UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, FACULTATEA DE ISTORIE, MASTER ISTORIA SI PRACTICA

RELATIILOR INTERNATIONALE ANUL I, SEMESTRUL II

INTERESELE
GEOPOLITICE SI
GEOSTRATEGICE IN ZONA
EXTINSA A MARII NEGRE
GEOPOLITICA
DAN ZOTA, AN I, master I.P.R.I
6/18/2012
 Dinamica cooperrii n arealul Mrii Negre este puternic influenat de mutaiile ce au avut
loc n Europa, Orientul Mijlociu i Asia n ultimii ani. Europenii din centrul i vestul
continentului pesc cu vigoare spre unitate. Este soluia major pe care ei o ntrevd pentru
realizarea interdependenelor necesare nfptuirii solidaritii active n vederea reducerii
decalajelor de dezvoltare, afirmrii i funcionrii democratice a statelor, creterii standardului de
via, rezolvrii problemelor de mediu i eliminrii ameninrilor teroriste i de orice natur la
adresa btrnului continent.
Bazinul Mrii Negre i zona adiacent acestuia reprezint grania dintre culturi, religii,
mentaliti, ideologii i sfere de influen pe ct de multiple i individualizate, pe att de
diversificate i intercondiionate. Sfritul rzboiului rece, dispariia lumii bipolare au permis
afirmarea i consacrarea unor noi actori statali, dezvoltarea pe baz de parteneriat i ncredere a
dialogului politic i a cooperrii internaionale, concomitent cu extinderea rapid a valorilor
democraiei pluraliste i a economiei de pia. n aceste condiii, s-a afirmat tot mai evident
necesitatea respectrii drepturilor omului n condiiile asigurrii bunstrii i prosperitii
individuale, ntr-o lume mai sigur i mai stabil.
Zona de contact intre civilizatii, de comunicare, de schimburi ori de confruntare, regiunea
Marii Negre se impune de timpuriu in istoria europeana ca o regiune distincta. Drumurile
comerciale, conexiunile dintre vechi si celebre rute comerciale ce sunt situate in acest areal,
precum drumul de la varegi la greci, caile comerciale ce leaga Europa centrala si occidental de
malurile Marii Negre si, de aici, prin intermediul cunoscutului drum al matasii, de Orientul
Indepartat, pentru timpurile istorice, ori actuala retea de transport a petrolului caspic ce strabate
aceasta regiune catre Europa occidental i-au proiectat arealului largit al Marii Negre statutul de
pod sau punte intre batranul continent si Asia Centrala. Regiunea extinsa a Marii Negre si
evolutiile mediului sau de securitate in perioada post-Razboi Rece s-au constituit ca subiect
independent de studiu destul de tarziu si in conjunctie cu alte arii specific de interes.
Dei Bazinul Mrii Negre atrage interesul politic economic i militar al organizaiilor
europene i transoceanice intr-o msur mai mic decat Bazinul Mrii Mediterane, in ultima
perioad se constat o mai atent abordare a problemelor din acest spaiu atat de ctre statele
riverane, cat i de alte state europene i nu numai.

