Tema 6 Studenti

Tranzacii Bursiere 2009 2010 Profesor curs: lector univ.
, Marcelina ROCA
Tema 6. EVALUAREA PLASAMENTELOR BURSIERE
TEMA 6. EVALUAREA PLASAMENTELOR BURSIERE

6.1. Analiza fundamental
6.1.1. Analiza fundamental la micronivel
6.1.2. Indicatori utilizai n analiza fudamental
6.1.3. Analiza sectorial
6.1.4. Elemente macro-economice de analiz fundamental
6.2. Analiza tehnic
6.2.1. Consideraiuni privind analiza tehnic
6.2.2. Instrumente de previzionare a evoluii viitoare a cursului: indicatori
6.2.3. Grafice i trenduri utilizate n analiza tehnic
6.1. ANALIZA FUNDAMENTAL
Portofoliul de valori mobiliare poate fi definit ca fiind totalitatea activelor financiare

nebancare pe care le poseda un investitor i se concretizeaz n titlurile financiare negociabile pe
pieele bursiere: aciuni i obligaiuni, dar i derivate financiare precum contractele futures sau
contractele pe opiuni.
Primul pas n constituirea unui portofoliu este alegerea potrivita a titlurilor n care dorim sa
investim precum i a momentului de intrare pe pia (a momentului de cumprare). n acest sens,
se va ncerca prevederea evoluiei viitoare a titlurilor i a trendului pieei bursiere. Acest lucru se
face pe baza a dou tipuri de analize operaionale a valorilor mobiliare care sunt vizate: analiza
tehnica si analiza fundamentala.
Analiza fundamental constituie un studiu al raportrilor financiare, al managementului i
poziiei pe pia a unei companii.{ Wikipedia }cu alte cuvinte analiza fundamentala consta n
studierea situaiilor financiare i a conjuncturii economice, scopul fiind estimarea ct mai exacta
pe baza acestor informaii financiare a cursului i a riscurilor valorilor mobiliare. n mod concret
analiza fundamentala se refera la studiul comparativ al unor indicatori financiari ai firmei
emitente.
Obiectivul analizei fundamentale este evaluarea societii emitente i a capacitii acesteia de a
obine profituri.
Exist o serie de aspecte care se urmresc prin analiza fundamental, cum ar fi:
1
Tranzacii Bursiere 2009 2010 Profesor curs: lector univ., Marcelina ROCA
evaluarea stabilitii veniturilor societii cu ajutorul metodelor statistice (abatere standard,
coeficient de variaie, index de instabilitate al veniturilor etc.);
determinarea factorilor de risc care sunt implicai n operaiunile curente ale companiei (de
afacere, de mediu, social, de industrie, economic, politic);
analiza calitativ a produselor i a pieei de desfacere;
calitatea managementului.
n acelai timp, analiza fundamental i propune s determine un curs teoretic al
aciunilor, s determine dac valorile mobiliare n discuie sunt supra-, sub- sau corect evaluate.
Informaiile necesare n acest scop se obin din raportrile financiare ale companiei. Pe baza
acestor date se pot elabora prognoze asupra fluxurilor de venituri viitoare, dividendelor i ale
preului de pe pia. Rezultatele care se obin se coreleaz cu efectele pe care mediul economic i
politic naional i internaional le are asupra companiei, cu modul n care se comport aceasta n
diferite perioade ale ciclului de afaceri.
Din cele expuse mai sus se evideniaz dou paralele de realizare a anaizei
fundamentale:
Nivelul firmei emitente;
Nivelul macroeconomic.
Pornind de aici, n efectuarea analizei fundamentale didtingem dou abordri:
top- bottom approach (abordarea de sus n jos);
bottom top approach (abordarea de jos n sus).
Primul tip de analiz ncepe studierea de la nivel macroecomic, se continu cu domeniul de
activitate n care se nscrie activitatea firmei studiate i se ncheie cu analiza detaliata a firmei
propriu-zise. n cazul analizei de tip "bottom-top" analiza fundamental a societii se desfoar
asemntor, dar in sens invers.
6.1.1. ANALIZA FUNDAMENTAL LA MICRONIVEL

Situaiile financiare, care prezint o importan deosebit pentru o companie, sunt
urmtoarele:
Bilanul i anexa la bilan

Contul de profit i pierdere
Situaia patrimoniului
Rezultatele financiare
Raportul de gestiune
2
Acesti indicatori economico-financiari sunt calculati pe baza informatiilor oferite de situatiile

financiar-contabile ale firmei: bilantul contabil, contul de profit si pierderi etc. In plus trebuie
avut in vedere in calcul unora dintre acesti indicatori si pretul de piata al valorii mobiliare
respective care reflecta interesul investitorilor pentru titlul respectiv si este format prin
confruntarea cererii cu oferta.
Se calculeaza pe baza acestor situatii financiare un curs teoretic al valorilor mobiliare (se mai
numeste si valoarea contabila) si se compara cu valoare de piata. Din aceasta comparatie rezulta
daca respectivele valori mobiliare sunt supraevaluate sau subevaluate, acest lucru fiind un prim
semn pentru investitor in adoptarea deciziei potrivite.
In urmatoarea etapa se elaboreaza o serie de previziuni privind cash-flow-urile viitoare si
divindendele sperate.
In sfarsit, aceste rezulate obtinute se coreleaza cu efectele pe care mediul economic, politic
national si international le are asupra firmei analizate (sau asupra ramurii din care face parte)
precum si cu modul cum se comporta aceasta in diferite faze ale ciclului de afaceri.
Analiza fundamentala implica n primul rand analiza situatiei financiare a societatii emitente, dar
ia n calcul si alte aspecte importante:
. domeniul de activitate din care face parte societatea analizata;
. ciclicitatea afacerii sau activitatii societatii;
. analiza calitativa a produselor si a pietei de desfacere;
. determinarea factorilor de risc care sunt implicati in operarea curenta (de afacere, de
mediu, inflationist, politic etc.);
. calitatea managementului societatii analizate;
. structura actionariatului societatii analizate;
. strategia stabilita pentru viitor;
. care sunt punctele tari si punctele slabe ale societatii?
. daca societatea este solida, care este secretul succesului ei? In caz contrar, care este cauza
rezultatelor sale slabe?
Cel mai important loc in cadrul analizei fundamentale il ocupa analiza financiara care isi
propune sa determine performantele financiare ale firmei, punctele forte si punctele slabe ale
managementului financiar.
Analiza financiara vizeaza cu precadere urmatoarele :
1. Analiza echilibrului financiar (Fondul de Rulment Net, Necesarul de Fond de Rulment Net,
Trezoreria Neta);
2. Analiza marjelor de rentabilitate (Valoarea adaugata, Profitul din exploatare, Profitul Net);
3
3. Diagnosticul financiar :
. Diagnosticul Rentabilitatii (economice si financiare);
. Diagnosticul Riscului (de exploatare, financiar, de faliment)
4. Analiza cash-flow-ului.
6.1.2. INDICATORI UTILIZAI N ANALIZA FUDAMENTAL

