Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Cuprins
Capitolul 1. Definirea notiunilor de valuta, piata valutara...................................................
1.1. Valutele si monedele internationale..............................................................................
1.2. Conceptul si formele valutei..........................................................................................
1.3 Piata valutara..................................................................................................................
1.4. Trasaturi ale pietei valutare..........................................................................................
1.5. De ce exista schimburile valutare?...............................................................................
1.6. Unde se localizeaza pietele de schimburi valutare?....................................................
Capitolul 2. Cursul valutar concept, tipologie, functii, formare........................................
2.1. Definirea conceptelor de baza.......................................................................................
2.2 Tipologia cursurilor de schimb......................................................................................
2.3. Functiile cursului de schimb.........................................................................................
2.4. Formarea cursului valutar............................................................................................
2.5. Factorii care influenteaza formarea cursului de schimb............................................
Capitolul 3. Mecanismul determinarii cursurilor de schimb................................................
3.1. Determinarea cursului de schimb la vedere................................................................
3.2. Stabilirea nivelul cursului de schimb la termen (forward)....................................
3.3. Modalitati de determinare a altor tipuri de cursuri de schimb.................................
Capitolul 4. Evolutia cursului valutar.....................................................................................
4.1. Evolutia istorica a cursului valutar..............................................................................
4.2. Anticiparea evolutiei in timp a cursului de schimb Technical Analysis.............
ANEXA 1....................................................................................................................................
ANEXA 2....................................................................................................................................
ANEXA 3....................................................................................................................................
Bibliografie:................................................................................................................................
Capitolul 1. Definirea notiunilor de valuta, piata valutara
2
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985, pag.29
3
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi,
2001, pag. 27-29
4
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002, pag. 38
Convertibilitatea reprezinta proprietatea unei monede de a putea fi preschimbata
contra monedelor straine n mod liber pe piata valutara. Se cunosc mai multe tipuri de
convertibilitate si anume:
- convertibilitatea deplina a unei monede reprezinta posibilitatea oricarei
persoane
(rezident sau nerezident ) care detine o moneda nationala de a o preschimba, n
mod liber, n orice alta moneda, utilizand cursul valutar practicat pe piata
respectiva, atat pentru operatiunile curente, cat si pentru operatiunile de capital;
- convertibilitatea interna se refera la posibilitatea rezidentilor de a preschimba
moneda nationala contra valuta, iar convertibilitatea externa se refera la
acordarea acestui drept exclusiv nerezidentilor;
- convertibilitatea curenta se refera numai la operatiunile derivate din exportul si
importul de bunuri si servicii, convertibilitatea totala se refera la toate
categoriile de operatiuni de cont curent si de capital.
Convertibilitatea asigura reflectarea directa a eficientei schimburilor economice
internationale, stimuleaza cresterea productivitatii muncii, ridicarea nivelului tehnic al
produselor, imbunatatirea activitatii de productie si atragerea investitorilor straini.
Principalele riscuri ale convertibilitatii monedei sunt reprezentate de
epuizarea rezervelor valutare, cresterea preturilor marfurilor importate, pierderea
controlului asupra circulatiei banesti si inflatiei 5 .
Valutele neconvertibile sunt acele valute care nu sunt recunoscute de catre
statul emitent decat in cadrul granitelor sale.
In anul 1978, prin Statutul sau modificat, FMI a mai creat inca o categorie de
valute, valute liber utilizabile respectiv valutele care sunt larg folosite la majoritatea
platilor in tranzactiile internationale si larg negociate pe pietele valutare internationale. In
cadrul valutelor liber-utilizabile, FMI a incadrat numai 5 valute (dolarul american, marca
germana, lira sterlina, francul francez si yenul japonez), dar de la 1 ianuarie 2002 euro a
luat locul marcii germane si francului francez6.
5
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris,
Iasi, 2001, pag. 27-29
6
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 38
Transferabilitatea reflecta dreptul detinatorului unui activ exprimat in moneda
unei tari de a cere transferarea intr-un activ in alta moneda.
Valuta de rezerva reprezinta moneda unei tari care se atrage, pastreaza si
administreaza de catre autoritatea monetara a unei tari in vederea acoperirii deficitului
balantei de plati, a sustinerii cursului de schimb si a garantarii solvabilitatii externe.
