Sunteți pe pagina 1din 74

ARTUR GOROVEI

MTIUNI DE FOLKLOR

SALA DE LECTURA
Nu SE PPFLI:!..!_1". A, ASA
r...w.taaseanlelak

al0Tre,4

EDITURA CARTEA ROMANEASCA", BUCUREM


91111..-931

www.digibuc.ro
CE ESTE FOLKLORUL

In amurgul senin al met til'e de vari, pe malul


unui lac, sub ramurile parfumate ale unui teiu
care-$i lcrrneazA petalele, un om cu o vasta cul-
tur enciclopedic, un savant inarmat cu toat
$tiinta veacului, conternpleazA natura.
Tot ce vede in juru-i : apa albstrie cu frunzele
nufrului in floare ; dealurile din zarea deprtat,
dup care scapt soarele ca o %rated de pratec";
psrelele careli grbesc sborul spre cuiburi ; apoi
bolta cerului azurat, pe care, incetul cu incetul, se
ivesc stelele, ca niste copii sfioi, pe cari luna, la
cellalt capt al orizontului, vrea mistuiascd In
lumina ei, tot ce vede omul acesta, In jurul lui,
ii suggereazA gnduri care-i descopr tainele lumei.
Savantul acesta, pentru care nimic nu i invluit
in giulgiul misterului, asist, ca tin imprat la o
mare serbare, la defilarea, pe dinaintea mintii lui,
a tuturor cuno$tintelor acumulate, in curgerea
Valor veacuri de munc neinteresat si nerentabil.
Ca inteun film de cinematograf, pe care numai
el $tie s.l vad, i se perindeaz miliardele de veacuri
in care s'a infiripat Universul, pe o sfrmaturl a

www.digibuc.ro
4

ckuia ne frmntAm noi, oamenii, cu toate pate-


mile si nimicniciile vietii noastre.
El stie totul. $tie- cum s'au fcut pAmntul, si
soarele, si luna, si stelele. El stie rostul tuturor
viettilor de pe pmnt si ale celor din vzduh,
si al tuturor viettilor pe care ochiul nostru nu le
poate prinde. El stie rostul petelor din soare si
cunoaste, pe de rost, numele tuturor muntilor din
lunk
Stinta nu are nimic de ascuns pentru el : Uni-
versul fr margeni e In degetul lui mic.
In fiinta savantului acestuia s'ar putea simboliza
5tiinta", pe care el a smuls-o din mii si mii de
volume, pe c are numai el stie sA le deslege, si
rostul drora poate s-1 priceap numai el.
Tot ce stie omul acesta, nu am gresi dacA am
spune cA este o stiint oficial". Este oficialk pen-
trucA e consemnat In manualele scolare.
Datele stiintei oficiale nu pot sA fie contrazise,
mkar cA un adevr de astzi a fost ieri o nerozie,
si ar putea sA fie o utopie, o vechiturk mne.
Nestabilitatea multora dintre teoriile stiintifice este
inerent. Cine stie cte dintre legile pe care astzi
le credem eterne, nu vor fi cndva rsturnate de
cAtr un savant care s'ar ivi.
5tiinta aceasta, pe care ni ingkluim sA o numim
oficialk este creatiunea unor anumiti indivizi, unor
personalitti marcante, cu care se mndresc anu-
mite popoare si In timpuri anumite ; OH* aceasta
nu are nimic comun cu multimea : este o operA
individualk nu una colectivA. De aici diversitatea

www.digibuc.ro
unora dintre teoriile stiintifice despre acelasi obiect,
variabilitatea lor In timp.
La cativa pasi mai departe de savantul acesta, pri-
veste acelasi peisaj un orn, rzirnat pe un bat incre-
stat de mina lui, un om despre care, comparat cu sa-
vantul de alaturi, am fi In drept sa esclangm Ma
departare, Doamne, dela vierme pan' la astru !"
E un stean, unul dintre cei multi care dainuiesc
Inca ;In tara noastr ; un orn In varst, care nu
stie carte, nu a umblat prin lume va fi fost
si el, doara, de dou ori la moar si odat la
trg ; un orn a cruia judecata nu este In-
fluentata de civilizatia, de cultura oraselor.
Omul acesta are si el multe cunostinti despre ale
lumei, care se pernd In mintea lui, simultan cu
meditatiile savantului : gndesc arnndoi, in acelasi
timp, despre acelasi lucru.
Dar ct deosebire Intre &duffle amandurora!
Steanul nostru stie si el cum s'a format lumea,
dintr'un ou cosmic ; stie di, plutind pe apele
nemrginite, Dumnezeu si Dracul, acesta din urm
s'a scufundat In fundul maril, si din mlul ce i-a
Minas sub unghii, s'a facut pamantul. $tie ca din lut a
creat Dumnezeu pe Adam, si din coasta lui pe
Eva, prima femeie. Despre pestii din ape, despre
paserile din vazduh, despre fiarele din padure
despre animalele din curtea lui, despre tot ce-i in
jurul casei lui, el stie lucruri extraordinare : de
cine, curn si pentru ce au fost create fiecare. In
luna, cand se uit, el vede imaginea lui Cain,
omornd pe fratele ski Abel ; luna, care aluneca

www.digibuc.ro
6

a lene pe bolta cerului, pentru el nu este un corp


rece i nesimtitoreste o fiintg vie, ca i soarele
si stelele, avnd patimile bor. 0 stea care cade
este sufletul unui om care moare In clipa aceea.
Sfntul Soare se supgrg dacg o gospoding, and
i mgturg casa, i aruncg in fatg gunoiul. Cnd
oamenii devin prea pgcgtosi, se Intristeazg si soarele,
se tulburg si se intuneeg, precum tot din pricina
rgutgtii oamenilor, pgmntul se elating.
Tot, dar absolut tot ce existg pe lume, are
explicare pentru el, si ratiunea de a fi.
Boa la, ori cum s'ar manifesta, este lucrarea dia-
volului, pe care, dacg 1-ai alungat din cele 99 de
inchieturele" cite are trupul ornului, In care se poate
ascunde, bolnavul se vindecg. Pe diavol stiu sg-1
alunge babele, prin descintece, si tot ele pot sg-ti
dea sfaturi ca sg fii pus la adgpost de influenta
lui : cnd bei apg 'din cofg, sl sufli asupra ei, ca
sg nu-I Inghiti. Si cite, cite altele !
Omul acesta e foarte superstitios. Fiecare act al
vietii lui este legat de o superstitie.
Omul acesta are datinele i obiceiurile lui, pits-
trate din strgbuni, si dela care nu se abate ; el e
pgstrgtor de legi si datini". Nasterea, copilgria,
juneta, bgrbgtia i btrneta lui se petrec la f el,
cum le au petrecut 5i strdbuni lui, care nici ei nu
s'au tinut de moda epocei, ca lumea din orase, ce
se tine ping si de moda zilei, si de care sgteanul
se deosebeste In mod fundamental, In toate mani-
festgrile vietii lui snt doug popoare cu doug
civilizatii distincte, dacg nu si diametral opuse.

www.digibuc.ro
7

Omul acesta i0 contruie0e casa dupa ni0e


regule de arhitectura ale lui, care corespund la
toate cerintile climei in care traie0e ; viata lui
de gospodar se Impacd anevoie cu inovatitle cele
mai rationale i mai necesare ale timpului. numai
din pricina ea In toate manifestrile vieti lui, el se
conduce de lozinca : aa am apucat dela parinti".
Omul acesta are o viata afectiva intensa, cu
toata aparenta de nepasare, de indiferenta pe
care i-am putea-o banui. El are nevoi suflete0
.pe care 0 le satisface cu propriile lui mijloace.
El are cantecele lui, i de jale i de veselie ; are
danturile lui speciale, 0 o comoara nesfar0ta de
strigate 'in joc, parte integranta din danturi.
Arta o cultiva omul acesta. Casa i portul lui
sant impodobite cu lucruri pe care le invidiaza
oraenii, i dad nu pot sau n'au vreme sa le
imiteze, macar le colectioneaza un sport. Scor-
turile, tesaturile, sculpturile lui in lemn, olria,
.ornamentatia oulor de Pa0i, i cite alte obiecte
nu fortneaza tezaurul artei populare.
De o viata intelectuala omul acesta nu-i strain.
Imensul material intitulat Literatura populara",
este creatiunea lui ; cantecele de leagan, jocurile
copilare0i, doinele, cimiliturile, oratiile de nunta,
baladele, bocetele, pove0ile, legendele, traditiile
istorice, atatea isvoare de frumusete artistice, scan-
teeri ale unei inteligenti care trece de limita omului
comun.
Omul acesta pastreaza, ascuns in mintea lui,
ap de multe cuno0inti, mo0enite din strabuni, o

www.digibuc.ro
it

comoar pe care o transmite la acei cu cari-$i duce


traiul impreung, si o lasA mo$tenire generatiilor
v iitoare.
Spre deosebire de stiinta savantului, $tiinta sA.-
teanului acestuia nu i variabilA. Ceeace crede el
astAzi despre creatiunea lumii, de pild, au crezut
pArintii lui, au crezut mo$ii si rLtrAmo$i lui, cu
mii si mii de ani in urmA.
Cunostintele acestea ale sAteanului, chiar dacA
la inceputul omenirei au izvorit din mintea unui
individ determinat, nu pot sA fie considerate crea-
tiunea unei personalitAti, ca stiinta pe care o numim
oficial5; ele sAnt operA anonimA $i patrimoniul unei
colectivitAti. Colectivitatea aceasta, pentru unele
credinte, are proportia unui sat : pentru altele
proportia unui grup de sate, a unei provincii, a
unei OH, a unui grup de tari, a unui continent,
$i sAnt credinte comune omenirei intregi, a ome-
nirei de astzi si a aceleia despre care ni s'au
pastrat cele mai vechi amintiri, precum ar fi cre-
dinta despre existerrta celor douA genii careli
disputA stApAnirea lumei : geniul Luminei $i al In-
tunericului, al Binelui $i al RAului, genii personi-
ficate la popoarele ortodoxe prin ceeace noi nurnim
Dumnezeu si Dracul.
ToatA -EH* aceasta despre ale lumei, tot acest
patrimoniu colectiv, mostenit din gurA in gurA, din
generatie 'in generatie, nealterat de influenta civi-
lizatiei sia culturei cArturAre$ti, este ceeace
constitue un material de studii $i o $tiintA care
se numeste Folklor.

www.digibuc.ro
ISTORICUL
Cuvntul folklor" este o creatiune relativ noug.
Pentru prima oar cuvntul folk-lore" apare in
numrul dela 22 August 1846 al revistei Athe-
naeum din Lonira. Arheologul William J Thorns,
inteo scrisoare semnat cu pseudonimul Ambrose
Merton", propune ca acest cuvnt s fie intrebuin-
tat pentru a exprima ceeace, in limba inglez, era
cunoscut sub numele de antichitti populare"
(Popular antiquities), sau literatur populal"
desi este mai mult o OH* dect literatura.
Cuvntul este un nume compus din doul cuvinte
saxone : folk, care insemneazA popor", si lore
otiinte, adica ; the lore of the people stiinta
poporului 1).
Cuvntul a fost adoptat indat de savantii scan-
dinavi, apoi de savantii finlandezi, rusi, etc. ; sa-
vantii de limb latin 1-au adoptat mai cu greu. In
Spania si in Portugalia, unde mai trziu s'au in-

1. Arranunte din: Paul Sbillot, Le Folk-Lore. Paris, li-


brairie Octave Doin, 1913; Arnold van Gennep, le Fol-
klore. Paris, librairie Stock.