1. Ctigul pe aciune (engl. Earnings per share - EPS)
Unul din cei mai utilizai indicatori este ctigul pe aciune, adic o modalitate
de a raporta valoarea de pia a unei aciuni cu profiturile care revin la o aciune comun.
EPS = Profiturile (nete) disponibile pentru aciuni comune/Numrul aciunilor
comune aflate n circulaie (netezaurizate)
Profitul pe aciune reflect nsi capacitatea unui emitent de a produce profit.
Studiat pe mai muli ani succesivi, indicatorul arat capacitatea companiei de a-i menine
de-a lungul anilor ritmul de cretere a profitului, adic ceea ce l intereseaz mai mult pe
investitor. Valori n cretere ale EPS (avnd la baz profitul anual, semestrial i chiar
trimestrial pe pieele dezvoltate i comparate cu perioadele anterioare similare)
ncurajeaz, n principiu investitorii s cumpere aciunea respectiv, ceea ce conduce la
creterea preului (cursului) acesteia.
De obicei ns evoluia EPS nu este analizat fr cel puin o corelare: cu evoluia
cifrei de afaceri (a vnzrilor), aceasta raportat de asemenea la numrul de aciuni. Dac
creterea EPS se produce pe fondul creterii vnzrilor, atunci se poate considera c
respectiva companie este n cretere, deci i valoarea sa de pia este n cretere. Cu o
condiie: numrul de aciuni (n circulaie, la investitori) s nu se fi diminuat n urma unei
micorri de capital social (efect al vnzrii unor active importante), sau a rscumprrii
i tezaurizrii de aciuni. La interpretarea creterii EPS mai funcioneaz i restricia
privitoare la creterea profitului datorat unei restructurri substaniale a companiei,
constnd n reduceri masive de costuri. n acest caz este posibil ca profitul s fi crescut
mai puin datorit vnzrilor, deci emitentul va fi inut sub observaie pentru a se vedea
roadele restructurrii. Dup o cretere care speculeaz anunul restructurrii, pe pia va
surveni o scdere datorat fructificrii speculaiei.
n mod analog, o scdere a EPS nu este un semnal bun pentru evoluia viitoare,
dar, i n acest caz, trebuie s se in seama de o eventual mrire a numrului de aciuni
(ca urmare a divizrii acestora sau a micorrii valorii lor nominale). Dac a avut loc o
divizare (engl. split) a aciunilor pe fondul meninerii sau al creterii nivelului vnzrilor,
semnalul aparent nefavorabil invocat mai sus poate fi, de fapt, unul favorabil.
4
n calculul numitorului - numrul de aciuni n circulaie trebuie inut seama de
cteva particulariti. Numrul de aciuni n circulaie se obine scznd aciunile
rscumprate de companie (aciuni de trezorerie) din numrul de aciuni emise. Dac pe
parcursul perioadei curente au loc tranzacii cu aciuni care implic conturi de activ, este
folosit o medie ponderat. De exemplu, dac 1 milion de aciuni sunt n circulaie la
nceputul perioadei, i 200.000 de aciuni sunt vndute la 1 iulie (jumtatea anului) contra
cash (un activ), numrul mediu de aciuni va fi 1,1 milioane [1.000.000 +1/2*(200.000)].
Dac au loc tranzacii cu aciuni care nu implic active, precum dividendele n aciuni sau
divizrile, noul numr al aciunilor se consider ca fiind efectiv de la nceputul anului. De
exemplu, 1 milion de aciuni sunt n circulaie, iar n noiembrie sunt anunate dividende
n aciuni totaliznd 20% din numrul aciunilor n circulaie. Media ponderat a
numrului de aciuni la sfritul anului va fi de 1,2 milioane.
Odat determinat numrul de aciuni n circulaie, se calculeaz raportul EPS
avnd la numitor profitul net rmas dup plata dividendelor prefereniale. Indicatorul
rezultat este un instrument pertinent pentru comparaii ntre companii.
2. Dividende pe aciune (engl. Dividends Per Share). Acest indicator exprim cte
uniti monetare de dividende n numerar se pltesc pe o aciune ntr-un an.
Dividende pe aciune = Dividende anuale/Numrul de aciuni comune la
investitori
3. Valoarea de randament
Plecnd de la ideea c randamentul minim acceptabil este nivelul dobnzii, putem
calcula o valoare teoretic pentru aciune - valoarea de randament Vr: Vr = D/d.
Raionamentul subiacent acestei metode este urmtorul: preul aciunii trebuie s fie cel
puin egal cu suma de bani care, depus la o banc la dobnda curent, produce ntr-o
anumit perioad de timp (un an), exact fluxul de venituri (dividende) adus de aciunea
respectiv. Sau, altfel spus: ci bani trebuie investii (mprumutai) acum la dobnda
pieei bancare pentru a obine ntr-un an venituri egale cu dividendele pltite la acel titlu.
De exemplu, dac rata dobnzii este de 5% anual, atunci un activ care produce (engl.
yielding) un flux constant de venituri s-ar putea vinde la un pre reprezentnd 1/5% (de 20
de ori) venitul ei anual. De exemplu, o aciune care aduce ntr-un an un dividend de 2$, n
condiiile unei rate a dobnzii de 5%, are o valoare de randament Vr de 40$.
Calculul valorii de randament permite ca, prin comparare cu cursul curent al
aciunii, s stabilim dac titlul este subevaluat (Vr > C) i putem cumpra sau,
dimpotriv, supraevaluat (Vr < C) pe pia i este cazul s vindem.
4. Raportul pre-ctig (engl. Price earning ratio - PER)
5
n practica bursier se folosete pe scara larg un indicator derivat din abordarea
valorii intrinseci ca o valoare de randament - raportul pre-ctig. n o anumit industrie,
aciunile cu un PER ridicat au, n general, i un pre mai mare.
PER = Cursul aciunii / profitul net pe aciune
PER este unul din cei mai folosii indicatori datorit relevantei mari n raport cu
uurina de calcul. PER este o msur a costului titlului estimat n funcie de valoarea
acestuia, reflectat doar de ultimul profit net luat n calcul (uzual, al celui mai recent
ncheiat exerciiu financiar). Prin urmare, PER arat numrul de ani n care s-ar recupera
investiia, dac tot profitul net ar fi destinat dividendelor, sau PER arat ct trebuie s
plteasc un investitor pentru o aciune pentru a obine o unitate monetar din profiturile
firmei emitente.
Cea mai simpl interpretare este aceea c un PER mare desemneaz un titlu
scump, iar unul mic - un titlu ieftin. Pe o pia normal, ce este prea scump poate s-ar
putea ieftini (deci ar trebui vndut), i ce este prea ieftin s-ar putea scumpi (deci ar merita
s fie cumprat). Cnd PER este relativ mare, aciunea este scump, ea poate fi
supraevaluat i, deci, deinerea ei nu s-ar mai putea justifica; invers, cnd PER este
relativ mic, aciunea este relativ ieftin i se recomand cumprarea acesteia.
Desigur, pentru ca PER s funcioneze, trebuie stabilite nite praguri sau limite,
iar exemplele clasice sunt PER sub 10 pentru cumprare, i PER peste 20 pentru
vnzare. La rndul su, PER a nscut controverse, ca n toate cazurile n care este vorba de
utilitatea unui indicator de analiz.
Percepia obinuit este ca un PER mare reflect o supraevaluare pe pia a
companiei. Dar ratele mari pot reflecta i perspectivele de cretere ale unei companii, mai
ales cnd aceasta este una binecunoscut, solid, i n plus i dezvolta un produs nou ori
o alt informaie fundamental ncurajeaz ncrederea investitorilor. Microsoft sau Coca-
Cola pot avea rate uor oscilnd n jurul pragului de 20. PER peste 20 poate fi ntlnit
deseori pe o pia n ascensiune, n cretere accentuat, (cum este domeniul high tech),
dar i n cazul unei companii nou aprute, vulnerabile la speculaii (pentru care un PER
de 40 sau chiar 100 nu este surprinztor).
Pe de alt parte, valori PER sczute sunt caracteristice nu numai companiilor
subevaluate (PER sub 10), dar i companiilor mature, cu potenial de cretere redus (n
industrii saturate) ori companiilor care au deja necazuri, fie se ndreapt spre ele.
Companiile n cretere au n general un PER mai mare dect companiile ciclice.
Investitorii sunt dispui s plteasc mai mult pe aciuni cu ateptri de cretere stabil i
pe termen lung dect pe aciuni al cror pre crete i scade odat cu ciclul activitii
6
economice. Astfel, companiile care sunt supuse fluctuaiilor ciclice (cum sunt
productorii de oel sau de automobile) au n general la PER-uri mai mici; industriile n
declin au PER i mai mic. Investitorii trebuie s fie avizai asupra valorilor extreme ale
PER. Aciunile speculative se tranzacioneaz adesea la una din valorile extreme.
O alt perspectiv a PER este cea a comparaiei cu ratele dobnzilor medii pasive,
cu alte cuvinte, PER vzut ca inversul dobnzii, deci ca un randament al investiiei.
5. Rata pre/valoare contabil (engl. Price to book value ratio - PBR)
Prin raportul pre/valoare contabil (P/BK) se obine nc un reper pentru
aprecierea gradului de sub(supra)evaluare a unei aciuni. Valoarea contabil, calculat ca
diferen dintre activele nscrise n bilan (mai puin cele necorporale) i toate obligaiile
emitentului, odat raportat la numrul de aciuni, exprim ceea ce ar mai primi un
acionar n situaia, evident ipotetic, a vnzrii acelor active nete definite mai sus.
Prima interpretare a evoluiei valorii contabile, n cazul creterii sale nedatorate
direct unei creteri de profituri, este aceea a creterii valorii activelor sau numai a scderii
obligaiilor emitentului. Rata pre/valoare contabil are i relevan sectorial. De
exemplu, analitii americani plaseaz aceast rat ntre 1 i 1,5 pentru sectorul bancar.
Alte sectoare, ca acela al tehnologiei informatice, pot avea rate superioare, dar
interpretarea este controversat, n cazul de mai sus tocmai activele necorporale fiind mai
importante.
Analitii interpreteaza ca pe un semnal de cumprare o rat P/BK a unui emitent
inferioar celei a sectorului respectiv. Admind c valoarea activelor nete ale emitentului
este cea medie a sectorului respectiv, nseamn c aciunea este tranzacionat la un pre
inferior valorii activelor sale, deci este probabil ca preul aciunii s creasc, iar
investitorul s realizeze profit. Companiile n dezvoltare au de obicei rate P/BK nalte,
fiind tentate s nu distribuie dividende, ci s-i investeasc profitul, iar rata poate
funciona ca o confirmare a identificrii ca atare a companiei. n sfrit, cu toate c
extinderea relevanei indicatorului la ntreaga pia devine mai riscant, unii analiti
interpreteaz atingerea de ctre rata P/BK a unor maxime istorice ca pe un indiciu de
scdere a preurilor, considerndu-se c, creterea acestora nu a fost determinat de
factori fundamentali, ci psihologici.
6. Venitul curent (engl. Current Yield)
Venitul curent al aciunilor comune, ca i venitul curent al obligaiunilor sau al
aciunilor fondurilor mutuale, exprim rentabilitatea anual a investiiei ca procentaj din
valoarea de pia (cursul). Acest indicator reflect doar venitul din dividend, nu venitul
atribuibil oricrei creteri pe termen lung a valorii aciunii.
7
Venitul curent = Dividendele anuale pe aciunile comune/Valoarea de pia a
aciunilor comune
7. Raportul (rata, indicele) de plat a dividendului (engl. Dividend Payout Ratio)
Acest indicator arat proporia n care profiturile disponibile pentru aciunile
comune sunt folosite pentru plata dividendelor comune.
Raportul de plat a dividendului = Dividende anuale pe aciuni comune/Ctiguri
pe aciune
n general, companiile cele mai stabile pltesc cele mai mari procente de
dividende din ctiguri. Societile de sevicii publice ca grup au cea mai mare valoare a
acestui raport. Companiile n cretere se situeaz la polul opus deoarece ele reinvestesc
cea mai mare parte a profiturilor. Aceste companii sper s-i rsplteasc acionarii prin
creterea valorii aciunii i nu prin dividende mari.
6.1.3. ANALIZA SECTORIAL
Aceasta este o component a analizei fundamentale i studiaz sectorul de activitate din

care face parte compania analizat (bancar, medicamente, petrol, construcii de maini, comer
alimentar, chimie etc.).
Un model de plan de studiu economic al sectorului este:
A) Importana sectorului in economia rii i in lume
a o efectivul de angajai, comparativ cu populaia efectiv a rii
b o cifra de afaceri
c o valoarea adugat, comparativ cu produsul intern brut;
d o investiiile in acest sector, comparativ cu totalul investiiilor rii
e o cota sectorului in exporturi
1 o cota din producia mondial de aceleai produse

B) Produsele i activitile sectorului
a o natura produselor, subproduselor i activitilor

b o statistici referitoare la producie: evoluia i situaia actual
c o rata de cretere a sectorului, comparaia acesteia cu alte sectoare i cu PIB ul
2 o sensibilitatea sectorului la fluctuaiile conjuncturale
C) Tehnologia
8
3 o principalele procese de fabricaie folosite
4 o evoluia tehnicii
D) Instalaii, echipamente i investiii
a o localizarea activitilor
b o caracteristicile i capacitile existente
5 o programul de investiii
E) Materii prime, energie
6 o materii prime: importan, cantitate, valoare, surse

7 o energia folosit: forme, volum
F) Fora de munc
a o efective
b o specializri, formare profesional
c o probleme de recrutare
8 o nivelul i evoluia salariilor
G) Transportul
H) Structura sectorului
a o legtura cu alte sectoare (in amonte i in aval).

b o gradul de integrare (verticali orizontal)
c o gradul de concentrare
9 o principalele grupe i principalele intreprinderi
I) Piaa
a o principalii clieni
o organizarea pieei
b o preul (nivel i evoluie)

c o evoluia cererii (interne i externe)
6.1.4. ELEMENTE MACRO-ECONOMICE DE ANALIZ FUNDAMENTAL
Fiecare companie ii desfoar activitatea intr-o anumitar, care la randul ei face parte
9
dintr-un anumit sistem economic, politic, cultural, social.
Cei mai multi indicatori economici pot fi clasificati in indicatori de prognoza si de analiza.
Indicatorii de prognoza sunt factori economici ce se schimba inainte ca economia sa inceapa
urmarea unui anumit trend. Indicatorii de prognoza sunt folositi pentru a prognoza schimbarile in
economie.
Indicatorii de analiza sunt factori economici ce se schimba dupa ce economia a inceput deja sa
urmeze un anumit trend.
Indicatori principali
Produsul intern brut (GBP) Este suma tuturor bunurilor si serviciilor produse fie de
companii nationale sau straine.GBP indica stadiul in care se gaseste economia unei tari-este in
crestere /scadere, si este considera cel mai amplu indicator al rezultatelor economice si al
cresterii.
Productia industriala - Este o masura compusa din schimbarile productiei fabricilor, minelor si
utilitatilor unei tari, precum si o masura a capacitatii industriale si a cate resurse disponibile din
fabrici, utilitati si mine sunt folosite (uzual, cunoscuta ca si capacitatea utilizata). Sectorul
productiei detine un sfert din economie. Rata capacitatii utilizate ofera o estimare a procentajului
fabricilor aflate in folosinta.
Indicele pretului de cumparare (PMI) National Association of Purchasing Managers
(NAPM), acum numit Institute for Supply Management publica un index lunar compus,
referitor la conditiile nationale de productie, bazat pe datele din comenzi noi, productie, timpi de
aprovizionare, stocuri, inventare, preturi, factor uman, comenzi de export si import. Este impartit
in subindicatori de productie si non-productie.
Indicele pretului de productie (PPI) Indicele pretului de productie (PPI) este o masura a
modificarilor pretului in sectorul de productie. Masoara modificarile medii in preturile de
vanzare primite de producatorii nationali, minierit, agricultura, si industria electrica pentru
rezultatele lor. Indicii PPI cel mai adesea folositi pentru analize economice sunt pentru bunuri
finale, bunuri intermediare si bunuri primare.
Indexul preturilor de consum (CPI) Indicele CPI reprezinta o masura a pretului mediu platit
de consumatorii urbani (80% din populatie) pentru o cantitate anume de produse si servicii. El
raporteaza schimbari ale pretului in peste 200 de categorii. Indicele CPI include de asemenea o
varietate larga de comisioane si taxe asociate direct cu pretul pentru anumite produse si servicii.
Bunuri de lunga folosinta (durable goods) Ordinele privind bunurile de lunga folosinta
masoara noile comenzi plasate de producatorii nationali pentru produse industriale imediate sau
viitoare. Un bun de folosinta indelungata este definit ca un bun ce are o perioada de folosire
indelungata (peste trei ani).
10
Indicele costului fortei de munca (ECI) Renumerarea muncii este o masura a numarului de
locuri de munca din mai mult de 500 de arii industriale din toate statele si 255 de zone
metropolitane. Estimarile ratei de angajare sunt bazate pe o cercetare a afacerilor mari si numarul
totalul angajatilor renumerati care lucreaza jumate sau norma intreaga in afaceri nationale sau
institutii guvernamentale.
Vanzarile cu amanuntul (retail sales)- Raportul de vanzari cu amanuntul este o masura a
totalului vanzarilor magazinelor de retail pornind de la reprezentanti ai tuturor dimensiunilor de
afaceri a comertului cu amanuntul in intreaga tara. Este un indicator al consumului cu amanuntul
din interiorul tarii si este ajustat pentru diferente intre variatii sezoniere, vacante si zile normale
de comert. Vanzarea cu amanuntul include vanzarea de bunuri durabile si non-durabile, servicii
si reflecta taxele aferente vanzarii. Sunt excluse taxele aferente vanzarii colectate direct de la
client.
Indicele de construire a locuintelor noi (housing starts) acest raport masoara numarul de
unitati rezidentiale unde constructia este inceputa in luna respectiva/in fiecare luna. Inceperea
unei constructii este definita ca inceputul sapaturilor pentru fundatie a cladirii si este compusa in
mare parte din constructii rezidentiale. Constructiile rezidentiale sunt foarte sensibile la rata
dobanzii si este unul din primele sectoare care reactioneaza la schimbarile ratei dobanzii.
Reactiile semnificative a inceputului/permisiunii de schimbare a ratei dobanzii arata ca rata
dobanzii este aproape de un maxim. Pentru a se analiza, concentrativa atentia asupra
procentajului schimbarii din nivele de luna precendenta. Raportul este emis la jumatatea lunii
urmatoare.
Ali indicatorii macroeconomici importani care pot prezenta informaii despre o ar la un
moment dat sunt (mai detaliat se presupune c cunoatei, daca nu informai-v):
a o inflaia;
b o dobanda;
c o cursul de schimb;
d o politica fiscal;
e o mediul politic.
SFATURI UTILE (interesant i suplimentar)

