliare, mai ales dup
servirea mesei. Bolnavul acuz dureri n partea dreapt a
abdomenului, sub coaste, cu iradieri n spate i n umrul drept.
Deseori apar vrsturi biliare. Durerea poate dura cteva ore i
se poate repeta n zilele urmtoare, mai ales n cazul cnd, dup
formarea calculilor, are loc migrarea unei pietre din vezicula
biliar pe canalul coledoc.
La colic hepatic, cu dureri violente n zona ficatului, se impune
un regim alimentar controlat, care dureaz toat viaa, deoarece
ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate
culinare. Sunt excluse grsimile fierte, sosurile cu rntai,
prjelile, produsele de patiserie i alcoolurile tari. De asemenea,
se recomand excluderea din alimentaie a unor legume (varz,
conopid, napi, elin, castravei) i a unor fructe (prune, pepeni
galbeni, banane).
Sunt indicate ciorbele de legume (cu salat, morcov, tomate),
precum i fructele mai acide, cu aciune stimulatoare n
insuficiena hepatic (lmi, portocale, mandarine, grepfruturi,
struguri, mere, msline). Deosebit de eficient este consumul de
diminea, pe stomacul gol, a unei lingurie de ulei de msline,
cu o felie de lmie.
ntruct sunt suprimate din consum alcoolul, cafeaua i buturile
prea acidulate, se vor consuma cantiti mai mari de ape
minerale i ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor
acumulate n ficat. n loc de cafea este bine s se consume un
surogat din rdcini de cicoare.
Dup atenuarea crizelor dureroase se vor putea introduce n
alimentaie carnea de vit i de pasre, petele alb i produsele
lactate degresate.
z Regimul de via. n timpul crizelor dureroase de ficat este
obligatoriu repausul la pat. Se vor aplica, n zona dureroas,
perne electrice i comprese calde, alcoolizate, sau cataplasme cu
frunze de varz, bine mrunite i ncorporate ntr-un albu de
ou, btut spum, n care se adaug un phrel cu infuzie de
ppdie.
Cancerul hepatic este mai frecvent la brbai

124
Frecvena bolii este mai mare n rile dezvoltate din punct de
vedere economic, ntruct prghiile civilizaiei moderne,
respectiv industrializarea, agricultura chimizat i densitatea
mijloacelor de transport, au poluat natura cu compui chimici
cancerigeni, regsii n ap, aer, sol i vegetaie. La acetia se
adaug unii factori fizici (cum ar fi radiaiile ionizante), factori
virali i factori comportamentali (fumatul, buturile alcoolice n
exces, alimentaia dezechilibrat, cu carene vitaminice i
folosirea abuziv a medicamentelor de sintez chimic).
Cancerul hepatic, ca tumor malign, poate fi o faz evolutiv a
cirozei hepatice. Datele statistice arat c circa 85% din bolnavii
de cancer hepatic au suferit de ciroz, de diferite etiologii. Prin
necropsii s-a stabilit c la 40% din bolnavii decedai datorit
cirozei hepatice exista, concomitent, un cancer hepatic, care nu
fusese diagnosticat anterior. Tumorile maligne ale ficatului pot
rezulta i ca metastaze ale unui cancer gastric, intestinal,
pancreatic, renal sau uterin.
Cancerul hepatic primitiv este o boal cu frecven n cretere
rapid, mai ales la brbaii n vrst de 45-55 de ani. Este
declanat de diferii factori favorizani: ciroz hepatic, litiaz
biliar, intoxicaii chimice, parazii, carene nutriionale i
tulburri endocrine. Se manifest prin 3 forme: cancer masiv (n
parenchimul hepatic), cancer nodular i adenocarcinom cu
ciroz.
Cancerul hepatic secundar este urmarea unor metastaze
provenite de la diferite neoplasme din stomac, intestine,
pancreas, vezicul biliar, sn, rinichi, uter, ovare sau prostat.
Se manifest prin creterea n volum a ficatului care ocup
aproape tot abdomenul, apariia unor noduli pe suprafaa
ficatului i degenerarea n icter mecanic la circa 70% din cazuri.
Frecvent se nsoete cu ascit hemoragic i cu dureri
permanente.
O alt afeciune cu evoluie spre malignizare este chistul hidatic,
cauzat de localizarea n ficat a embrionului de Taenia
echinococcus, parazit preluat de la cine, pisic, vulpe sau lup.
Parazitul ajunge n intestinul uman, traverseaz peretele
intestinal i ptrunde n ficat prin vena port. Se formeaz un
chist cu lichid incolor care mrete volumul ficatului, cu o
evoluie lent spre cancer, ntr-un interval de circa 2-4 ani.
Simptomele de manifestare a cancerului hepatic sunt: creterea
n volum a ficatului, senzaia de apsare n zon, paloare icteric
i slbire rapid a organismului.
Dietele greite, vinovate de cancerul hepatic
Regimul alimentar are un rol deosebit de important att n
prevenirea apariiei cancerului ct i n terapia diferitelor forme
canceroase. Exist o legtur incontestabil ntre alimentaie i

125
cancer. O diet greit poate declana carcinogeneza, acionnd
pe mai multe ci:
- consum exagerat de alimente, la un plafon caloric care poate
induce mortalitatea prin cancer, mai frecvent la persoanele
supraponderale;
- raport anormal ntre principiile alimentare, cu exces de grsimi
animale i carne de porc i vit;
- coninut redus de fibre vegetale n alimentaie, absolut
necesare n protecia mucoasei intestinale i n prevenirea
cancerului de colon, rect i intestine;
- preluarea, concomitent cu alimentele, a unor substane
cancerigene cum ar fi nitraii i nitriii provenii din
ngrmintele chimice. La nivelul stomacului, duodenului i
intestinului subire, nitriii se combin cu amine alimentare
formnd nitrozamine, compui foarte puternic cancerigeni.
Aceleai efecte negative prezint i unele pesticide folosite n
agricultur (erbicide, fungicide, insecticide), care sunt preluate
din exterior o dat cu alimentele i transformate, enzimatic, la
nivelul stomacului, n substane cancerigene.
Datele statistice demonstreaz c frecvena cancerului este mai
ridicat n rile civilizate, unde se consum o hran mai rafinat,
supus unui proces lung de prelucrare termic, ceea ce creeaz
lezarea integritii organismului, creterea aciditii din aparatul
digestiv i uzura rapid a corpului.
Sunt cunoscute alimentele care nu trebuie s fie consumate
ntruct pot declana boala sau pot grbi evoluia ei. n aceast
categorie intr, n primul rnd, carnea i grsimile animale
saturate, slnina, mezelurile, afumturile, conservele, prjelile de
orice fel.
Toxinele din carnea fript, un pericol pentru sntate
Carnea de porc, fript pe crbuni, este foarte apetisant la miros,
dar poate mri riscul de cancer hepatic, deoarece la temperaturi
ridicate, pe crbunii ncini, grsimea se scurge pe crbuni,
genernd un fum care conine hidrocarburi aromatice policiclice
(exemplu benzopiren). Acetia sunt ageni puternic cancerigeni
care pun n pericol att viaa celor care consum carnea fript,
ct i a persoanelor din apropierea grtarului, care inhaleaz
fumul aromatizat. De asemenea, toxinele din carne declaneaz
dezechilibre grave de metabolism, provocnd cancere hepatice,
iar prin depuneri la ncheieturi dau artrite.
Dup declanarea cancerului de ficat trebuie s fie interzise i
alte alimente ca: alcool, cafea, cacao, tutun, zahr i produse
fine de cofetrie, praf de copt, condimente iui, ciuperci,
brnzeturi fermentate.
Ce se recomand?
Ct mai multe legume, fructe proaspete, sucuri naturale i, la

126
anumite intervale, cure de cruare digestiv cu adaus vitaminic.
n locul proteinelor din carne se recomand proteinele din soia,
orez, lapte acru, brnzeturi nefermentate, ou, drojdie de bere
(30-50 g/zi), legume i fructe proaspete, tre, gru ncolit,
pine integral. Dintre legume s nu lipseasc ptrunjel, sfecl
roie, elin, varz, ridichi, ceap, usturoi, cartofi copi, iar dintre
fructe sunt recomandate grepfruturi, lmi, mere i fructe de
pdure.
Lunar se va ine o cur de cruare n timpul creia se vor
consuma numai sucuri de legume (sfecl roie, morcov, elin,
varz alb, creson, tomate, ptrunjel, salat verde, orz verde),
precum i sucuri de fructe (mere rase, struguri, afine, agrie,
zmeur, coacze). Inainte de intrare n iarn este necesar o
bun aprovizionare cu legume i fructe, bogate n complexul
vitaminic (A, C, E., .
S nu se neglijeze faptul c vitaminele au un rol important n
creterea rezistenei la boal a organismului i n stimularea
sistemului imunitar, cu contribuii directe n lupta
anticanceroas. Astfel, vitamina C intr n compoziia unor
enzime ce inactiveaz o serie de compui cancerigeni, limiteaz
transformarea nitrailor i nitriilor n nitrozamine i protejeaz
organismul de efectul cancerigen al radiaiilor.
n cadrul msurilor de profilaxia cancerului, un rol hotrtor l are
educaia sanitar a populaiei care trebuie s neleag
necesitatea controalelor periodice, cel puin o dat pe an. Fiind o
boal cu evoluie lung, cancerul poate s apar n orice organ
sau esut, deseori fr simptome clinice caracteristice.
o 12 august 2010
o 12 comentarii
o evaluare: 9,8
Metode de trat a cancerului si alte destructurari
organice

TRATAMENT NATURIST IMPOTRIVA CANCERULUI


Laptisor de matca 4g
Miere de salcam 1,5kg
Polen macinat (manual) 300g
Ser fiziologic 1OO ml
Tinctura de propolis 150g
Toate se amesteca si se lasa la frigider.
Utilizare: 1 lingura dimineata si o lingura seara pe stomacul gol
sau cu ceai
Nu este recomandat minorilor sub 14 ani datorita cantitatilor
mari de zahari (risc de imbolnavire cu diabet)
Este recomandat si gravidelor.