www.digibuc.ro
10

treprins studii tiinfifice asupra datinelor popu-


lare, i unde nu se impusese un alt termen prea-
labil, adoptarea cuvntului inglizesc nu a intAm-
pinat dificultAti, cu att mai mull cA relatiunile
tiinfifice intre Spanioli sau Portughezi i Inglezi,
au fost strnse, mai mult chiar de cum erau cu
Francezii, popor vecin, ai drui savanfi, ca i cei
Italieni, menfineau expresiunea traditie popularA",
in considerafie cA cercetrile lor, In acest domeniu,
aveau o vechime impunAtoare, erau numeroase
prezentau important, din punctul de vedere al
calittii savanfilor i al publicafiunilor lor. In Spa-
nia, revista El Folk-Lore andaluz" apare in 1882,
urmat de alte publicafii, In care se pAstreazA ter-
menul folklor. El Folk-Lore espariol" figureazA in
fruntea unei publicatii : Biblioteca de las tradi-
ciones espaolas" inc din 1883.
Pe cnd in Anglia functiona de multi ani o
Folk-Lore Society", in Franfa se infiinfa o So-
cit des traditions populaires" i Paul Sbillot,
impreun cu H. Gaidoz, fundarA in 1887, revista
Mlusine", pe care o intitulari : Recueil de
Mythologie, littrature populaire, traditions et
usages", ocolind, in mod ostentativ, expresiunea
folklor, dupA cum fc i Paul Sbillot cnd, in
1885, fundA Revue des traditions populaires",
care a continuat, sub aceast numire, pAn la sfArit,
in 1916.
0 altA revistA de folklor, din Paris, se numea
.la Tradition' i in zilele noastre functioneazA,
tot in Paris, o Socit franaise d'Ethnographie",

www.digibuc.ro
11

care scoate un buletin intitulat : Revue d'Ethno-


graphie et des traditions populaires", de0 publicl
i un material de folklor pur.
Abia In 1929 apare, la Paris, o Revue de Fol-
klore franais".
Una dintre cele mai interesante colectii de fol-
klor din toat lumea, editatA de librAria Maison-
neuve din Paris, e intitulat les littratures po-
pulaires de toutes les nations", cu subtitlul : tra-
ditions, lgendes, contes, chansons, proverbes,
devinettes, superstitions". Dar pe cnd unii autori
ai volumelor care compun aceastA celebrA colec-
tie, mentin titlurile de coutumes populaires", i
altele identice, alti autori ai acelei* colectii in-
trebuinteazA, In luerrile lor, cuvntul folklor.
Ma, volumul XV, lucrarea lui I. Vinson, tipArit
in 1883, este le Folk-Lore du pays basque" ; In
1888, vol. XXVII al lui C. Baissac, este le Folk-
Lore de Pile Maurice", precum vol. XIX, tipArit
tot in 1888, se intituleazd ; le Folk-Lore des
Hautes Vosges", de L. F. Sauv ; vol. XXXI, din
1894, al d-lor Georgiakis i Lon Pineau este le
Folk-Lore de Lesbos"; vol. XXXIII-XXXIV al d-lui
A. Grain este le Folk-Lore de l'Ille-et-Vilaine".
Insu0 Paul Sbillot 4i intituleaz5 Le Folk-Lore
des pcheurs", vol. XLIII din aceast colectie, apa-
rut In 1901 ; Le Folk-Lore de la Beauce et du
Perche", snt vol. XLV-XLVI ale d-lui F. Chapi-
seau, tipArite In 1903. Volumele II i III din seria
nouA a acestei colectii, snt Le Folk-Lore du
Dauphin", lucrarea savantului Arnold van Gennep.

www.digibuc.ro
12

S'au fcut in Franta incercAri de a se inlocui


denumirea traditii populare", sau literatur
pulard", plin altele, care sd corespund mai exact
notiunei folklor. S'a incercat numirea de Dario-
psychologie", apoi acea de Anthropopsychologie",
chiar acea de Mythographie", dar s'a renuntat
la ele. In 1877, Gaston Paris, la o intrunire des
diners de Ma Mre l'Oye", care trebuia s se nu-
meascA Diner du Folk-Lore franais", propuse
termenul oui-dire", care se gseste in Rabelais,
pentru a inltura termenul folklor. Asupra acestei
denumiri nu a mai insistat el insusi, dandu-si sam
cd dad ar fi bun cuvntul ca substantiv, ar fi o
barbarie intrebuintarea expresiunilor otadiristes"
In loc de folkloristes", sau ouidiristiser" in loc
de folkloriser", dup cum aceleasi neajunsuri
prezenta o alta denumire care se propunea, acea
de Gai savoir".
Alti doi folkloriti, Carnoy si de Beaurepaire-
Froment, au Incercat sd introduc termenul tra-
ditionnisme", cu adiectivul traditionniste", ceea
ce a provocat vii discutii.
Traditie, traditionism i traditionist sant cuvinte
susceptibile de un sens politic ; ar putea s in-
semneze nu numai studiul moravurilor si al obi-
ceiurilor traditionale, dar o atitudine mintal si po-
litick prin care se opune traditia, sau cutare tra-
ditie particular, privind inovatiile ca un contrar
al traditiei. Si pentrud traditia se mreste intruna,
pentruc anii trec, pe cand inovatiile se opun ves-
nie traditiei, prin faptul chiar cA inovatiile sant

www.digibuc.ro
13

ceva nou, riscul unei confuzii era neplcut acelora


cari doriau s studieze faptele populare in afari
de orice sistem politic. Se poate vedea un feno-
men de acelas gen cu privire la regionalism, care
se apropie de folklor pe multe Prti, dar cuprinde
si studiul altor elemente ale vietrii populare, ca
elementele economic, demografic, urbanist, etc.
(Arnold van Gennep, op. cit., p. 9).
Specialistii francezi recunosteau multele avan-
t* pe care le prezenta termenul folklor, prin scur-
timea, prin sonoritatea si elasticitatea semnificatiei
lui. Din el se puteau cre substantivul si adiec-
tivul folkloriste", adverbul folkloriquement" si
termenul folklorisme" ; de asemenea verbul fol-
kloriser", cu toate formele lui.
In 1885 contele de Puymaigre tiprl un volum
Intitulat Folk-Lore", si expunea, in modul urm-
tor, ratiunea de a intrebuinta acest termen : Folk-
Lore cuprinde in aceste opt litere poeziile popu-
lare, traditiunile, basmele, legendele, credintile, su .
perstitiile, obiceiurile, cimiliturile, proverbele, in
fine tot ceeace are legtur cu natiunile, cu tre-
cutul lor, cu viata lor, cu opiniile lor. Era necesar
de a exprima aceast multime de subiecte fr pe-
rifrase, si s'a imprumutat un cuvnt strin, cruia
s'a convenit a i se da o asa de vast acceptiune".
Cu toate acestea, probabil &A numai sovinismul
influenta pe savantii francezi s nu accepte, in
dictionarul lor, termenul folklor, care, ins, a rs-
bit, si insusi Paul Sbillot, care si-a mentinut titlul
de traditii populare" a revistei lui, and a fost

www.digibuc.ro
14

vorba sa-si intituleze marea sa lucrare, rezultatul


muncii unei vieti intregi, a fost nevoit sa numeasci
Le Folk-Lore de France", cele patru volume ti-
parite In 1904.
Sub influenta Frantei, in Belgia, revista Wal-
Ionia", care a inceput sa apar la Lige, in 1893,
publicat de d-nii O. Colson, Jos. Defrecheux si
G. Willame, era un recueil de littrature popu-
laire", pe cnd Socit du Folklore walIon" edita
revista Bulletin de Folklore".
In Italia, de asemenea, se boicota termenul fol-
klor, unde Stanislas Prato propunea expresiunea
Demologie". Revista de folklor scoas la Palermo,
in 1882, de G. Pitr si S. Salomone-Marino, se
numeste Archivio per lo studio delle tradizioni
poporali", dupa cum si Angelo 'de Gubernatis, la
1893, scoate Revista delle tradizioni popolari ita-
Ilene", organ al Societatii nationale per le tradi-
zioni popolari italiane". 0 alt revist de folklor
din Italia, Il volgo di Roma", este raccolta di
tradizioni e costumanze popolari".
In Elvetia exista o Socit suisse des tradi-
tions populaires", cu o revist trimestriala intitulat
Archives suisses des traditions populaires", care
apare si astazi, sub directia d-lui Prof. Dr. Ed.
Hoffmann-Krayer, redactata de d-nfi Dr. Hanns
Bchtold-Stubli si Dr. Jean Roux.
Cei mai recalcitranti dintre folkloristi snt Ger-
manii, cari nu renunta la termenul Volkskunde",
Inca in 1828, Germanii aveau la Stuttgart, re-
vista Das Ausland", care era ,Wochenscrift far

www.digibuc.ro
15

Erd-und Voelkerkunde". In 1890 se fundeazA, la


Berlin, societatea Verein fr Volkskunde", cu re-
vista Zeitschrift des Vereins fr Volkskunde".
In Olanda se intrebuinteaza, ca i in Germania,
termenul Volkskunde" ; cu acest titlu a apgrut la
1888, in Gand, o revistA flamandA Volkskunde",
care insA avea, ca subtitlu : Tijdschrift voor ne-
derlandische Folk-Lore ".
AstAzi, ins, gat in Europa cat si in tArile Ame-
ricei, termenul folklor este indeobste intrebuintat,
cu o singurA exceptie : Germania si Austria, care
mentin pe Volkskunde al lor. Dar si la dnii, cu
toate acestea, se prezinta o anomalie, pe care se
vede cA nu pot sA o inlAture : desi din Volks-
kunde" au creat un derivat volkskuendlich", sant
nevoiti sA intrebuinteze termenul folklorist", pen-
tru a designa pe acel care se ocupa cu folklorul,
cel mult scriu cuvintul cu forma germanizatA
Volklorist".
* * *
Expresiunea traditiuni populare a fost intre-
buintatA, la noi, de primii culegAtori.
Doctorul T. Stamati, prin anul 1840, a tipArit
Intr'un Calendar din Iasi, o colectie intitulatA :
Pepelea sau tradiciuni ndciunare rornanesti, cu-
lese, inoranduite si adAogite". Este o adevAratii
culegere de folklor, fAcutA de un cArturar con-
stient de importanta materialului dat de el la ivealA.
Din Calendar, Pepelea a fost extras inteo bro-
surA, incepnd cu pagina 105, si pe dosul copertii
s'a adlugat o Precuvantare", in care Stamati

www.digibuc.ro
16

scrie : Traditiile sau lrdlIciunile nationale sint


o oglind cu ceat 'in care agerul istoric zgreste
trecutul unei natii.
Din aceste trilaciuni putem incheia despre
originea si despre feluritele trepte de culturg sau
de barbarie, despre multe prefaceri si stramutgri
locale, despre limb, obiceiuri si religiune, cu un
cuvnt despre intregul caracter al unui popor.
Multe din trdgciunile romnesti cuprinzndu-se
in aventurile lui Pepelea, am socotit cg aceste
adunate si modificate luck moralul si buna cuviintg
sg ierte, vor fi primite cu ingaduintg".
Prima revistg special de folklor, 5ezdloaree,
care a aprut la Folticeni, in 1892, avea ca sub-
titlu : Revist pentru literaturg si lradifiuni po-
pulare", i numai din 1908 s'a intitulat : Revistg
de folklor".
Cel intaiu orn de tiint, la noi, care a intre-
buintat cuvntul folklor, a fost Hasdeu, in ale sale
Cuvente den betrani", cele doug volume tipgrite
in 1878 79.
La 1893, Elena Sevastos, care fusese premiat
de Academia Romng pentru lucrarea sa Nunta
la Romani", scoate publicatia Randunice, pe care
o intituleaza : Revista criticg, literal-A si folclo-
ristice, i toate celelalte reviste care publicau qi
material de folklor, iar unele menite anume pentru
acest soiu de material, ocolesc cuvntul folklor.
Profesorul universitar Aron Densusianu, scoate
In Iasi, la 1893, Revista critica-literare, in pro-
gramul careia infra articole asupra datinelor noa

www.digibuc.ro
17

stre populare ; revista Ion CreangA", ce apare


la 13r lad, in 1908, sub directia lui Tudor Pamfile,
publicatie exclusiv pentru folklor, este : Revist
de limb, literatur si art populati", ca si Doina",
revist care apare in 1928, sub directia preutului
P. G. Savin, in comuna Jorsti, jud. Covurluiu.
0 lucrare eminamente de domeniul folklorului,
fcuti chiar in vederea obtinerei unei catedre de
folklor la Universitatea din Bucuresti, de Th. D.
Sperantia, tiprit in 1904, este intitulat : Intro-
ducere in literatura popular romnr, desi primul
paragraf al cArtii defineste astfel literatura popu-
MI : Sub numele de literaturd populard se in-
telege totalitatea acelor productiuni ale mintii
omenesti, care se pstreazi prin traditie orali sl
sAnt produse de autori necunoscuti" ceea ce
-ar fi o definitie a folklorului.
..._Termenul de folklor" il intrebuinteazI alte re-
viste ce apar.
La 1912 apare Ghilusul", revist dolkloristicel",
in comuna Balota, judetul Dolj, editat de St. St.
Tutescu ; la 1919, preutul Gh. N. Dumitrescu-Bi-
strita, scoate in comuna Bistrita, jud. Mehedinti,
o revist muzicali popularr, intitulat Izvo-
rasul", care, incepnd cu anul IV, in 1922, devine
Revist de muzid, art popular si folklor" ; In
Blaj, in Ianuarie 1923, apare Comoara Satelor,
revist lunari de folklor", sub directia d-lui Traian
German ; tot in Ardeal, in Gherla, apare la 1924
Scnteia", revist literati, stiintificA si de folklor
a Societtii de lecturi Ion CreangI a elevilor li-
B.M.B.
Patrimonlo
www.digibuc.ro
18

ceului Petru Maior din Gherla" ; Suflet oltenese


culegeri i cercetki folkloristice", este revista
care apare in 1927, sub directia preutului Teodor
BAlAsel, in comuna Plenita, jud. Vlcea, ca organ
al tovArAsiei folkloristilor olteni ; in Bucovina, In
Iunie 1931, apare primul numAr din Tara fagilqr,
revistA de literaturA si folklor", sub directia d-lui
Constantin Milici, in comuna Solonet, jud. Su-
ceava. Revista Tudor Pamfile" din Dorohoiu, re-
dactatA de dr. Econom D. Furtung, in 1923, cnd
a apArut, avea ca subtitlu: RevistA de limhA, li-
teraturA i artA popularA", si cu inceputul anului
II de vine : RevistA de muzid, aril popularA i
folklor", pentru ca, in Septembre 1926 sA se re-
1'ntoarcA la subtitlul dela inceput.