Indicatorii economici au potentialul de a genera miscari ale volumului si preturilor in piete.
Analiza fundamentala este o cale foarte eficienta de a prevedea conditiile economice, dar
nu neaparat si preturile exacte ale pietei. De exemplu, cand se analizeaza o prevedere a
economistilor privind GDP urmator, sau rata persoanelor angajate, incepeti sa va faceti o imagine
destul de limpede a starii de sanatate a economiei si a fortelor ce functioneaza in spatele ei.
11
Oricum, veti simti nevoia de a gasi o metoda precisa pentru a putea traduce aceste informatii in
puncte de intrare si iesire de pe piata.
Un investitor care studiaza pietele folosind analize fundamentale va crea de obicei modele pentru
a formula o strategie de tranzactionare. Aceste modele folosesc de obicei ca baza un set de date
empirice si incearca sa prevada comportarea pietei si sa estimeze valorile viitoare sau preturile
folosind valorile anterioare ale indicatorilor economici principali. Aceasta informatie este
folosita pentru a genera tranzactii specifice care au la baza aceasta informatie.
Modelele de previziune sunt la fel de numeroase si variate precum investitorii si pietele ce le-au
generat. Doi oameni pot privi acelasi set de date si sa traga concluzii total diferite despre cum va
fi influentata piata de aceste date. De aceea este important ca inainte de a va arunca spre o
concluzie privind vre-un aspect al pietei, trebuie sa studiati fundamentele si sa observati cum se
potrivesc stilului dvs. de tranzactionare si de speculare.
Nu va lasati sufocat de analiza prea detaliata. Fiind data multitudinea de factori ce intra in
categoria Fundamentali, exista un pericol specific, si anume cel al supraincarcarii cu
informatii. Uneori investitorii cad in aceasta capcana si sunt incapabili sa declanseze tranzactia.
Acesta este unul din motivele datorita caruia investitorii se indreapta catre analiza tehnica.
Pentru cativa, analiza tehnica este vazuta ca o modalitate de a transforma factorii fundamentali
ce influenteaza piata intr-o unealta simpla, pretul. Oricum, tranzactionarea pe o anumita piata
fara sa stiti prea multe despre natura elementelor ce o alcatuiesc, seamna cu mersul la pescuit
fara momeala. Puteti fi norocosi si sa prindeti cateva ocazii dar nu este cea mai potrivita abordare
pe termen lung.
Pentru investitorii de pe forex, elementele fundamentale sunt totul pentru functionarea unei tari.
De la rata dobanzii si politica bancii centrale pana la dezastre naturale, elementele fundamentale
sunt un amestec dinamic de planuri distincte, comportari neregulate si evenimente neprevazute.
De aceea, este bine sa cunoasteti cei mai influenti factori ce contribuie la acest amestec decat sa
creati o lista cuprinzatoare de Elemente fundamentale.
INDICATORI ECONOMICI
Indicatorii economici sunt franturi din datele financiare si economice publicate de diverse agentii
guvernamentale sau din sectorul privat. Aceste statistici, care sunt facute publice la intervale
regulate de timp, ajuta observatorii pietei sa monitorizeze pulsul economiei. De aceea, ele sunt
urmate cu sfintenie de aproape toata lumea din piata financiara. Cu atatia oameni obisnuiti sa
reactioneze la aceleasi informatii, indicatorii economici au in general un potential spectaculos sa
genereze miscari de preturi si sa afecteze volumul tranzactiilor din piata. Desi in aparenta poate
parea un avantaj detinerea unor studii economice pentru a analiza si pe urma sa tranzactionati pe
12
baza informatiilor detinute in acesti indicatori economici, doar cateva linii simple de ghidare sunt
necesare pentru a urmari, organiza si a lua decizii de tranzactionare bazate pe datele aflate.
Sa stiti cand fiecare indicator economic urmeaza sa fie afisat. Pe statia dvs. de tranzactionare
pastrati un calendar ce sa contina data si ora cand fiecare anunt va fi facut public. Puteti gasi
aceste calendare pe site-ul Federal Reserve Bank, din NY., folosind link-ul
http://www.ny.frb.org/, si pe urma sa cautati economic indicators (indicatori economici).
Aceeasi informatie este de asemenea disponibila si la alte adrese de pe web sau de la compania
pe care o folositi pentru a executa tranzactiile.
Tinand cont de calendarul indicatorilor economici va va ajuta sa intelegeti unele schimbari
ale preturilor din piata, altfel ele parand neanticipate. Luati in considerare acest exemplu:
este luni dimineata si USD a avut o miscare ezitanta in ultimele trei saptamani. De asemenea,
este sigur sa presupuneti ca multi investitori au pariat impotriva USD. Oricum, vineri datele
privind rata somajului vor fi afisate. Este foarte probabil ca dupa aflarea acestei informatii cheie,
USD poate experimenta o apreciere rapida bazata pe stirea de vineri, investitorii rascumparand
dolari. Lucrul subliniat cu acest exemplu, este acela ca indicatorii pot afecta direct preturile
(dupa publicarea lor catre public).
Intelegeti care aspecte particulare ale economiei sunt relevate de catre date. De exemplu, ar
trebui sa stiti care indicatori masoara cresterea economiei (PIB) si care masoara inflatia (PPI,
CPI) sau factorul uman. Dupa ce urmariti datele pentru o perioada, veti deveni familiari cu
nuantele fiecarui indicator economic si care parte a economiei o masoara.
Nu toti indicatorii economici sunt creati in acelasi fel/sa fie la fel. Ei bine, este posibil ca ei sa
fi fost creati cu o importanta egala, dar de-a lungul timpului unii au dobandit un potential mai
ridicat de a misca piata, decat altii. Participantii pe piata vor acorda mai multa atentie unui stat
impotriva altuia, in functie de economia statului respectiv.
Sa stim care indicatori ai pietei sunt indicatori cheie. De exemplu, daca preturile (inflatia) nu
sunt o problema cruciala a unei tari in particular, datele privind inflatia nu vor fi la fel de usor de
anticipat. Pe de alta parte, daca cresterea economica este o problema importanta, schimbarile in
ce priveste rata somajului sau PIB vor fi anticipate cu nerabdare si pot influenta semnificativ
volatilitatea, dupa publicarea lor.
Importanta datelor in sine nu depinde de plasarea sau nu, in intervalul asteptat pe piata. In
afara de a sti cand toate datele sunt importante, este de o importanta vitala sa stiti ce economisti
sau alte organizatii de analiza a pietei prognozeaza fiecare indicator. De exemplu, cunoscand
efectele unei cresteri economice lunare neasteptate, de 0.3% in indicele PPI (producer price
index), nu este la fel de important pentru deciziile dvs. pe termen scurt precum este pentru faptul
ca se anticipa ca PPI sa scada cu 0.1%. Asa cum a fost mentionat, ar trebui sa stiti ca PPI
13
masoara preturile, si ca o crestere neasteptata poate fi semnul inflatiei. Dar analizand
ramificatiile pe termen lung ale acestei cresteri lunare neasteptate a preturilor, puteti astepta pana
dupa ce veti profita de avantajele de tranzactionare oferite de aceste date. Inca o data, prognozele
pietei pentru stirile economice sunt publicate pe diverse resurse web si ar trebui sa postati aceste
prognoze pe calendarul dvs., alaturi de datele de publicare ale acestor indicatori.
Nu va lasati prinsi de stirile de prima pagina. O parte a stapanirii a ceea ce piata prognozeaza
pentru diferiti indicatori economici, este sa cunoasteti aspectele cheie ale fiecarui indicator. In
timp ce profesorul dvs. de macroeconomie s-ar putea sa va fi explicat importanta ratei somajului,
chiar si un investitor incepator va putea spune ca stirile de prima pagina sunt pentru amatori si ca
cele mai importante in statele de plata sunt cifrele. Alti indicatori economici sunt similari in
faptul ca imaginea de prima pagina nu este nici macar privita precum detaliile fine ale datelor.
PPI, de exemplu, masoara schimbarile in preturile produselor. Dar aspectul cel mai indeaproape
urmarit de piete este PPI, ex-food si energia. Investitorii cunosc faptul ca datele privind
alimentele si energia, sunt subiecte prea volatile si sunt supuse unei revizuiri lunare pentru a oferi
o relatare reala a schimbarilor in pretul acestor produse.
Vorbind despre revizuiri, nu va grabiti sa declansati tranzactia, in cazul in care un indicator
iese din asteptarile pietei. Continute in fiecare nou indicator economic publicat, sunt revizuirile
datelor publicate anterior. De exemplu, daca rata bunurilor de folosinta indelungata va creste cu
0.5% in luna curenta, in timp ce anticipatiile pietei spun ca va scadea, cresterea neasteptata poate
fi rezultatul unei revizuiri in jos a lunii anterioare. Urmariti revizuirile datelor mai vechi, deorece
in acest caz bunurile de folosinta indelungata produse luna trecuta s-ar putea sa fi fost raportate
initial cu o crestere de 0.5%, dar acum alaturi de datele cele noi, sunt revizuite cu o crestere mai
mica, pentru a declara o crestere de doar 0.1%. De aceea, cresterea neasteptata din luna curenta,
este foarte probabil sa fie rezultatul unei revizuiri in jos a lunii trecute.
Nu uitati ca exista 2 parti intr-o tranzactie (n special cnd este vorba de 2 pri din ri
diferite). Deci, in timp ce s-ar putea sa stapaniti un pachet complet de indicatori economici,
publicat atat in Statele Unite sau in Europa, cele mai multe dintre celelalte tari vor publica de
asemenea, date economice similare. Lucrul important de retinut aici este acela ca nu toate tarile
sunt la fel de eficiente precum G7 in publicarea acestor informatii. Inca o data, daca urmati sa
tranzactionati moneda unei anumite tari, trebuie sa aflati particularitatile privind indicatorii
economici din tarile respective. Asa cum a fost mentionat mai sus, nu toti acesti indicatori au
aceiasi importanta pe piata, si nu toti sunt la fel de precisi.
6.2. ANALIZA TEHNIC
14
6.2.1 CONSIDERAIUNI PRIVIND ANALIZA TEHNIC
Analiza tehnica sau chartista consta in studierea evolutiei trecute a valorilor mobiliare si pe
baza acesteia se incearca a se prevedea evolutia viitoare a acestora. Se mai numeste si analiza
grafica deoarece instrumentele principale cu care se lucreza sunt graficele si diferite statistici
privind istoricul cursului valorii mobiliare studiate.
Se considera de catre sustinatorii acestei metode de analiza ca exista in trecut suficiente
informatii pentru a se putea estima evolutia viitoare a cursului valorilor mobiliare. Studiul
graficelor releva momentele potrivite pentru cumparare si vanzare, mai precis indica acele
"puncte de intoarcere" in evolutia unei actiuni foarte interesante si utile pentru cel care urmareste
acele titluri.
Analiza tehnica presupune ca sau altfel axiomele analizei tehnice:
Toate fundamentele pietei sunt cuprinse in datele actuale ale ei. Asadar, fundamentele si
factorii diversi, precum opinii diferite, sperante, temeri, si stari ale participantilor de pe piata
trebuie studiate.
Istoria se repeta si de aceea piata se misca intr-un tipar relativ previzibil, sau cel putin
cuantificabil. Aceste tipare, generate de miscari ale pretului, se numesc semnale. Telul in analiza
tehnica este de a descoperi semnale cunoscute in piata actuala prin examinarea semnalelor
anterioare ale pietei.
Preturile variaza intr-o anumita directie. Tehnicienii de obicei nu cred ca fluctuatiile
preturilor sunt aleatoare si imprevizibile. Preturile se pot misca in una din cele trei directii, in
sus, jos sau constant. Odata ce directia este stabilita, aceasta va continua pentru o anumita
perioada.
n analiza tehnic se folosesc o serie de instrumente pentru previzionarea evoliiei viitoare
a cursului aciuniilor:
Trenduri i tunele
Formaiuni grafice (triunghiulare, grafice de tip cap i umeri, de tip M i W)
Grafice(liniare,prin bare,candleticks, point and figure)
Media mobil
Prin analiza tehnica se urmaresc in principal trei obiective [31] :
a) Proiectarea in viitor a comportamentului trecut si actual al cursului, utilizandu-se in acest
sens regresia liniara;
b) Cercetarea si urmarirea miscarilor cicilice ale pietei; se pleaca de la ideea ca orice titlu care
se afla in crestere va ajunge sa si scada;
15
c) Urmarirea tendintei actuale pentru a se stabili cand o variatie de pret va indica un punct de
intoarcere.
In scopul realizarii acestor obiective se utilizeaza o varietate de grafice, diagrame si alte figuri
"chartiste": grafice cu bare, grafice in zig-zag "M", grafice in zig-zag "W", conformatia "cap-
umeri", conformatia "tendinte si tunele" graficul prin metoda punctelor si crucilor (0 siX),
graficul prin candlesticks (graficul lumanare) etc.
Spre deosebire de adeptii analizei fundamentale, chartistii elimina cauzele si analizeaza doar
efectul acestora in evolutia preturilor. Sa vedem in continuare ce propune analiza fundamentala.
6.2.2 INSTRUMENTE DE PREVIZIONARE A EVOLUIEI VIITOARE A