127
Reteta naturista a fost prezentata in direct in emisiunea Happy
Hour de la ProTv in 7.07.2010
July 7th, 2010 | Tags: CANCER, laptisor de matca, miere, monica
tatoiu, polen macinat, reteta naturista, salcam, ser fiziologic,
tincutra de propolis | Category: CANCER | One comment
Tratamentul cu aloe pentru ulcerul duodenal, hepatita, diabet,
constipatie, depresii, herpes, anorexie, cicatrizare si multe altele
Exist peste 300 de specii de aloe vera, dar nu toate dein virtui
de plant medicinal. Dintre acestea, cea mai cunoscut pentru
proprietile ei terapeutice este Aloe barbadensis miller.
CE AFECIUNI TRATEAZ
ulcer duodenal are aciune cicatrizant i antibacterian.
hepatit stimuleaz secreia de interferon, care are un rol
important n tratarea afeciunilor hepatobiliare. diabet ajut la
reglarea funciei glandei pancreatice.
constipaie se beau zilnic 2-3 linguri cu suc proaspt de aloe
vera.
depresii se mestec, n fiecare diminea, 2-3 cubulee de
frunz verde. Ajut la mbuntirea tonusului.
herpes se tamponeaz locul afectat cu puin vat nmuiat n
gel de aloe.
anorexie
congestie cerebral
n uz extern, planta este bun n tratarea alergiilor pentru c
ajut la calmarea mncrimilor produse de urticane.
Are efect dezinfectant i particip cu succes la cicatrizarea
rnilor.
stimuleaz digestia i circulaia sangvin si ntrete sistemul
imunitar.
CUM SE ADMINISTREAZ
-suc proaspt de aloe se taie o frunz sau dou de aloe cu
proprieti medicinale i se strnge sucul care se scurge. Se iau
n fiecare zi 3-4 linguri cu suc pentru tratarea afeciunilor deja
enumerate.
-cataplasme se nmoaie o bucic de tifon n gel de aloe i se
aplic pe zona afectat de herpes, arsuri sau rni. Planta are
efect cicatrizant i ajut la vindecarea rapid a oricrui tip de
plag.
-tinctur se taie o frunz de aloe n bucele mrunte i se las
la macerat n 200 ml de alcool cam 15 zile, dup care se
strecoar preparatul i se pune n sticle mai mici. Se ia cte o
linguri de tinctur diluat ntr-un pahar cu ap de 3-4 ori pe zi.
Este foarte bun mai ales pentru constipaie.
ATENIE! La unele persoane, aloe vera poate da efecte adverse.
n cazuri mai rare, apare o hipersensibilitate ce se manifest prin
dermatite. Sursa: Femeia de azi

128
July 6th, 2010 | Tags: aloe barbadensis miller, Anorexie,
cataplasme, cicatrizarea ranilor, circulatia sanguina, congestie
cerebrala, Constipatie, depresii, Diabet, hepatita, herpes, intarire
sistem imunitar, stilare digestie, suc proaspat, tinctura,
tratament, tratarea alergiilor, ulcer duodenal | Category: Aloe |
Leave a comment
Albastrea Albstrea
Este o plant medicinal care se cultiv de foarte multe ori i n
scop decorativ. Atenie ns! n scopuri medicinale, se folosesc
doar florile albastre, nu i cele roz, care pot fi ntlnite foarte des.

CE AFECIUNI TRATEAZ
probleme renale se prepar un ceai dintr-o linguri cu
albstrele, n amestec cu frunze de mesteacn i cozi de ciree,
din care se beau cte 3-4 cni n fiecare zi.
diaree albstrelele au puternice proprieti astrmgente i
antidiareice.
reumatism infuzia preparat din aceast plant este un diuretic
de excepie, ducnd la eliminarea apei din esuturi i la calmarea
durerilor reumatice.
anorexie se beau 3-4 cni cu decoct de albstrele n fiecare zi
pentru creterea poftei de mncare.
Ceaiul preparat din flori de albstrele are un efect uor calmant
asupra sistemului nervos.
n uz extern, planta este un bun remediu pentru tratarea
conjunctivitelor i a iritaiilor pleoapelor.
TIAI? Compresele cu infuzie de albstrele sunt foarte bune
pentru tonificarea muchilor din zona ochilor. n felul acesta, ele
ajut la reducerea ridurilor deja formate. n plus, elimin
cearcnele inestetice.
CUM SE ADMINISTREAZ .
ceai de flori peste o lingur cu flori uscate, se toarn o can cu
ap fiart i se las la infuzat zece minute, dup care se filtreaz
lichidul. Se beau 3-4 cni pe zi.
comprese sunt foarte bune pentru tratarea unor afeciuni
oftalmologice sau n tratamentele cosr netice. Florile de
albstrele, folosite sub form de infuzie, sunt un bun hidratant
pentru tenurile cu probleme. Ai grij s ii compresele pe fa
cam 20-30 de minute i s repei procedura de dou ori pe
sptmn! Compresele sunt bune i pentru tratarea rnilor.
decoct se pun la fiert, ntr-un litru de ap, vreo dou linguri cu
albstrele. Dup zece minute, se ia recipientul de pe foc i se
las la rcit. Lichidul se strecoar i se consum apoi de-a lungul
unei zile. Sursa: Femeia de azi
July 5th, 2010 | Tags: albastrea, Anorexie, ceai de flori, comprese,
decoct, Diaree, probleme renale, Reumatism, tratament |

129
Category: Albastrea | Leave a comment
Pietre la rinichi, calculi
Pietrele la rinichi ( calculi renali ) sunt depozite minerale intarite
care se formeaza in rinichi. Mai intai se depun particule
microscopice care se maresc in timp. Termenul medical pentru
acesta boala este litiaza renala.
Rinichii filtreaza produsele reziduale din sange si le pun laolalta
cu urina pe care ei o produc. Atuncii cand reziduurile nu se
dizolva complet in urina se produc cristale si pietre. O piatra se
formeaza in rinichi atunci cand exista un dezechilibru intre
anumiti compusi ai urinei substante chimice cum ar fi calciu ,
oxalati si fosfati care stimuleaza cristalizarea si altele care o
inhiba.
Pietrele mici pot cauza disconfort cand sunt eliminate. Indiferent
de marime pietrele pot parasi rinichiul si pot ramane pe canalul
care transporta urina de la rinichi la vezica urinara ( ureterul ),
cauzand dureri mari care se simt in partea de jos a spatelui si
radiaza lateral si inghinal. O astfel de piatra poate bloca fluxul
urinei determinand cresterea presiunii in ureter sau in rinichi.
Aceasta presiune creaza spasme care devin extrem de
dureroase.
Cine poate suferi de pietre la rinichi (calculi urinari)?
De obicei barbatii sufera de aceasta afectiune dar in ultimii 10
ani numarul femeilor cu pietre la rinichi (calculi urinari) a crescut,
schimband chiar proportia. Pietrele se formeaza mai ales intre 20
40 de ani. Daca o persoana are o piatra la rinichi exista o
posibilitatea de 50% sa mai faca inca una.
July 4th, 2010 | Tags: calculi, litiaza renala, pietre la rinichi,
urinari | Category: Calculi renali | Leave a comment
Abces dentar cauze, simptome, poze
Generalitati
Dintele care prezinta un abces este un dinte care are o punga cu
puroi(infectie locala colectata) in interiorul tesuturilor din jurul
lui. Puroiul se formeaza atunci cand organismul incearca sa lupte
impotriva infectiei bacteriene.
Tincturi cu ierburi si miere pentru tratarea afectiunilor cardiace,
afectiuni gripale, afectiuni hepatice, angina pectorala, arsuri,
caderea parului, constipatie, degeraturi, fisuri anale, insomnie,
prostatita, reumatism, spasmofilie, tuberculoza pulmonara, tuse
banala, tuse convulsiva
Elixiruri cu ierburi si miere
Afectiuni cardiace
Miere de albine (tei si salcam) 3 lingurite pe zi.
Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care
trebuie mestecata ca o guma, chiar dupa ce s-a terminat mierea
din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un puternic

130
rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la
optimizarea functionarii cordului.
Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii
vasodilatatoare 1 lingurita pe zi.
Afectiuni gripale
Inhalatii cu ceara de albine: se aseaza pe ochiul de aragaz o
placa de tabla curata, pe care, dupa ce s-a infierbantat, se pune
cate o bobita de ceara de marimea unui bob de grau.
Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala: o inspiratie
pe nas si una pe gura, pana la topire, apoi se repeta inca de cinci
ori.
Tinctura de propolis 30%: se pun la radacina limbii doua
picaturi, cate una de fiecare parte.
Gargara: se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis in
concentratie de 30% intr-un pahar cu ceai de galbenele sau de
musetel. Se face o gargara cat mai profunda si de durata, apoi se
inghite solutia.
In cazuri de nas infundat, rinite etc., se face un amestec in
parti egale (cate un varf de cutit) de galbenele, coada-soricelului
si rostopasca. Se opareste o lingurita de plante cu 100 ml apa,
apoi se adauga trei picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca
bine dilutia, apoi se pune in fiecare nara continutul unei pipete,
dar picatura cu picatura, in asa fel ca operatiunea sa dureze circa
5 minute.
Afectiuni hepatice
In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest
leac reface celulele hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa
seara la ora 7- si dupa ce da in cateva clocote, se adauga in el 5
grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu un
capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata
la ora 7. Atunci se strecoara si se amesteca cu 200 g miere de
albine, pana ce se dizolva complet, si se pune intr-o sticla. Din
ora in ora, se ia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pe
zi. Acest tratament se poate repeta doar dupa sase luni.
Angina pectorala
Sirop: ceapa rosie de Fagaras (care contine multa biotina), in
amestec cu miere de albine (de tei sau salcam), suc de lamaie si
suc de usturoi. Se lasa la plamadit, intr-un litru de apa fiarta,
timp de 2-3 zile, si apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe
zi.
Produse apicole: otet de mere cu miere de albine de tei sau
salcam, capaceala (mestecata pana la consumarea totala) si
propolis.
Arsuri
Se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o
bucatica de folie de plastic, dupa care se pune un bandaj.