Eurovalutele reflecta depunerile in valuta in conturi la banci comerciale ce isi
au sediul in afara tarii emitente a monedei respective.
Ponderea valutelor in platile internationale depinde de structura importurilor si
exporturilor, de serviciile internationale, de orientarea geografica a schimburilor
economice, de serviciile bancare, de evolutia pietelor valutare.
Diversificarea disponibilitatilor in valuta este de natura sa atenueze influentele
monedelor statelor dezvoltate asupra relatiilor economice internationale. Controlul asupra
procesului diversificarii imbunatatirea gestiunii riscului de transfer pe pietele valutare7.
8
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 37-41
Pe piata valutara, tranzactiile pot fi executate in sume, la date si sub denumiri
variabile. Nu exista marimi sau termene de contract standardizate9.
9
Wiley John & sons, Introducere in studiul pietelor monetare si valutare, Editura economica, 2000, pag.
25-27
In cadrul intermediarilor sau brokerilor se intalnesc si curtierii, care reprezinta o
categorie de intermediari aparte, deoarece ei centralizeaza ordinele de vanzare-cumparare
de valute si informeaza clientii cu diferitele aspecte ale pietei valutare.
O pozitie insemnata o au asa-zisii pozitionisti, care sunt preocupati, in general,
de efectul transferurilor bancare, precum si corespondentii bancari care urmaresc gradul
de expunere la risc al bancilor pe valute, in functie de sumele tranzactionate.
Principala activitate care se desfasoara pe piata valutara este vanzarea-
cumpararea de valute convertibile (in anexa 1 este redata lista valutelor cu acronimele
care apar in lista cursurilor pe pietele valutare).
Vanzarea de valuta reprezinta oferta pe care o pun pe piata firmele din
operatiunile comerciale (exportul de matrfuri), din operatiunile necomerciale (servicii din
turism, din asigurari, din transporturi etc.), precum si banca centrala (BNR), pentru
mentinerea cursului valutar in limitele normale.
Cumpararea de valuta reprezinta cererea si are la baza solicitarea firmelor
pentru plata unor importuri de produse si servicii, diversele cereri pentru interese
speculative sau din partea bancii centrale, pentru achitarea unor imprumuturi externe ori
pentru imbunatatirea rezervei valutare.
Piata valutara contribuie la accelerarea platilor internationale, la marirea
ponderii creditului extern in cadrul fluxurilor de capital, precum si la integrarea pietelor
valutare internationale in procesul de mondializare economica10.
10
Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 39-41
companie care cumpara un activ intr-o alta tara trebuie sa plateasca pentru acesta in
moneda locala, asa incat va trebui sa converteasca moneda sa nationala in moneda locala
a respectivei tari.
Speculatiilor
Cursul de schimb valutar (FX) dintre doua monede variaza in functie de cererea
si oferta corespunzatoare pentru cele doua monede. Traderii pot obtine profituri prin
cumpararea unei monede la un anumit curs si vanzarea acesteia la un curs mai favorabil.
Speculatia constituie de departe cea mai mare parte a tranzactiilor de pe piata valutara.
Hedging-ului (protectia contra fluctuatiilor)
Companiile care detin active, de exemplu fabrici, in alte tari sunt expuse riscului
ca valoarea acestor active, exprimata in moneda nationala, sa varieze datorita fluctuatiilor
inregistrate de cursul de schimb a doua monede semnificative. In timp ce activele straine
pot pastra aceeasi valoare in moneda straine, ele produc fie profit, fie pierdere in moneda
interna a companiei, in cazul in care cursul de schimb se modifica. Companiile pot
elimina aceste potentiale profituri sau pierderi prin hedging. Acesta implica executarea
unei tranzactii valutare ce va compensa cu exactitate profitul sau pierderea inregistrata pe
seama activului strain din cauza modificarilor cursului de schimb valutar.