2
 Interesul pentru zona Mrii Negre este determinat de situarea acesteia la intersecia a trei
zone geopolitice i geostrategice europene de importan deosebit (Europa Central, Europa de
Sud i Europa Rsritean), de apropierea fa de zona fierbinte a Orientului Mijlociu, fiind
totodat, o poart de ieire la Oceanul Planetar pentru Romania, Bulgaria, Ucraina i rile
transcaucaziene, dar i un segment din grania de sud a fostei U.R.S.S. i limita de nord a
flancului sudic al NATO. In zona Mrii Negre se afl importante bogii marine i submarine,
precum i numeroase porturi civile i militare. Marea Neagr include ins i un segment din
filiera traficului de stupefiante din Asia Central i Orientul Mijlociu ctre Occident. Nu in
ultimul rand trebuie avute in vedere traseul viitoarei magistrale energetice TRACECA, precum i
alte rute prognozate pentru transportul hidrocarburilor din zona Mrii Caspice i din Asia
Central.
Dezvoltarea inegal a statelor adiacente Mrii Negre i interesele concurente care s-au
manifestat permanent in acest spaiu au influenat direct relaiile dintre statele din regiune. Exist
un numr considerabil de riscuri i ameninri care ar putea declana noi conflicte politice sau
chiar militare.
Intre acestea pot fi enumerate: instabilitatea intern din statele formate dup destrmarea
URSS-ului, ca i lipsa unui sistem de securitate zonal sau European, miza economic declanat
de exploatarea i transportul petrolului din zona Mrii Caspicei, crima organizat i comerul cu
arme i narcotice.
Vidul de securitate din zona Mrii Negre, rezultat in urma destrmrii Uniunii Sovietice,
este in curs de a fi umplut, fiind evident intensificarea activitii militare a NATO in bazinul
Mrii Negre. Dac in 1990 au intrat in porturile de la Marea Neagr 7 nave de lupt, in 1996 au
intrat 29 nave de lupt care au totalizat o prezen de 400 de zile, pentru ca, in 1997 cifrele s se
dubleze. Consolidarea prezenei NATO in aceast zon atest faptul c flancul sud-estic al
Alianei se deplaseaz din Marea Mediteran in Marea Neagr.
Bazinul Mrii Negre concentreaz ins arsenale militare importante, justificate de
abundena conflictelor i situaiilor de confruntare de pan acum, dar i de situarea in trecut a
URSS-ului i a Turciei in blocuri militare opuse. Echilibrul militar in aceast zon a suferit in
ultimii ani schimbri semnificative,
Federaia Rus trebuie s fac fa problemelor economice cu care se confrunt i disputei
cu Ucraina in privina partajrii Flotei Mrii Negre. De asemenea, prin refuzul Ucrainei i

3
Georgiei de a adera la Tratatul de la Taken, sistemul de securitate al CSI preconizat pentru zona
Mrii Negre nu s-a putut dezvolta.
Situaiile conflictuale latente, unele fr a implica in mod direct bazinul Mrii Negre (criza
transnistrean, diferendele dintre Grecia i Turcia in Marea Egee, problema kurd, relaiile
rusoucrainiene), contribuie la meninerea unui climat de insecuritate regional, afectand in forme
i grade diferite relaii dintre statele situate in aceast zon.
Federaia Rus protejeaz patrimoniul naional. Pe plan militar-strategic, Federaia Rus
acord o atenie deosebit zonei Mrii Negre, fiind preocupat de eventualele ameninri din
direcia sudic. Din acest motiv sunt meninute la un nivel inalt de pregtire i inzestrare trupele
din Regiunea Militar Caucazul de Nord, precum i bazele militare din Armenia -Gruzia,
Abhazia i Azeria. Rusia consider c statele din zona Mrii Negre trebuie inglobate intr-un
sistem de securitate european controlat de OSCE. Pe plan economic, pentru Rusia, ieirea la
litoralul Mrii Negre este socotit o component a patrimoniului naional, controlul economic
al zonei oferind posibilitatea valorificrii resurselor de materii prime i energie.
Prezena masiv a companiilor americane i vest-europene in bazinul petrolifer caspian i
central asiatic precum i proiectele de transport al petrolului pe rute care ocolesc Rusia, sunt
apreciate la Moscova acte de agresiune economic din partea Occidentului. Rusia urmrete ca
statele de la graniele sudice s rman in sfera sa de influen, opunandu-se tendinelor
Occidentului de a-i extinde controlul in zon, considerand c in aceast etap regiunea Mrii
Negre nu este o prioritate a Alianei Nord-Atlantice.
In tentativa de a-si conserva rangul de Mare Putere, Rusia depune eforturi pentru a-si pastra
statutul de a doua mare putere nucleara si militara a lumii, de factor international activ, de
autoritate dominanta in CSI. Pe plan economic, exporturile petroliere le-au egalat pe cele saudite,
avand azi excedente impresionante de bani, dar integrarea deplina in economia mondiala inca nu
s-a realizat.Hidrocarburile, exportate de firme gigant controlate de stat, s-au transformat in
instrumente de politica externa.
Totusi este clar ca Rusia nu abandoneaza traditionalele sale pozitii la Marea Neagra si
incearca, in noile conditii geopolitice, sa-si afirme prezenta preeminenta. Mijloacele folosite-de
la arma energiei la prezenta fizica (baze militare, PK in conflicte inghetate), de la absortie de
forta de munca la investitii in sectoare strategice ale vecinatatii apropiate-sunt folosite separat
sau impreuna pentru a pastra cat mai mult si cu legaturi tot mai puternice fostul spatiu imperial.