131
Tratamentul se face dimineata si seara, pe o perioada mai lunga.
Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel
sau de tei.
Caderea parului
- Ceai (decoct) din: mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintaura,
iedera, menta, patlagina si zeama de lamaie.
- Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de
albine.
- Utilizare: in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa
fierbinte, se maseaza pielea capului cu ceaiul obtinut circa 10
minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua solutie.
De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se
incalzeste pielea capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un
prosop pana la uscarea parului si disparitia efectului revulsiv.
Constipatie
In fiecare dimineata, se bea pe stomacul gol un pahar de
apa calduta statuta (cel putin 24 de ore). Dupa aceea, se
mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si
tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o
crema. Excludeti din alimentatie mezelurile, prajelile, conservele,
painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul, tutunul, carnea si
branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si
legume proaspete.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere
cu un pahar de apa minerala (nu ceai), timp de o saptamana,
pana se formeaza obisnuinta.
l 1/2 kg de prune uscate se spala bine si se pun la fiert (ca pentru
compot). Dupa ce au fiert, se scot samburii, iar pulpa rezultata se
da prin masina de tocat. Se masoara cu o lingura pulpa si cate
linguri rezulta atatea se pun de miere (la 1/2 kg de prune sunt 8-
9 linguri, deci tot atata miere). Se amesteca totul bine si se pune
intr-un borcan de 800 g (care se tine la frigider). Se ia cate o
lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Degeraturi
De obicei, cad victime ale acestei afectiuni cei cu proasta
circulatie periferica, sau mai bine zis, cei ce au maini si picioare
reci, cei anemici si cei hipotensivi, deci cei care nu au o irigatie
sanguina normala in locurile ce vin in contact cu factorii externi.
Reactia normala a multora dintre noi este aceea de a aduce la
caldura pe cel degerat. Acest lucru este gresit, deoarece poate
provoca leziuni care vor trena in timp. Locurile vatamate trebuie
tinute un timp la o temperatura usor peste zero grade; se vor
face frictiuni cu zapada sau lichide reci, aceasta pana cand se va
observa o inrosire a pielii, ceea ce inseamna ca sangele este
prezent in tesuturi in cantitate mai mare. Regiunea respectiva se
badijoneaza apoi cu tinctura de propolis. Se aplica o compresa cu

132
miere de albine dizolvata in ceai din coaja de salcie, pelin, frunze
de nuc, catina alba sau paducel. Se mai frictioneaza cu felii de
ceapa si zeama de lamaie. Trebuie evitate incaltamintea stramta,
frigul, umezeala.
Fisuri anale
O igiena locala stricta. Lenjerie mereu curata.
Un regim alimentar lejer, fara condimente, alcool, cafea,
alimente iritante.
Spalaturi cu ceaiuri din: galbenele, coada-soricelului, patlagina,
papadie, soc, rostopasca si pelin.
Utilizarea de supozitoare cu propolis.
Evitarea sedentarismului, multa miscare pentru revigorarea
muschilor.
Insomnie
Se folosesc 100 g de ceapa data prin razatoare. Se fierbe la foc
mic 15 minute, intr-un vas acoperit. Se lasa sa se raceasca putin,
se stoarce, se strecoara si la lichidul obtinut se adauga 50 grame
de miere. Se amesteca bine pana la omogenizare. Se bea caldut
(toata cantitatea), seara, inainte de culcare. Se repeta pana la
vindecare.
Prostatita
Ceaiuri: urzica moarta, spin (1 gram la 200 ml apa), busuioc,
galbenele.
Bai de sezut: tataneasa, musetel, galbenele.
Ulei de dovleac: se ia cate o lingura seara, la culcare.
Produse apicole: polen, pastura (polen tratat de albine cu acid
lactic, pentru a-l conserva si pastra pe timpul iernii), propolis
mestecat circa 3-5 minute (atentie la alergici, poate provoca
pareze temporare), supozitoare cu propolis.
Sunt indicate si masuri foarte severe de dieta alimentara: trebuie
eliminate din consum bauturile, tutunul, cafeaua, condimentele,
preparatele alimentare iritante, sarea in exces, consumul
exagerat de lichide.
Reumatism
Cataplasme: frunze de varza, paie de ovaz, argila, cartofi cruzi
taiati felii, hrean cu faina de mustar, ceapa taiata marunt si
amestecata cu ulei de in (sau seminte fierte).
Bai: frunze de frasin, fan, castan, radacina de stuf, radacina de
papura.
Gimnastica medicala pentru intretinerea musculaturii, care
datorita durerilor se atrofiaza.
Masaje cu produse apicole: miere cu otet de mere, impachetari
cu ceara, unguent pe baza de venin de albine.
Regim dietetic care sa elimine factorii de risc: fumat, bauturi
alcoolice, exces de sare, evitarea spanacului si a steviei (care
contin oxalati de calciu) si inlocuirea acestora cu loboda si urzica.

133
Spasmofilie
Se iau 7 oua, de preferinta de la gaini crescute acasa sau cele cu
coaja rosie, si se aseaza intr-un borcan de 0,800 kg. Peste ele se
pune zeama de lamaie pana se acopera totul. Se pune capacul si
se lasa 7-8 zile. In acest timp, cu coada unei linguri de lemn se
mai agita usor. Dupa dizolvarea cojilor de oua in zeama de
lamaie, se trece lichidul prin strecuratoare. In final, se strecoara
si prin tifon, astfel ca raman doar cateva mici resturi gelatinoase.
Lichidul obtinut se amesteca cu un litru de miere de albine
naturala. Din acest amestec se iau trei linguri pe zi. (Tratamentul
se face mai ales in lunile calendaristice care contin in denumire
litera R.)
Tuberculoza pulmonara
Inhalatii cu tinctura de propolis 30% pusa in ceai de busuioc,
brad, pin sau menta.
Pulverizatii cu tinctura de propolis: 50 de picaturi in 50 g din
ceaiul mai sus mentionat.
Crema de propolis: 30 g propolis in 50 g miere de tei sau de
munte.
Fagure de miere sau capaceala, mestecate pana la consumarea
totala.
Usturoi (4-5 catei), consumat ca atare sau sub forma de suc. Se
indica consumul in paralel cu putina slanina de porc si un pahar
de bors.
Regim dietetic: una pana la trei zile pe saptamana se va tine un
regim de cruditati. Sunt interzise fumatul, consumul bauturilor
alcoolice, al cafelei si al condimentelor in exces.
Tuse banala
Se fierbe o lamaie la foc moale, timp de 10 minute. Prin fierbere,
lamaia se inmoaie, astfel incat se va obtine din ea o cantitate
mai mare de suc si, in acelasi timp, se inmoaie si coaja. Lamaia
se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut
se adauga doua linguri de glicerina (din punct de vedere
farmaceutic, doua linguri echivaleaza cu 30 g). Amestecul se
agita bine, apoi paharul se umple cu miere. Daca avem un acces
de tuse in timpul zilei, luam o lingurita de sirop, dupa ce
amestecam bine continutul. Daca suntem treziti noaptea de tuse,
luam cate o lingurita de sirop la culcare si una noaptea, cand ne
trezim. Daca suferim de o tuse rebela, luam 6 lingurite de sirop
pe zi si anume: dimineata dupa sculare, inainte de pranz, dupa
masa de pranz, la cateva ceasuri dupa aceasta, apoi la cina si la
culcare. Pe masura ce tusea cedeaza, micsoram numarul dozelor
pe zi.
Tuse convulsiva
Tinctura de propolis: intr-un pahar mic cu ceai de ienupar se

134
adauga 30 de picaturi de tinctura de propolis. Se face gargara
cat mai mult, apoi se inghite.
Miere de albine de tei: in acelasi tip de ceai se adauga doua
linguri de miere la o cana de 0,250 l si se beau doua cani pe zi,
cu sorbituri mici. (Atentie! Este contraindicata la diabetici.)
Capaceala: se mesteca pana la consumarea totala.
Inhalatii cu ceara de albine (dupa metoda descrisa in reteta
impotriva afectiunilor gripale), inhalatii cu ceai de tei, menta,
muguri de brad, busuioc si marar. Acestea se realizeaza prin
asezarea pe o cana de tabla a unei palnii cu gura in jos si
inhalarea aburului degajat.
July 2nd, 2010 | Tags: afectiuni gripale, afectiuni hepatice,
afectiunilor cardiace, Angina pectorala, arsuri, caderea parului,
Constipatie, Degeraturi, fisuri anale, ierburi, insomnie, miere,
prostatita, Reumatism, Spasmofilie, Tincturi, tratarea,
tuberculoza pulmonara, tuse banala, tuse convulsiva | Category:
Diverse din sanatate naturista | 2 comments
Totul despre ochii umflati
Cum apar?
Umflarea ochilor este cauzata de multi factori, precum retentia
de fluide, stres, alergii, schimbari hormonale sau de plans.
Organismul reactioneaza la orice fel de emotie prin marirea
fluxului sangvin ce duce la umflarea ochilor. De asemenea, dupa
somn putem sa avem ochii umflati din cauza excesului de sodiu
din dieta ce retine apa sau excesului de alcool.

Cum ii vindecam?
Pentru ochii umflati din cauze normale, iata cateva din metodele
pe care le puteti alege pentru a vindeca o astfel de conditie:
- spala fata cu apa rece
- fereste-te sa ingerezi hrana cu mult sodium
- bea multa apa
- demachiaza-te corect
- pune de 2-3 ori pe saptamana pe ochi cate o felie de castravete
pentru cateva minute
- pune de 2-3 ori pe saptamana pe ochi cate un plic de ceai
verde inmuiat in apa calda timp de cateva minute
- incearca creme care contin aloe si vitamina E
Daca ai impresia ca ochii sunt umflati din cauza unei alergii,
atunci fa o vizita medicului pentru un tratament corect.
July 1st, 2010 | Tags: cum apar, cum ii vindecam, despre, ochii
umflati, totul | Category: Ochi umflati | Leave a comment
Anorexia nervoasa
Anorexia nervoas este o tulburare psihiatric din categoria
tulburrilor de alimentare, caracterizat printr-o reducere
anormal a greutii corpului i printr-o deformare a imaginii

135
propriului corp cu teama prevalent , persistent, de ngrare.
Persoanele suferind de anorexia nervoas i limiteaz greutatea
corpului prin abinerea voluntar ndelungat de a se hrni
(starvaie sau post voluntar) (anorexia nervoas de tip restrictiv)
i prin alte metode ca de pild abuzul de purgative, clisme, i
diuretice, folosirea de substane anorectigene, i excesul de
exerciii fizice (anorexia nervoas de tip eliminator, purgativ).
Boala afecteaz mai ales tinerele adolescente, ns 10 % din
cazuri apar la tineri de sex masculin. Anorexia nervoas este o
tulburare psiho somatic sau psiho fiziologic complex,
implicnd componente psihologice, neuro-biologice i socio-
culturale. Termenul anorexia este de origine greac veche: an
(- sau -lipsa de, privativ ), i rexis ()= dor, poft,
apetit (de la verbul orgo = a ntinde , a oferi cuiva, a
tinde spre) (exist i n greac modern: orexi = poft).
Bolnavul de anorexie nervoas e numit de obicei anorectic,
dei termenul simplu de anorexie (fr adaosul nervoas) este
de fapt sinonim cu inapeten, adic lipsa de apetit, lipsa de
poft de mncare. Bolnavul de anorexie nervoas nu e lipsit
neaprat de poft de mncare, mnnc intenionat foarte puin.
Anorexice sau anorexigene sunt denumite substanele care
taie pofta de mncare, care suprim apetitul, folosite uneori n
tratamentul obezitii. n mass media, dar i n literatura
tiinific termenul anorexie nervoas este prescurtat de obicei
sub forma anorexie. Anorexia nervoas are un risc crescut de
mortalitate pn la 10%.
June 30th, 2010 | Tags: anorexie nervoasa, caracteristici |
Category: Anorexie | Leave a comment
Tabagismul, date statistice, consecinte si combatere
Conform declaraiei OMS, anual la 31 mai se desfoar Ziua
Mondial fr tutun, iar la 26 iunie Ziua Internaional de lupt
mpotriva drogurilor
Necesitatea contientizrii n rndul unor tot mai largi categorii de
populaie, a consecinelor dezastruoase pe care le genereaz
fumatul, face ca problema s devin o real prioritate de
sntate public.
n prezent, tabagismul este considerat o maladie care are toate
atribuiile unei epidemii sau mai exact a unei pandemii a
secolului. S-a estimat, c pierderile anuale nete datorate
tutunului, suferite de resursele financiare ale planetei se ridic la
200 miliarde dolari US, fiecrei mii de tone tutun consumat i
revine 650 de mori i 27,2 milioane de dolari US, pierderi nete
pentru economia mondial.
Cu regret trebuie ns recunoscut faptul c fumatul face parte din
existena uman cotidian, fiind nc o expresie a stilului de
via modern. Rspndindu-se n lume ca o epidemie de mod i