CURSULUI (INDICATORI)
Blocurile ce alcatuiesc analiza tehnica includ grafice ale pretului, grafice de volum, si o multime
de alte reprezentari matematice ale tiparului pietei si comportari ale acesteia. Adesea sunt
folosite aceste studii, aceste manipulari ale diferitelor tipuri de date adunate din comportamentul
pietei, pentru a determina puterea si sustenabilitatea unui trend anume. Asadar, decat doar sa se
bazeze pe grafice ale pretului pentru a prevedea valori viitoare, tehnicienii vor folosi o varietate
larga de unelte inainte de a introduce o tranzactie.
Ca si in alte aspecte ale tranzactiilor, fiti foarte disciplinati cand folositi analize tehnice. Prea
adesea, un investitor nu va reusi sa vanda sau sa cumpere chiar si atunci cand pretul este cel dorit
si identificat de catre investitor sau investitoare. Aceasta se datoreaza faptului ca se concentreaza
sa identifice realitatea ce sta in spatele miscarii acelui pret.
Ca exemplu, sa presupunem sunteti long pe USD vs. euro si ati stabilit rata de stop/loss la 30 de
puncte de punctul de intrare. Oricum, daca vre-un factor neprevazut este responsabil pentru
impingerea USD prin nivelul stop/loss veti fi inclinat sa mai tineti acea pozitie inca putin in
speranta ca se va dovedi a fi castigatoare. Este foarte dificil de luat decizia de a va limita
pierderile si chiar si mai dificil este de a rezista tentatiei de a marca profitul prea devreme la o
tranzactie castigatoare. Acest comportament se numeste lasarea banilor pe masa. O greseala
comuna este de a tine o pozitie pierzatoare prea mult in speranta ca va reveni iar alta greseala
este aceea de a inchide o pozitie castigatoare prea devreme. Daca folositi analize tehnice pentru a
stabili nivelurile de intrare/iesire, fiti foarte disciplinati in urmarea planului initial de
tranzactionare.
Tipuri de grafice
Exista o gama larga de grafice disponibile ce indica actiunea preturilor. Cel mai uzual/comun
este graficul cu bare. Fiecare bara va reprezenta o perioada de timp, iar acea perioada poate fi de
16
la un minut la o luna pana la cativa ani. Aceste grafice vor arata tipare distincte dezvoltate de-a
lungul timpului.
Grafice cu lumanari
Asemenea graficelor pe baza de bare, tiparele tip lumanare pot fi folosite pentru a prevedea
evolutia pietei. Datorita coloristicii lor, graficele cu lumanari (candlestick) ofera detalii vizuale
mai bune decat graficele cu bare.
Grafice cu puncte si figuri
Modelele cu puncte si figuri sunt in mare parte aceleasi modele regasite in graficele cu bare dar
Xs si Os sunt folosite pentru schimbarile pietei in directia preturilor. Suplimentar, graficele cu
puncte si figuri nu folosesc timpul pentru a indica o zi anume pentru a o asocia cu o actiune
anume a pretului.
Indicatori tehnici
Analiza fundamentala poate prevedea precum si explica comportarea pietei.
Iata aici cateva dintre cele mai uzuale tipuri de indicatori folositi in analiza tehnica:
Indicatori ai tendintei (trend indicators)
Tendinta (trendul) este un termen folosit pentru a descrie persistenta miscarii pretului intr-o
anumita directie in timp. Tendintele se pot deplasa in trei directii: sus, jos si nivel constant.
Indicatorii de trend netezesc valorile pretului pentru a crea o directie compusa (Exemplu :Media
mobila, linia trendului)
Indicatori de putere
Puterea pietei descrie intensitatea opiniilor de pe piata avand ca referinta un pret, prin
examinarea pozitiei pietei considerate de diversi participanti la piata. Volumul sau interesul
deschis sunt ingredientele principale ale acestui factor. Semnalele lor sunt coincidente sau
dirijeaza piata. (Exemplu : volumul)
Indicatori de volatilitate
Volatilitatea este un termen general folosit pentru a descrie amplitudinea, sau dimensiunea, de zi
cu zi a fluctuatiilor pretului independent de directie. In general, schimbarile in volatilitate tind sa
conduca la schimbari ale pretului.( Exemplu: Benzile Bollinger)
Indicatorii ciclici
Un ciclu este un termen ce indica repetarea unui tipar al miscarii pietei, specific unor evenimente
recurente, precum anotimpurile, alegerile, etc. Multe piete au tendinta de a se misca in tipare
ciclice. Indicatorii ciclici determina temporizarea unui anumit tipar al pietei. (Exemplu : Elliott
Wave)
Indicatori suport/rezistenta
17
Indicatorii suport si rezistenta descriu nivelurile de pret la care piata in mod repetat se ridica sau
scade si invers. Acest fenomen este asociat aprovizionarii si cererii de baza. (Exemplu: Liniile de
trend)
Indicatori momentum
Momentul este un termen general folosit pentru a descrie viteza cu care preturile se misca peste o
anumita perioada de timp. Indicatorii momentum determina puterea sau slabiciunea unui trend
precum si progresul de-a lungul unei perioade de timp. Momentul este maxim la punctul de
incepere al unui trend si minim in punctele de schimb al trendului. Orice divergenta a directiilor
dintre pret si moment este un semn de slabiciune; daca apar preturi extreme cumulate cu un
moment slab, semnaleaza sfarsitul unei deplasari in acea directie. Daca momentul are un trend
puternic si preturile sunt stabile, semnaleaza o schimbare potentiala in directia pretului.
(Exemplu: Stochastic, MACD, RSI)
FOLOSIREA INDICATORILOR TEHNICI
O buna intelegere a pricipiilor de baza a analizei tehnice va poate imbunatati mult capacitatile de
tranzactionare.
Cand folositi analiza tehnica, pretul este prima unealta. Pur si simplu, totul este exprimat prin
rata. Oricum, analizele tehnice includ un pic mai mult decat privirea simpla a graficelor de
preturi sperand sa gasiti o cale usoara pentru o zi buna de incasari. Impreuna cu mai multe
metode de marcare a nivelurilor de preturi pe grafice utilizand bare, grafice tip lumanare, grafice
cu puncte X si O si tabele cu cifre, tehnicienii de piata folosesc de asemenea multe studii ce ii
ajuta sa studieze in amanunt in baza de date. Utilizand aceste studii impreuna cu graficele lor de
preturi, investitorii pot avea argumente mai bune de a cumpara, vide sau a ramane neutri decat sa
se uite pur si simplu la graficele de preturi.
Iata aici cateva descrieri ale studiilor celor mai raspandite si testate in timp pe care tehnicienii le
folosesc:
Media mobila (moving average)
Unul dintre indicatorii de baza si des folositi in tehnicile analistilor, media mobila ajuta
investitorii sa verifice trendurile existente, sa identifice trendurile crescatoare si sa observe
trendurile care se vor inversa. Mediile mobile sunt linii asezate pe un grafic ce indica trendul
preturilor pe termen lung cu fluctuatii pe termen scurt estompate.
Exista trei tipuri standard de medii mobile :
Simpla
Ponderata
Exponentiala
18
O medie mobila simpla ofera aceeasi greutate fiecarui punct de pret in o anumita perioada
specificata. Utilizatorul defineste daca valoarea ridicata, scazuta, sau inchisa este folosita si
aceste puncte de pret sunt adunate si mediate. Acest punct de pret mediu este apoi adaugat sirului
existent si astfel este formata o linie. Cu adaugarea fiecarui nou punct de pret, setul mostra
renunta la cel mai vechi punct. Media mobila simpla este probabil cea mai raspandita medie
mobila utilizata.
O medie mobila ponderata ofera greutate sporita celor mai noi date. O medie mobila ponderata ,
multiplica fiecare punct cu un factor de amplificare care difera de la o zi la alta. Aceste valori
sunt adaugate si impartite cu suma factorilor de ampificare. O medie mobila ponderata permite
utilizatorului sa netezeasca cu succes o curba in acelasi timp, media fiind mai prompta la
schimbarile curente ale preturilor.
O medie mobila exponentiala este o alta metoda de evaluare a datelor recente. O medie
mobila exponentiala multiplica procentajul celor mai recente preturi cu pretul mediu din
perioada precedenta. Prin definirea mediei mobile optime pentru o anumita pereche de valute
implica potrivirea curbelor (curve fitting). Potrivirea curbelor este procesul de selectie a
numarului potrivit de perioade de miscare a mediei mobile pentru a produce rezultatele pe care
utilizatorul incearca sa le obtina. Prin incercari si erori, tehnicienii lucreaza cu perioade de timp
pentru a potrivi datele privind pretul.
Deoarece media mobila este baza in permanenta schimbare pentru cele mai noi date din piata,
multi investitori vor folosi perioade de timp specifice diferite inainte de a veni cu o serie de
medii mobile ce sunt optime pentru o anumita moneda.
De exemplu, un investitor poate crea o medie mobila unei monede pentru o perioada de 5, 15
sau 30 de zile si sa le plaseze pe graficul lui de preturi. El poate incepe sa foloseasca medii
mobile simple si sa incheie folosind medii mobile poderate. Pentru creare acestor medii mobile ,
investitorii trebuie sa decida asupra datelor exacte ce vor fi folosite in acest studiu; insemnand
preturi de inchidere vs. preturi de deschidere vs. max/min/inchidere etc. Dupa ce s-a procedat
astfel, o serie de linii sunt create ca sa reflecte media mobila a monedei pe o perioada de 5, 15 si
30 de zile.
Odata datele dispuse sub forma unui grafic al preturilor, investitorii pot determina cat de bine vor
fi urmate aceste trenduri in intervalele de timp alese. Daca, de exemplu, un trend al pietei este
ridicat, va veti astepta ca media mobila pe urmatoarele 30 de zile sa fie o linie de trend corecta,
oferind o linie de suport pentru aceste preturi in miscarea lor ascendenta. Daca miscarea pare a se
intrerupe in intervalul de 30 de zile ales de mai multe ori fara insa in a rezulta o oprire din
trendul ascendent, un investitor va ajusta perioada preconizata la 45 sau 60 de zile pentru a
optimiza media. In acest mod, media mobila se va comporta ca o linie de trend.
19
Dupa determinarea mediei mobile optime pentru o moneda, acesta linie de pret mediu poate fi
folosita ca o linie suport in mentinerea unei pozitii long sau ca linie de rezistenta in mentinerea
unei pozitii short. Spargerea acestei linii poate fi folosita ca un semn ca o moneda este pe
punctul de a-si schimba cursul, caz in care un investitor va dori sa schimbe pozitia pe care o
detine (daca a mizat pana la acel moment pe moneda respectiva ca va creste, acum o sa o vanda)
sau sa reintre la noi nivele pentru noi pozitii. De exemplu, daca determinati ca media mobila
pentru 30 de zile s-a dovedit a fi o linie suport buna pentru USD-JPY intr-un trend ascendent,
atunci inchideri ale pietei sub aceasta medie mobila pentru cele 30 de zile poate fi un semnal ca
acest trend se stinge. Oricum, este important sa asteptati confirmarea acestor semnale. Un mod
de a face aceasta este sa asteptati o noua inchidere sub acest nivel. La o a doua inchidere sub
medie, ar trebui sa inversati moneda pe care pariati. O alta confirmare presupune folosirea altei
medii mobile pentru un interval mai scurt.
In timp ce media mobila pentru un interval mai mare poate ajuta sa defineasca si sustine un
anumit trend, media pe termen scurt poate oferi semnale precursoare a faptului ca trendul se
incheie inainte ca preturile sa coboare sub linia mediei mobile pe termen lung. Pentru acest
motiv, multi investitori vor plasa mai multe linii de medii mobile pe acelasi grafic. Intr-o piata
cu trend ascendent, o medie mobila pe termen scurt poate semnala schimbarea prin scaderea si
intersectarea de sus a liniei mediei mobile pe termen lung. De exemplu, daca folositi o medie
mobila pe 15 sau 45 de zile intr-o piata cu trend ridicat, si media mobila pe 15 zile scade si
intersecteaza de sus media mobila de 45 de zile, aceasta poate un semnal timpuriu ca trendul
ascendent se termina si este probabil timpul sa rascumparati pozitiile.
Stochastic
Studiile stohastice, sau cele care analizeaza oscilatiile, sunt o unealta folositoare pentru
monitorizarea sustenabilitatii asteptate a unui trend. Ele ofera investitorului informatii despre
pretul de inchidere in perioada curenta de tranzactionare relativ la performantele anterioare ale
instrumentului analizat.
Indicatorii stohastici sunt masurati si reprezentati de doua linii diferite, %K si %D si sunt afisati
intr-o scara variind intre 0 si 100. Valori peste 80 reprezinta miscari puternice ascendente in
timp ce valori sub 20 reprezinta o miscare puternic descendenta. Matematica din spatele acestor
studii nu este atat de importanta precum cunoasterea informatiilor furnizate de indicatorii
stochastici . Linia %K este mai rapida, fiind un indicator mai sensibil decat linia %D. Cand linia
%K trece peste linia %D, acesta poate fi un indiciu ca piata este pe punctul de a-si schimba
cursul. Indicatorii stochastici nu sunt folositori in cazul pietelelor colaterale, fragmentate.
20
Atunci cand preturile fluctueaza intr-un interval ingust, liniile %K si %D se pot intersecta de
multe ori si nu va pot spune nimic altceva decat ca piata oscileaza.
Indicatorii stohastici sunt cei mai folositori pentru masurarea puterii unui trend precum si pentru
semnalele schimbarilor de pret. Cand preturile au noi maxime sau minime si indicatorii
stochastici se comporta la fel, puteti fi aproape sigur ca trendul va continua. Pe de alta parte,
multi investitori considera ca cele mai bune oportunitati de tranzactionare apar atunci cand
indicatorii stochastici au o miscare inversa directiei preturilor. Cand aceste divergente apar, este
timpul de a puncta profitul si/sau sa mizati pe o pozitie inversa trendului anterior.
Asa cum este cazul intotdeauna cand se foloseste un instrument tehnic, nu reactionati la primul
semnal pe care-l veti vedea. Asteptati cel putin una sau doua sesiuni de tranzactionare pentru
confirmarea a ceea ce studiul indica inainte a decide ce pozitie adoptati.
Indicele relativ de putere (RSI)
RSI masoara momentumul miscarii preturilor. Este de asemenea marcat pe o scara de la 0 la
100. Investitorii vor avea tendinta de a citi indicele RSI de peste 80 ca si un indicator al faptului
ca pe piata s-a cumparat prea mult sau ca este posibil inceperea unui trend descrescator si
rezultatele de sub 20 ca pe un fapt ca pe piata se vinde mult sau se indreapta spre o crestere.
Aceasta logica implica faptul ca preturile nu pot creste sau scadea intruna si ca prin folosirea
unui studiu RSI, se poate determina cu un grad rezonabil de certitudine cand va aparea o
schimbare. Oricum, fiti foarte atenti daca vreti sa tranzactionati folosind doar studiile RSI. In
multe cazuri, RSI poate ramane la niveluri foarte scazute pentru fara ca preturile sa-si schimbe
cursul pentru multa vreme. In aceste momente, RSI va spune ca piata este puternica sau slaba si
nu manifesta semne de schimbare a cursului actual.
Indicatorul RSI pot fi ajustat la orice sensibilitate (intervale de timp) pe care investitorul o simte
ca ar fi necesara pentru stilul lui / ei de tranzactionare. De exemplu, un RSI pentru 5 zile va fi
foarte sensibil si va tinde sa prezinte mai multe semnale, nu toate sustenabile, fata de un RSI
pentru 21 de zile, ce va avea o tendita mai scazuta de fragmentare. La fel ca si alte studii,
incercati o diversitate de perioade de timp pentru moneda tranzactionata, bazate pe stilul dvs. de
tranzactionare. Investitorii pe termen lung, vor avea tendinta de a descoperi ca segmentele mai
scurte de timp folosite pentru RSI (sau orice alt studiu privind acea problema) vor da prea multe
semnale ce vor conduce la prea multe tranzactii. Pe de alta parte, cadrele mai scurte de timp sunt
ideale pentru investitorii de o zi ce incearca sa prinda cat mai multe fluctuatii de pret.
Ca si in cazul indicatorilor stochastici, cautati divergentele dintre preturi si RSI. Daca RSI creste
pe o piata in scadere sau RSI scade pe o piata in crestere , aceasta regula poate fi un bun indiciu
ca o schimbare este aproape. Asteptati confirmarea inainte de a actiona conform indicatorilor
divergenti din studiile RSI.
21
Benzile Bollinger
Benzile Bollinger sunt curbe volatile folosite pentru a identifica varfuri de maxim sau minim
referitoare la pret. Benzile Bollinger stabilesc parametrii de tranzactionare, sau benzile, bazate pe
media mobila a unui anumit instrument si stabilesc o serie de abateri standard de in jurul acestei
medii mobile.
De exemplu, un investitor se poate decide sa foloseasca o medie mobila pe 10 zile si 2 abateri
standard pentru a stabili Banda Bollinger pentru valuta aleasa. Dupa ce a procedat astfel, un
grafic va aparea cu barele de preturi incadrate de o linie superioara bazata pe nivelul mediu al
pretului cu 2 abateri standard mai mari decat media mobila pentru 10 zile si incadrate inferior
de o linie bazata pe 2 abateri mai scazute decat media mobila pentru 10 zile. In mijlocul acestor
doua linii de demarcatie va fi o alta linie ce trece cumva pe la mijlocul distantei dintre cele doua
linii, media mobila pe cele 10 zile. Atat media mobila si numarul abaterilor standard pot fi
modificate pentru a se potrivi unei anumite monede.
Jon Bollinger, creatorul Benzilor Bollinger recomanda folosirea unei medii mobile de 20 de zile
si a 2 abateri standard. Deoarece abaterea standard este o masura a volatilitatii, Benzile
Bollinger sunt niste indicatori dinamici ce se ajusteaza (largesc si contracta) in functie de nivelul
curent de volatilitate din piata studiata. Cand preturile ating nivelul maxim sau minim al limitelor
unui set de Benzi Bollinger, acesta nu este neaparat un indicator a unei schimbari iminente in
curs. Inseamna simplu ca preturile s-au deplasat spre limitele superioare stabilite. De aceea,
investitorii ar trebui sa foloseasca si alt studiu impreuna cu Benzile Bollinger pentru a-i ajuta sa
determine puterea trendului.
MACD (Convergenta Divergenta Mediilor Mobile)
MACD este o metoda mai detaliata de utilizare a mediilor mobile pentru a gasi semnale de
tranzactionare in graficele de preturi. Dezvoltata de Gerald Appel, MACD puncteaza diferenta
dintre media mobila exponentiala pe 26 de zile si media mobila exponentiala pentru 12 zile. O
medie mobila pe 9 zile este in general folosita ca linie de declansare, insemnand ca atunci cand
MACD trece sub aceasta linie este un semn de scadere a pietei, iar cand depaseste in sus este un
semnal de crestere.
Precum si alte studii, investitorii vor privi la studiile MACD pentru a obtine semnale timpurii sau
semne de divergenta dintre preturile de pe piata si indicatorii tehnici. Daca MACD creaza
minime crescatoare in timp ce preturile sunt stationare, poate fi un semnal de cumparare
puternic. Invers, daca MACD creaza maxime descrescatoare in timp ce preturile ating noi
maxime, acesta poate fi un semnal divergent de scadere si un semnal de vanzare.
Fibonacci Retracements
22
Nivelurile seriilor fibonaci sunt o secventa de numere descoperite de matematicianul Leonardo
da Pisa, in secolul al doisprezecelea. Aceste numere descriu ciclurile gasite in natura si prin
aplicarea acestora in analize tehnice pot fi folosite pentru a regasi rezultate in piata valutara.
Seriile fibonaci implica anticiparea schimbarilor de trend pe masura ce preturile se apropie de
liniile create de sudiile Fibonaci. Dupa o miscare de pret semnificativa (fie in sus sau in jos),
preturile vor reface o parte semnificativa (daca nu chiar toata) a miscarii initiale. Precum
refacerea preturilor, nivelurile de suport si rezistenta apar adesea la sau in apropierea nivelurilor
Sirurilor Fibonaci.
Pe pietele valutare, secventa comuna a ratelor este 23.6%, 38.2%, 50% si 61.8%. Nivelurile
seriilor Fibonaci pot fi afisate cu usurinta prin conectarea unei linii de trend de la un punct de
maxim observat la un punct de minim observat. Prin considerarea diferentei dintre maximul si
minimul ales, utilizatorul poate aplica rata % pentru a obtine datele dorite.
Un ultim sfat: Nu va lasati prinsi prea tare de matematica implicata in dezvoltarea fiecarui
studiu. Este mai important sa intelegeti cum si de ce manipularea studiilor trebuie sa fie bazata
pe perioade de timp si sensibilitati pe care le considerati ca fiind ideale pentru moneda pe care o
tranzactionati. Aceste nivele ideale pot fi determinate doar dupa aplicarea diferitilor parametri
pentru fiecare studiu pana cand graficele si studiile incep sa arate detaliile din spatele
detaliilor.
6.2.3. GRAFICE UTILIZATE N ANALIZA TEHNIC