www.digibuc.ro
DOMENIUL FOLKLORULUI

Cum trebue inteles folklorul ? Care este do-


meniul lui? .
La inceputul cercetrilor folkloristice, domeniul
acestei stinte nott era acela indicat de Paul S-
billot, care-I definea astfel : Un fel de enciclo-
pedie a traditiunilor, a credintelor si a obiceiurilor
claselor populare, sau a natiunilor putin inaintate
in evolutie, cu repercusiunile reciproce ale lite-
raturei orale si a literaturei cultivate; este exa-
menul surviventelor care, dur cum a demonstrat
studiul preistoriei comparat cu starea social simi-
lar a unor triburi, se urc, adeseori, png la pri-
mele timpuri ale omenirei, si s'au conservat, mai
mult sau mai putin alterate, pnd la popoarele
cele mai civilizate si uneori, in mod inconstient,
chiar la spiritele cele mai cultivate". (Revue d'An-
thropologie, 1886, p. 293).
Un alt folklorist marcant, A. Gitte, in 1885,
determina ca obiect al folklorului : Traditia po-
pular, in acceptia cea mai largi a cuvntuiui, cu-
prinznd astfel tot ceeace se transmite in popor
din veac in veac. Traditia se prezint sub formele

www.digibuc.ro
20

cele mai diverse : cntec popular, poveste sau le-


gend, proverb, dicton sau formuletA, credint sau
superstifie". (Revue de Belgique, LIV, p. 225).
Inglezii pentru cari, la inceput, obiectul folklo-
rului era o $tiinfA a tradifiei", trebuind s se
ocupe cu adunarea $i studierea materialului pAstrat
in pop or din generafie in generafie : tradifii, obi-
ceiuri, credit*, superstifii, cntece, povesti, au
lArgit mai pe urtnA domeniul folklorului, Introdu-
and $i cercetArile asupra artei i industriei po-
pulare, i chiar asupra limbei, ceeace s'a admis si
de folkloristii germani.
Savanfii germani au intrecut, In concepfia lor
despre folklor, pe inglezi i pe francezi. Wein-
hold cerea folkloristului sA cerceteze nu numai
producfiile populare, ca basme, poesii, credit*,
obiceiuri, superstifii, ci i modul de traiu al po-
porului de jos (indeletnicirile lui, portul, locuinfa,
etc.), precum i particularitAfile lui fizice $i
chiar graiul. Weinhold nu fAcea aici dect sA des-
volte punctul de vedere pe care-I formulase cu
altA ocazie, cnd definise folklorul : studiul tu-
turor manifestafiunilor de via/A ale poporului
de jos".
Definifia lui Weinhold a dat na$tere la discufii
intre savanfii germani. Unii au adoptat-o in intre-

1) Citatiile sant din lectiunea de deschidere a cursului


d-lui profesor Ovid Densuianu, la Facultatea de litere
din Bucuresti, la 9 Noembrie 1909, publicat in bropra :
aFolklorul. Cum trebue inteles.. Bucure0i, libr. Alcalay,
1910.

www.digibuc.ro
gime ; altii au fost de parere cg, astfel conceput,
folklorul ar ncica domeniul altor discipline. Ast.
fel A. Dieterich elimineazA din cercetrile folklo.
ristice informatiile asupra artei populare i por-
tului dela tar, observnd c acestea pot lute&
devr s serveasd uneori folkloristului, dar nu
trebue s fie obiectul special de investigatiune
al lui.
Tot astfei K. Voretzsch, inteo comunicare fcut
acum ctiva ani la congresul filologilor i profe-
sorilor germani, a insistat asupra exagerrilor in
care cad cei mai multi si a propus s se renunte
In studiile de folklor la chestiuni ca arhitectura
popular, imbrdimintea, s. a."
D-l. Ovid Densusianu, in lucrarea mentionat,
ctt compete* ce i se cunoaste, in aceasta materie,
documenteaz astfel c oncluzia la care ajunge :
,,S'a afirmat dela inceput si se repet mereu cA
scopul folklorului este de a ni arilta felul propriu
de a simti al unui popor, viata lui sufleteascd in
toate manifestatiunile ei mai caracteristice si asa
cum se resfrng in diferitele lui productiuni p-
strate din timpurile cele mai vechi. Folklorul este
chemat prin urmare s ne clued la stabilirea de
fapte psihologice, si de aceea orice culegtor de
basme, poesii populare, credinti, s. a. trebue s
vad in materialul adunat contributiuni pretioase,
sigure, pentru conclusiuni de etnopsihologie.
Dad acesta este obiectul investigatiunilor fol-
klorice, rimne s vedem intru ct ele asa cum
snt fcute azi ating tinta.

www.digibuc.ro
22

Folkloristii singuri au constatat cele mai


multe din motivele populare se intalfiesc, aproape
neschimbate, la toate popoarele ; ce povesteste t-
ranul nostru, povesteste i tranul din alte prti,
ori chiar slbatecul din Africa si din America. Bas-
mele cu deosebire circul din loc In loc, cu ace.
leasi fapte fantastice, cu aceiasi eroi legendari
uneori chiar cu aceleasi imagini, cu aceleasi expre-
siuni, i asemnrile acestea merg adeseori dinclo
de timpul de azi, pot fi urmrite pan in epocele
cele mai indeprtate se stie CA mare parte din
povestile noastre erau cunoscute si vechilor lo-
cuitori ai Indiei, si Egiptenilor, si Grecilor. Aceiasi
constatare si pentru multe din credintile, obi-
ceiurile, superstitiile actual; asa c intrebarea fl-
reased pe care trebue s ni-o punem este : poate
servi asemenea material la concluziuni psihologice
sigure, la aprecieri temeinice, asupra sufletului
unui popor ? Dac am rspunde da, ar urma cA
psihologia tranului nostru este aceiasi cu a ve-
chiului Egiptean ori a Grecului din -antichitate,
pentruca constatand o uniformitate de motive po-
pulare, trebue s admitem i o uniformitate de
dispozitiuni sufletesti. Nimeni ins nu poate admite
asa ceva, si totusi la aceast concluziune santem
dusi dac struim in felul de pand acum de a In-
felege folklorul.
Sant fr indoiall si povestiri care se intalnesc
numai la unele popoare, gsim cateodat chiar in
motivele stereotipe amnunte caracteristice, locale,
un fel de a-si reprezenta lucrurile propriu unui

www.digibuc.ro
23

popor, dar nici aceste elemente prea sporadice


ori prea vagi nu ne autorizeaz5 s vedem in
ele temeiuri pentru deductiuni precise, categorice.
O parte de superioritate din acest punct de
vedere au de sigur poesiile populare. Aici elementul
psihologic, individual ori colectiv, caracteristic unei
anumite grupri etnice, iese mai bine in evidentA
si poate fi luat mai mult in samA la stabilirea
de diferentieri sufletesti. SA nu uitAm insA el si
in poezia popularA snt motive care nu sant cir-
conscrise intre anumite granite, cA teme comune
circulA la mai multe popoare, vecine ori Indepr-
tate, cA imprumuturi numeroase de subiecte poe.-
tice s'au %cut dela unii la altii, asa cA prezenta
lor inteo anumit .regiune nu poate spune tocmai
mult, nu poate indreptAti concluziuni de naturA
psihologicA pe care s'A se poatd pune =it pref.
Nu trebue de asemenea perdut din vedere cA unele
poesii se pAstreazA in popor prin obiceiu, prin
puterea traditiei, continu sA fie cntate chiar a-
tunci dud nu mai corespund unui mod special de
a simti, concretizat in ele.
In fata unui asemenea material, prea uniform
ori prea sgrac, mai poate fi vorba de cercetAri
psihologice' in care sA ni se dea icoana sufleteasc
intreagA a unui popor, tot ce-I impresioneaz si-i
stApneste Ondul, tot ce cAlAuzeste viata lui de
fiecare zi, de fiecare clipA ? SA nu ne mirAm dar
cA .cu toatA grAmada de culegeri populare care
s'au fAcut de atitia ani, si la noi si aiurea, nu
s'a ajuns sA se dea, sub raporturile psihologice

www.digibuc.ro
24

nimic temeinic, nido sintezd care sd justifice- ne-


cesitatea attor fapte insirate in mii de volume si
s ne convingA cd folklorul a ajuns sd realizeze
ce i se cere, a trecut de perioada dibuirilor $i s'a
indrumat pe calea adevdratd.
Renuntnd deci sA mai credem in temeinicia
formulei aplicatd pnd acum, Incetnd de a ne
mai iluziona cu preri care au fugit de controlul
criticei, care este noul punct de razim pe care
vom putea aseza mai bine cercetdrile viitoare,
spre ce alte orizonturi va trebui sA ne indreptdm
pentru ca s emancipAm si folklorul de concep-
tiuni Invechite $i de metode sterpe ?
Printr'un efect de opticA obicinuit mai ales
cnd o specialitafe incepe sd se constitue alAturi
de allele folklori$tii n'au vdzut in jurul lor
decAt o parte din multimea de fapte ce ageptau
sA fie luate in samd. Multumiti cu atAt, ei au con-
tinuat sd se preocupe de acelea$i vesnice mani-
festatiuni care li se preau mai demne de inre-
gistrat, $i cnd au venit In atingere cu poporul,
au uitat un lucru elementar, asa de evident cd te
miri cd a putut fi pierdut din vedere. Au uitat
anume cd cineva nu trdie$te numai din ce mo$te-
neste, ci $i din ce adaogd pe fiecare zi in sufletul
lui, i cd aceasta este mai ales partea ce meritA
sA fie exploratA. Ca mostenire de sute $i mii de
ani ni se InfAti$eazA toate basmele, credintile, su-
perstitiile, 0 tot ca o mostenire trebue socotite
cele mai multe din poesiile populare. Dar oare la
atta se reduc manifestatiunile suflete$ti ale popo*-

www.digibuc.ro
2 5-

rului, acelea in special pe care el i le exprim


prin graiu ? In viata de fiecare zi, In cursul re-
strns al familiei sau cel larg al satului, taranul
nu prime0e impresii de tot felul, sufletul lui nu
este mereu atins de realitatea care 1 inconjoar ?
Daca este prin urmare vorba de a intelege i reda
psihologia poporului de jos, se poate olre trece
peste aceast parte vie, vepfic in micare, din
fiinta lui sufleteasca, i nu este tocmai ea cza niai
interesant de prins, cea mai pretioas, fat de
cealalt traditional, prea artificial ?
A fost deci o greal a folkloritilor cnd au
inlturat din cercul lor de observatiune prti aa
de Insemnate din viata, din sufletul celor simpli ;
pentru constatrile psihologice este absolut indis-
pensabil s se dea i acest material, sa se culeaga
dela Oran, In afar de ce s'a cules de obiceiu pn
acum, tot ce dnsul exprhn prin graiu, tot ce
alcAtuqte judecata lui asupra diferitelor Impreju-
rari in care traiete, tot ce ctede el despre ac-
tualitate.
Precizand, colectiunile de folklor trebue.s ni
aduc informatiuni din care s se poata vedea ce
crede omul dela tar despre cei mai apropiati sau
mai indeprtati de el, cei din satul lui, ori cei
dela ora, despre neamurile straine cu care vine
In atingere, despre biseria i coal, despre ad-
ministratie i armat, despre unele evenimente la
care a luat parte sau despre care a auzit po-
vestindu-se, cum 1-au impresionat unele lucruri pe
care le-a vzut in afara de satul lui, ce-si mai

www.digibuc.ro
26

aminteste din copilarie, care personalitati insemnate


se impun mai mult simpatiei lui, cum si le in-
fatisaza si ce cunoaste din viata lor, etc. Numai
in chipul acesta putem ajunge sa cunoastem pe-
tran asa curn este, in toate prilejurile care pun in
lumina felul lui de a gindi si de a simfi, la munc
ori la petrecere, printre ai lui ori printre alfii, vesel
ori intristat.
Cu alte cuvinte, folklorul trebuie sd ni arate.
cum se resfrdng in sufletul poporului de jos diq
ferite manifestatiuni ale vietii, cum simte ,si cum
gdndeste el jie sub influenfa ideilor, credintelor,
superstitiunilor mostenite din tiecut, fie sub- aced
a impresiunelor pe care i le desteaptd imprejurdrile
de fiecare zi.
Dnd folklorului aceasta interpretare, nenumarate
vor fi foloasele pe care ni le va aduce, si oricine
va putea gasi informatiuni mai bogate, nou, asupra
sufletului celor cari traiesc mai departe de
cultura".
Asupra foloaselor pe care folklorul, astfel cons
ceput, le poate aduce stiinfei in general, d-I Densu-
sianu spune urmatoarele :
Culegerile de folklor In felul aratat, dndu-ni
informatiuni directe si sigure asupra sufletului
poporului, vor face s ni schimbm multe pared,
multe prejudeati. Pentru noi In special vor fi de
mare folos constatarile la care vom ajunge pe
aceasta cale, pentruca se stie cat de adnc inradV
cinate snt si azi unele credinfe despre cei din
popor. Ne am deprins s vedem pe Oran altfet