136
comportament, pornit din rile industriale i cu o recunoscut
rapiditate, tabagismul s-a ndreptat n ultimii ani spre rile n
curs de dezvoltare, inclusiv i n Republica Moldova.
Date statistice
n prezent nu mai exist nici un dubiu asupra faptului c afeciuni
foarte grave care constituie n momentul de fa importante
cauze de morbiditate n lume, sunt legate unele excusiv de
altele n msur de abuzul de tutun. Statistici diferite ca i cele
din ara noastr demonstreaz legtura strns ntre tutun,
creterea morbiditii i diminuarea speranei de via. Exist o
relaie direct ntre gradul tabagismului i mortalitatea
fumtorului care depesc cu 30 80% pe cea a nefumtorilor.
O anchet realizat n vederea estimrii prevalenei tabagismului
printre contingentele de populaie din Republica Moldova denot
faptul, c circa 60-65 la sut din populaie fumeaz. n ceea ce
privete prevalena fumatului n rndul diferitor grupe de
populaie se constat, c ponderea brbailor este de 40-45 la
sut, iar a femeielor 18-20 la sut.
Analiza chimic a fumului de igar a pus n eviden circa 4000
de compui chimici, dintre care muli cu influena sever asupra
organismului uman.
Numrul estimat al fumtorilor n lume se ridic la 1,1 miliarde
de fumtori, din care 800 milioane n rile n curs de dezvoltare.
n S.U.A. fumatul contribuie la mortalitate cu circa 420.000
decese anual. Cheltuielile medicale directe ale fumatului se
ridic la 50 miliarde de dolari/an, iar cheltuielile indirecte la 47
miliarde dolari/an. Potrivit Departamentului de Sntate i
Servicii Umane din SUA procentajul de decese atribuite fumatului
arat o contribuie devastatoare a fumatului.
o 10 august 2010
o 5 comentarii
o evaluare: 10,0
ULEIUL DE MASLINE - ALIMENTUL- MEDICAMENT

ULEIUL DE MASLINE - Alimentul medicament, minune a


Antichitatii !

Zilnic, o lingura cu ulei de masline! Aceasta recomandare a


nutritionistilor poate fi micul nostru secret in prevenirea
imbatranirii, afectiunilor cardiovasculare si, mai ales, a
cancerului.

Maslinele si uleiul de masline au fost apreciate din cele mai vechi


timpuri pentru proprietatile lor. Egiptenii spuneau ca Isis i-a
invatat sa foloseasca maslinele. Iar grecii credeau ca zeita Atena
le-a daruit oamenilor maslinul.

137
Astazi, uleiul de masline este considerat un aliment-medicament.
S-a demonstrat ca uleiul de masline previne afectiunile
cardiovasculare datorita continutului de acizi grasi omega 9.
Acizii grasi esentiali impiedica depunerile de grasimi pe peretii
vaselor sangvine. Nu numai inima este protejata de acizii grasi
esentiali, ci si creierul. Daca consumam mai multi acizi grasi
esentiali, ne putem concentra mai bine, putem invata mai usor.
Aceleasi efecte are si acidul oleic, care se gaseste din abundenta
in uleiul de masline. Datorita acidului oleic, uleiul de masline este
bine tolerat si de persoanele cu tulburari digestive, cu afectiuni
hepatice sau ale vezicii biliare.

Studiile au aratat de asemenea ca uleiul de masline are


proprietati antiinflamatorii. Desi are compozitie chimica diferita,
uleiul are actiune similara ibuprofenului. Proprietatile calmante
se datoreaza unei substante antiinflamatoare oleocantalul, care
a fost descoperita de cercetatorii de la Monell Chemical Senses
Center ( Philadelphia ). O doza zilnica de 50 grame de ulei de
masline este echivalenta cu 10% din doza de ibuprofen
recomandata pentru calmarea durerii la adulti. Atentie! Numai
uleiul de masline obtinut prin presarea la rece are proprietati
antiinflamatoare.
Cititi eticheta!

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atentia ca uleiul de


masline este cea mai falsificata grasime din lume. De aceea, si in
cazul uleiului de masline trebuie sa citim obligatoriu eticheta. Ne
putem pacali foarte usor si putem cumpara un ulei din samburi
de masline, un ulei rafinat, care nu mai are aceleasi proprietati
nutritive. Acestea contin numai intre 10% si 20% ulei de masline,
restul fiind ulei de floarea-soarelui, ulei din samburi de masline
etc. Iata o comparatie care va va convinge sa cititi eticheta: 100
g ulei extravirgin contin 22 mg vitamina E, pe cand aceeasi
cantitate de ulei rafinat de masline numai 5 mg, 100 g de ulei
extravirgin ne furnizeaza 3 micrograme de vitamina A si 19
micrograme de betacaroten. In uleiul rafinat insa nu se mai
pastreaza nici macar urme de vitamina A si betacaroten.

Cel mai bun este uleiul extravirgin de masline, obtinut prin


presare la rece.( Un astfel de ulei de cea mai buna calitate,
produs dupa o tehnologie din 1778 in Italia, zona Calabria poate
fi gasit la firma Falvo&Rotary Group S.A din Bucuresti. Aceasta
firma comercializeaza cel mai bun ulei de masline nu numai din
Romania dar si din Italia. Uleiul este certificat prin analize de
laborator din Europa si detine certificat de calitate cu sigla Bio.

138
Un astfel de ulei este extrem de sanatos si ar trebui sa se vanda
in farmacie, dar la aceasta firma poate fi comercialiat la un pret
chiat foarte bun)

Trebuie sa urmarim eticheta uleiului pentru a vedea aciditatea.


Uleiul presat la rece trebuie sa aiba aciditate sub 1 grad, acesta
este tulbure in mod natural. Daca gradul de aciditate nu
corespunde, vorbim despre un ulei falsificat si tulburat cu alte
substante. Recomandarea mea este sa nu se cumpere uleiuri
care nu au mentionata aciditatea pe eticheta, continua
specialistul nostru.

Uleiul de masline este o grasime rezistenta la temperaturi


ridicate, spre deosebire de celelalte uleiuri (de floarea-soarelui,
de sofranel, de germeni de porum , care sunt instabile la prajit
si sunt recomandate numai in salate. La un ulei vegetal este
foarte important punctul de fum. Mai bine folosim untura de porc
sau unt pentru prajirea cartofilor sau a carnii decat ulei de
floarea-soarelui. In timpul prajirii, in uleiul de floarea-soarelui
sunt generati compusi toxici cu proprietati cancerigene, de tipul
acroleinei. Uleiul de masline rezista la temperaturi de pana la
180 grade Celsius. Totusi, pentru prajit, cel mai bun este uleiul de
palmier, care are punctul de fum la 220-230 grade, ne
sfatuieste prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul
Institutului de Cercetari Alimentare.
Vitamine si minerale

Ca si uleiul, maslinele sunt bogate in vitamine (A si E) si minerale


(potasiu, calciu, fosfor, fier). Fie ca sunt verzi, fie ca sunt negre,
maslinele contin grasimi mononesaturate, care reduc nivelul
colesterolului in sange. Spre deosebire de maslinele verzi, cele
negre au un continut mai ridicat de grasimi si potasiu. De
asemenea, maslinele negre au mai multe calorii (230 calorii/100
g), fata de 140 calorii/100 g, in cazul celor verzi. Maslinele verzi
sau negre conservate in saramura sunt indicate in hipotensiune,
dar si pentru stimularea poftei de mancare. Din cauza
continutului ridicat de sodiu, maslinele in saramura trebuie
consumate cu precautie de persoanele care sufera de
hipertensiune, de obezitate, diabet, gastroenterocolita,
ateroscleroza.
Sfatul medicului

Pe piata romaneasca exista amestecuri pentru prajit. Prof. dr.


Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atentia ca acestea pot
contine E-uri: Un motiv in plus sa citim eticheta! In aceste
amestecuri se adauga vitamina E de sinteza, notata pe eticheta

139
prin E 307, E 308, E 309. Uleiurile de calitate, cele presate la
rece, contin un antioxidant natural (vitamina E naturala sau E
306).

FIER. Pe langa vitamina E, grasimi mononesaturate, maslinele


contin si fier. Sase masline negre mari ne asigura aproximativ
40% din necesarul zilnic de fier. Maslinele verzi sau negre contin
si alte saruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu,
mangan), fiind un bun adjuvant in anemii.

CONTINUT. Uleiul de masline contine aproximativ 14% acizi grasi


saturati, 77% acizi mononesaturati si 9% acizi polinesaturati. O
lingura cu ulei ne furnizeaza aproximativ 10% din necesarul zilnic
de vitamina E si polifenoli, substante antioxidante.

DIETA. Locuitorii din zona Mediteranei mananca multe legume,


fructe si peste.
Principala sursa de grasimi in regimul acestora, alaturi de peste,
este uleiul de masline. Asa se explica de ce aici bolile
cardiovasculare si cancerul au incidenta scazuta. Datorita
antioxidantilor, uleiul are si proprietatea de a incetini
imbatranirea.

STIATI CA

Ca orice grasime, uleiul de masline contine 900 de calorii/100 g.

Femeile care consuma frecvent ulei de masline prezinta un risc


mai scazut de a suferi de cancer mamar decat cele care nu se
bucura de acest aliment-medicament.
Uleiul de masline se gaseste in componenta unor creme sau
lotiuni cosmetice. Prin continutul de acizi grasi omega 3 si omega
9, uleiul asigura o hidratare profunda.
Cei care castigau un concurs in Grecia Antica erau incununati
cu ramuri de maslin, iar sceptrele regale erau facute din lemn de
maslin.
Maslinul a inceput sa fie cultivat cu aproximativ 6.000 de ani in
urma, in zona Mediteranei. Iar in urma cu 2.500 de ani, oamenii
au inceput sa foloseasca uleiul de masline
o 6 august 2010
o 6 comentarii
o evaluare: 10,0
Usturoiul - Alimentul-Medicament !

Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub


forma de aliment

140
pur. Contra sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au
nici o sansa.
Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile,
bronhiile si
plamnii. Omoara cei mai oribili microbi chiar si pe cei ai leprei,
gonoreei
si cangrenei n cinci minute fix! n testele de laborator, acesti
germeni au
fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de cultura! Un
miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de
unitati de penicilina.
Este o planta att de puternica nct, cnd e frecatape picioarele
cuiva, intra rapid n snge si poate avea un efect benefic n
plamni. O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este
foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin
untdelemn de masline si aplicnd mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni ajunsi n pragul mortii suferind de
tot felul de
maladii respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si
abcese
pulmonare) s-au ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd
aceasta planta
miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au
confirmat n
sfrsit cu fermitate puterea de penicilina a usturoiului, izolnd
diversele
substante din el. Alliina, prima substanta izolata, avea efect
contra germenilor
care cauzeaza intoxicatia cu salmonella, dizenteria si contra
stafilococilor
care provoaca furunculele si ulceratiile purulente ale pielii.
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza
scarlatina,
difteria, erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica) .

Allicina, un alt ingredient, nfrunta conjunctivita (infectia ochilor),


putrefactia (descompunerea mncarii n alimente si n intestine),
febra tifoida,
holera si TB.C.-ul. De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte
substante
importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit,
face parte
dintre ele. De fapt, usturoiul este una din cele mai bogate surse

141
de germaniu si
seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a multor
forme de
cancer). Ajoena este o substanta care dilueaza sngele, astfel
prevenind
cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au
fost hranite cu
o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de
snge s-au
redus cu suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De
asemenea, ajoena
actioneaza contra a doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori
prezenta n
canalul extern al urechii, si o alta care cauzeaza Candida
sivaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti
compusi ai
sulfului sunt ce-i care-i confera usturoiului puterea sa de lupta
contra
bolilor, ajuta la reducerea tensiunii si a nivelului de zahar din
snge, alunga
astma si bronsita, mbunatatesc circulatia si functiile inimii,
previn cancerul
si ajuta organismul sa se debaraseze de toxinele periculoase. .
PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale.
Testele
medicale au aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are o
actiune protectoare
foarte semnificativa n limitarea efectelor coagularii sngelui
gras, conform
doctorilor Arun Bordia si H.C. Bansal de la R.N .T. Medical College,
Udaipur,
India, ntr-un articol din revista medicala britanica The Lancet,
aparut n 29
decembrie 1973, medicii au spus ca sngele a zece pacienti s-a
coagulat mai
ncet cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase, dect
atunci cnd le-au
mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea
ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si
ajuta la
prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt
s-au adaugat la
o masa consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au

142
prezentat un
nivel mediu al colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd,
dupa trei ore,
mncarii identice i s-a adaugat sucul sau uleiul extras din
cincizeci de grame
de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la suta.
S-a descoperit
ca uleiul de usturoi are si singur acest efect fie ca e luat ca ulei
pur, ca
suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul de usturoi a
redus
nivelul de fibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa
care continea unt
a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la
suta n trei
ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din
snge, trei
ore mai trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri,
usturoiul a
cobort efectiv nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile
normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA Se spune ca sute de medici au gasit
usturoiul ca fiind
cel mai sigur si mai de nadejde mod de a cobor hipertensiunea.
Nimeni nu stie
exact din ce cauza. Unii doctori cred ca usturoiul dilata
(deschide) arterele,
usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a nlatura infectiile
de diverse
feluri si, prin urmare, a reduce tensiunea crescuta. Totusi, e clar
ca tensiunea
scade. Medicii raporteaza n cazuri dupa cazuri ca simptome
ca slabiciunea,
ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi,
durerile
pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale,
amortelile sau
furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent
terapeutic
perfect pentru reducerea tensiunii sangvine:
1. Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a
dozajului.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat ntr-o perioada de timp
fara nici o

143
cadere neasteptata care ar putea soca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia
eventual pacientul,
sub ngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile,
ametelile,
durerile de cap, tiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obtine bune rezultate,indiferen t de vrsta sau de
conditie.
7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc
fara reteta la
plafarurile de pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici
pentru
reducerea tensiunii si alungarea simptomelor acesteia.
Hipertensiunea e extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd,
simptomele ei
nu sunt ntotdeauna prezente multi suferinzi nici macar nu stiu
ca o au si
n al doilea rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale
inimii, venelor si
arterelor, sub forma de crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale,
atacuri de
cord sau chiar moartea subita, daca nu e controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar usturoiul nu este un leac
pentru
hipertensiune; nu face dect sa coboare tensiunea si efortul
impus inimii,
venelor si arterelor, plus alte simptome neplacute, care pot
reveni cnd terapia
cu usturoi nceteaza. Oricum, folosirea prelungita a usturoiului a
tins, n
multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DIABET Folosirea
usturoiului a redus nivelul
de zahar din sngele diabeticilor. Intr-un caz, un om cu diabet
avansat aflase
de la doctori ca era ntr-o situatie fara speranta si a fost trimis sa
moara
acasa, la vrsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, nca mai
traia,
sanatos-tun. Incepuse sa mannce o combinatie de usturoi,
patrunjel si creson.
Nivelul zaharului din snge i-a cobort de la 200 si ceva la 110.
Si a continuat
sa foloseasca fericit acest remediu, ani de zile. Usturoiul nu

144
vindeca diabetul
si nu trebuie folosit fara permisiunea medicului.Dar poate fi un
mod util de a
cobor nivelul zaharului si, astfel, a controla boala. Surprinzator si

interesant, nsa, este faptul consemnat de mai multe ori ca


usturoiul poate
reduce nivelul zaharului din snge la diabetici.
UN ALIMENT BIBLIC TESTAT COMPARATIV CU MEDICATIA
ANTIDIABETICA
Usturoiul desi are o actiune putin mai nceata este la fel de
eficient ca
tolbutamida (un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea
glucozei
excesive din snge. Doamna RB., consumatoare de usturoi,
spune: Recent, mi s-a
pus diagnosticul de diabet moderat. Medicul mi-a spus ca, daca
nivelul zaharului
din snge nu-mi scadea, trebuia sa iau un medicament oral.
Citisem despre modul
cum poate usturoiul sa reduca nivelul zaharului din snge. Asa ca
am nceput
imediat sa iau cte o capsula de usturoi de 0,32 gr., pe lnga
vitamine si
drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul din snge
mi-a revenit
la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un
medicament.
RENTINERESTE FICATUL Principala valoare a usturoiului n
tulburarile hepatice
consta n puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din
intestine si,
astfel, a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un stimulent dovedit
al
sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei
sangvine prin
ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi n .amestec cu o lingura
de
untdelemn de masline sau ulei de soia, luata seara, nvioreaza
ficatul si l
rentinerese att de mult nct pielea de pe trup va straluci de
activitate
rennoita. Utilizatorii spun ca e ntr-adevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a
organelor
digestive mai ales a ficatului. Un stomac sau un ficat n stare

145
buna, spune
ea, nu se va revolta niciodata mpotriva unui element att de
natural si benefic
ca usturoiul.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CISTITA
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B..
povesteste cum
a folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a
vezicii: Pentru
aceia dintre dumneavoastra care pot suferi de cistita, usturoiul
poate fi
raspunsul. Dupa ce m-am mbolnavit de cteva ori, am hotart
sa-mi ncerc
propriul remediu. Am tocat cte trei catei mari de .usturoi, de trei
ori pe zi,
i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa. Dupa cinci zile,
cistita mi-a
trecut. Att de simplu ().
Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul
din nou.
Poate ca merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a
fost deloc
surprinsa, ntruct a avut odata un pacient cu cancer la plamni
care a trait
mai mult dect se asteptase ea, si mnca usturoi. Medicamentul
minune chiar
merge!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC. Luat cu
regularitate,
usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un
reputat
cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din
usturoi
stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor pentru a secreta
enzime
digestive. Dar usturoiul luat de persoanele suferinde de
asemenea afectiuni
trebuie sa fie diluat sau amestecat cu alte mncaruri, precizeaza
acelasi
expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este
acela de a-l gati,
sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi, usturoiul nici macar nu e
nevoie sa fie
mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai pentru picioare si
mini, spre a
calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de mari,

146
nct e absorbit
direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata
de nouazeci
si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost
laudat n
ntreaga lume pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a
simptomelor de
inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si
consemnate
amanuntit, dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost
nlaturata complet
n cincisprezece cazuri si usurata partial n sase cazuri din
douazeci si cinci
- dintr-un total de 84% eficacitate! Rgielile au disparut complet
n
treisprezece cazuri, si partial n noua din douazeci si cinci la
un total de
88% eficacitate! . Flatulenta a disparut complet n douazeci de
cazuri din
douazeci si cinci un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au
disparut
complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt la un
total de
84% eficacitate! . Greturile au disparut complet n sase cazuri din
opt pentru
un total de 75% eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce
numai o
usurare temporara, ci eliberarea permanenta de aceste dezordini
gastrice.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul e un carminativ
care poate fi
folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina gazele
din stomac
si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA
DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosin cataplasme sau bai de
picioare si de
mini. Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte
sau dupa mese
(folositi o jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate
folosi sub forma
de tablete sau capsule.

147
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE.Un reputat
cercetator si expert n
terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de
constipatie si pot gasi
usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi,
amestecate cu
ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza
miscarile
peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce
mobilitatea
scaunului.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DISPARITIA IMEDIATA A
ARSURILOR SI DURERILOR DE
URECHI.
Doamna LC. spune: Timp de un an, am folosit ulei de usturoi
pentru
durerile de urechi. L-am vazut facnd minuni n zece-cinci-
sprezece minute de la
spargerea unei capsule cu ulei de usturoi, turnata n ureche si
retinuta cu un
tampon de vata. Le-am spus prietenilor si rudelor ct de repede
mi trece
durerea si toti sunt gata sa jure! Sora mea avea o infectie a
urechii
interioare si toata noaptea plngea de durere. Mi-a dat telefon la
ora patru
dimineata, n lacrimi. Sotul ei a venit si a luat putin ulei, iar
durerea i-a
trecut n cincisprezece minute. De asemenea, am descoperit
absolut ntmplator
ca arsurile sunt ajutate prin frectie cu ulei de usturoi pe locul ars.
Durerea
trece aproape imediat dupa aplicare si masarea arsurii. Nepotul
meu s-a ars
destul de grav la mna, pe plita electrica. Dupa ce i s-a aplicat
ulei de
usturoi, a fost foarte usurat si a dormit toata noaptea fara sa se
plnga.
LEACUL ALIMENTAR BIBLIC A VINDECAT MULTE URECHI CARE
TIUIAU
Doamna N.V. spune: Am descoperit un remediu foarte simplu si
ieftin pentru
slabirea auzului si tiuitul urechilor (). Urechile mi sunau att de
tare
nct abia mai auzeam. Acum trei ani, am citit: -Se spune ca un
strop de suc de