11
Krueger Anne O. - Determinarea cursului valutar, Editura Sedona, Timisoara, 1996, p. 22
12
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris,
Iasi, 2001, p. 31
13
Constantin Floricel - Relatii si tehnici financiar-monetare internationale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1 994
14
cotarea directa considera valuta ca o marfa al carei pret este evaluat in unitati de moneda nationala. Nu
exista o identitate de opinii, insensul ca unii autori considera ca lira sterlina se afla in regim de cotatie
directa
2.2 Tipologia cursurilor de schimb
Are la baza criterii care se refera la:
1. conditiile modificarii cursului de schimb;
2. locul stabilirii cursului de schimb;
3. termenul la care cursul este valabil;
4. obiectivele de analiza.
17
Daianu Daniel - Functionarea economiei si echilibrul extern, Editura Academiei Romane, Bucuresti,
1992, pag.77
- cursul valutar se poate forma prin confruntarea cererii si a ofertei
de valuta pe piata valutara;
- cursul valutar se calculeaza in functie de raporturile a doua monede
fata de o alta moneda;
- cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de
cumparare a unei monede (Pc1) care se raporteaza la puterea de cumparare a altei
monede (Pc2). Din acest raport rezulta numarul unitatilor monetare nationale (n
Mn) pentru o unitate monetara straina:
Cv = ; Cv = x Pc1
* Mn
yPc
* Ms
2
Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile si serviciile
oferite si de nivelul preturilor. Paritatea puterii de cumparare reflecta bunurile si serviciile
ce se pot achizitiona cu unitatile monetare din doua tari18.
19
Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris,
Iasi, 2001, pag. 68-70
calcule celelalte tipuri de cursuri. Din punct de vedere teoretic, stabilirea cursului de
schimb la vedere se bazeaza pe:
- teoria paritatii puterii de cumparare;
- teoria paritatii ratei dobanzii;
- considerente legate de echilibrul balantei de plati.
O unitate monetara (R) exprimata in valuta altei tari (K) presupune stabilirea
unui astfel de curs de schimb incat puterea de cumparare exprimata in unitati monetare
(R), ca si a celei exprimate in valuta (K) sa fie aceeasi.
Teoria paritatii puterii de cumparare sta la baza stabilirii cursului de schimb
indeosebi pe termen lung si mediu. Pe termen scurt, cursul de schimb este influentat
indeosebi de directia fluxurilor de capital care, la randul ei, depinde de nivelul ratei
dobanzii. Astfel, o crestere semnificativa a ratei dobanzii in cazul unei valute convertibile
poate atrage fluxurile de capital daca respectiva valuta este suficient de puternica pe
piata si, intr-o conjunctura data, prezinta o deosebita incredere. Intr-un astfel de caz,
oarecum de exceptie, pretul acelei valute va creste (se va aprecia), ea fiind tentanta prin
dobanda ce o aduce. Corespunzator, celelalte valute vor fi cotate (in unitati de moneda cu
dobanda marita) la preturi mai mici (se vor deprecia). Mai frecventa este situatia in care o
crestere a dobanzii pentru o valuta (nu dintre cele mai puternice) este urmarea unui
proces inflationist, ceea ce sperie capitalurile si, ca urmare, acea valuta va fi oferita
spre vanzare in mod mai intens, ceea ce va avea drept urmare ieftinirea ei (deprecierea) in
raport cu celelalte valute la care rata dobanzii nu s-a modificat.
Privit prin prisma echilibrului balantei de plati, cursul de schimb se modifica in
cazurile in care apar dezechilibre ale balantei. Astfel, o balanta pasiva la contul curent
presupune, cel putin din punct de vedere teoretic, un deficit de valuta si un exces de
moneda nationala. Ca urmare, valuta fiind deficitara in tara respectiva, este normal sa fie
solicitata mai intens pentru a acoperi gaurile devenind mai scumpa (valuta se va
aprecia) in aceeasi masura in care moneda nationala, exprimata in respectiva valuta, va
deveni mai ieftina (se va deprecia).