www.digibuc.ro
de cum este in realitate, sl-i atribuim insu$iri pe
care nu le are ori s trecem cu vederea peste
pcate inerente firei lui. In chipul acesta de a ju-
deca e ceva din u$urinta obisnUit cu care lugm
drept bune afirmri necontrolate ori repetm mereu
ce altora li s'a Orut inteo zi adevr nediscutabil.
Se vede ins aici si un sistem intreg de gndire,
am putea spune general, pentrucA a stpnit des-
potic mintile din veacul trecut si ainueste $i azi,
sub o form sau alta, fcndu-ne s perdem m-
sura dreapta a lucrurilor. Nu este o paradox
cnd vom spune ca in toatn miscarea intelectual
de vreo sut de ani in coace a domnit tendinta
de a falsifica norma dup care avem s judeam
valorile suflete$ti. Sub influenta unor conceptiuni
nebuloase $i a unui entusiasm care a degenerat in
retorism romantic s'a ajuns s se dea despre cei
de jos o icoan zugrvit in colorile cele mai lumi-
noase, cele mai atrggtoare ; omul simplu, dela
ori de aiurea, ni-a fost prezentat ca o fiint
inzestrat cu calitti fr numr, cu un suflet in care
natura a lsat din bel$ug s cad smnta tuturor
gndurilor $i sentimentelor bune. Inltindu-se cei
mici, cei umili, s'a autat in sens opus s se
coboare cei care s'au ridicat deasupra multimei, au
realizat idealuri de summa humanitas;niciodat
ca in timpurile noastre nu s'au vzut mai muIt,
struintd uneori incon$tient, cele mai deseori pre-
meditat, de a se injosi figurile oamenilor de ac-
tiune superioar din trecut ori de azi ; sistematic
s'a dutat in viata si opera lor s se descopere
www.digibuc.ro
puncte 1ntunecoase care sa slabeasca entusiasmul
nostru pentru ei. Intre aceste exagerari, intre ase-
menea tendinte daunatoare, judecata e chemata
astAzi s indrepte cumpana si sa inlature ereziile
de care ne am lasat amagiti".
Ca exemplu de folklor astf el conceput, d-1 Den-
susianu reproduce cAteva fragmente din culegerea
de texte Graiul nostru, publicata de D-sa impreunA
cu d-nii Candrea si Sperantia.
Un Oran din Do lj crede cl era mai bine pe
vremea Turcului, dupa cum credea i un Oran
din Tulcea. Motive le faranii nu plateau bir, pasteau
vitele pe uncle voiau, taiau din paduri unde i and
voiau.
D-1 Densusianu continua :
Iata-i dar pe acesti farani spunand cA lumea
traia rnai bine pe vremea Turcilor, pentruca, dupa
credinta lor, erau mai putine sarcini atunci si fie-
care se putea duce pe unde voia cu vitele la pascut.
E caracteristica aceasta marturie pentru men-
talitatea faranului nostru : daca ceva Ii turbura
socotelile, daca folosul lui iese micsorat dinteo
imprejurare oarecare, razvratit, cArtitor. Nu-
mai ce-1 prive,ste direct, ce i se pare pe placul
lui, numal aceea exista pentru el. Ca Ora a scapat
de stapanire straina, cil multe lucruri s'au schimbat
in bine ce-1 intereseaza pe el, daca i se pare
cA pentru viata lui de -Ware zilele era mai bine
alta. data ? $i e de remarcat ca aproape la flecare
pas IntAlnesti la farA oameni cari se tanguesc dupa
vremea mai bung, traiul mai din belsug de odinioara"..

www.digibuc.ro
29

Tot din punctul acesta de vedere, absolut


egoist, priveste tranul i alte imprejurri dela noi.
Se stie c amintirea lui Cuza este Inca vie In su-
fletul tranilor, si multi ii pomenesc cu evlavie nu-
mele. Credeti ins c aceast amintire este legat
de faptul insemnat petrecut In timpul domniei lui,
unirea principatelor ? V'ati nicaieri n'am
intalnit vreun Oran vorbind de Cuza ori de
Kogalniceanu cu recunostinta cuvenita ornului
care a inlesnit infptuirea unei mari idei. Cuza
exista pentru trani numai pentruc li-a dat pa-
mant".
Datoriile pentru far, obligatiunea de a lsa
catva timp afacerile tale pentru a sluji spre binele
tuturor, sant iarsi notiuni strine de mintea Ora-
nului. De aceea serviciul militar este pentru el o
pacoste, si nu pierde prilej sa-I blasteme, cum se
vede din atatea doine, ori cum arata i cuvinte
ca acelea pe care mi le spunea un bateau din Ar-
ges :" al-Ca data era mai bine ca acuma. Nu mer-
geai la sot-0 ca acusi.
Constatarile d-lui Densusianu sant exacte si ex-

Multe din insusirile omului care s'a ridicat dea-


supra masei inconstiente a omenirei, lipsesc po-
pulatiunei noastre rurale.
Taranul nostru nu are notiunea de patrie i pa-
triotism, i dovada este ca limba noastra nu are
nici cuvantul care sa exprime aceast notiune. Pa-
trie este un neologism, cuvant pe care-I gsim la
ctiva scriitori mai vechi, imprumutat din greceste,

www.digibuc.ro
30

dar absolut necunoscut i neintrebuintat de masa


poporului.
Avem cuvntul dar nu cuprinde notiunea
de patrie ; altfel ar trebui ca Wan s Insemneze
patriot, ceeace nu-i adevrat.
Lucrul acesta se explic sntem un popor de
pstori d-1 Densu$ianu a dovedit aceasta
un pstor, menit sA colinde lurnea umbland dup
mai bine", nu poate s aibA notiunea de patrie,
ca un popor legat de bucata lui de pmant, frA-
mantat cu sudoarea, cu sngele unor generatii de
Inaintasi. De aceea trebue s fie a$a cum constat
d-1 Densusianu ; pentru tranul nostru de astzi :
Numai ce-1 priveste direct, ce i se pare pe placul
lui, numai aceea existA pentru el. CA tara a scApat
de stApanire strin, cA multe lucruri s'au schimbat
In bine, ce-1 intereseaz pe el, dacA i se pare cA
pentru viata lui de toate zilele era mai bine alt
dat ?..."
Mentalitatea aceasta, sufletul acesta, nu este ceva
nou, o furire a timpurilor de astzi ; este ecoul
unor vremuri IndepArtate, consemnat i pstrat In
poesia populaz A care se culege IncA $i astzi. Astfel
fiind, ceeace a spus d-lui Densu$ianu tranul din
Dolj i acel din Tulcea, nu este un rezumat al cu-
getrei lor, ci o mo$tenire din btrni, o tradifie.
Oricat am rAsfoi colectiile de cntece populare,
foarte numeroase, din toate colturile locuite de
Romani, nu gsim un singur vers In care sA se
evoce aceeace numim noi patrie, patriotism. In
schimb se glorificl haiducii, $i selbAtAci4 vitejiei lor.

www.digibuc.ro
31

Scrisorile versificate ale soldatilor nostri din ul-


timul rgzboiu, in care cte un gradat pomeneste
de patrie, de patriotism, in care Irish' nu se ex-
primg sinceritatea, nu pot sg fie considerate ca do-
cumente de folklor, pe care poate sg le fabrice
mice absolvent de cteva clase primare, parafra-
znd versuri cunoscute cu intercalgri anume cgutate.
De aceea cred c pgrerea d-lui Densusianu, c
tot ceeace gndeste, tot ceeace spune tgranul cJe
astgzi,. trebue considerat ca material de folklor, 'nu
poate sg fie admisg.
Nu pgrerea, creditnfa unui individ constitue fol-
klor, ci acea a unei colectivitgi, si care e trans-
mis dinteun trecut mai mult sau mai putin hide-
pgrtat. Altfel ar trebui s ajungem la un rezultat
inadmisibil.
Intreaga populatie a satelor noastre este in-
fectat astgzi cu virusul politic al demagogilor
eari compun majoritatea partidelor noastre politice.
In fiecare sat locuitorii snt grupati in cercuri po-
litice, cu zeii cgrora se inching si dela cari asteaptg
binefaceri, rgsplatg pentru devotament si servicii,
care uneori nici nu se pot mgrturisi. Fiecare s-
tean are o apreciere de fcut despre sefii particle:
Ion politice, aprecieri care variazd dup cum par-
tidul este la putere sau in opozitie, conceptie im-
prumutat, de altfel, dela politicianii mai subtiri
ai oraselor. Prerile acestea snt patrimoniul unor
colectivitti chiar ; In jurul unei aceleiasi preri se
pot grupa sute de mii de indivizi. Notnd ceeace
spline badea Gavril despre calittile sau defectele

www.digibuc.ro
32

unui X, sau unui Y., sefi de partide, contribuim


cu aceasta la imbogtirea materialului de folklor,
care s serveasc la rezolvirea unor chestiuni de
etnopsichologie ?
Sant trani cari nu cred c exist un Dumnezeu
si o viat viitoare ; sant trani rzvrtiti contra
sistemului nostru de guvernmnt, contra druia
se exprim in mod crud, trivial. Ceeace imi vor
mrturisi mie, and voi sta la sfat cu ei, este fol-
klor ? Tradifia poporului nostru este credinta in
Dumnezeu, i chestiunile de guvernmant nu au
existat, pentru el, nu 1-au interesat ; o singur zi-
cAtoare concentreaz toat filosofia tranului nostru
in materie de guvernmnt schimbarea Domni-
lor, bucuria nebunilor". Ceeace gandeste, astzi,
tranul ateu, sau protestrile rzvrtitului politic,
sant preri individuale, nu sant expresia traditiei
unei colectivitti. Nu snt folklor.
Un material astf el adunat poate servi ca elemente
pentru alte ramificatii de studii despre om etno-
grafie, antropologie, sociologie, sau cum s'ar mai
numi disciplina care se ocup de starea actual a
omului, si tot a unei colectivitti, studii care nu
au a cerceta traditiunea in manifestarea actiunilor
actuale.
De sigur, sant cazuri and si faptele actuale pot
s intereseze, s aib important pentru folklorist,
atunci cnd prin el putem surprinde elementele
folklorului in formare 1).
1. Romul Vuia: Etnografie, Etnologie, Folklor, p. 42.
Cluj, 1930.

www.digibuc.ro
33

D-1 Romul Vuia sustine c folklorul este in le-


gatura numai cu cultura spirituala a clasei rurale;
pentruca etnografia care se ocupa numai cu
lizatia materiala, nu poate sa fie despartita de fol-
klor, fiind intre aceste dou ramuri o strans de-
pendenta interna si organic, i fenomenele amn-
durora apar in realitate strns legate si aproape
inseparabile. Asociate cu riturile, cu descantecele,
etc., obiecte materiale sant adese intrebuintate ;
pe de alta parte, utilizarea obiectelor materiale
este adeseori insotit de oarecare rituri si legate
de oarecare credinti si chiar de texte. Civilizatia
materiala i cultura spiritual snt i una si alta
componentele unui tot bine definit ; civilizaia ru-
rail. Este dar natural ca o stiint unica sa se ocupe
de aceasta civilizatie. Diferentele care se fac intre
aceste (Iota parti, provin din tendinta specialistu-
lui, in realitate aceste lucruri formeaza un tot care
trebue studiat in complexitatea sa organica".
Evolutia folklorului arata cu evidentd cum, pornit
dela un cerc foarte restrns de traditii populare;
si-a intins putin ate putin domeniul la intregul
civilizatiei populare. Acest vast domeniu este al
folklorului, caci aceast larga conceptie este singura
conforma cu evolutia istorica a acestei stiinte, si
singura demn de desvoltarea sa mai recenta.
Totusi se poate stabili o deosebire intre fol-
klor in sens restrns i folklor in sens mai larg.
Folklorul In sens restrns cuprinde, ca principale
capitole crediatele, superstitiile, obiceiurile i li-
teratura populara. In acest sens folklorul este 0
3
www.digibuc.ro
34

stiintA partialA a etnografiei. In sensul larg, fol-


klorul cuprinde afarA de aceasta i studiul civili-
zatiei materiale, ca : locuinta rural5, ustensilele,
tehnica, costumul popular si ocupatiunile primitive.
In acest din urmA caz folklorul are acelasi do-
meniu ca i etnografia.
Folklorul, in sens restrAns, acordA o mai mare
importantA elementelor tradiOonale conservate
transmise prin traditia oralA. Folklorul, in sens
larg, imbrAti$eazA civilizatia popularA intreagA;
elernentul popular predornin, $i nu elementul po-
porului. CAnd aceste materiale sAnt grupate dupA
popoare $i servesc a caracteriza grupurile etnice
sau pArti din aceste grupuri, ele constitue un studiu
de etnografie specialA sau descriptia
Intre etnografie i folklor nu este lupta dintre
doul stinti care-$i disputA reciproc un domeniu,
ci lupta intre doi termeni dintre care se impune
and unul, cAnd altul, dup persoank dupA loc
timp. SA nu uitAm dar cA e chestiune de termeni
$i sA ni amintim cA in materie de nomenclaturA
nu decide ratiunea, ci uzajul, care o consacr.
Etnografia i folklorul au luat uneori nuante
de sensuri diferite, mai mult in virtutea uzajului
cleat din principii sau de diferenta de fond. Ter-
menul de folklor a fost intrebuintat mai cu sam
de acei cari aveau o culturA filologicA si se ocu-
paserA in special de folklor in sens restrns, adia,
de credinti, de obiceiuri $i de literatura populark
toate domenii cari au mai multe puncte de con-
tact cu filologia. Din potrivA, termenul de etno.