148
usturoi pus n ureche face bine la auzul cu probleme. Am
ncercat, cu rezultate
miraculoase ; ncepeti aplicnd formula cam de trei ori pe
saptamna si, pe
masura ce starea vi se amelioreaza, puteti reduce dozajul. Eu o
folosesc n
prezent cam o data la o saptamna sau, la zece zile si rezultatele
bune se
mentin.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI
ALE GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n
cazurile care
implica infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de
usturoi n
gura, la nceputul unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz,
raceala va
disparea n cteva ore sau cel mult o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice
ale organelor
respiratorii superioare, absorbind toxinele ceea ce e valabil si
pentru
inflamatiile cronice ale amigdalelor, glandelor salivare si
glandelor limfatice
nvecinate, empiemele sinusurilor maxilare, faringitele si
laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa
planta
vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si
nlatura
tartrul! Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor
lacrimale!
Va doare urechea? nfasurati planta n putin tifon si introduceti- o
n canalul
exterior al urechii! Va doare capul? Usturoiul e aspirina naturii,
dilatnd
venele si arterele pentru a elimina congestia. Stoarceti putin suc
de usturoi
ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu al pieilor-rosii! ).
Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia?
ncercati putin
usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri,
usturoiul face
minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI
DURERILE DE GT
Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C la vindecarea

149
racelilor. Daca
se tine un catel de usturoi n gura, raceala va disparea n cteva
ore, maximum
o jumatate de zi. Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar
razuiti-l cu
dintii, din cnd n cnd, pentru a elibera cte putin suc. (Daca
usturoiul e
prea tare, ncercati cu unul dintre verii sai mai blnzi, ca usturoi-
dulce,
Alium schoro-doprasum sau prazul.) n acest mod, o durere de
gt se poate opri
n cteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de gt
care sunt
simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare
data si e mult
mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate
sau nu si,
adeseori, nu face dect sa amne inevitabilul. Usturoiul asigura o
vindecare
permanenta, nu doar temporara. Usturoiul, planta ntineririi
miraculoase, si
altele ca urzicile (Urtica sp.), hreanul (Armorada rusticana) si
boabele de soc
(Sambu-cusnigra) toate sunt alimente biblice celebre pentru
capacitatea lor de
a usura simptomele alergice. Socul, de exemplu, contine doi
compusi activi
contra virusilor de gripa. Indicam n acest sens ceaiul din boabe
de soc. Ceaiul
de urzici-vii (Urtica dioica) are un lung istoric de tratament contra
tusei
(inclusiv a tusei convulsive) si a racelilor, curgerilor de nas,
congestiilor de
piept si bronsitelor. Radacinile sau frunzele de urzici, folosite n
suc sau
ceai, erau medicamente sigure si nepericuloase pentru a
deschide tuburile si
caile din plamni ; urzica e o antihistamina puternica. Nimic nu
este mai
dramatic dect vindecarea de alergie si guturai pe care o asigura
frunzele de
urzica, ncercati doua lingurite de frunze uscate si congelate la o
ceasca de
apa clocotita. Puneti la asezat pna se raceste, ndulcita dupa
gust. Hreanul -
folosit de evrei secole de-a rndul ca simbol al celor sapte ierburi

150
amare de
Pasti are o ndelungata reputatie de muco-kihetic. Altfel spus, are
capacitatea
de a dilua flegma sau mucusul, usurndu-i astfel eliminarea din
sistem. Nimic nu
se compara cu o lingurita de hrean proaspat pentru a curata
sinusurile. Doza
zilnica e necesara numai pna cnd cedeaza simptomele alergici,
n continuare,
nu mai e nevoie dect de cteva lingurite de hrean pe luna,
pentru a preveni un
nou atac de alergie.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR .
Bufeuri de febra?
Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi n salata.
Iritabilitatea,
anxietatea, greturile, migrenele, oboseala sau agitatia, balonajul
abdominal,
umflarea extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si

sensibilizarea dureroasa a snilor, crampele, anemia, problemele


tiroidiene -
toate au fost rezolvate de usturoi sau de substantele pe care le
contine
usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia. Este un
remediu milenar
pentru problemele femeilor.
Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de
vitamina B-l n
organism poate fi de o valoare extrema pentru alungarea
greturilor matinale, a
tensiunilor premenstruale si a multor alte probleme. Medici de
renume au
constatat ca usturoiul combate febrele, iritabilitatea, insomnia,
palpitatiile,
frisoanele, mncarimile, obezitatea, leucoreea, artrita si multe
alte maladii.
Desigur, usturoiul se gaseste si sub forma de pudra, pastile sau
capsule, la
majoritatea plafarurilor si a farmaciilor specializate n Plante
medicinale.
Ceaiul se prepara doar amestecnd o lingurita de praf ntr-o
ceasca de apa
fierbinte, adaugnd miere dupa gust. Sau o cantitate mica,
maruntita ntr-o
lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa nainte de mese.

151
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU EXCRESCENTE
DUREROASE SI SPASME LA COLON . M.V
., medic stomatolog, relateaza ca timp de zece ani si-a facut
tratamente cu raze
X si radiu pentru a eradica niste excrescente urte ale pielii care-
i tot
reapareau, cu toate ca un medic i spusese ca erau benigne. La
aplicarea
uleiului din aceasta planta uluitoare, usturoiul care-i vindecase
spasmele la
colon umflaturile dureroase de pe fata i-au disparut complet.
Prima oara a
ncercat formula pentru o excrescenta de lnga ochi. A aplicat cu
regularitate
ulei de usturoi din capsule si n circa o luna umflatura a
disparut. A doua
oara, a ncercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care
crestea
rapid, atingnd chiar marimea unei monede de zece centi cnd
si-a dat seama
prima oara de existenta ei. Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o
vaznd cu
ochii. Aceste excrescente, spune el, erau cauzate de niste arsuri
solare grave,
iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit sa le usuce cu
ajutorul
alcoolului pe care l-a ncercat timp de doua, trei luni, fara
succes. Si sa
te mai miri, comenteaza el, ca ne intereseaza declaratiile
despre usturoi si
cancer? Chiar daca nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi
putut cu
siguranta dezvolte n acel sens, avnd n vedere antecedentele
mele medicale.
Si, categoric, nu s-au vindecat pna nu am aplicat usturoiul.Mai
mult, erau
urte si dureroase. Speram ca aceasta experienta a noastra sa
se dovedeasca
utila si pentru altii. Tratamentul e inofensiv si, n cazul nostru, s-a
dovedit
cum nu se poate mai benefic.
LEACUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PICIORUL ATLETULUI.Ani de
zile, Sorin V. a
suferit n tacere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase
de pe
dusumeaua uda a unui vestiar. Degetele de la picioare i se

152
nrosisera, se cojeau
si l dureau. Calciul si talpa erau nasprite de mii de mici
perforatii uscate.
Picioarele i se roseau insuportabil si se jena sa se descalte. Avea
arsuri,
mncarimi si dureri. ,
Cnd toate medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-
a dovedit ca e
un leac sigur pentru piciorul-atietului. Metoda de fata consta n a
ntinde
putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va da o
senzatie de
caldura, pentru cam cinci minute. Trebuie sa ramna pe piele
timp de o jumatate
de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati procedeul
o data pe zi,
timp de o saptamna, si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati
imediat
usturoiul, spalati cu apa si ncercati din nou mai trziu, cu suc de
usturoi
diluat n apa, pna gasiti o mixtura care sa nu arda, ntruct
excesul de
usturoi poate agrava boala.) Pentru a preveni reaparitia infectiei,
fierbeti-va
ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI
NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic
sau frectii cu
ulei vegetal obisnuit n care s-a prajit usturoi. Se spune ca un
tonic simplu,
preparat din usturoi maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa
pe o
perioada de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile si
suferintele, mai
ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de stiinta indian declara
ca uleiul
extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n bolile
paralitice si
reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice
poate fi mult
usurata frecndu-le cu usturoi. Da rezultate excelente, sustine
el. Un alt
savant de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat
intern,
usturoiul calmeaza rapid durerile reumatice si nevralgice.

153
CUM AU VINDECAT ALIMENTELE BIBLICE UN BRAT USCAT! In
cartea sa, Despre oameni si
plante, renumitul specialist francez Maurice Messegue descrie o
pacienta,
Anne-Marie M., de nouasprezece ani, care se nascuse cu un brat
mai scurt, uscat,
care niciodata n-a crescut prea mult, nu-i folosea la nimic si a
ramas ndoit
peste piept. Nu simtea nimic cu bratul (dect pe timp ploios,
cnd o dureau
oasele) si nu si-l putea misca. Consultase multi medici, dintre
care nici unul
nu-i putuse rezolva problema paraliziei si a estropierii de
crestere. Aceasta
era o problema noua pentru Messegue, care a diagnosticat
atrofia ca un gen de
rahitism. Cel mai important ingredient din remediul sau, declara
el, era un
aliment tamaduitor simplu varul aproape identic si mai blnd al
usturoiului -
ceapa (continutul ei de sulf o face foarte eficienta mpotriva
reumatismelor )
. Alte ingrediente includ lamita, urzica-vie, brusturele mare si
patrunjelul -
toate, alimente tamaduitoare din Biblie discutate n aceasta carte
la paginile
82,131,220,222, 250 ca diuretice, pentru a elimina toxinele (de
asemenea,
spune el, ceapa Allium cepa -este un diuretic destul de
puternic pentru a-1
fi vazut elibernd rinichii bolnavilor de uremie). Paducelul, un
aliment
vindecator din Biblie discutat n Capitolul 11, si mugurii de tei, au
fost
recomandati ca sedativi usori. Musetelul comun, un alt aliment
vindecator din
Biblie discutat la pag. 4142, a fost folosit pentru a calma nervii.
Pentru
atrofie, a folosit coada-calului (Equisetum maximum) ntr-o
prisnita de varza,
un aliment tamaduitor biblic, si creson, una dintre ierburile
amare de la Cina
cea de Taina. Acest gen de cataplasma a actionat miraculos
asupra unor animale
care abia se mai puteau tine pe picioare. Urma sa le foloseasca
numai n

154
aplicatii externe, sub forma de cataplasme si bai de mini si
picioare. Trei
luni mai trziu, fata a revenit, vindecata n mod miraculos! A
ntins mna.
Priviti! a exclamat ea si a luat cu mna o foaie de hrtie de pe
masa. Sunt
att de fericita! a strigat E asa de minunat, ca nici nu-mi vine
sa cred
().
Un martor sceptic a ntrebat: Vreti sa spuneti ca nainte nu va
puteati
misca,bratul si mna? Iar acum puteti? Exact, a raspuns ea si,
ca s-o
dovedeasca, l-a ciupit de mai multe ori: ntmplarea aparut n
toate ziarele
din Paris . Parintii lui Anne-Marie au spus ca era un miracol.
Numai medicii
care o tratasera fara succes au refuzat sa creada. Nu se poate
face nimic, a
spus unul. Corectarea diformitatilor congenitale e mai presus de
puterea
oricarui medic.
o 5 august 2010
o 4 comentarii
o evaluare: 10,0
RED BULL UN ENERGIZANT DESTRUCTIV AL
SANATATII !