4
 Turcia, pivotul intereselor NATO.
Turcia este considerata in literatura de specialitate ca fiind a doua putere regionala in
ZEMN, dupa Rusia. Cu o suprafata de 780.580 de km2, cu 74,3 milioane de locuitori, ea si-a
manifestat, dupa prabusirea URSS, interesul sporit in Caucazul de Sud si Asia Centrala locuite
de populatii turcice.
Obiectivul politic esenial al Turciei, dup dezmembrarea URSS-ului, este obinerea
statutului de putere regional cu interese majore in bazinul Mrii Negre in Caucaz i Asia
Central. Interesul atragerii statelor cu populaia turcofon intr-o comuniune, demers incurajat de
Occident i SUA pentru a contracara expansiunea fundamentalismului islamic de tip iranian, i-a
determinat pe factorii politici din Turcia s lanseze tema lumii turceti de la Adriatic la Marele
Zid Chinezesc. Ankara a pierdut sprijinul oferit iniial, in condiiile dialogului SUA-Rusia, iar
scderea entuziasmului Turciei pentru sprijinirea popoarelor turcofone din spaiul ex-sovietic se
datoreaz convingerii c, pe termen scurt, noile state conturate pe teritoriul fostei URSS nu pot fi
scoase de sub influena Moscovei.
Turcia se consider, din punct de vedere militar, pivotul intereselor NATO in aceast zon
i acioneaz pentru a sprijinii rile candidate la NATO (Bulgaria, Romania), precum i statele
exsovietice participante la programul PpP.
UCRAINA INTRE NATO SI RUSIA
Un alt stat important in ZEMN, este UCRAINA. Stat care si-a afirmat vointa de a deveni
actor major in bazinul Marii Negre inca din 1991, asa cum o demonstreaza indelungata
competitie cu Rusia pentru baza navala ex-sovietica de la Sevastopol si viitorul flotei sovietice
din Marea Neagra. La o populatie de 46,4 milioane de locuitori, ponderea minoritatii ruse se
ridica la 20%. Au loc discutii intre Kiev si Moscova asupra statutului rusofonilor, cu privire la
folosirea limbii ruse sau despre tranzitul de hidrocarburi spre Occident. Federatia Rusa isi
mentine importanta baza navala de la Sevastopol, plasata in Crimeea.
Instalat la sfarsitul anului 2004, regimul presedintelui V. Iuscenko si-a manifestat orientarea
spre NATO si UE, fara a ignora relatiile speciale cu Federatia Rusa. Kiev-ul s-a implicat direct in
solutionarea crizei din Transnistria si, mai ales in anii 2007-2008, a dat semen ca doreste sa
rezolve diferendele cu Romania in problema Canalului Bastroe si cea a delimitarii zonei Insulei
Serpilor. De asemenea, Ucraina a propus Uniunii Europene construirea in comun a unei
conducte, White Stream, prin care gazul din Asia Centrala ar putea ajunge in Occident, via

5
Ucraina. In aprilie, 2009, UE a propus sa modernizeze infrastructurile energetice ale Ucrainei,
fapt ce a propus iritare la Moscova, deoarece Rusia a considerat aceasta decizie unilaterala a
Uniunii Europene ca fiind contrara intereselor sale in regiune. In mai 2009, ministrul rus de
Externe, S. Lavrov, a criticat si Parteneriatul Estic, initiativa UE pentru tarile din bazinul Marii
Negre, acuzand anumite interese de putere ale europenilor in zona de interes a Rusiei.
Criza economica de la finele anului 2008 a lovit si economia ucrainiana, in ciuda cresterii
medii a PIB-ului cu 6,8% in acel an, iar tara a cautat sa se imprumute la FMI si la alte banci
europene si mondiale. In 2008, inflatia a crescut rapid, ajungand la 26%, moneda nationala-
grivna s-a devalorizat cu cca 40% fata de dolarul American, iar productia industrial se afla si ea
in declin dramatic. Economia se bazeaza in proportie de 60% pe exporturi, iar 40% din acestea
sunt reprezentate de metale feroase. Atuul major al Ucrainei este ca pe teritoriul sau tranziteaza
cca 80% din gazele rusesti destinate zonei UE, insa, la randul ei, Ucraina este extrem de
dependent de gazul rusesc, cu putine alte alternative.
Dilema strategica a politicii externe ucrainiene a devenit evidenta pe 21 aprilie 2010, cand
noul presedinte filo-rus V. Ianukovici a semnat un acord un acord cu Rusia prin care Ucraina va
importa gaz cu 30% mai ieftin, in schimb flota rusa de la Sevastopol va putea ramane acolo pana
in anul 2042. Dat fiind clivajul aproape paritar al opiniei publice, intre adeptii Occidentului si cei
ai apropierii de Rusia, decizia prezidentiala ar putea fragiliza si mai mult stabilitatea ucraineana
si va face oricum guvernarea tarii mult mai dificila. In acelasi timp, perspective integrarii in
NATO se indeparteaza vizibil, din cauza prezentei fortelor ruse pe teritoriul acestui stat.