Elementele teoretice isi gasesc un corolar in reprezentarile formale. Astfel, din
egalitatea presupusa de teoria paritatii puterii de cumparare:
20
in legatura cu fluctuatia cursului si valorile anticipate, deseori rezultatele unor prognoze, informatii
adevarate sau false, temeri bazate pe experiente similare din trecut, este ilustrativ urmatorul caz: in timpul
conflictului armat dintre Anglia si Argentina privind insulele Falkland tranzactiile de lire sterline erau
tensionate intrucat nu se stia cum vor evolua lucrurile. In momentul in care in sala de arbitraj a unei banci
din New York un oficial (cheafdealer) a anuntat ca nava amiral britanica (nava carrier Hermes) a fost
scufundata, s-a declansat o vanzare intensa de lire si, corespunzator, o ieftinire (depreciere) rapida a acestei
valute. Ulterior s-a constat ca mesajul aparut pe ecrane se referea la pierderea liniei de cotatii Telerate
(masaj redat concis prin carrier lost). Era deci un mesaj interpretat gresit, ceea ce a avut ca urmare
pierderi insemnate suferite de banca.
Sursa: Walmsley T. The foreign exchange and money markets guide , Editura Wiley Fin., 1995
21
Pecican Eugen Stefan - Piata valutara, banci si econometrie, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag.
114-126
tonul pe piata valutara internationala, iar pe de alta parte, diferenta de fus orar face ca
bancile din SUA sa functioneze suficient de multe ore dupa ce bancile europene au
inchis pentru a putea oferi informatii proaspete privind mersul pietei.
- stirile comunicate de principalele agentii de presa privind evenimentele
petrecute peste noapte (mai precis anterioarele 14-15 ore care au trecut de la inchiderea
activitatii zilei precedente). Astfel de stiri, precum: calmitati naturale sau calamitati
naturale, compromiterea exporturilor unei tari, schimbari privind politica economica,
guvernul, majoritatea parlamentara intr-o directie care trezeste neincredere, cresterea
preturilor la produsele de baza sau a ratei dobanzii etc. privind tara K fac ca increderea in
puterea de cumparare a minedei K sa scada (uneori vertiginos) si ca urmare este oferita
intens spre vanzare, desi solicitarile scad, ceea ce o va face mai ieftina in raport cu alte
valute (are loc o depreciere vizibila a monedei tarii in care evenimente de genul celor
enumerate au avut loc); invers, daca in tara Z se anunta schimbari in bine (stabilitate sau
expansiune pe plan economic, recolte bune, rata scazuta a inflatiei, excedent al balantei
comerciale etc.) ele au ca urmare mentinerea pretului monedei Z sau chiar scumpirea unei
astfel de monede in raport cu alte valute (apreciere);
- rezultatele analizei si prognozei evolutiei cursului de schimb pentru valutele
importante asa cum rezulta din citirea diagramelor speciale (chart systems). Astfel de
analize sunt realizate de catre specialistii din domeniul cunoscut sub denumirea de
analiza tehnica (technical analysis). Evident, evolutia cursurilor de schimb la banca
respectiva (la care urmeaza a se stabili cursul initial) va fi, de asemenea, obiect de analiza
si prognoza pentru specialistii respectivi;
- pozitia bancii in postura careia ne situam, in sensul luarii in calcul a cursului la
inchidere in ziua precedenta, a rezervelor de valuta, a obligatiilor fata de clienti,
intentiilor din ziua respectiva.
Toate informatiile din sursele mentionate sunt comentate in cadrul echipei
(serviciului) care stabileste cursul la deschidere si se ajunge la o cotatie initiala a
dolarului SUA.
Pe baza cotatiilor stabilite similar privind fiecare valuta in raport cu dolarul SUA
se procedeaza la stabilirea cursurilor de schimb incrucisate. In tranzactii care presupun
astfel de incrucisari de cursuri se mai poate adauga cursului astfel stabilit o mica
valoare reprezentand plata efortului transferului.
Rezultatele privind cursurile la care s-a ajuns trebuie finalizate asa incat, la ora
de deschidere a activitatii bancii, acestea sa fie afisate. Din momentul deschiderii, cursul
de schimb va fi stabilit pe piata. De exemplu, primul apel telefonic este primit de la banca
A din Marea Britanie, care solicita acceptarea unui schimb valutar, dolari contra euro.
Luand cunostinta de cursul bancii franceze presupunem ca nu accepta tranzactia, ceea ce
confirma bancii franceze faptul ca a stabilit un curs corect (in limbajul dealerilor un astfel
de curs este etichetat prity sau au pair). Daca un alt apel telefonic, de aceasta data al
bancii B din Germania, accepta cursul bancii franceze, aceasta acceptare poate reprezenta
un semnal ca este cazul sa fie scumpit dolarul intrucat este posibil sa para si alte cereri
masive de dolari. Semnalul fiind receptat, se modifica cursul de schimb.