n analiza tehnic se folosesc o serie de instrumente pentru previzionarea evoliiei viitoare
a cursului aciuniilor:
Trenduri i tunele
Formaiuni grafice (triunghiulare, grafice de tip cap i umeri, de tip M i W)
Grafice(liniare,prin bare,candleticks, point and figure)
Media mobil
Trenduri i tunele
Imaginea format de graficul cotrilor ne arat evoluia cererii i ofertei. Preurile de pia
se mic sub forma unui zigzag, crescnd i scznd n dependen de cerere i ofert. Pentru a
lua decizia de cumprare sau vnzare, participanii pieei au nevoie de instrumente de
determinare a strategiei. Unul din acestea este trendul sau liniile de tendin, care indic direcia
n care se mic cursul titlurilot.
23
Trendul poate avea dou direcii principale i o situaie de consolidare n timpul trendului
lateral.
n timpul trendului ascendent se creaz o situaie favorabil de procurare, sau de
ocupare a poziiei lungi.
n timpul unui trend descendent este oportun de a vinde, ocupnd o poziie scurt.
Trendul lateral apare n cazul cnd pe pia exist o egalitate relativ ntre cerere i
ofert. n rezultat preurile cresc i scad n anumite limite nguste, ce formeaz
coridorul preului, iar pe pia apare o situaie de consolidare (stagnare).
Linia trendului reprezint acea linie ce unete datele consecutive cu scopul determinrii
direciei micrii pieei.
Liniile trendului se utilizeaz pentru determinarea urmtoarelor caracteristici ale trendului:
1. Direcia trendului;
2. Virajul trendului;
3. Continuarea trendului;
4. Suportul i rezistena.
Perforarea liniei este primul semn de slabire a trendului.
Linia trendului ascendent reprezint acea linie ce unete minimurile locale. Ea trece sub
valorile minime i unete cel puin 3 valori minimale consecutive cresctoare, dup cum se vede
n figura 6.2.2.1
Figura 6.2.2.1 Linia trendului acendent