Mare Atentie ! RED BULL UN ENERGIZANT DESTRUCTIV AL


SANATATII !
Inainte de a fi sceptic, cauta pe GOOGLE informatii asupra
componentelor. Din nefericire, nu exista nimic in limba romana,
cel putin eu nu am gasit; dar se gasesc informatii in engleza si
mai ales in spaniola!
Mai bine sa prevenim
Creierul nu este un vas pe care-l umpli, ci o lampa ce trebuie
aprinsa
ATENTIE LA ENERGIZANTUL RED BULL !!!!
Este foarte important pentru sanatatea dumneavoastra.
ARIPI.SPRE MOARTE
Iata adevarul despre RED BULL, citeste si trime-l prietenilor tai .
RED BULL ( SI TOATE PRODUSELE SIMILARE)
Se vinde in toate magazinele din tara . Se gaseste oriunde este
la moda , oricine poate sa-l cumpere, sa-l guste, fie si numai din
curiozitate. dar poate fi mortal .

155
RED BULL a fost creat pentru a stimula creierul si nu pentru a fi
consumat ca bautura inofensiva sau racoritoare.
RED BULL se comercializeaza la nivel mondial cu sloganul:
Mareste rezistenta fzica, imbunatateste capacitatea de
concentrare si viteza de reactie, da energie si o stare de spirit
mai buna. Toate aceste se presupune ca exista intr-o cutiuta de
RED BULL, bautura energizanta a mileniului, (dupa cum spun
propietarii).
RED BULL se vinde in aproape o suta de tari.
Marca Taurului Rosu are ca principali consumatori tineri si
sportivi, doua segmente atractive care au fost captivate de
stimulent.
ISTORIA:
Bautura a fost creata de Dietrich Mateschitz, un producator
austriac , care a descoperit-o in timpul unei calatorii de afaceri
la HONG KONG , unde se intalnea cu un fabricant de periute de
dinti .
Lichidul bazat pe o formula ce contine cafeina si taurina
facea furori in orasul respectiv; atunci s-a gandit ca ar putea
aduce produsul in Europa, unde nu era inca nici cunoscut, nici
inregistrat, si se putea astfel erija in producator.
ADEVARUL DESPRE BAUTURA ESTE ALTUL!
IN FRANTA SI DANEMARCA a fost interzisa bautura mortala,
datorita componentelor sale de vitamine amestecate cu
GLUCURONOLACTONA.
GLUCURONOLACTONA este un produs chimic de inalta
periculozitate, folosit de catre Departamentul de Aparare din
Statele Unite in anii 60 pentru stimularea moralului trupelor
cantonate in VIETNAM, si actiona ca un drog halucinogen care
calma stressul de razboi. Totusi efectele sale in organism au fost
devastatoare si a fost intrerupt datorita numarului mare de
cazuri de migrene ,tumori cerebrale si boli ale ficatului
manifestate la soldatii care au consumat asa ceva.
In plus, pe cutia de RED BULL se poate citi continutul:
GLUCURONOLACTONA, catalogata intre madicamente ca un
stimulant.
Ce NU SPUNE cutia de RED BULL, sunt consecintele consumului,
care ar obliga la o serie de AVERTIZARI:
1. ESTE PERICULOS SA-L BEI CHIAR DACA DUPA ACEEA NU FACI
EXERCITII FIZICE, pentru ca prin functia sa energizanta
accelereaza ritmul cardac si iti poate provoca un INFARCT
FULGERATOR.
2. Esti in pericol de a suferi o HEMORAGIE CEREBRALA, pentru ca
RED BULL contine compusi care diluati in sange fac inima sa
pompeze mai putin, si faci efort fizic simtindu-te mai putin
epuizat.

156
3. Este interzisa combinarea RED BULL cu alcool, pentru ca
amestecul se transforma intr-o bomba mortala care ATACA
DIRECT FICATUL, distrugand anumite zone care nu se mai refac
niciodata..

4. Una dintre componentele principale ale RED BULL-ului este


vitamina B12, utilizata ei medicina pentru recuperarea
pacientilor intrati in coma alcoolica.
Astefel consumul energizantului produce hipertensiune si o stare
de excitabilitate, ca si cum ai fi in stare de ebrietate, fara a fi
baut alcool .
5. Consumul frecvent de RED BULL duce la aparitia unei serii de
afectiuni nervoase si neuronale ireversibile (nu se pot recupera).
CONCLUZIE: Este o bautura ce ar trebui interzisa in toata lumea.
Venezuela, Republica Dominicana, Puerto Rico alte tari din Caribe
avertizeaza celelalte natiuni ca, amestecul acestui lichid cu
alcool creaza o bomba cu ceas pentru corpul omenesc, in special
printre adolescenti si adulti ignoranti .
Fiind o problema de SANATATE PUBLICA, ar fi bine sa va avertizati
fii si fiicele, prietenii si cunostintele.
o 4 august 2010
o 21 comentarii
o evaluare: 10,0
100 de alimente fara calorii !

157
100 de alimente fara calorii
1. Afine - normalizeaza glicemia si au calorii negative.
2. Agar - este un gel extras dintr-o alga sub forma de pulbere.
Ajuns in organism, absoarbe lichidele si isi mareste volumul,
captand grasimile si zaharurile. Nu e digerat de organism, ci
eliminat cu tot cu grasimi si zaharuri. Cantitatea optima este de
3 g pe zi. Se poate folosi la supe si sosuri.
3. Alge marine - contin multe fibre.
4. Ananas - contine enzime care dizolva grasimile.
5. Anason - degreseaza organismul.
6. Andive - au calorii negative, stimuleaza secretia biliara.
7. Anghinare - diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute - intensifica metabolismul.
9. Avocado - are proteine vegetale usor digerabile.
10. Broccoli - are calorii negative.
11. Busuioc - degreseaza organismul, are calorii negative.
12. Caise - laxative, ajuta digestia.
13. Cardamonul - este un condiment traditional arab numit si
"hell". Cateva seminte luate inainte de masa cu 10 minute,
stimuleaza digestia, iar puse in cafea neutralizeaza toxicitatea ei.

14. Carne de curcan - are putine calorii si putine grasimi.


15. Cartofi - se consuma fara grasimi si doar cu alte legume.

158
16. Castane - ard grasimile.
17. Castravete - are calorii negative, elimina toxinele.
18. Capsune - elimina toxine din organism, au calorii negative.
19. Ceapa - degreseaza organismul, are calorii negative.
20. Chimen - regleaza secretia de enzime.
21. Cicoare - stimuleaza digestia.
22. Cimbru - degreseaza organismul.
23. Cirese - sunt depurative.
24. Coacaze negre - reechilibreaza metabolismul.
25. Coada-calului - mareste procesele de eliminare a toxinelor
26. Conopida - are calorii negative.
27. Coriandru - reduce balonarea.
28. Cresonul - se poate consuma ca salata, suc, supa sau pentru
condimentarea carnii si a legumelor. Are efect antibiotic fara a
afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e un bun
diuretic si detoxifiant si ajuta la eliminarea grasimii. Ceaiul e bun
si contra tusei. Atentie, planta uscata isi pierde puterile curative!
29. Cuisoare - au calorii negative.
30. Dafinul - are marea proprietate de a dizolva si elimina
grasimile, iar pentru asta nu trebuie consumat in cantitati mari,
cateva frunze puse in mancare sunt suficiente, insa trebuie
folosite frecvent pentru ca efectul sa fie vizibil.
31. Dovlecel - are calorii negative.
32. Fasole patata - este purgativa.
33. Fasole verde - are calorii negative.
34. Ghimbir - intensifica metabolismul.
35. Ginseng - elimina toxinele.
36. Graham - are multe fibre.
37. Grepfrut - contine enzime care dizolva grasimile.
38. Gulie - regleaza nivelul glucozei.
39. Hrean - degreseaza organismul.
40. Kiwi - este puternic antioxidant.
41. Lamaie - degreseaza organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce - stimuleaza ficatul si secretia vezicii biliare si
imbunatateste digestia. Se foloseste radacina si se consuma ca
ceai, infuzie: 2 lingurite la o cana. Se bea dupa masa. Atentie,
mareste fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de
cateva saptamani poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma - are efect racoritor.
44. Mandarine - reduce indigestia.
45. Mango - are calorii negative
46. Macese - alunga oboseala.
47. Macris - este detoxifiant.
48. Marar - degreseaza organismul, are calorii negative.
49. Mei - are multe fibre.
50. Menta - are calorii negative, este diuretica.

159
51. Mere - au calorii negative.
52. Miere - scade pofta de mancare.
53. Migdale - scad colesterolul.
54. Morcovi - au calorii negative.
55. Mure - sunt laxative.
56. Musetel - usureaza digestia.
57. Napi - diuretic, purifica sangele.
58. Nectarine - au putine calorii.
59. Oregano - intensifica functiile hepatice.
60. Orez basmati - intensifica digestia, racoritor.
61. Orez brun - intensifica digestia.
62. Orz - intensifica functiile hepatice.
63. Papaya - regleaza glicemia.
64. Paducel - reduce aciditatea gastrica.
65. Papadia - intensifica arderile.
66. Pastarnac - este diuretic.
67. Patrunjel - are calorii negative, elimina grasimea.
68. Pepene rosu - este diuretic.
69. Peste - reduce colesterolul, are grasimi bune.
70. Piper - degreseaza organismul.
71. Portocale - au calorii negative.
72. Ridichi - au calorii negative.
73. Rodii - scad colesterolul.
74. Rosmarin - este diuretic.
75. Rosii - degreseaza organismul

76. Salata verde - stimuleaza metabolismul.


77. Salvia - are calorii negative.
78. Schinduf - se consuma semintele sau frunzele, pisate si
amestecate cu mancare. Ajuta la digestie si scade nivelul
colestrolului. Sub forma de ceai: 2 lingurite la o cana cu apa; are
efect antitusiv si laxativ, se bea caldut dupa 3 ore de infuzare.
79. Scoici - regleaza functia tiroidiana.
80. Scortisoara - degreseaza organismul.
81. Secara - grabeste digestia intestinala.
82. Seminte de dovleac - au efect de purificator intestinal.
83. Seminte de floarea-soarelui - au grasimi bune, nu ingrasa.
84. Seminte de in - dreneaza intestinul.
85. Seminte de susan - previn osteoporoza.
86. Sfecla - are calorii negative.
87. Sovarf - este tonic gastric.
88. Spanac - are calorii negative si multe fibre.
89. Sparanghel - are calorii negative.
90. Sofran - accelereaza metabolismul.
91. Tapioca - este un fel de faina obtinuta din tuberculii
maniocului, care ajuta la scaderea colestrolului si reducerea

160
stratului adipos.
92. Tarhon - dizolva grasimile.
93. Tofu - contine fibre.
94. Telina - are calorii negative.
95. Urzica - e detoxifianta si laxativa
96. Usturoi - degreseaza organismul, are calorii negative.
97. Varza - este diuretica si purgativa.
98. Varza chinezeasca - are calorii negative, este foarte satioasa.
99. Varza de Bruxelles - are calorii negative.
100. Vinete - contin multe fibre
o 2 august 2010
o 33 comentarii
o evaluare: 10,0
Despre aparatul biostimulator si beneficiile lui !