Retelele de comunicatii rapide (Reuters, Swift, Telerate etc.) preiau informatia,
ca si alte informatii de acest fel, si le comunica bancilor interesate. Apelurile telefonice se
succed, banca franceza poate deveni si ea interesata sa solicite altor banci diverse valute
la schimb. Ca urmare, cursurile de schimb se pot modifica frecvent si aceasta pana la ora
de inchidere a activitatii bancii, cand se trage linia si se stabileste profitul sau pierderea,
precum si cursul la inchidere.
23
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985, pag.6
In perioada de aplicare a cursurilor flotante, interventiile pe pietele valutare au
fost insemnate si frecvente, s-a impus coordonarea politicilor valutare si s-a manifestat
instabilitate pe pietele valutare.
Cursurile flotante produc si unele efecte negative in relatiile economice
internationale:
- amplifica riscurile comertului international;
- presupun imobilizarea unor sume pentru acoperirea pierderilor din producerea
riscului valutar;
- propaga inflatia ca urmare a tendintei participantilor la schimburile internationale
de a majora preturile in vederea acoperirii pierderilor din modificarea cursului de
schimb;
- influenteaza raportul dintre export, import si productia interna;
- pot determina aplicarea unor masuri protectiniste.
La 22 septembrie 1985, ministrii de finante si guvernatorii bancilor centrale din
SUA, Japonia, Germania, Franta si Regatul Unit s-au reunit la hotelul Plaza din New
York. Acordul de la Plaza a recomandat politica de interventie concertata a bancilor
centrale pe pietele de schimb.
Acordul de la Louvru din 21-22 februarie 1987 incheiat de tarile mai sus
enumerate, la care s-au adaugat Canada si Italia, a recomandat masuri pentru stabilizarea
dolarului SUA (fixarea unor zone mai largi de variatie, ajustarea cursurilor in cazul unor
disparitati, interventia concertata in cazul fluctuatiei cursului de schimb.
Reuniunea grupului celor 7 tari industriale de la Toronto din iunie 1988 a
sustinut intarirea cooperarii internationale prin interventia bancii centrale in limitarea
variatiei cursului de schimb.
La 1 ianuarie 1999, Uniunea Europeana a implementat Uniunea Monetara
Europeana (European Monetary Union EMU), care presupune ca ratele de schimb
dintre monedele europene sa fie fixate una fata de alta. Monedele europene au fost
eliminate de la 1 ianuarie 2002 in favoarea noii monede unice, Euro, care a devenit
moneda nationala pentru toate tarile participante la EMU. Totusi euro floteaza in
continuare liber fata de celelalte monede neeuropene.
4.2. Anticiparea evolutiei in timp a cursului de schimb Technical Analysis
Evolutia in viitor a proceselor economice reprezinta un obiectiv important
in cercetarea economica. In ceea ce priveste studiul anticipativ al evolutiei preturilor
hartiilor de valoare, inclusiv al valutelor tranzactionate pe piata internationala, acesta
castiga in interes fiind legat direct de posibilitatea obtinerii de profituri semnificative sau
de evitarea unor pierderi greu de recuperat.
Prognoza cursului de schimb se bazeaza atat pe elemente de teorie
economica privind paritatea puterii de cumparare si, in consecinta, pe evolutia unor
indicatori fundamentali pentru economie (inflatie, rata dobanzii, deficitul balantei de
plati), cat si pe studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced, ca succesiune in
timp, modificarii cursului de schimb. Pretul unei hartii de valoare si, mai ales, cursul de
schimb fiind indicatori sintetici care agrega actiunea unui numar relativ mare de
factori, se poate accepta ideea folosirii modelelor econometrice. In astfel de modele,
cursul de schimb apare in postura de efect, iar factorii determinanti sunt cei recomandati
de teoria economica. Unele necunoscute cu privire la: acuratetea datelor statistice,
confirmarea ipotezelor metodelor de estimare, factorii episodici sau greu de cuantificat,
generati deseori de comportamentul uman etc., fac ca prognozele sa nu fie intotdeauna pe
masura asteptarilor in pofida fundamentarii matematice relativ riguroase.
