Sunteți pe pagina 1din 2

Obiceiuri de primavara vara

Martisorul

Originiea sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se considera ca ea


a aparut pe vremea Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi
a primaverii, in luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul razboiului, ci si al
fertilitatii si vegetatiei. Aceasta dualitate este remarcata in culorile martisorului,
albul insemnand pace, iar rosu - razboi. Anul Nou a fost sarbatorit pe 1 martie
pana la inceputul secolului al XVIII lea. Cercetari arheologice efectuate in
Romania, la Schela Caldovei, au scos la iveala amulete asemanatoare cu
martisorul datand de acum circa 8 000 de ani. Amuletele formate din pietricele
vopsite in alb si rosu erau purtate la gat. Documentar, martisorul a fost atestat
pentru prima oara intr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu in Condica limbii
romane. Acesta a trait intre 1768 si 1848, a fost boier, carturar si om de stat
roman, fiul marelui ban Radu Golescu, fratele mai mare a lui Dinicu Golescu si
al Marioarei, sotia sa.Folcloristul Simion Florea Marian presupune ca in
Moldova si in Bucovina martisorul era compus dintr-o moneda de aur sau de
argint, prinsa cu ata alba-rosie si era purtat de copii in jurul gatului. Fetele
adolescente purtau si ele martisor la gat in primele 12 zile ale lui martie, pentru
ca mai apoi sa il prinda in par si sa-l pastreze pana la sosirea primilor cocori si
inflorirea arborilor. La acel moment, fetele isi scoteau martisorul si-l atarnau de
creanga unui copac, iar moneda o dadeau pe casa. Aceste ritualuri asigurau un
an productiv.

Babele

Zilele babei cuprind un ciclu de 9 zile, incepand cu 1 martie si corespund cu


zilele de urcus ale Babei Dochia cu oile, la munte. Se spune ca asa cum va fi
ziua aleasa, din Babe (frumoasa, urata, intunecata, insorita), asa va fi firea si
sufletul persoanei in acel an.Zilele urcusului, echivalente cu numarul cojoacelor,
reprezinta durata ciclului de renovare a timpului, iar moartea Dochiei, in ziua de
9 Martie se considera hotar intre anotimpul friguros si cel calduros. Dupa
incetarea Zilelor Babei, numite in Transilvania si Vantoase, incep Mosii numiti
si Sfinti sau Samti. Babele sunt considerate rele iar Mosii sunt buni.
Mucenicii

Ultima zi a babelor coincide cu o mare srbtoare cretin, prin care sunt


pomenii mucenicii ucii pe 9 martie 320 d.Hr. Totodat, n tradiia popular
romneasc, odat cu ncheierea babelor ncep moii, prilej cu care au loc
ritualuri de alungare a gerului. De asemenea, momentul care deschide ciclul
srbtorilor de primvar este i cel n care ncepe anul agricol tradiional.
Dintre toate practicile strvechi, mai persist obiceiul ca femeile s coac 40 de
mucenici, precum i cel conform cruia brbaii trebuie s bea 40 sau 44
pahare de rachiu.

Cei 40 de mucenici martiri au trit pe vremea mpratului Licinius (308-324).


Erau soldai i fceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia, fiind
la origine greci, armeni i romani. Guvernatorul Armeniei, Agricola, a aflat
despre credina lor cretin i i-a silit s se nchine idolilor, dar au refuzat. Drept
urmare, au fost ntemniai timp de opt zile i au fost supui la chinuri, fiind
btui cu pietre. Vznd c rezist cu stoicism pedepselor, guvernatorul i-a
condamnat la moarte prin ngheare n lacul Sevastiei. Cei 40 de soldai au fost
aruncai n ap, pe un ger cumplit, n noaptea de 8 spre 9 martie a anului 320.

Pastele

Cea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare
de peste an, este sarbatoarea Pastelui, Pastele sau invierea Domnului, deoarece
in aceasta zi Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcand si celor
din morminte viata daruindu-le, iar pe cei vii rascumparandu-i de sub jugul
pacatului stramosesc si impacandu-i cu Dumnezeu; si al doilea, pentru ca ea
cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut,
cand toata natura invie.