www.digibuc.ro
35

graft a fost Intrebuintat de acei cari s'au ocupat


de geografie, de stiintele naturale si de istorie".
Ca concluzie, d-1. Vuia prefer termenul etno-
grafie, pentrucA rAspunde perfect la definitia sa
si este conform cu terminologia international a
celorlalte stinti",
Este de remarcat c S. Fl. Marian, cel mai fe-
cund folklorist al nostru, si-a intilulat : Studiu
etnografic", lu:rarea sa SerbAtorile la Romni"
volum din seria colectiei de studii de folklor, pe,
cnd Legendele Maicei Domnului", lucrare tot
a lui Marian, este stuiiu folkloristic".
5tiinta folklorului -- observ d-1. A. Van Gen-
nep, se ocup in primul loc de un element
special al vietii sociale, de care nu se ocupA, in
prim loc, nicio altd stiint. Acest element special
este ceeace poate sA fie exprimat prin termenul
popular& Astfel, istoria literaturei se ocupA de
opere create de anumite nersoane, identificate, in-
tr'un cuvnt de indivizi, pe cnd povestile, legen-
dele populare nu au un autor individual, ele tree
din gur in gurg, se claseazil dup un oarecare
numr de categorii universale, si nimic in factura
lor literar nu ingAduie s li se atribue un autor
particular, nici de a le determina o epocA de ori-
ginA, nici de a le clasa in alte categorii literare ;
ele formeazA o categorie deosebit.
Acefasi lucru este In privirrta cntecelor, a mo-
bilierului, a decoratiei cldirei, in scurt pentru
toate manifestatiile vietii populare. DacA literatura,
muzica, istoria artei, trateaz5 despre productiuni

www.digibuc.ro
36

individuale, din potrivg folklorul trateaz4 despre


productiunile colective, care se adreseaza massei
unei natiuni, pe cnd productia literar i artistia
superioar, se adreseaz unui public restrns, su-
perior. Ar fi, cum zice d-I. Van Gennep, o pro-
ductie de mare industrie", daa se permite acest
anachronism.
Este adevrat cg, In zilele noastre, obiectele pe
care le intrebuinteazg massele populare se fac pe
cale industrial sapele, hrlefele, fierele de plug,
etc., vin din fabrici, i dau vietii rurale o unifor-
mitate asemenea cu cea a celorlalte popoare. Marea
industrie modern este un factor de desagregrare,
uneori chiar de distrugere a vietii popular; de
ordin practic i in acela0 timp de ordin estetic.
In care colturi ale trii se mai sculpteaz astzi
stlpii portilor i ai cerdacelor dela casele frgne0i,
oper anonim i colectiv, mo0enit din trecut ?
Prin oper colectivd nu trebue sl intelegem
oper fAcut In comun". Toate elementele deco-
rative, pe care le intlnim In bisericele noastre,
acele ale caselor ste0i, ale cgror urme se mai
pstreazA prin muzee, nu au fost lucrate de toat
populatia intrunit a unui sat, ci de ctiva
cari colindau Ora. Nimeni Ins nu tie, in
fiecare caz particular, cine erau ace0i artiti, cfi
erau, de unde veniau i nici de unde au impru-
mutat modelele pe care le repetau, modele care
nu rspund unor conceptii individuale, sau unor
sentimente particulare, ci unor sentimente colective
unor credinti comune.

www.digibuc.ro
87

'Tot asa se petrece cu literatura i muzica: vocabu-


larul, forma literar, tema, ritmul, me!odia popular
skit frd individualitate proprie, dar circul din
sat In sat, din gur in gur, pentruc sant formate din
elemente constitutive generale, comune, colective.
Problema esential a folklorului, ca si ale ce-
lorlalte ramuri de sociologie, este s se determine
cu cat mai mult exactitate posibil, In fiecare caz
particular, raportul dintre individ si mass. Nu se
poate atribui massei intregi darul de inventie, si
chiar nici darul de transformare : ori de Cate ori
s'au analizat mai de aproape factorii cari intr In
joc, s'a constatat c inventia propriu zis este
faptul unui individ unic, a druia productiune este
apoi modificat de alti indivizi veniti In contact
cu cel Intaiu, sau cu productia sa, indivizi cari
formeazI deja o micA colectivitate, care actioneazA
asupra altor colectivitti din ce In ce mai nume-
roase si mai considerabile, pan ce ajung s con-
stitue ceeace se numeste ,,massa" popular. Dela
inventia tipografiei, si mai cu satn dela rspan-
direa ziarelor, acest caracter individual al desco-
peririlor sau al modificafilor foarte importante,
a devenit vizibil.
Inainte vreme inventatorul, cii foarte rari ex-
rmanea necunoscut. Nu tie nimeni cine
este inventatorul surubului, necunoscut popoarelor
antice, si care a fcut o intreag revolutie in in-
dustria modern.
Dac folklorul cerceteaza faptele vechi, istorice
sau arheologice, aceasta o face in mod necesar,

www.digibuc.ro
38

pentruca fiecare fapt actual are antecedente, pe


care trebue sa incercam a le intelege. Pe folklorist
il intereseaza faptul viu, direct. Dac se aduna in
muzee obiectele intrebuintate In diversele prti ale
trii, aceasta este un accesor al folklorului, partea
sa moarta. Pe noi ne intereseaza cum se intrebuin-
teaza aceste obiecte de fiintele,astzi in viata, da-
tinele executate sub ochii nostri si cercetarea
conditiunilor complexe mai cu sam psihice, a
acestur datine. $i, fiindca viata sociala se schimba
fail incetare, anchetele folkloristice nu vor inceta
nici ele.
Astfel folklorul se al'tureaza de ceeace se nu-
meste psihologie colectiv, care se exprim In viata
rural cu totul altfel decat In massele industriale
sau urbane. In sate el se exprima prin toate fe-
lurile de datine, adeseori foarte vechi, uneori poe-
tice, alteori grosiere, care, tocmai din cauza cI
sae practicate de un mare numar de persoane,
sant adevratele inele ale acestui lant traditional"
care constitue elementul constant al vietii natio-
nale considerat in intregul ei.
In urma acestor consideratiuni d-1. A. van
Gennep ajunge la urmatoarea caracterizare : Fol-
klorul nu este, cum si-ar putea inchipui cineva, o
simpla colectie de mici fapte disprute si mai
mult sau mai putin curioase sau amuzante: este
o stiinta sintetica si care se ocupa In special de
tarani si de viata rurala, si de ceeace a mai rmas
in centrele industriale si urbane".

www.digibuc.ro
iNTELESUL CLIVNTLILUI POPOR"
N FOLKLOR

Care poate s fie intelesul cuvntului popor",


In materie de folklor ?
In sens politic, prin popor" trebue s intelegem
totalitatea indivizilor, fr deosebire de origin
etnic si de religie, cari triesc intre hotarele a-
celeiasi tri, supusi autorittii statului respectiv.
Astfel inteles cuvntul, toti locuitorii trii rom-
nesti : romni de bastin, evrei, unguri, germani,
ruteni, turci, etc., constituesc poporul romnesc.
Altul trebue s fie intelesul cuvntului popor"
in materie de folklor, sau and voim s facem psi-
hologia unui popor.
Psihologia nu poate s Una' la explicarea meca-
nismului simtirei, a gindirei, sii fixeze legile bor.
Psihologul are de fcut operatia unui fotograf :
acesta fixeaz, pe plaza lui, cu ajutorul unor sub-
stante chimice, figura, statul unui individ ; psiho-
logul fixeazg, cu ajutorul cuvintelor, partea ascuns
in sufletul individului.
Ceeace gndeste cineva ar rmnea un mister,
pentru restul lumii, dac nu ar spune el singur.

www.digibuc.ro
40

Exist, in adevr, o strns legAturA intre psi-


hologia omului i intre unele manifestri ale vietii
lui, manifestAri externe, dar numai Intre unele.
Un om care, trecnd pe dinaintea unei biserici,
se opreste, se descopere, i face cruce, i mis-
cndu-si buzele, intelegi c opteste o rugiciune,
i manifesteazA exterior psihologia lui, In ceeace
priveste religia : acest om este crestin, crede in
Dumnezeu e religios, poate chiar e un bigot.
Pentru a-i cunoaste adncul gndului, a simtirilor
lui, el nu are nevoe sA vorbeascA.
Pe un fricos, pe un grandoman, pe un sgrcit
sau risipitor, Il poti cunoaste dup modul cum se
poartd. Un ptimas, pentru care singura tint a
vietii lui ar fi betia sau jocul de cArti, se demasa
el singur numai cnd Il vezi in fata paharului, sau
cu cArtile in mnA. Psihologia tuturor acestora o
determini, fr s auzi, din gura lui cuvntul-care
s o divulge.
Nu este acelasi lucru, Ins, cnd vrei s tii ce
gndeste un om despre chestiunile care nu au
nimic comun cu manifestri exterioare ale fiintii
lui. Cum ar putea s fixeze cineva, prin actiuni,
ceeace crede el despre creatiunea lumii, de pild,
sau despre existenta liberului arbitru ?
Numai prin cuvintele lui putem sA-i descoperim
psihologia.
Cele mai geniale cugetri ar rmnea o vesnicA
tain, dacA geniul din mintea cAruia isvorsc, nu
le-ar mrturisi semenilor sAi. Un asemenea om,
dacA s'ar osndi sA nu vorbeasa, ar ascunde cu

www.digibuc.ro
41.

el, in mormnt, o bogtie de comori pierdut pe


totdeauna.
Cuviintul este, deci, materialul utilizat de psi-
holog, cele mai adeseori, pentru studiile sale.
Cuvntul este suficient cnd ar fi vorba de psi-
hologia unui individ cu care poti s stai la sfat
sau ale drui spuse rAmn in domeniul public, se
transmit din gull in gull, dela generatie la ge-
neratie. Trei cuvinte spuse de Ludovic XIV, rmase
in Istorie, Ii descoper psihologia, conceptia lui
despre guvernarea unui popor : L'tat c'est moi".
Astfel, cuvntul scris poate descoperi psiholo-
gului tainele pe care le urmreste.
Cuvant scris este si acel sgpat pe o piatr, sau
pe o crAmid. Mii de ani a rmas necunoscut,
pentru noi, i ar fi limas pe vecie, 'psihologia ve-
chilor Egipteni, dacI un francez genial nu ar fi
descifrat ieroglifele. Champolion cel tank a adus
stintei, cu mintea lui iscusit, mai mult folos, de
at au adus omenirei, toti marii mnuitori de sabie,
cu rzboaele lor.
Psihologia Intregei antichitti o cunoastem din
cArtile care s'au pstrat, ca i acea a marilor cu-
gettori, a filosofilor din timpurile vechi si pn
astzi.
Ceeace gsim in crtile filosofilor, a gnditorilor
din toate timpurile, poate servi pentru a studia
psihologia autorului, a individului. Ar fi aceasta o
psihologie individual, care poate s" se deose-
beasca, in mod fundamental, de psihologia unui
alt scriitor, a unui alt individ. Unul poate sg sustie

www.digibuc.ro
42

o teorie diametral opusd celuilalt, sit aib con,.


ceptii diametral opuse, deci psihologii diametral
opuse.
Pdrerile unui scriitor, ale unui filosof, pot s fie
primite de un grup de indivizi ; scriitorul acesta
poate sa facd scoald. Avem atunci o psihologie
de grup.
Sint psihologii variate a diferitelor clase sociale.
Una este psihologia proprietarului a cdruia movie
a fost expropriatd, si alta psihologia tdranului Care
a devenit proprietar al pmntului expropriat. In-
tr'un fel este psihologia proprietarului unei fabrici,
care se tnguie de mdrimea salariilor pe care le
plteste, si de lucrul prost pe care-1 fac uvrierii,
altfel este psihologia uvrierilor, vesnic nemul-
tamiti, vesnic preocupati de gindul de a pune ei
mina pe stpnirea fabricei.
In aceiasi clas sociald sint psihologii deosebite
a persoanelor care o compun. Intr'o societate de
oameni pe cari-i numim intelectuali", cari locuesc
in acelas oras, se intilnesc pe aceiasi stradd, sau
in acelas club, privesc acelasi spectacol, cari, In
fine, duc aceiasi viatd, oameni cari s'ar pdrea cd
trebuie sit aibd aceleiasi conceptii, totusi oanienii
acestia au psihologii deosebite. Medicii, profesorii,
functionarii, avocatii, se deosebesc prin psihologia
lor, dui:id cum se deosebesc membrii fiecdrei bresle
de meseriasi croitori, ciubotari, zidari, etc., sau
diferite categorii de comercianti bdcani, crciu-
mari, etc., fiecare categorie avind o deosebit psi
hologie a breslei.