In ceea ce priveste determinarea prin calcule a viitoarei evolutii exista o
clasa de metode care se dispenseaza de factori, considerand ca seria cronologica cu un
numar suficient de mare de termeni este suficient de elocventa si deci a lasa datele sa
vorbeasca despre ele insele ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi
pe termen scurt). Expertii din domeniul analizei seriilor cronologice (technical
analysis) au dezvoltat o serie de procedee, indicatori si reguli nu intotdeauna riguros
fundamentate matematic, dar care, aplicate cu discernamant, conduc la rezultate
satisfacatoare.
Analiza evolutiei fenomenelor in timp, cunoscuta pe Wall Street sub
denumirea de Technical Analysis, urmareste cunoasterea pulsului pietei in vederea
anticiparii evolutiei viitoare.
Analiza evolutiei in timp include mai multe metode unele fiind dintre
cele mai simple, bazate pe observatii empirice privind comportamentul pietei, altele
fiind relativ complicate, presupunand calcule laborioase.
Dintre consideratiile empirice bazate pe experienta, dar si pe fler,
mentionam recomandarile de genul:
- in activitatile comerciale pe termen scurt, se apreciaza ca in zilele de luni preturile
sunt mai scazute (down days), in timp ce in zilele de vineri, preturile sunt mai
mari (up days). Daca preturile incep sa scada spre sfarsitul saptamanii (vineri)
aceasta semnaleaza o tendinta de scadere care se va accentua la inceputul
saptamanii (luni indeosebi);
- in decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preturilor in sensul ca in lunile
ianuarie, iulie, noiembrie si decembrie preturile sunt mai mari, in timp ce in
februarie, mai, iunie si octombrie preturile scad. Ca urmare, cei care cumpara in
mai-iunie se asteapta la o crestere in vara (summer rally), asa cum cei care
cumpara in octombrie mizeaza spre o crestere spre sfarsitul anului (year end
rally).
- apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evolutia preturilor sau a indicilor
sintetici.
Prognozele obtinute in urma aplicarii technical analysis au in vedere istoricul
evolutiei, psihologia celor care vand sau cumpara valute, interpretarea unor indicatori-
semnal.
Concluziile la care a ajuns R.N. Elliot, conisderat a fi unul dintre initiatorii
aceste tehnici, care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile
preturilor, pot fi rezumate asfel: fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar
frecvent secvente evolutive repetabile, relativ usor de recunoscut, si care pot fi aplicate de
cunoscatorii psihologiei participantilor de pe pietele devizelor si hartiilor de valoare in
general. Ca urmare, putem deosebi unele elemente comune, precum si o tipologie a
oscilatiilor inscrise pe diagrame, ca si a comportamentelor agentilor economici in raport
cu diversele semnale ale pietei. Printre aspectele care pot fundamenta predictiile
mentionam:
a. acelasi set de circumstante face ca participantii sa actioneze aproximativ identic;
b. un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida, decat ca se va
stinge;
c. tendinta evolutiva merita incredere;
d. scaderile de nivel sunt mereu corectate. Ca urmare, se apreciaza frecvent ca o
cadere in ziua t este, foarte probabil, urmata de o revenire;
e. speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim
(pentru a vinde), ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara),
dar si de perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta
momentul favorabil;
f. oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari si ele se caracterizeaza prin
armonicitate, sincronicitate, proportionalitate.
In ceea ce priveste tipologia modalitatilor de evolutie in timp este necesar sa
mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks)
si caderile (bottoms). Se poate trasa o linie care uneste caderile linie suport, si o linie
care uneste varfurile linie de rezistenta. Deosebim urmatoarele tipuri de secvente
evolutive:
- evolutie consolidata - in sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat
de cele doua linii, denumita si evolutie in platou;
- evolutie cu tendinta - in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca
nivel;
- evolutie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce in ce mai mici, ceea
ce semnaleaza modificarea tendintei;
- evolutie cap-umeri (head and shoulders), in care unul sau doua varfuri preced
un varf dominant, urmat simetric de alte doua varfuri mici;
- evolutie tip steaguri si fanioane (flags and flatters), in care tendinta descrie
salturi semnificative la anumite intervale, situandu-se pe alte paliere evolutive.