Strategia Romaniei fata de Zona Extinsa a Marii Negre

Prin pozitia sa geografica si traditia istorica, Romania nu avea cum sa ignore acest
areal.Romania, al saptelea stat din Uniunea Europeana din punct de vedere demographic, cu cei
21,6 milioane de locuitori ai sai, controleaza Delta Dunarii si Gurile Dunarii si 245 km de litoral
maritime, cu zone de exclusivitate aferenta, avand o pozitie strategic la tarmul de vest al Marii
Negre.
Ca forta economica, Romania se plaseaza la nivelul de mijloc, intre Federatia Rusa si Turcia,
in imediata apropiere a Ucrainei si inaintea Bulgariei si statelor din Caucazul de Sud.Schimbarile
sale economice sunt orientate in proportie de 70% spre UE. Bucurestiul promoveaza o orientare
proprie de cooperare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele NATO SI UE. Ca stat membru al

6
NATO si UE, Romania este pe deplin constienta de necesitatea de a-si armoniza politica regional
in ZEMN cu cea formulate de aceste organizatii, in cazul in care asemenea pozitii comune exista.
Interesul Romaniei se leaga atat de aspectele economice, cat si de cele militare si de securitate.
Romania a lansat in 2006 initiativa Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat, prin
care a dorit sa adune laolalta tarile member UE si NATO si cele riverane Marii Negre spre a
spori nivelul de cooperare, castig reciproc si a elimina focarele de conflict si neintelegerile.
In mod similar, actualmente statul roman a militat pentru aparitia unei dimensiuni a Marii
Negre in cadrul Politicii Externe si de Securitate a UE, precum si pentru o atentie sporita
acordata de NATO statelor pontice si celor din Caspica. Ideal ar fi sa existe o strategie comuna a
UE si NATO pentru ZEMN, dar in lipsa acesteia este necesara o armonizare a pozitiilor si
intereselor celor doua organizatii.
Diplomatia de la Bucuresti a contribuit la redactarea documentului Sinergia Marii Negre al
UE, lansat in 2007 si menit a pune bazele unei cooperari mai intense cu tarile din Regiunea
extinsa a Marii Negre. Formatul Black Sea Synergy prevede intalniri regulate intre ministrii de
Externe ai statelor riverane Marii Negre si troika aflata periodic la conducerea UE. Noua
strategie se bazeaza, desigur, pe Politica Europeana a Vecinatatii, dar sip e revitalizarea unor
organizatii regionale de cooperare precum BSEC si Forumul Marii Negre. Noile proiecte se
refera la oferta de gaz si petrol si coridoarele de tranzitare dinspre Caspica si Asia Centrala, la
rezolvarea conflictelor inghetate si diminuarea tendintelor separatise, limitarea criminalitatii
transfrontaliere, a imigratiei ilegale, dezvoltarea societatilor civile in statele aflate in curs de
democratizare si protectia mediului, proiectarea unor noi coridoare de transport.

Grecia, lider al unei poteniale Uniuni Balcanice.

Interesat in crearea unei Uniuni Balcanice, in cadrul creia vrea s joace rolul de lider,
Grecia a inceput prin a propune infiinarea unei mini-uniuni balcanice (proiect sprijinit de
Federaia Rus), in scopul limitrii prezenei americane in zona balcanic i obinerii bunvoinei
Moscovei pentru contracararea influenei i puterii Ankarei in zon. Grecia se consider interfaa
dintre organismele euroatlantice i statele care nu fac parte din aceste organisme, ca urmare a
faptului c este singurul stat din zon membru NATO, UE i UEO.