www.digibuc.ro
43

Toate aceste clase sociale ale unui oras, toate


la un loc, cu psihologiile lor asa de variate, for-
meazA totusi un tot, cu o psihologie special, care
se deosebeste de psihologia altor orase.
Ajungem astfel la psihologia unei colectivitti,
o psihologie comunA.
Asa, una este psihologia orasului Bucuresti, care
a absorbit viata economicA si cultural a intregei
OH si alta este psihologia orasului Iasi, care
forma intr'o vreme, centrul in jurul cruia gravita
viata Moldovei intregi, si care astzi Isi plnge
gloria de odinioarA, jertfit pentru cauza Unirei.
Psihologia unui individ, a unei clase sociale, a
unui ora, a unei regiuni, care pot sA fie denu-
mite psihologii individuale, partiale, se subdivid,
la rndul lor, dup rasa indivizilor cari o compun,
mai exact : dupA nationalitatea lor. Este, bine in-
teles, si foarte firesc lucru ca inteo asociatie de
cativa indivizi, legati prin aceleasi interese, prin
aceleasi ocupatii, de pildA In profesiunea corpului
de avocati dintr'un acelasi oras, intre membrii cA-
rora ar fi de pild, romni de bastin, evrei,
nemti, poloni, etc , altfel de psihologie sA aibA
fiecare individ reprezentant al fiecArei din aceste
nationalitti, desi, cand e vorba de profesiunea lor
in relatiune cu alti oameni, psihologia tuturor acelor
avocati este una si aceiasi.
Am putea sA zjungem, deci, la concluzia cA la
un popor sant attea psihologii 6.0 sant si indi-
vizii cari-I compun. Pentru aceasta, Ins, ar trebui
sA presupunem cA numrul chestiunelor care pot

www.digibuc.ro
44.

s preocupe mintea omeneasc, i felul sentimen-


telor care pot s-i miste sufletul, ar fi fr de
sfarsit. Aceasta, ins, nu se intmpl i dinpotriv
numrul chestiunelor si felul sentimentelor sant
limitate, si pot s fie ingrmdite in clasificatii,
care inlesnesc studierea lor, precum se obisnueste
$i este necesar in toate ramurile de stiint.
Dad individul, dac grupurile de indivizi, dad
clasele sociale au o psihologie special, trebue s
admitem c' $i un popor intreg trebue s aib o
psihologie a lui special, prin care s se deose-
beasca de alte popoare.
$i acuma intervine o dificultate.
Dacg la acelasi popor sant grupuri de indivizi,
clase sociale cu psihologii deosebite, care ptur
a unui aceluiasi popor este aceea al -crui suflet
poate s intereseze pe un ethnopsiholog, and vine
vorba s fac4 psihologia unei unitki care se nu-
meste popor ? $i viata cArei pture trebue s fie
cercetat de un folklorist, care vrea s studieze
folklorul unui popor?
Trebue pus intrebarea aceasta pentru motive
mai mult deck temeinice.
lat, de pild, voim s facem cercetri asupra
folklorului poporului roman
Cine, care indivizi constitue poporul romnesc ?
Romania se compune dintr'un conglomerat de
nationalitki. Santem romni de bastin, alkurea
cu acei cari, politiceste, se numesc romni, snt
romni in ceeace priveste egalitatea de drepturi
$i datorii, dar cari sufleteste apartin altor po-

www.digibuc.ro
46

poare, sant de alta nationalitate. In Moldova, in


Bucovina, in Basarabia, in Maramures, este o in-
treagA populatie de evrei ; in Ardeal avem masse
compacte de lin gun i sasi ; in Dobrogea sant
bulgari. Tati acestia sant cettiteni romani, dar
putem s-i considerm cA au un suflet romnesc ?
Putem s ne ocupin de ei and ar fi s facem
folklorul poporului romnesc ?
Un rspuns necontestat iese din intrebarile a-
cestea : ptura oraselor, din punct de vedere fol-
kloric, nu poate s fie considerat ca popor ro-
mnesc, si nu intereseazA pe folklorist, cleat numai
daa cerceteazA folklorul orsenesc.
Cnd Eminescu si-a infiripat, in cuvinteie Doinei
sale, jalea care-i sfasia sufletul, s'a gandit la pa-
tura oraselor si a plans :
Dela Nistru pAn'la Tisa
Tot RomAnul plAnsu-mi-s'a
CA nu mai poate strAbate
De-atAta strAinItate.

Populatia oraselor noastre nu poate s reven-


dice un suflet romnesc. Nu-1 are. Nu poate s-1
aib. N'are cum sd-I aib.
Strini de origing, veniti in fail de peste gra-
niti, de cateva decenii unii, altil poate de un
veac, prsind un neam din care s'au- nscut, de-
zertnd chiar dela o religie careia au apartinut
generatiile lor anterioare, un mare numr dintre
locuitorii oraselor noastre sant dintre acestia. De
sigur, din punct de vedere politic, ei sant Romani,
vorbesc romineste unii, altii nici nu mai stiu

www.digibuc.ro
46

limba lr de origina; s'au identificat cu interesele


noastre, au aceleasi aspiratiuni ca i noi, In ceeace
priveste chestiunile materiale, dar nu au un suflet
romnesc. Sufletul ancestral al unui individ nu se
schimba ca o haina.
In limba noastr acesti oameni se numesc vene-
tici, un cuvnt care nu este de ocara, ci e opusul
cuvntului pamntean, adica un individ care este
produsul pamntului acestuia, din roadele caruia
s'au hrnit strmosii lui, cari au trait sub cerul
nostru, bait* de vntul si de ploaia noastra, si
ale caror oseminte zac in pamntul nostru.
Adugand la acesti venetici multimea strainilor
de alta religie, care populeaza orasele noastre, in-
felegem cine compune marea lor majoritate.
Mai adaugnd i restul de dezertori ai satelor,
cari, desmosteniti de sufletul stramosesc, dau na-
yard si se identifica 'Ana Inteatita cu obiceiurile
paturei straine, Incat nu-i mai poti deosebi, si
atunci putem zice, fr fried de pacat, c sufletul
romnesc nu-1 putern gsi intre orasani.
Astfel, fireste, sub nume de popor, din punctul
de vedere folkloristic, nu putem sa Infelegem de
cat populafia satelor noastre, i asupra acestei po-
pulatii trebue, sa-si indrepte, folkloristul, cerceta-
rile sale.

www.digibuc.ro
METODA IN FOLKLOR

In adunarea materialului de folklor, ca si in stu-


diarea lui, se impune sA se intrebuinteze o metod,
care sA corespunclA cerintelor moderne ale tuturor
stiintelor.
Cine intentioneazA, de pild, sA adune material
de folklor inteo localitate, trebue sa aibA oarecare
pregAtire, trebue sA stie ce vrea. IL intereseazA, de
pild, datinele dela nuntA, un subiect limitat, sau
vrea sA facil cercetari asupra intregei activitati
sufletesti a unui sat, nu ar putea s obtie cu suc-
ces informatiile necesare, (Ina nu ar cunoaste, cat
se poate mai amAnuntit, ceeace se petrece, in
aceastA privint, si ri alte localitAti, nu numai din
aceiasi regiune, ci din tara intreaa i chiar din
trile vecine.
Un cercettor, de obiceiu, observA ceeace se
practicA astzi, si inregistreaa Aceasta, ns, nu-i
suficient ; nu trebue sA consemneze numai faptele
sau rAspunsurile afirmative la intrebArile lui, ci si
pe acele negative. Pot sA fie elemente folklorice'
traditii, datine, manifestri de art5 necunoscute
astAzi in cutare sat, dar frecvente prin alte loca-
; aceasta nu exclude posibilitatea ca astfel de

www.digibuc.ro
48

elemente sA fi existat, mai inainte vreme, in acel


sat, si atunci una din grijile folkloristului este sa
cerceteze cAror imprejurAri se datoreste faptul cA
aceste elemente au dispArut.
CercetAri de natura aceasta nu InsemneazA c
voim sA facem istoria unui element folkloric, a
voim sA facem folklor istoric ; cercetArile acestea
sint elementele metodei de -observatie a tuturor
stiinfelor, metodA care trebue urmatA si in folklor.
Adunarea materialului de folklor nu se poate
face din cabinet, precum se pot face studiile cu
ajutorul acestui material. S'a intrebuinfat sistemul
chestionarelor. Hasdeu a impAnat fara, trimetand
preofilor si inatAtorilor sAtesti, un amAnuntit che-
stionar intitulat : Obiceiurile juridice ale popo-
rului roman", tipArit in 1878 de Ministerul Cul-
telor i Instructiunei publice ; un chestionar a rAs-
pindit i N. Densusianu ; rAspunsuri s'au cApAtat,
dar fr sA se fi putut verifica exactitatea sau sin-
ceritatea lor. Dintr'un sentiment de patriotism rAu
infeles, de oamenii cu un rudiment de culturA,
destul de primejdios si vAtAmAtor, se vor fi stre-
curat, In rAspunsurile acestea, multe afirmafii care
nu corespund realitAf ii, dar care dupA socotinta
autorilor lor pot sA ni afirme origina noastrA
de strAnepoti ai lui Traian, sau sA ne urce mai
sus pe scara civilizafiei.
In materie de folklor s'a intocmit un Chestionar
In Franta, publicat In Revue des traditions popu-
laires, de Paul Sbillot, precum si chestionare de
diferite alte societAfi savante.

www.digibuc.ro
49

La noi, primul chestionar de folklor este acel


publicat In revista SezAtoarea" (Anul I, 1892), de
Ai tur Gorovei, dup chestionarul lui Sail lot. Ace-
lai cu oarecare desvoltri, a fost apoi
tipArit de Ministerul Instructiunei i trimes tuturor
coalelor din tar, cu invitare de a trimete rspunsu-
rile d-lui Gorovei, care era insrcinat s le clasifice,
dar nu s'a primit nici un rspuns. Profesorul uni-
versitar Gr. Tocilescu a reprodus chestionarul din
$entoarea, pe care tot Ministerul Instructiunei 1-a
trimes tuturor coalelor rurale din tar, In 1899.
Directia educatiei poporului" din Ministerul
Instructiunei a editat, in 1930, un Chestionar fol-
kloristic, intocmit de d-nii Gh. Murgoci i Dr. V.
Voiculescu.
In atingere cu chestiunile relative la folklor snt
chestionarele Muzeului Limbei Romne din Cluj,
intocmite de d-1 profesor Sextil PuFariu.
Chestionarele nu4i ating, pe deplin scopul. Nu
ori i cine poate s albA iscusinta care se cere
pentru a ti s adune un material tiintific, cnd
e vorba s fie cules din gura de cameni si din
observatii directe. Pentru a face o colectie de mi-
nerale, de pild, nu ai nevoe de interventia unei
alte persoane, dect doar---pentru a afla cum .se
numqte In localitate obiectul ce ai cules. In ma-
terie de folklor se cerceteaz individul, se risco-
lqte mintea lui, i aceasta nu se poate face nici
de oricine i nici oricAnd.
Folkloristul care adunA material, trebue sA tr-
iascl mAcar vremelnic, intre indivizii pe cari-i cer-
4

www.digibuc.ro
60

ceteaza, i sa gseasca timpul potrivit i metoda


nimerit pentru fiecare caz in specie.
0 regula generali, pentru metoda de urmat, ar
fi inutila.
Regretatul savant Dt. Gustav Weigand, fostul
director al Seminarului de limba romn de pe
langa Universitatea din Leipzig, autorul Atlasului
limbistic al limb ei romne, a intrebuintat, pentru
adunarea materialului, o metoda putin obisnuit.
Timp de cinci ani i-a petrecut lunile de va-
cant colindnd rile romne, cu trasura, diri sat
in sat, dealungul vilor. Ardealul, Romania veche,
Bucovina, Basarabia, Dobrogea, au fost cercetate
de el, stand de vorb cu mii de oameni si notnd
rezultatele. Pe el 11 interesa chipul cum se rostesc
cuvintele in diferite localitti. Pentru aceasta i
alcatuise o list de cuvinte caracteristice in care
interveniau toate variatiile de rostire a literilor al-
fabetulul, i cnd, intainea un taran pe drum, sau
cnd ajungea inteun sat, intra in voib cu oamenii.
Vorbea lucruri banale, ca orisicare excursionist
care rtacete prin sate, pentru a-si pierde vre-
mea, i nimeni nu banuia scopul urmarit de el.
Weigand avea grija s puie astfel de intrebari, ca
in rspunsurile date, sateanul s rosteasc cu-
vintele tipice din formularul lui Weigand.
In ceeace privqte metoda de Intrebuintat pentru
adunarea materialului de folklor, repetam c nu-i
prudent s se prescrie o regula. general. Fiecare
cercettor trebue sa se conformeze imprejurrilor,
sa intrebuinteze mijlocul dictat de imprejurri.