Linia trendului descendent reprezint acea linie ce unete cel puin 3 valori maxime
consecutive descresctoare i este situat de asupra lor, dup cum se vede n desenul 6.2.2.2
24
Figura 6.2.2.2 Linia trendului descendent

n definiiile clasice aceste linii nu trebuie s intersecteze nici o alt valoare, ns n prezent
aceasta este admisibil n unele cazuri.
Modele de continuare/consolidare
Modelele de continuare se ntlnesc pe parcursul etapelor de stagnare, cnd n urma unui
trend ascendent sau descendent preurile se mic lateral. Aceste modele pot fi uor depistate,
deoarece ele au forme standard precum:
1) Triunghi;
2) Dreptunghi;
3) Steag i fanion.
Participanii pieei utilizeaz aceste modele n scopul determinrii preului potenial pentru
propria strategia.
Triunghiurile apar n cazurile unui trend ascendent sau descendent, ca rezultat al
confruntrilor cererii i ofertei. Triunghiurile pot lua forma ascendenta, descendenta sau
echilaterala, spre exemplu, n cazul unui triunghi ascendent cateta orizontal semnific c
vnztorii consider c preul a atins plafonul maxim, iar cumprtorii continu s procure la
preuri tot mai mari. Interesant este faptul c cu apropierea preului de vrful triunghiului, acest
model devine tot mai puin stabil. n cadrul analizei triunghiurilor se observ urmtoarea legitate:
Preul prognozat pentru orice triunghi se determin conform relaiei X = Y (desenul 7:
Determinarea preului potenial n cadrul triunghiurilor), ceea ce permite participanilor sa
stabileasc propria strategie.
Desenul 7: Determinarea preului potenial n cadrul triunghiurilor
25
Dreptunghiurile reprezint o confruntare direct ntre suport i rezisten, aceste modele

pot dura de la o lun pn la un an. n principiu acestea se bazeaz pe aceeai legitate ca i
triunghiurile: Preul prognozat pentru orice dreptunghi se determin conform relaiei X = Y
(desenul 8: Determinarea preului potenial n cadrul dreptunghiurilor), ceea ce permite
participanilor s-i formeze strategia.
Desenul 8: Determinarea preului potenial n cadrul dreptunghiurilor
Steagurile i fanioanele apar pe piee dinamice, cu creteri rapide a preurilor i sunt nite
modele de scurt durat, dureaz nu mai mult de cteva zile. Aceste de obicei preiau forma unor
triunghiuri sau paralelograme orientate in jos (desenul 9: Steaguri i fanioane). Modele date
apar des ca urmare a cazurilor:
1. Creterii sau scderii rapide a preului;
2. Micorarea volumului tranzaciilor n timpul aciunii modelului;
3. Figura este strpuns n decursul a maxim o sptmn, n caz contrar aceasta nu
mai este steag sau fanion.
26
Desenul 9: Steaguri i fanioane
Modelele de viraj a trendului

Modelele de viraj ne indic atingerea maximului sau minimului de pre pe pia, ca urmare
are loc schimbarea direciei trendului. Modelele de viraj au o importan majora in cazul apariiei
dup o cretere sau scdere de pre. Modelele ce apar n urma unui trend ascendent se oglindesc
n cele ce apar dup un trend descendent. Cele mai populare modele de viraj sunt:
1) Capul i umerii;
2) Vrfuri/depresiuni duble i triple;
3) Sub form de clin;
4) Maximurile sau minimurile rotungite.
Participanii pieei utilizeaz aceste modele cu scopul determinrii a preului maxim i
minim, n vederea alegerii preului optim de procurare sau vnzare.
Capul si umerii, acest model este format din 3 vrfuri, cel mijlociu fiind maxim. Ea apare
la sfritul unui trend ascendent sau descendent de lunga durata. Caracteristic acestui model i
este faptul c n timpul primului maxim, ce reflect o confruntare ntre vnztori i cumprtori,
volum tranzaciilor este relativ mare, pe cnd la ultimul maxim acesta scade. Drept semnal a
sfririi modelului ne servete linia gtului, este linia trasat orizontal sau sub un unghi ce
desparte modelul de restul figurii. n cadrul analizei pentru prognozarea preului se utilizeaz
formula X = Y, astfel momentan dup sfritul figurii, perforarea liniei gtului, se poate spune ca
preul va crete sau va scdea cu cel puin Y, dup cum se vede n desenul 10: Determinarea
preului potenial n cadrul modelului cap i umeri.
Desenul 10: Determinarea preului pontenial n cadrul modelului cap i umeri
27
Vrfuri/depresiuni duble i triple reprezint o succesiune de creteri i scderi consecutive

egale i este o continuare a luptei dintre vnztori i cumprtori pentru dominarea pe pia.
Aceste modele ne arat modificarea de durat medie i lung a trendului. Vrfurile/depresiunile
duble i triple difer de modelul Capul i umerii doar dup volumul tranzaciei, astfel la
modelele duble i triple la vrfuri volum tranzaciilor se micoreaz, pe cnd la modelul cap i
umeri volumul scade brusc doar la nceputul umrului drept. n cadrul modelului
vrfuri/depresiuni duble i triple funcioneaz aceeai egalitate X = Y, pentru determinarea
evoluiei preului, dup cum se vede n desenul 11: Determinarea preului potenial n cadrul
modelului vrf/depresiune dublu i triplu.
Desenul 11: Determinare preului potenial n cadrul modelului vrf/depresiune dublu i triplu
28
Modelele sub form de clin determin apropierea preurilor nainte de viraj, iar formarea lor
poate dura de la cteva sptmni la cteva luni. Aceste modele pot fi ascendente i descendente,
iar perforarea lor are loc nainte de atingerea vrfului, dup cum se vede n desenul 12: Model
sub form de clin ascendent.
Desenul 12: Model sub forma de clin ascendent
Modelele sub forma de maximuri i minimuri rotungite sunt cele mai rare modele de viraj,
ele se formeaz lent n decursul a ctorva luni (desenul 13 Modele sub form de maxim i
minim rotungite). Acestea nu ofer semnale precise de vnzare sau procurare, ns prin
combinarea cu analiza fundamental, se utilizeaz pentru determinarea investiiilor pe termen
lung.
Desenul 13: Modele sub form de maxim i minim rotungite
Pragurile de suport i de rezisten