7
 Crearea zonei de comer liber a Mrii Negre nu este agreat de Grecia, considerand c
aceasta intr in contradicie cu obligaiile sale ca membr UE, rile care ar urma s fie incluse
fiind inc departe de nivelul economic european.
Iniiativa de Cooperare Economic la Marea Neagr (CEMN), ale crei baze au fost puse de
Turcia in 1992, afirma intenia statelor semnatare (11 membri cu drepturi depline, printre care i
Romania, i 7 membri cu statut de observatori, intre care se numr Austria, Israel, Polonia,
Tunisia i Italia) de a dezvolta o cooperare economic larg, contribuind la proiectul OSCE de
transformare a regiunii Mrii Negre intr-o zon a pcii, stabilitii i prosperitii.
O sumar privire de ansamblu ne permite s observm c CEMN reprezint un spaiu intins
de aproape 20 de milioane km.2 variat din punct de vedere geografic, bogat in resurse naturale i
o pia de circa 350 de milioane de consumatori. In privina potenialului economic, dac unele
state membre ale CEMN beneficiaz de o industrie dezvoltat, tehnologii avansate i for de
munc specializat, majoritatea membrilor sunt ri in tranziie care au nevoie de tehnologii
moderne, management bun i o productivitate ridicat pentru a deveni competitive pe pia. O
parte a statelor membre CEMN este dependent de surse de energie externe, iar zona adiacent
Mrii Negre este srac in infrastructuri moderne de comunicaii, telecomunicaii i transport de
energie.
Astfel, principalele domenii de cooperare stabilite de CEMN sunt: comunicaii,
transporturi, energie, protecia mediului, comer i turism. Proiectele de dezvoltare regional
intocmite pan in prezent prevd, printre altele, interconectarea reelelor electrice cu sistemele
din vestul Europei, dezvoltarea infrastructurilor de transport (sunt vizate in special coridoarele
Creta - Dunre, Marea Neagr - Marea Adriatic i Marea Baltic centrul Rusiei - Marea Azov
- Marea Neagr), construirea de oleoducte i gazoducte, precum i interconectarea sistemelor de
telecomunicaii cum ar fi proiectul ITUR, care prevede asigurarea legturii prin cablu optic
submarin intre Italia, Turcia, Ucraina i Rusia proiectul KAFOR, care urmrete realizarea
legturii prin fibr optic intre Turcia, Bulgaria, Romania i Republica Moldova.
Statele riverane Mrii Negre sunt interesate de crearea unui cadru de stabilitate i securitate
in care s se deruleze proiectele de cooperare i dezvoltare economic i social.
Dac CEMN se va transforma in cursul acestui an intr-un organism internaional este
posibil ca dimensiunea securitii regionale s capete contur. In ceea ce privete cooperarea in

8
domeniul securitii, exist doar propuneri ale unor state (Ucraina in mod special) care vizeaz
urmtoarele aspecte:
constituirea unui organism tradiional care s gestioneze aspectele crimei organizate i
traficului ilegal in bazinul Mrii Negre;
incheierea unor acorduri privind limitarea exerciiilor navale la scar mare, la cel mult
dou pe an, la care s participe observatori din rile riverane;
semnarea unui acord intre rile adiacente privind interzicerea oricror manevre sau
exerciii in zona stramtorilor din Marea Neagr;
semnarea unui memorandum in care s se arate c statele participante membre ale
CEMN,vor desfura preponderent, exerciii militare i manevre comune in zon cu
acele state care facparte din CEMN;
semnarea unui memorandum de ctre rile din zona Mrii Negre asupra inadmisibilitii
folosirii, intr-o form direct sau nu, a forelor navale unele impotriva altora;
adoptarea de ctre rile din bazinul Mrii Negre a Declaraiei privind refuzul de a-i
pune la dispoziie teritoriile pentru executarea unor acte agresive i subversive impotriva altor
ridin bazinul Mrii Negre.
Romania este interesat de consolidarea relaiilor de bun vecintate cu toate statele din
bazinul Mrii Negre, in scopul asigurrii stabilitii i securitii. CEMN reprezint, din
perspective intereselor rii noastre pe termen lung, un mijloc complementar al dezvoltrii
economice i element de grbire a integrrii europene. Pentru Romania i intreaga zon a Mrii
Negre transformarea CEMN intr-un organism internaional i extinderea cooperrii in domeniul
securitii regionale este considerat benefic.
Constituirea euroregiunilor Prutul superior i Dunrea de jos, precum i a Zonei libere
Constanaofer avantaje i oportuniti deosebite pentru afaceri in spaiul economic al Mrii
Negre. Atragerea fluxurilor de hidrocarburi, gaze, bumbac i alte produse din Asia Central i
bazinul Caucaz - Caspica pe traseul Constana - Piteti - Pancevo (Serbia) Trieste reprezint
calea direct i avantajoas pentru transportul acestor produse spre Europa Occidental. In acest
context, inscrierea Romaniei pe noul Drum al mtsii, TRACEKA, constituie un obiectiv
strategic al momentului, deosebit de important.