In literatura economica recenta apar cu o frecventa tot mai mare referiri la asa
numitele valori anticipate (expected values) si la rolul lor in comportamentul agentilor
economici. In domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare, aprecierile, mai
mult sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta in viitor au o
deosebita importanta in luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din
depozite, cumpararea sau vanzarea de titluri, valute etc.
Diversitatea punctelor de vedere , dar si multitudinea metodelor de obtinere a
previziunilor, reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie, dar
si la faptul ca solutiile cele mai bune in acest domeniu se lasa asteptate. Data fiind
curiozitatea dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului, curiozitate care,
pentru cei preocupati de piata valutara este potentata de tentatia castigului, metodele de
prognoza continua sa se perfectioneze, si aceasta cu deosebire in domeniul financiar-
valutar. Nu sunt rare cazurile in activitatea comerciantilor, fie si de valute, in care
anticiparea pretului (cotatiei) de catre unii avizati, sau poate inspirati, inainte ca piata
sa il stabileasca i-a facut sa castige milioane de pe urma unor astfel de predictii24.
24
Eugen Stefan Pecican - Piata valutara, banci si econometrie, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag.
198-202, 215.
ANEXA 1
LISTA
valutelor cu acronimele care apar in
lista cursurilor pietelor valutare
COD
VALUTA ACRONIM
TARA
AUSTRIA Siling austriac* ATS 040
AUSTRALIA Dolar australian AUD 036
BELGIA Franc belgian* BEF 056
CANADA Dolar canadian CAD 124
ELVETIA Franc elvetian CHF 756
GERMANIA Marca germana* DEM 276
DANEMARCA Coroana daneza DKK 208
EGIPT Lira egipteana EGP 818
SPANIA Peseta spaniola* ESP 724
FINLANDA Marca finlandeza* FIM 246
FRANTA Franc francez* FRF 250
MAREA BRITANIE Lira sterlina* GBP 826
GRECIA Drahma greceasca* GRD 300
IRLANDA Lira irlandeza* IEP 372
ITALIA Lira italiana* ITL 380
JAPONIA Yen japonez JPY 392
OLANDA Gulden olandez* NLG 528
NORVEGIA Coroana norvegiana NOK 578
PORTUGALA Escudo portughez* PTE 620
ROMANIA Leul romanesc RON 642
SUEDIA Coroana suedeza SEK 752
RUSIA Rubla RUR 743
TURCIA Lira turceasca TRL 792
SUA Dolar SUA USD 840
DST XDR XDR 752
EURO EUR EUR 954
* valutele au fost inlocuite cu euro.
ANEXA 2
Evolutia cursurilor EUR, GBP si USD in ultimii 10 ani
ANEXA 3
Evolutia cursului de schimb leu-dolar american si leu-euro pe perioada 1985-2005
- ROL -
An
USD* EUR**
ul
198
17,14 N.A.
5
198
16,15 N.A.
6
198
14,56 N.A.
7
An
USD* EUR**
ul
198
14,28 N.A.
8
198
14,92 N.A.
9
199
21,56 N.A.
0
199
76,47 87,81
1
199
307,95 400,00
2
199
760,01 884,60
3
199
1 655,09 1 967,14
4
199
2 033,28 2 629,51
5
199
3 082,60 3 862,90
6
199
7 167,94 8 090,92
7
199
8 875,55 9 989,25
8
199
15 332,93 16 295,57
9
200
21 692,74 19 955,75
0
200
29 060,86 26 026,89
1
200
33 055,46 31 255,25
2
200
33 200,07 37 555,87
3
200
32 636,57 40 532,11
4
An
USD* EUR**
ul
200
29 136,55 36 234,38
5
- RON -
An USD EUR
ul * **
200
2,9137 3,6234
5
** ECU pn la 31 dec.1998.
Sursa: www.bnr.ro
Bibliografie:
10. Walmsley T. The foreign exchange and money markets guide, Editura
Wiley Fin., 1995
12. www.bnr.ro