Pragurile de suport i de rezisten reprezint valorile la care se ntalnete oferta cu cererea.
n general pe o pia liber preul este supus fluctuaiilor (variaiilor) datorit luptei continue
ntre cerere i ofert. Vnztorii care reprezint oferta au tot interesul de a vinde la un pre mare.
Pe de alt parte cumprtorii, care reprezint cererea, sunt interesai de un pre mic de achizitie.
Astfel, dac una din pri (cerere sau oferta) e mai puternic se produce o variaie de pre. n
aceste situaii apare noiunea de suport i cea de rezisten, care defapt sunt componentele de
baz ale analizei tehnice, ele sunt importante pentru nelegerea micrii trendului i a modulelor
acestuia, cum sunt de viraj i continuare.
29
Nivelul de suport este valoarea la care cererea e suficient de puternic pentru a opri preul
din trendul de scdere. n mod logic, n momentul n care preul a sczut suficient de mult tot
mai muli cumprtori vor profita de situaie i vor ncerca s cumpere hrtia de valoarea la un
pre pe care ei l consider mic. De asemenea cnd vnztorii vd ca preul nu mai scade nu se
mai grbesc s vnd (desenul 14: Pragurile de suport i rezisten).
Desenul 14: Pragurile de suport i rezisten
Se poate observa c de cte ori preul ajunge la pragul de suport apare o cretere cauzat de
cumprtorii ce cred c hrtia este suficient de ieftina. Se poate ntmpla c uneori pragul de
suport s fie trecut, dar de fiecare dat preul crete din nou. Trecerea sub valoarea de suport
poate aprea datorit disponibilitii vnztorilor de a vinde mai ieftin. De obicei cumprtorii
sunt cei avantaji ntr-o astfel de situaie, ei avnd interes ca preul s fie ct mai mic.
n mod uzual nivelul de suport este la o valoare inferioar preului i se traseaz grafic ca o
linie orizontal ce unete minimele de pre. Cum analiza tehnic nu este o tiina exact, uneori e
dificil de gsit un nivel de suport. De multe ori o succesiune de minime pot fi la valori diferite.
Pe o pia volatil e posibil ca uneori preul s scad brusc sub suport i s revin la fel de brusc.
De aceea mai important pentru analiza tehnic este zona de suport.
Nivelul de rezisten este valoarea la care oferta e suficient de puternic pentru a opri preul
din trendul de cretere. n mod logic, n momentul n care preul a crescut suficient de mult tot
mai muli vnztori vor profita de situatie i vor ncerca s vnd hrtiile de valoare la un pre pe
care ei l consider mare. De asemenea cnd cumprtorii vd ca preul nu mai crete nu se mai
grabesc s cumpere (desenul 14: Pragurile de suport i rezisten).
Se poate observa c de cte ori preul ajunge la pragul de rezisten apare o scdere cauzat
de vnztorii ce cred c hrtia este prea scump, unii ii marcheaz profitul. Se poate ntmpla c
uneori pragul de rezisten s fie trecut, dar de fiecare dat preul scade sub prag. Trecerea peste
valoarea de rezisten poate aprea datorit disponibilitii cumprtorilor de a cumpra mai
30
scump. De obicei vnztorii sunt cei avantajai ntr-o astfel de situatie, ei avnd interes ca preul
s fie ct mai mare.
In mod uzual nivelul de rezisten este la o valoare superior preului i se traseaz grafic
ca o linie orizontal ce unete maximele de pre. Uneori e dificil de gsit un nivel de rezistent.
De multe ori o succesiune de maxime pot fi la valori diferite. Pe o pia volatil e posibil ca
uneori preul s creasc brusc peste nivelul de rezisten i s ii revin la fel de brusc. De aceea
unii folosesc o zona de rezisten i nu o simpla linie.
Pragurile de suport i de rezisten se consider de multe ori ca o pereche de elemente
foarte utile in analiza tehnic. Ele sunt ca dou imagini in oglind i de obicei au caracteristici
asemntoare.
n general minimele i maximele de pre pe o anumit perioad formeaz liniile de suport i
respectiv de rezisten. De multe ori cnd piaa e n echilibru preul are fluctuaii ntre suport i
rezisten. Unii folosesc aceste praguri pentru a-i stabili momentele optime de
cumprare/vnzare. Cnd piaa este n echilibru i preul variaz ntre rezisten i suport se
spune ca piaa e in range. Cnd preul trece de un prag exist posibilitatea ca s se formeze un
trend. Unii monitorizeaz astfel de momente i le consider momente optime de
vnzare/cumprare. E recomandabil ca apariia unui trend s fie confirmat i de ali indicatori
pentru a ne asigura c nu e doar o trecere ntmpltoare peste linia de prag.
Se poate ca uneori pragul de suport s devin unul de rezisten sau viceversa, dup cum se
vede n desenul 15: Transformarea nivelului de suport n cel de rezisten i invers. De
exemplu dup ce preul a penetrat pragul de rezisten nu are suficient putere pentru a dezvolta
un trend i fostul prag de rezisten devine prag de suport.
Desenul 15: Transformarea nivelului de suport n cel de rezisten i invers
31
Pentru c analiza tehnic nu e o tiin exact e necesar uneori sa fie definite nu doar nite
linii de suport/rezisten ci nite zone. Uneori sunt mai utile liniile alteori zonele. O zona este de
fapt o multitudine de linii (de suport sau rezisten) i are o anumita grosime. Cu ct e mai
subire zona cu att avem un nivel mai precis pentru suport/rezisten.
n analiza tehnic se utilizeaz o serie divers de instrumente. Toate acestea au nevoie de
grafice, care pot fi construite manual sau cu ajutorul a software specializat. Un grafic reprezint
un mod de a afia anumite date. n general dac datele sunt sub forma de tabel ele sunt mai greu
de interpretat. In plus pe un tabel nu ne putem da seama de felul cum se mic un pre. n
modul cel mai simplu un grafic conine doua axe (X=orizontal i Y=vertical). Pe axa X se
afieaz timpul ntre anumite valori sau de la o dat aleas pan la zi, iar pe axa Y se afieaz
preul, altfel spus cotrile ale hrtiilor de valoare. Exist o gam variat de grafice utilizate n
analiz, ns cele mai importante sunt:
1) Graficele liniare;
2) Graficele sub form de bare;
3) Graficele cu lumnri;
4) Graficele cu puncte i figure.
Graficul liniar
Graficul liniar reprezint cea mai simpl form de grafic, acesta unete punctele cu
coordonatele Y i X. La etapa actual de dezvoltare a analizei tehnice graficele liniare se
utilizeaz rar.
Pe axa vertical de obicei se depune preul cererii i ofertei, preul maxim i minim sau preul de
nchidere. Axa timpului poate fi divers pe minute, pe ore, pe zile, pe sptmni, pe luni, dup
32
cum se vede n desenul 1: Graficul liniar . Exist dou modaliti de construire a axei verticale
i una a axei timpului.
Desenul 1: Graficul liniar
Axa vertical aritmetic este cea mai des utilizat modalitate, unde fiecare diviziune reprezint o
schimbare egal a preului. Aceasta are sens n cazul n care diapazonul preurilor este ngust,
adic pe piaa cu operaiuni pe termen scurt cu active.
Axa vertical logaritmic, scopul principal al acestei modaliti de construire l constituie
evaziunea unor creteri i scderi colosale a preurilor, i este utilizat pentru graficele hrtiilor
de valoare, n a cror istorie s-au nregistrat mari creteri i/sau scderi ale preului.
Axa timpului la fel poate fi divers, ncepnd cu prezentarea informaiei cu privire la
nregistrarea fiecrei tranzaciei i terminnd cu informaia cu privire la ultima tranzacie a lunii.
33
Graficul cu bare
Graficele cu bare sunt cele mai des utilizate de ctre analitii occidentali pentru prezentarea
dinamicii preurilor. Pe grafic datele cu privire la hrtia de valoare analizat se prezint sub
forma unei serii de bare linii verticale. Axa timpului poate prezenta date ncepnd de la cele
pe minut pn la cele anuale, n dependen de perioada analizat.
n marea parte a cazurilor fiecare bar ne indic preul maxim, minim i preul de nchidere pentru
date istorice, iar pentru preurile actualizate ne prezint preul maxim, minim i ultimul pre.
Unele bare (n special cele pentru hrtiile de valoare tranzacionate la burs) pe lng preul
maxim, minim i de nchidere ne mai prezint preul de deschidere, dup cum se vede n desenul
2: Forma unui bar. La fel ca i n cazul graficului liniar, graficul sub form de bare se poate
prezenta pe axe aritmetice i logaritmice n dependen de hrtiile de valoare analizate.
Desenul 2: Forma unui bar
Graficele cu bare sunt folositoare, deoarece conin mai mult informaie privitor la activul
analizat dect cele liniare, iar datele pe perioade sunt prezentate compact.
Graficul cu lumnri
Asemenea graficelor pe baz de bare, tiparele tip lumnare pot fi folosite pentru a prevedea
evoluia pieei. Datorit coloristicii lor, graficele cu lumnri (candlestick) ofer detalii vizuale
mai bune dect graficele cu bare.
Fiecare unitate de timp este prezentat sub forma de lumnare, alctuit din corp i umbre,
cunoscute i sub denumire de fitiluri. Corpul lumnrii prezint preul de deschidere i de
nchidere sau preul de deschidere i ultimul pre, iar umbrele reprezint preul maxim i minim,
34
dac se afl n afara diapazonului preurilor de deschidere i nchidere, dup cum se vede n
desenul 3: Forma lumnrilor japoneze.
Desenul 3: Forma lumnrilor japoneze
Pe lng cele expuse mai sus, lumnrile ofer o prezentare vizual a modificrii relative a
preului hrtiei de valoare pentru o anumit perioad de timp:
1) Dac preul de nchidere sau ultimul pre este mai mic, dect preul de deschidere,
atunci corpul lumnrii se haureaz n negru;
2) Dac preul de nchidere sau ultimul pre este mai mare, dect preul de deschidere,
atunci corpul lumnrii se haureaz n alb sau rou.
Cu toate c lumnrile japoneze au fost introduse nu demult n analiza tehnic
occidental, aceastea au fost utilizate sute de ani de negustorii de orez japonezi. Muli
analiti, care utilizeaz aceste grafice, consider ca modelele analizate timp de 2-3 zile, pot
oferi semnale importante pentru piee cu tranzacii pe timp scurt, de exemplu pieele futures.
Graficul cu puncte i figure
Graficele cu puncte i figure reprezint o metod simpl de prezentare a dinamicii preurilor

cu scopul determinrii de modele i tendine. Aceste grafice sunt uor de construit, deoarece
ele nu conin axa timpului, ci doar modificrile preului n plafoanele stabilite de analitic.
Pn la crearea a software specializat, aceste grafice erau cele mai populare instrumente i
pna acum se utilizeaz pe pieele futures. Graficul const din bare verticale, unde axa
vertical este mprit pe celule, iar scara se numete mrimea celulei. Spre exemplu, un
analitic poate s decid c n anumite condiii o celul este egal cu un point, iar in alte cu
trei. Micarea preului noteaz prin puncte, prezentate de zerouri (0), i figure, prezentate
35
prin X. La o dinamic cresctoare se depune depune X pentru fiecare cretere a preului,
egal cu scara celulei. La o dinamic descresctoare pe grafic se depun zerouri pentru fiecare
scdere a preului, egala cu scara celulei, dup cum se observ din desenul 4: Graficul cu
puncte i figuri. O alt condiie esenial este numrul de celule ce prezint o schimbare a
micrii graficului. Principala deosebire a acestor grafice o constituie faptul c axa orizontal
nu depinde de timp, de aceea zilele pot fi deosebite prin notarea datei sau printr-o culoare
diferit.
Desenul 4: Graficul cu puncte i figuri
Graficele cu puncte i figure se utilizeaz pentru depistarea semnalelor de vnzare sau cumprare
i pentru determinarea urmtoarelor situaii:
1. Cererea este mai mare dect oferta pe grafic sunt depuse coloane lungi de figure X (n sus);
2. Oferta este mai mare dect cererea pe grafic sunt depuse coloane lungi de zerouri 0 (n jos);
3. Egalitatea cererii i a ofertei pe grafic sunt depuse coloane scurte de figure i zerouri ce
alterneaz.
FOLOSIREA INDICATORILOR DE TREND

Dintre toate zicalele pietei folosite de investitori, probabil nici una nu este la fel de mult folosita
si mai putin inteleasa ca vechea zicala trendul este prietenul dvs. (trend is your friend). Prea
36
adesea, zicala este folosita dupa ce un investitor a luat o pozitie impotriva trendului pietei si ca
urmare a iesit in pierdere. In acest moment apar regretele si muti investitori se autocritica nu
numai pentru ca au pierdut pe o tranzactie impotriva trendului, dar si pentru faptul ca nu au prins
ultimele miscari ale trendului in sine.
Pentru a evita acest scenariu mult prea comun, va sugeram sa folositi cateva instrumente tehnice
pentru a identifica daca exista sau nu un trend si pe urma sa folositi indicatori suplimentari
pentru a va ajuta sa va maximizati profitul din tranzactii. A avea o strategie de identificare a
trendului este esential pentru sa tranzactiona cu succes pe orice piata, si in mod special pe pieta
forex. Monedele (valutele) au o tendinta ridicata sa varieze in trenduri datorita elementelor
macroeconomice pe termen lung ce dicteaza ratele de schimb, precum ciclurile ratei dobanzii sau
dezechilibrului comertului global. Monedele sunt de asemenea predispuse unor trenduri pe
termen scurt, intra-day, datorita reactiei mobilitatii capitalurilor internationale impreuna cu
viata economica de zi cu zi si a stirilor politice.
Identificarea trendului
In sensul sau cel mai de baza, trendul este doar o miscare prelungita a pietei intr-o anumita
directie, fie in sus sau jos. Din perspectiva unui investitor, totusi, acea definitie simpla este
generica si relativ nesemnificativa. O definitie mai relevanta a trendului ar fi una in care trendul
este definit ca un raspuns previzibil al pretului la anumite nivele de suport/rezistenta ce se
schimba de-a lungul timpului. De exemplu, intr-un trend ascendent figura definitorie este aceea
ca preturiel ricoseaza cand se apropie de liniile suport, in cele din urma stabilind noi maxime.
Intr-un trend descendent, opusul este acela ca scaderile propriu zise ale pretului se vor intrerupe
cand acestea se apropie de linia de rezistenta, si noi minime vor fi atinse. Acasta definitie releva
ca primul instrument folosit pentru a identifica daca un trend este format sau sau nu este
determinarea liniile suport si de rezistenta.
Analizarea trendului este adesea subestimata deoarece trendul este perceput ca fiind de natura
subiectiva si retrospectiva. In timp ce ambele critici au ceva adevar in ele, ele pierd din vedere
realitatea ca liniile de trend ajuta la concentrarea atentiei asupra tiparului preturilor, filtrand
zgomotele pietei (schimbari relativ bruste si nefondate a cursului). Din acest motiv, analizele
liniilor de trend ar trebui sa fie primul pas in determinarea existentei unui trend. Daca analiza
liniilor de trend nu arata un trend distinct, este posibil ca trendul sa nu existe.
Analiza trendului este cel mai bine exploatata cu segmente de timp mai mari (grafice zilnice sau
saptamanale) intai si pe urma ducand mai departe analiza in fractiuni de timp mai scurte (la
fiecare ora sau la 4 ore) unde nivelurile liniilor de suport si rezistenta pe termen scurt pot fi
identificate. Aceasta abordare are avantajul de a sublinia mai intai cele mai importante nivele de
suport/rezistenta si apoi a celor mai putin importante nivelele. Aceasta ajuta la reducerea
37
sanselor de a urma un trend secundar pe termen scurt in timp ce un trend pe termen lung este
format.
Un alt indicator al analizei tehnice ce poate fi folosit pentru a verifica existenta unui trend este
directional movement indicator (DMI), dezvoltat de J. Welles Wilder (vedeti Wilder New
Concepts in Technical Trading Systems, c. 1978). Folosind DMI se inlatura factorul de intuire
implicat cu punctarea trendului si poate de asemenea sa ofere confirmari ale trendurilor
identificate de analiza liniilor de trend. Sistemul DMI este compus din ADX (indicele mediu al
directiei de miscare) si liniile DI+ si DI-. ADX este folosit pentru a determina daca o piata
urmeaza sau nu un trend (indiferent daca este ascendent sau descendent), o valoare de peste 25
indicand un trend de piata iar cu o valoare sub 20 indicand inexistenta unui trend. ADX este de
asemenea o masura a puterii unui trend un ADX ridicat, semnifica un trend puternic. Folosind
ADX, investitorii pot determina daca exista un trend si astfel daca trebuie folosit un sistem de
urmarire a trendului.
Asa cum sugereaza si numele, sistemul DMI este cel mai bine folosit daca se utilizeaza ambele
componente. Liniile DI+ si DI- sunt folosite ca semnale de incepere a tranzactionarii. Un semnal
de cumparare este generat cand linia DI+ urca si intersecteaz linia DI-; un semnal de vanzare este
generat cand linia DI- urca si intersecteaza linia DI+. (Wilder sugereaza folosirea regulii
punctelor extreme pentru gestionarea semnalelor de intersectie dintre DI+/-. Regula spune ca
atunci cand liniile DI+/- se intersecteaza, investitorii ar trebui sa marcheze acel punct pentru acea
perioada si directia de intersectare a liniilor (maximul daca DI+ urca peste DI-; minimul daca DI-
urca peste DI+). Doar daca acel punct extrem este atins in perioada urmatoare inseamna ca
semnalul de tranzactionare este atins.
ADX poate fi folosit pe urma ca un indicator timpuriu a sfarsitului/pauzei unui trend. Cand ADX
incepe sa se miste in jos fata de nivelul sau cel mai inalt, trendul este fie obosit fie se incheie,
semnaland ca este timpul sa parasiti pozitiile curente si sa asteptati un semnal proaspat generat
de intersectiile DI+/ DI-.
Si graficul
38
GRAFICUL 1: VENITI LA BORD SI FITI PREGATIT PENTRU DRUM. Daca sunteti un