9
 CONCLUZII
Pe termen scurt i mediu, bazinul Mrii Negre i zona adiacent acestuia vor rmne un
spaiu activ din punct de vedere al evenimentelor politice, economice i chiar militare care ar
putea afecta securitatea regional i global. Potenialul conflictual existent n zon, de la
conflictele ngheate la cele n stare latent i n derulare, coroborate cu existena unor grupri
teroriste i elemente ale crimei organizate, precum i cu interesul crescnd al unor actori statali i
non statali fa de resursele strategice din Caucaz, Asia Central i Orientul Mijlociu i de nevoia
controlului accesului la acestea, va determina o concentrare substanial de fore, mijloace i, nu
n ultimul rnd, de investiii importante.
n aceste condiii, este posibil ca, n urmtorii 10-15 ani, bazinul Mrii Negre i zona
adiacent acestuia s devin nu numai element de disput, ci i cheia securitii regionale i
continentale.
Regiunea extins a Mrii Negre trebuie s se afle n epicentrul eforturilor occidentale de a
proiecta stabilitate ntr-un spaiu european lrgit i dincolo de acesta.Interfaa dintre comunitatea
euroatlantic i Orientul Mijlociu trece prin regiunea extins a Mrii Negre. Provocarea cu care
se confrunt generaia actual, aceea de a proiecta un climat de stabilitate n Orientul Mijlociu,
va fi susinut considerabil de stabilitatea i de succesul de durat obinut n Regiunea Extins a
Mrii Negre. Mecanismele i alianele aplicate i construite de Europa i de Statele Unite, cele
iniiate la nivel regional n sensul coagulrii eforturilor de colaborare n Balcani, Caucaz i la
Marea Neagr se pot dovedi eficiente n abordarea pe termen lung aproblemei extinderii
democraiei n Orientul Mijlociu.
Valoarea strategic a zonei Mrii Negre va continua s creasc pe msura contientizrii
reale a importanei sale de ctre toi actorii politici cu interese n regiune, globali i regionali, i a
definirii i aplicrii unor politici specifice.
Poziia geopolitic particular pe care a dobndit-o zona Mrii Negre nansamblul relaiilor
internaionale demonstreaz c aceast zon a depit faza n care putea fi considerat o zon-
tampon. Ea se dezvolt n prezent mai degrab ca o verig major ntre arealul strategic
euroatlantic i cel ce cuprinde Orientul Mijlociu, Marea Caspic i Asia Central. Zona Mrii
Negre se situeaz astfel n punctul nodal al celor dou fluxuri strategice majore care situate pe
acelai traiect, dar evolund n sensuri contrare leag cele dou areale strategice. Este vorba, pe
de o parte, de fluxul dintre productorul de energie (Orientul Apropiat, Marea Caspic i Asia

10
Central) i consumatorul de energie (comunitatea euroatlantic) i, pe de alt parte, de fluxul
dintre productorul de securitate (comunitatea euroatlantic) i consumatorul de securitate
(Orientul Mijlociu i Asia Central).
O strategie coerent, cu rezultate pe termen lung, trebuie s aib ca centru de greutate
parteneriatele multilaterale regionale i un dialog politic intensificat ntre toi actorii statali i
nonstatali ce acioneaz n zon, aceasta fiind o soluie viabil n edificarea stabilitii i
securitii n Zona Extins a Mrii Negre.

11
 BIBLIOGRAFIE :

Asmus, R.D., Jackson, B.P., 2004 The Black Sea and the frontiers of freedom, in
Policy Review, iunie.
Bratianu, G.I., 1998, Marea Neagra. De la origini si pana la cucerirea otomana,
vol.1, Meridiane, Bucuresti.
Bugajski, J., 2005, Pacea Rece. Noul imperialism al Rusiei, Casa Radio, Bucuresti.
Fontaine, A., 1992, Istoria Razboiul Rece, vol III, Editura Militara, Bucuresti.
Goncharenko, A., 2002, Caspian-Black Sea new security challenges and the
regional security structures, in The Quaterly Journal.

12