www.digibuc.ro
CLASIFICARE
Un material de folklor, oricat ar fi de numeros
de interesant, i pierde mult din valoare, dad
este adunat la intamplare, far niciun sistem,
fr sa fie randuit in cadrul unei clasificatii bine
stabilita.
Paul Sail lot oranduete materialul publicat In
cele patru volume ale sale, intitulate : Le Folk-
Lose de France 1) considerand faptele din punct
de vedere exterior, in modul urmator :
Primal volum trateaza" despre Cerul i pmlintul,
imprfind materialul in Cdrti i cartile in Capitole.
Cartea I : Cerul cuprinde capitolele : Astrele,
Meteorele, subdivizate i acestea in paragrafe :
origina, influente i putere, prevestiri, cult, ordalii
i conjuratii, nourii si aparitiile in aer.
Cartea II : Noaptea si spiritele aerului, cu-
prinde capitolele : Noaptea, V dndtoare aeriand si
sgomote in aer, subdivizate in cateva paragrafe,
precum sant toate celelalte capitole din intreaga
lucrare.
1. Librairie Orientale et Amricaine, E. Guilmoto,
teur. Paris. 1904-1907.

www.digibuc.ro
62

Cartea III cuprinde Pdmantul, in care trateazd


capitolele : Plitneintul, Muntii, Piidurile, Stncile
,si pietrele, Urme (empreintes) miraculoase.
Cartea IV; Lumea subpdmiinteand are capitole:
Dedesubtul pdmntului, Pesterile, In care este
vorba si despre zne, despre pitici, uriesi, balauri,
comori, etc.
Volumul 11, din lucrarea lui Sbillot, Marea si
Apele dulci, cuprinde cloud cArti; Marea, cu ca-
pitole: Suprafafa si fundul mdrii, Cotropirile
mdrii, Insulele si stlincile, Pe,sterile marine, iar
Cartea II: Apele dulci, are capitole : Isvoarele,
Puterea isvoarelor, Fiintlinile, Rdurile, Apele a-
dormite.
In volumul III : Fauna si Flora, capitolele tra-
teazd despre : Mamiferele selbatice, Mamiferele
domestice, Paseri selbatece, Paseri domestice, Rep-
tilele, Insectele, Pestii, iar cartea despre Flora
are aceste capitole : Arborii, Plantele, bineinteles
cu numeroase paragrafe, cu privire la toate cre-
dintele si tradifiile in legAturd cu aceste lucruri.
Materialul tratat in volumul IV : Poporul ,si Isto-
ria, se referd mai mult la folklorul franfuzesc.
Este vorba, In acest volum, despre Preistorie, ca
menhiri, dolmeni, tumuli, etc. ; in Cartea intitu-
latd: Monumentele, se mentioneazd riturile con-
structiei, bisericile, clopotnifile, vedeniile, etc. ; vin
apoi Castelurile i orasele. Partea intitulat: Po-
porul si lstoria, are capitole in care se vorbeste
despre clerici, noblet si burghezie, despre rdz-
boaie si Istoria Frattlei in tradifia populard.

www.digibuc.ro
Sbi llot a studiat numai folklorul francez, aa
c in lucrarea lui nu se gsete nimic relativ la
folklorul altor popoare, care nu are analogii cu
folklorul poporului francez ; astfel se explic pen-
truce chestiuni bine cunoscute din folklorul nostru,
de pild, nu sant indicate in aceast clasificare,
intrucat nu au asemndri in Franta.
Sistemul lui Sbillot are i un mare neajuns,
intrucAt acela0 material este imprA0iat pe paginele
numeroase ale celor patru volume. Astfel, credin-
tile despre diavol, de pild, sau basmele i legen-
dele referitoare la diferitele chestiuni snt rsp_n-
dite in toate capitolele. Afar de aceasta, multe
momente din vieata poporului nostru, bunoar,
rmn neatinse de Sbillot, momente care, la noi,
au o intins desvoltare. Datinele la natere, la
nuntA, la moarte, nu snt pomenite, dup cum este
trecut cu vederea tot ceeace privqte arta popo-
rului, care nu poate sA fie considerata ca nefcnd
parte din folklor.
Cu o conceptie mai larg este conceput Ma-
nualul Societtii engleze de folklor, pe care chiar
unii folklori0i il invinuesc cA a dat folklorului o
w de mare intindere, Mat ar ingloba o intreagA
parte a etnografiei, care se ocup, in special cu
populatiile semi-civilizate estraeuropene.
Planul acestui Manual, in linii generale, dupA
editia din 1914, este :
Cartea I : Credinte ci observante; pmntul
cerul ; lumea vegetal ; lumea animal ; fiintele
omene0i ; obiectele fAcute de om ; sufletul i viata

www.digibuc.ro
51

cealalt ; fiintele supraumane ; preziceri


; magie ; boala si medicina popular.
Cartea II : Datinele: institutiunile politice si so-
dale ; riturile veii individuale ; ocupatiile si in-
dustriile ; serbdtorile calendaristice i altele ; jocu-.
rile, sporturile i amuzamentele.
Cartea III : Povestiri, Cantece i Ziceitori : istorii
(a) povestite ca adevarate ; b) povestite ca amu-
zament); cntece si balade ; proverbe i cimilituri;
formulete i dictoane..
Cartea IV : Apendice: terminologie ; chestionar ;
tipuri de basme indo-europene i bibliografie com-
parativg.
Manualul acesta este un fel de teorie general
asupra bazei unui oarecare numar de fapte
alese ca tip ice, pe care autorul le interpre-.
teaza prin mijlocul metodei comparative etnogra-
fice".
Societatea de Folklor Wallon a tipArit, In 1890,
un Chestionar de folklor, i materialul adunat a
fost concentrat de Eugne Monseur, profesor la
Universitatea din Bruxelles, In volumul Le Folklore
wallon (Bruxelles, Charles Rozez, libraire-diteur),
intrebuintnd clasificatia urnfaloare Fiinti supra-
naturale ; Animale : Plante ; Medicin5 popular ;
Agricultura ; Obiceiuri si datini ; Povesti si fabule ;
Astronomie si meteorologie populare ; Cntece ;
Vrajitorie ; Magie ; Divingie ; Jocuri de copii
alte jocuri ; Blason ; Obiceiuri diverse ; Calendarul-
Pentru Bibliografla folkloricd anuaM, pe care o
tipreste la Ble (Elvetia), din 1927, d-lHoffmann-

www.digibuc.ro
55

Krayer a adoptat un alt cadru, cu urmtoarele di-


viziuni principale :
I. Generalitti (bibliografie, metod, etc.); II.
Satul ; 1H. Constructiunile (casele, hambarele, bi-
sericile) ; IV. Obiectele ; V. Semnele (mrcile de
proprietate, etc.) ; VI. Technicile si Arta popular
(textile, sculptur, olrie, lemn, metale, etc.) ; VII.
Psihologia poporului ; VIII. Costumul i elementele
sale (juvaeruri, etc.) ; IX. Hrana si buturile ; X. Da-
tinele (riturile vietii individuale, asociatiile, confre-
riile, srbtorile calendaristice, jocuri
etc.) ; XI. Drept popular ; XII. Credinfi (religii si
mituri, cultul sfintilor, vrjitorie, strigoi, preziceri,
amulete, etc.) ; XIII. Medicind populard ; XIV. Ge-
neralitti asupra poesiei populare (teorii, etc.) ;
XV. Poesie popular (cntece, dictoane.
muzic, danturi, etc.); XVI. Basme ; XVII. Teatru
popular (mistere, pastorale) : XVIII. Calendare, Al-
manacuri, etc. ; XIX. Limbaj popular (dialectologie,
enigme, proverbe, limbi speciale i argot-uri ; XX.
Nume (de localitti, de popoare, de familii, pre.
nume de divinitti, de animale, de plante,
de corpuri ceresti, etc)
Care dintre aceste diverse clasificatii ar trebui
s fie adoptat ?
Rspunsul nu atrn dela bunul plac al cercet-
torului, ci dela imprejurrile in care cercettaz.
Dac in localitatea unde studiaz, el descopere
niste acte folklorice necatalogate in niciuna din
clasiftatiile de mai sus, este bineintels c.5 nu le

www.digibuc.ro
va ls la oparte, pentru acest motiv, ci le va in-
cadra unde va crede mai nimerit.
La noi, prima incercare de clasificare a intre-
gului folklor, s'a fcut de revista 5ezdtoarea, In
1892, cu Chestionarul intocmit dupg acel al lui
Sbillot.
Mai trziu, in 1930, Directia Educat'rei Popo-
rului, din Ministerul Instructiei, a publicat i ras-
pandit un Chestionar folkloristic, intocmit de d-nii
Oh. D. Mugur sl Dr. V. Voiculescu, avnd mate-
rialul de cercetat astfel imprtit :
I. Lumea fizicA.-1. Astronomic ; 2. Cosmograf le ;
3. Meteorologie ; 4. CalendaristicA si Cronologie :
5. Zoologie ; 6. Botanic ; 7 Geologie ; 8. Geo-
grafle fizia ; 9. Fizic ; 10. Chimie ; 11. Mecanic.
H. Lurnea Inchipuirei.- 12. Angeologie, Demo-
nologie ; -13. Duhuri, genii, artri ; 14. Magie ;
15. Creciinte, superstitii, eresuri ; 16. Astrologie ;
17. Cosmologie; 18. Mitologie.
III. Omul fizic, intelectual, sufletesc si social.-
19. Anatomie ; 20. Fiziologie ; 21. Boale si vinde-
care ; 22. igiena popular ; 23. Freneologie i fisio-
nomie ; 24. Vrstele ; 25. Traiul zilnic ; 26. Antro-
pologie ; 27. Inteligenta ; 28. Intelepciunea popu-
lar ; 29. Filologie, fonetica; 30. Arheologie po-
pulara ; 31. Aritmetic ; 32. Scrisul, cetitul ; 33.
Institutii vechi juridice ; 34. Creatie popular% ; 35.
Religie ; 36. Mora% caracter ; 37. Sentimente, pa-
siuni ; 38. Petreceri, jocuri ; 39. Drumuri, cAlturii ;
40. Srbtori, datine ; 41. Prevestiri si semne ; 42.
Familia ; 43. Sociologie ; 44. Mestesuguri si industrie.

www.digibuc.ro
57

Dupa cadrul chestionarului lui Sail lot, adoptat


de revista Segtoarea", s'a alatuit un indice ge-
neral al materialului publicat in aceast revist,
care poate sa fie consultat anume : Indice analitic
i alfabetic al celor 25 volume din revista de fol-
klor 5ezdtoarea" (1892-1929). Folticeni, 1931.
Lucrarea aceasta referindu-se numai la materialul
publicat in $eatoarea", nu cuprinde unele capi-
tole din totalitatea folklorului, despre care se tra-
teaz in alte lucrri, unele speciale asupra unor
anumite capitole, altele cu oaracter de generalizare.

www.digibuc.ro
BASMEL I LEGENDELE

Din toate sectiunile folklorului, Basmele au fost


mai de mult vreme, si mai cu atentie cercetate,
si asupra lor s'au fcut incercri de sinteza. Co-
lectiile de basme, in toate literaturile, sant foarte
numeroase, i multe dintre ele sant un patrimoniu
comun al unui mare numgr de popoare ; acelasi
basm II gsim la popoare indeprtate si in spatiu
prin origina lor etnicg.
Pentru explicarea basmelor, savantii se impart
in mai multe scoli.
Dup scoala mitologia reprezentata de Max
Miller, Gaston Paris, Angelo de Gubernatis, etc.,
In basme se resfrang reminiscente de mituri vechi,
mituri ale soarelui sau ale aurorei, a nourilor, a ploii.
$coala antropologia (Lang, Gaidoz, etc.), sus-
tine ca basme identice exist la selbateci, i cA
nu s'a constatat inc un caz precis in care un mit
s fi ajuns In randul unui basm.
Scoala literar (Benfey, Cosquin, etc.), caut
origina basmelor populare In India.
Dupg scoala ritualist, reprezentat de mai multi
savanti inglezi, basmele sant vechi rituale astzi
cazute In desuetudine,

www.digibuc.ro
. 69

Basmele noastre sant studiate, cu multA compe-


te*, de d-1 Lazar $Aineanu, in lucrarea sa Bas-
mele romane, In comparatie cu legendele antice
in legaturA cu basmele popoarelor invecinate
ale tuturor popoarelor romanice. OperA premiatA
$i tiprita de Academia Romana. Bucuresti, 1895".
(1114 pagini).
lii acest clasic studiu comparativ, d-1 $aineanu
clasificA basmele noastre in douA sectii : Pove,9ti
mitico-fantastice i povesti psilzologice, i fiecare
sectie e imprtita in cicluri, iar:fie6re ciclu e divizat
in tipuri, fiecare tip cuprinzand mai multe
Astfel, in sectia I, primul ciclu al Peireisirilor sau
Om-animal, al carui element caracteristic e pArA-
sirea (mai totdeauna provizorie) a fiintei iubite, in
urma unei greseli, cuprinde trei tipuri fundamen-
tale, $i anume : tipul Beirbat-animal sau Amor si
Psyche, cu douA peripetii : a) femeia greseste
bArbatul (sub inveli, animal) o parseste ; b) ea MA-
ceste mult timp spre a-1 cAuta i, regAsindu-1, se
impaca; al doilea tip : femeie-animal sau Melusina,
are douA peripefii: BArbatul gre$e$te $i femeia
(zana) 11 paraseste; el porneste s'o caute, si mai
totdeauna o regase$te ; al treilea tip : ferneie-le-
bddd sau Neraida, are trei peripetii : fAtfrumos,
rapind hainele zanei la saldat, ea cade in puterea
lui; zana recapatandu-$i hainele, 11 prseste ; fAt
frumos se duce in cautarea ei $i o regasete.
Urmeaza ciclurile $i tipurile care sant:
Ciclul Femeie-plantd, cu tipurile Daphme
Cele trei naramze;