investitor agresiv si ati initiat o pozitie de cumparare in Punctul A, si ati iesit (vandut) la Punctul
C, veti fi multumit de rezultate. Aceast lucru poate fi realizat cu ajutorul catorva indicatori simpli
Sa ne uitam la trendul recent pe termen lung (figura 1) si sa legam analiza liniilor de trend cu
sistemul DMI pentru a demonstra utilitatea acestor unelte cand sunt folosite impreuna. Un
investitor agresiv poate initia o cumparare cand linia de rezistenta (pe zi) este atinsa la 11/12/03
(point A). Un investitor ce asteapta o confirmare poate astepta confirmarea intersectiei dintre
DI+/- prin asteptarea ca punctul de extrem (maxim) sa fie depasit, in conformitate cu regula
punctului extrem a lui Wilder. Aceasta confirmare este data a doua zi (11/14/03). In timp ce piata
incepe sa se miste in sus, linia de suport a minimelor trendului este incercata, insa rezista,
subliniind validitatea ei pentru trendul ce apare. Desi piata s-a deplasat in sus in linie cu
intersectiile DI+/DI- si liniile de suport ale trendului, indicele ADX este inca sub 25 pana la
12/2/03 (point B), cand trendul este in cele din urma confirmat. In acest punct, un investitor
trebuie sa recunoasca ca se afla intr-o piata cu trend si atunci sistemele de urmarire a trendului
pot fi folosite.
Aceasta ne aduce in punctul de introducere a catorva instrumente suplimentare ce pot fi folosite
pentru a maximiza profitul in interiorul trendului pietei. Noi deja am sugerat folosirea indicelui
ADX ca un indicator timpuriu al sfarsitului unui trend. Notati ca de la punctul B, cand pentru
prima oara depaseste 25 puncte, indicand un trend in piata, ADX continua sa faca noi maxime
39
pana 01/14/04 (punctul C) cand inchide mai jos semnaland un posibil sfarsit al trendului
crescator si ca este timpul sa renuntati la pozitiile cumparate.
Un al doilea instrument folosit pentru a identifica un punct de iesire si sfarsitul posibil a
trendului este indicatorul parabolic (SAR). Indicatorul parabolic urmeaza variatia pretului dar isi
mareste rata de cresteri de-a lungul timpului si ca raspuns la trend. Rezultatul este ca indicatorul
parabolic este in continua apropiere de pret, si doar o crestere a pretului accelerata si constanta
(esenta trendului) va preveni ca pretul sa cada sub indicatorul parabolic, semnaland sfarsitul
trendului. Figura 2 arata indicatorul parabolic suprapus pe graficul anterior. Notati ca parabola
ofera un semnal de iesire (point D) o zi dupa ce indicatorul ADX a avut prima inchidere mai
mica.
Si graficul
GRAFICUL 2: ADAUGATI INCA DOI INDICATORI. Aici, indicatorul parabola a fost

folosit. Semnalul de iesire a fost dat la o zi dupa ce ADX a semnalat acelasi lucru.
Liniile elementare de trend ce au fost trasate pot de asemenea sa semnaleze sfarsitul trendului
ascendent. Notati ca pretul sare deasupra liniei superioare a canalului trendului catre finalul
trendului ascendent, revine la punctul de spargere pentru ca apoi sa aibe noi maxime. Pretul
urmator scade sub linia superioara a canalului trendului si atunci semnaleaza incetarea miscarii
ascendente. De asemenea, o alta linie suport similara cu indicatorul parabola poate fi de
asemenea trasata, si spargerea acestuia ar fi fost cel mai timpuriu semnal al miscarii ascendente
a trendului.
40
Ce spuneti despre tranzactionare pe termen scurt?
Aceleasi instrumente subliniate mai sus pot fi folosite in luarea deciziilor pe termen scurt, chiar
si pe pietele fara trend. In timp ce pietele pot sa nu evolueze intr-un sens pe termen lung, au loc
mai multe miscari mai mici, pe termen scurt, care pot fi exploatate. (Trebuie luata in considerare
o nota: investitorii trebuie sa cunoasca ce se intampla pe piata globala. Daca datele ADX pe
termen mai scurt arata o tendinta pe piata, investitorii trebuie sa fie circumspecti in a initia
tranzactii impotriva trendului major (grafic pe zile)
Si graficul
TABEL 3: BAZELE INTRADAY. In acest grafic pe ora al dolarului australian, prima intrare a
semnalului a fost in punctul A. Puteati sa fi tinut pana in punctul D, unde ar trebui sa vindeti
pozitia. Urmatoarea intrare a semnalului a fost punctul AA (short) cu un semnal de acoperire a
vanzarii la punctul CC.
Haideti sa ne uitam atunci la un scenariu pe termen scurt, folosind un grafic pe ora al dolarului
australian (tabel 3). Primul indiciu al unei oportunitati de tranzactie potentiala este convergenta
rapida a liniilor DI+/DI- in punctul A. Aceasta este cauzata de saltul inalt al pretului in acea ora.
Urmatoarea bara orara trece prin, si inchide deasupra liniei trendului, determinand DI+ sa
intersecteze in sus DI-. Urmand, regula punctelor extreme a lui Wilder, asteptam ca, maximul
anterior sa fie depasit, fapt ce se intampla in ora urmatoare in punctul B. In acest punct, avem
mai multe semnale ce indica o cumparare spargerea liniei trendului, intersectia DI+/DI-, regula
punctelor extreme e satisfacuta, depasirea indicatorului parabolic. Cum piata creste si mai mult,
41
indicatoriul ADX creste de asemenea, crescand maxim in punctul C si scazand in punctul D,
dandu-ne un semnal de iesire. Linia trendului de baza si suportul reprezentat de indicatorul
parabolic sunt apoi intrerupte cateva ore mai tarziu, formand scenariul pentru urmatoarea
miscare potentiala.
Urmatorul semnal este dat in punctul AA, asa cum linia DI- intersecteaza in sus linia DI+,
generand un semnal de vanzare. Acesta coincide cu momentul in care pretul cade sub minimul
ultimei ore. Indicatorii ADX incep sa creasca, indicand posibilitatea unui trend in formare si
eventuala crestere peste 25 in punctul BB, indicand ca un trend s-a format si ca indicatorul
parabolic trebuie urmat. Linia de trend si indicatorul parabolic sunt apoi intersectate, si
indicatorii ADX ajung in punctul CC, indicand o iesire din tranzactie timpurie dar profitabila.
Concluzii.
Este dificil a spune care din cele doua tipuri de analiza (tehnica sau fundamentala) este mai
buna, deoarece fiecare are punctele sale forte si de asemenea ambele au neajunsuri. Este la
latitudinea fiecarui analist sau broker sa aleaga una sau cealalta metoda, insa consideram ca
cel mai potrivit este folosirea ambelor tipuri de analiza in vederea constituirii si gestionarii unui
portofoliu de titluri de valoare deoarece acestea se completeaza reciproc.
42

Tema 6 Studenti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 6 Studenti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tranzacii Bursiere 2009 2010 Profesor curs: lector univ.

TEMA 6. EVALUAREA PLASAMENTELOR BURSIERE

6.1. ANALIZA FUNDAMENTAL

Portofoliul de valori mobiliare poate fi definit ca fiind totalitatea activelor financiare

6.1.1. ANALIZA FUNDAMENTAL LA MICRONIVEL

Bilanul i anexa la bilan

Acesti indicatori economico-financiari sunt calculati pe baza informatiilor oferite de situatiile

6.1.2. INDICATORI UTILIZAI N ANALIZA FUDAMENTAL

6.1.3. ANALIZA SECTORIAL

Aceasta este o component a analizei fundamentale i studiaz sectorul de activitate din

1 o cota din producia mondial de aceleai produse

a o natura produselor, subproduselor i activitilor

6 o materii prime: importan, cantitate, valoare, surse

a o legtura cu alte sectoare (in amonte i in aval).

b o preul (nivel i evoluie)

6.1.4. ELEMENTE MACRO-ECONOMICE DE ANALIZ FUNDAMENTAL

SFATURI UTILE (interesant i suplimentar)

6.2. ANALIZA TEHNIC

6.2.2 INSTRUMENTE DE PREVIZIONARE A EVOLUIEI VIITOARE A

6.2.3. GRAFICE UTILIZATE N ANALIZA TEHNIC

Figura 6.2.2.1 Linia trendului acendent

Figura 6.2.2.2 Linia trendului descendent

Dreptunghiurile reprezint o confruntare direct ntre suport i rezisten, aceste modele

Modelele de viraj a trendului

Vrfuri/depresiuni duble i triple reprezint o succesiune de creteri i scderi consecutive

Pragurile de suport i de rezisten

Desenul 2: Forma unui bar

Desenul 3: Forma lumnrilor japoneze

Graficul cu puncte i figure

Graficele cu puncte i figure reprezint o metod simpl de prezentare a dinamicii preurilor

Desenul 4: Graficul cu puncte i figuri

FOLOSIREA INDICATORILOR DE TREND

GRAFICUL 1: VENITI LA BORD SI FITI PREGATIT PENTRU DRUM. Daca sunteti un

GRAFICUL 2: ADAUGATI INCA DOI INDICATORI. Aici, indicatorul parabola a fost

S-ar putea să vă placă și