APARAT BIOSTIMULATOR
SCOPUL ACESTUI APARAT, FORMAT DINTR-O COMBINAIE
SINERGETIC DE PESTE 70 DE PLANTE MEDICINALE, LEGUME I
FRUCTE, MINERALE, etc, CU VALORI ENERGETICE FOARTE MARI
DEPIND CU MULT VALOAREA ENERGETIC UMAN (care este
cuprins ntre 5 m.l. i 6,2 m.l.). VALOAREA ENERGETIC A
APARATELOR BIO ESTE CUPRINS NTRE 6,30 m.l. i 7,40 m.l. De
obicei aparatele sunt recomandate dup analiza genetico -
energetic a pacientului i diagnosticul analitic plantar, care se
fac n Braov (programare la tel. 0268- 339126 sau 0722-
720221). Scopurile i obiectivele operaionale ale acestui
biostimulator:
Regleaz metabolismul bazal i celular;
Este antioxidant foarte puternic;
Este imunostimulator;
Este antiinflamator;
Este antitumoral;
Mrete elasticitatea articulaiilor, eliminnd durerile
reumatice;
Reface peristaltica colonului (intestinal) reface colonul
iritabil, constip, etc.
Echilibreaz anabolismul i catabolismul celular;
Focalizeaz n celule i ncarc puternic organismul cu
bioenergie;
Ajut arderea att n mitocondrii ct i n celulele hepatice;
Elimin masiv: trigliceridele, colesterolul, lipidele;
Crete sistemul imunitar, dreneaz limfocitele, elimin staza
limfatic;
Elimin esutul adipos, celulita, edemele, plcile de aterom,
Eficient n afeciuni uro-genitale, hepatice, gastro-duodenale,
pulmonare;

161
Stimuleaz absoria vitaminei C n organism i metabolizarea
calciului, reglnd producerea de parathormon i calcitonin de
ctre celulele clare i ntunecate ale paratiroidei; Are n vedere
spasmofilia, ostiopenia, ostioporoza etc;
Regenereaz celula hepatic;
Amelioreaz circulaia sanguin cerebral; elimin anxietatea,
frica, depresiile;
Regleaz potena i elimin frigiditatea, sterilitatea;
Eficient n profilaxia i tratamentul arterosclerozei;
Regleaz eritropoieza (crearea globulelor roii- a hematiilor) n
mduva oaselor late, prin producerea cantitii optime de
eritropoietin de ctre rinichi;
Echilibreaz funcionarea optim a hipotalamosului hipofizar
i epifizar;
Scade glicemia prin activarea duodenului n producerea
cantitii optime de secretin n vederea stimulrii pancreasului
i a producerii de insulin; etc.
Refract radiaiile telurice, undele magnetice, radiaiile
ultraviolete etc;
Valabilitatea aparatului biostimulator este cuprins ntre 3 i 5
ani.
Se ncarc n zilele cu soare timp de 1-2 ore.
Prima lun a nu se folosi noaptea, cnd dormim ! A doua lun
putem ncerca s le folosim i noaptea, la picioare, dac nu ne
agit psihosomatic !
ATENIE !
A se feri de umezeal sau atunci cnd facem baie.
Se folosete mpreun cu alte medicaii alopate (medicamente)
sau complementare: ceaiuri medicinale, regim alimentar, terapie
analitic plantar etc.
Pre promoional: 100 Ron/buc.
Nu are efecte secundare !
Prim specialist terapie analitic plantar, genetic energetic i
criminalistic
Lect. univ. drd. Mircea Braoveanu.
Principiile fizico-chimice ale aparatului BIOREZONATOR
(BIOSTIMULATOR)

BIOREZONATORUL este un dispozitiv pentru bio-stimularea


sistemelor energo-informaionale ale organismului, cu cmp
magnetic pulsant. Dispozitivul a aprut n contextul n care
legtura dintre sntate i modul de via a devenit din ce n ce
mai evident.
Tratamentul pe cmp energetic (biofizic) este considerat metoda
cea mai promitoare de vindecare, mbuntind fr echivoc
capacitile de auto-vindecare ale organismului. Aceasta forma

162
de tratament este numit terapie prin biorezonan i poate fi
realizat cu uurin cu ajutorul dispozitivelor de biorezonan de
uz personal.
Dispozitivele se bazeaz pe efectul terapeutic al undelor electro-
magnetice asupra proceselor bio-energo-informaionale care ne
controleaz sntatea i viaa.
Acest dispozitiv Biorezonator, conceput n urma nenumratelor
studii tiinifice ale unor mini luminate din Romnia, ne permite
s analizm procesele biologice ca un tot (abordarea holistic) i
s tratm adevratele cauze ale problemelor noastre de
sntate. Ca orice lucru din Univers, i organismul uman este un
sistem complex de energie i vibraii care poate atinge echilibrul
i armonia perfect, lucru reflectat corespunztor n starea
generala de sntate i de vitalitate. Suntem, prin urmare,
martorii unei noi paradigme n medicina globala: de la lumea
formelor statice, limitate, ne deplasam ctre lumea cmpurilor
de energie i a micrilor dinamice perpetue.
Un mare numr de oameni de tiin sunt implicai n momentul
de fa nu doar n studiul posibilitilor de combatere a agresiunii
factorilor externi nocivi asupra organismului uman, ci i n
cercetarea aspectelor legate de capacitatea de autovindecare a
organismului, aceasta avnd o importan capital n accelerarea
tratamentului i n prevenirea eficient a bolilor. Un organism cu
capaciti sporite de autovindecare este mai puin predispus la
boala i se reface mult mai rapid n varii condiii. Conform
biofizicii moleculare, fiecare celul din organism este o minuscula
unitate electromagnetic (energetic). Atunci cnd o energie vie
se afl sub influena unei alte energii-electromagnetice se
genereaz n organism un numr de rspunsuri sub forma de
reacii biochimice cu rol de autoreglare.
Din toate sistemele informaionale, suntem familiari cu simurile
i, dintre acestea, tim c ochii notri pot vedea doar n limitele
unui cmp electromagnetic restrns (televizoarele primesc
semnale invizibile pentru noi i le transform n semnale vizibile).
Sistemul nervos, cu aproximativ 25 de miliarde de neuroni n
zonele centrale i periferice, joac un rol important n transferul
informaional, dar el rspunde relativ lent, informaiile primite de
la stimulii senzoriali fiind transferate cu o viteza de numai 20
m/s.
Din acest motiv, exist o ntrziere de aproximativ 0,2 secunde n
momentele critice, precum acelea n care trebuie s clcm
pedala de frn i nu acceleraia. Dincolo de viteza de reacie,
sistemul nervos (luat separat) mai prezint i alte limitri. Cea
mai noua descoperire tiinific este sistemul de informaii
energetice al organismului, care funcioneaz pe principiul
rezonanei cu cmpurile electro-magnetice de intensitate redus

163
i care asigur informarea extrem de activ i de acurat a
structurilor moleculare ale organismelor vii. Acesta este
domeniul terapiei prin biorezonan.
Prin intermediul semnalelor energo-informaionale produse de
acest dispozitiv, organismul nostru nva s aplice, de fapt,
metodele de autocontrol i autoreglare necesare pentru a fi din
nou sntos, redobndindu-i armonia si echilibrul.

Folosirea dispozitivului Biorezonator este sigur n proporie de


sut la sut, pentru c acioneaz n domeniul undelor
electromagnetice de intensitate foarte joas (cmp de emisie:
maxim 10 micro Tesla). Poate fi folosit de ctre oricine, oriunde i
n orice moment, indiferent de activitatea pe care o desfoar.
Biorezonatorul acioneaz att preventiv, ct i ca tratament n
afeciuni de la cele uoare (migrene, receal) pn la cele mai
grave: dereglri mentale, tumori maligne sau SIDA.
Biorezonatorul opereaz ntr-un spectru de frecvene de 1-200
kHz, n funcie de programele individuale rulate la momentul
respectiv. Biorezonatorul poate fi sub form solid, o mixtur de
plante, fructe, legume, flori, cactui etc, cu valori energetice
foarte mari, sau sub form fluid. Sunt de diferite mrimi energo-
informaionale i pentru varii patologii, n funcie de grupa
genetico-energetic i informaional n care se ncadreaz
populaia planetei.
Nu are efecte secundare nocive. Nu produce disfuncii bio-psiho-
fiziologice sau iatrogenii.
De obicei, se folosesc 2 Biorezonatoare, unul pe coloan pentru a
repartiza sarcina energetic n economia organismului n funcie
de cerinele metabolice i orarul de funcionare maxim a
fiecrui organ n parte, i unul pe plexul solar pentru a ncrca
organismul cu energie vital.

Prof. prim specialist terapie analitic plantar, genetic


energetic i criminalistic
Lect. univ. drd. Mircea Braoveanu

Ai o rinita alergica scumpa mea, sistemul imunitar lasa de dorit ! Pentru a avea
posibilitatea de a rezolva aceste simptome trebuie sa ne ferim de: prajeli, condimente,
grasimi, carne de porc, mezeluri, tot ce contine cofeina si tutun. Te rog sa consumi cat

164
mai multe fructe, in special mere, smochine, banane, gref, lamai, etc. Prepara o
compozitie din doua frunze de aloe, tocat marunt, 1/2 kg miere de albine, 200 mililitri de
alcool. Se consuma de trei ori pe zi cate o lingura de preparat. Frunzele de aloe se spala si
se curata de tepi. Bai de picioare in ceai din cimbrisor de camp, flori de trifoi rosu,
radacina de tataneasa, coada soricelului, coada calului, ciubotica cucului. Frictiuni pe
coloana, pe apofizele vertebrale, cu acelasi ceai. De baut ceai din: macese, coji de mere
de la 2-3 mere, coji de nuca 3-4 nuci, papadie frunze sau flori, patlagina frunze, ciubotica
cucului, flori de trifoi rosu, troscot, catina fruct, cate 1 lingurita la 2 litri apa, frunzele-
florile infuzie, radacinoasele se fierb.
De preparat la famacie o solutie, uz extern: Rp
CAMFOR
CAMFOR, MENTOL, ANESTEZINA cate 5 grame si ALCOOL DE 70 % 200 de
mililitri. Se face frectie pe coloana, articulatii, sa avem grije de ochi si alte zone sensibile.

165