www.digibuc.ro
60

Ciclul Interzicerilor cu tipurile : Locurile oprite,


Camera opritd;
Ciclul Juruintelor cu dott tipuri lephta i Zd-
nele promise ;
Ciclul Metamortoselor cu tipurile : lason $i
Copiii de aur;
Ciclul Descinderilor internale cu trei tipuri :
Teseu, Hesperidele i Deceurile ;
Ciclul Ascensiunilor aeriene cu dou tipuri : Ar-
borele ceresc $i animale-cumnati;
Ciclul Expunerilor cu tipurile Andromeda,Danae;
Ciclul Isprdvilor eroice cu 2 tipuri : Ap vie ci
apd moartd i tipul Ileana-Cosinzeana;
Ciclul Fecioalei rdsboinice,
Ciclul Celor trei trati cu 2 tipuri Fratii per-
Tovard,sii ndzdrdvani;
Ciclul Celor doi trati cu tipurile : Dioscurii
Cei doi trati de cruce ;
Ciclul Animalelor recunosciitoare ;
Ciclul Femeii perfide cu tipurile : Scylla 5i Dalila;
Ciclul Incestului cu tipul Peau-crline i tipul
Fetei cu mdnile ;
Ciclul Mamei vitrege cu 4 tipuri Nolte, Ce-
nugreasa, Phryxos i Rodia;
Ciclul Petiritor cu 2 tipuri : Edip $i Enomaos;
Ciclul Fatalittii cu 2 tipuri : Moira $i Nemesis ;
Ciclul Uria0or i Piticilor;
Ciclul Omului viteaz cu tipurile : Orion $i Her-
cule-Pdcald.
Poveti religioase i Poveli glumete, formeazA
sectiile III 0 IV din lucrarea d-lui $Aineanu.
* *
www.digibuc.ro
61

0 list a elementelor folklorice din basmele pu-


blicate in cele 25 volume din revista SezAtoarea"
este alctuit in Indicele" acestor volume, for-
mnd vol. XXVI al acestei reviste ; iar o list a
acestor elemente, din toate b asmele romnesti, cu-
prinse In diferite colectiuni, este acea din impor-
tanta lucrare a defunctului Adolf Schullerus, inti-
tulat : Verzeichnis der rumnischen Mrchen und
Mrchenvarianten" (Helsinki, 1828), lucrare fcut
dupl sistemul basmelor-tip Antti Aarnes, o clasi-
ficatie pentru a servi la studiul basmelor tuturor
popparelor.
In privinta modului cum se culeg basmele, se
pot face unele observatii.
Materialul nostru de povesti este destul de bogat.
In afara de colectiunile din volume, snt o sume-
denie publicate prin reviste, i chiar prin foi zil-
nice, pe care cu mult greu ar putea cineva s le
aibl la indemn.
Unele dintre povestile noastre, in modul cum
snt ele publicate, nu pot s ne inspire mult In-
credere, in ceeace priveste autenticitatea izvorului
lor pur popular. Astfel, Ispirescu ni-a dat, ca un
basm adevrat romnesc, pe Gheorghe cel viteaz,
in care se vorbeste de pdurea neagrA", de
sabia rmas dela Novaci" si numit Balmut
ajuttorul meu". Dar Ispirescu a fost inselat, in
buna lui credint, de povestitorul Mihalache Con-
stantinescu, din mahalaua Delea veche din Bucu-
resti, care cetise o brosur tiprit pe atunci, o
traducere din A. Dumas, intitulat Aventurile lui

www.digibuc.ro
62

Liderik, in care este vorba tocmai de padurea


neagra, de balmung, adied de buzdugan i acest
Constantinescu a fcut o combinatie bizard intre
unele elemente, care se gsesc i in basmele noa-
stre, i intre reminiscentile lui din Aventurile lui
Liderik", dndu-ni, prin pana lui Ispirescu, un pre-
tins basm romnesc 1), care nu poate s fie luat
in swill in studiile de folklor.
Fr indoial, ins, c dintre toate comorile
populare, cele mai greu de cules, din punct de
vedere folkloristic, snt pove0ile.
Un descntec, o cimilitur, se pot culege in-
tocmai cum ti se spun, fr a li schimba forma
lor lapidar. Unui descntec i se poate aduga
ori suprima un vers, i se poate schimonosi un
cuvnt, dar culegAtorul nu simte necesitatea, nu-i
ademenit ca in descntecul pe care-I culege
red, chiar cu mici modificri, s introdua o pr-
ticic din propriul lui eu, ceeace se poate face cu
inlesnire In cntece, i cu prisosint in pove0i.
Alecsandri apare el, in poeziile populare ce a
publicat.
Poezia populara a lui Alecsandri nu este copia
in gips a unei statui de marmur, care poate
redea o slab senzatie a originalului, ci este massa
inform i fr valoare, devenit obiect de art
sub dalta artistului.
Alecsandri a fcut multe modificAri in poeziile
lui populare. In fiecare bucat a suprimat ceeace
1. Artur Gorovei : 0 chestie de folklor, in SezAtoarea,
vol. X, p. 11-18.

www.digibuc.ro
63

credea el de prisos, a adAugat ceeace credea el


d lipsqte, a modificat kceeace jignea simtul lui
estetic, land ca model versuri tot din poezia po-
pulad; nu tiu ins dad se gsqte vreun 'vers
in care s se oglindeasc simfirea i cugetarea
personal a lui Alecsandri insui.
In poeziile populare culese de el, Alecsandri
apare ca artist, i atta tot.
Acela5 lucru nu se petrece cu basmele.
Un basm poate s intereseze pe folklorist din
dous puncte de vedere.
Fondul basmului ni arat elementele care-I com-
pun, i acestea fac obiectul studiilor de folklor.
Prin urmare, conditia eseutiala pentrii a putea
servi ca material de studiu, este ca basmul s fie
sincer. Cine culege basme dela un mahalagiu din
De lea veche, care citete Aventurile lui Liderik",
poate s fie. aproape sigur de nesinceritatea lor.
Si foarte multe din basmele publicate pAn acum
sufr de acest neajuns: influenta Oiutorilor de
carte.
Ne mai poate interesa un basm prin forma in
care ni-I redd povestitorul, sau mai exact
prin ceeace pune el, din sufletul lui. in basm.
In fondul unui basm, adid in elementele lui,
se oglindete un trecut intreg, se arat inrudirea
lui cu altele ale altor pop oare ; din studiul ele-
mentelor determinm filiatiunea basmului.
- In forma unui basm vorbeVe prezentul. Pove-
stitorul face diferite reflexii personale, pe care i
le sugereaf elementele basmului; introduce in el

www.digibuc.ro
64

mici amgnunte, acomodndu-1 cu mediul cu


timpul si cu locul toate acestea variaz dela
individ la individ.
Aceasta este, fgrA indoialg o parte importantg
intr'un basm, care ar trebui sg atragg serioasa
atentie a folkloristului, pentrucg aceasta este partea
ronzdneascli a basmului, si din ea aflArn ceeace
gAndeste si simte poporul astdzi.
Mai toate basmele noastre, publicate png acum
pgcgtuesc privite din aceastg lature.
Culeggtorul, nu stenografiazg ceeace aude, dela
povestitorul anume ales dintre acei cari nu au pu-
tut sg fie influentati prin cetirea diferitelor cArti
de povesti. Culeggtorul acesta ascultg o poveste,
ii memoreazA sau isi noteazg elementele, si dacg
are bunul simt sg le lase asa cum le-a auzit, le
combing cu mai multg sau mai putinA rdestrie,
dupg cum are sau nu talent, se substitue in locul
povestitorului, prin reflexiile lui proprii, asa Inc At
cetind un asemenea basm, aflgm ce simte si ce
cugetA culegitorul, si nu povestitorul basmului.
Cine ar putea sA conteste inalta valoare literar
a povestilor lui Creangg ? $i cu toate acestea
Creangg nu a fgcut operg de folklorist.
In multe dintre basmele noastre publicate, ele-
mentele folklorice se pierd inteun noian de vorbgrie,
care poate sA fie add la Creangg, flecdrie la cei
mai multi, dar la prea putini e material de folklor
care sg poatg servi la studiul stiintific al fol-
klorului.

www.digibuc.ro
CANTECELE
Mai u$or de cules, din tot materialul de folklor,
sant cntecele. De aceea $i numArul lor este mare,
rAspAndite in multe colectii. Mu lte, foarte multe
dintre cntecele publicate, snt variante, care se
deosebesc prea putin intre ele. Adeseori diferenta
const intr'un cuvnt In locul altuia, intr'un vers
suprimat in unele, sau adAugat in altele. Academia
Romn avusese intentia s f achl un Corpus al
cantecelor, intentie care nu s'a realizat. S'ar fi
ajuns la o clasificare a cntecelor, dup teme,
precum s'a fAcut pentru basme, ceeace ar fi fost
un mare ajutor pentru cercetAri.
Cntecele joac un rol important in viata tu-
turor popoarelor, incepand cu cele selbatece. Dela
na$tere pang la moarte, cntecul face parte inte-
grantA din viata individului.
Cntecele de leagn sant intrebuintate $i la tri-
burile primitive, la selbateci. Jocurile copiilor snt
regulate de multe ori prin cntece i danturi. La
nunt se cant& In ceasuri de veselie si de tristet
se caned, diferite munci snt insotite de cntece,
$i la sfapitul vietii mortul este bocit, prin cantece.
5

www.digibuc.ro
66

Sant cantece speciale unei anumite populatii,


sau unei bresle anumite, cntece cunoscute in lo-
calitti determinate ; dar sant i cantece care apartin
unui popor intreg, cunoscute dela un cap la celalt
al unei tri. Lucrul acesta se intampl adeseori
la noi. Sant ins i teme ale unor cntece rspan-
dite in afar de hotarele unei aceleiai tri. Se
citeaz, astfel cntece cunoscute in toate provin-
cfile Frantei, sub aspecte uneori diverse, dar avnd
la bazA aceiai tem, i cntece identice in nordul
Italiei, in Catalonia i chiar in Portugalia.
La noi, acela lucru. Miori(a noastr o au i
alte popoare, i multe din legendele noastre sant
rAspandite peste toat lumea. Ar fi de ajuns s
citm Legenda arborilor imbrtipti" ; multe
cimilituri de ale noastre sant identice la o sume-
denie de popoare 2) iar mare parte din descante-
cele noastre par s fie traduceri aidoma a unor
descntece strine 3).
Sub numele de catec noi intelegem o poezie,
ni0e versuri care se reciteaz, fr s fie cntate ;
dar, in acelai timp catec este i o poezie care
se intoneaz pe o melodie. In Ardeal, ins, versu-
rile cntate se irumesc cntece, hore, iar versurile
recitate se numesc desantece
Pentru cele ce se expun in acest paragraf, cn-
tec insemneaz poezia recitat cum i acea cntat.
1. Artur Gorovei : Legenda arborilor iimbrtisati, e$ezA-
toara, XIII, 136.
2. Id., Cimiliturile Romnilor, 1898. Ed. Acad. Rom.
3. Id., Descntecele Romnilor, 1931. Ed. Acad. Rom.

www.digibuc.ro
67

0 clasificatie definitiv a cntecelor noastre ina


nu s'a -Malt.
B. P. Hjdu, in prefata scris la 1867, pentru
volumul : Basme, orafii, pclituri, $i ghicitori"1),
adunate de I. C. Fundescu, clasifid literatura noa-
str popular in trei genuri : poetic, aforistic si
narativ. .

Genul af oristic ar cuprinde : proverbe, idiotisme,


ghicitori si framntdri de limbd.
In genul narativ ar intra : traditiunea, anecdota,
basmul.
Cntecele, in genere tot ce este versificat, ald-
tuesc genul poetic, care cuprinde urmtoarele sub-
clasificafii : ctintec Nitrdnesc, doin, colindd, hor,
vicleem, descantec si oratie.
Intre doind si /lord, HajdAu face deosebire :
Doina sau elegia, espresiunea amorului si a sufe-
rinfii", iar Hora sau ditirambul, cntec de joc
$i veselie".
In 1885 apare o mare colecfie de Poesii popu-
lare romne", culegerea lui G. Dem. Teodorescu.
In Precuvntare" autorul susfine a poeziile
noastre populare dau loc numai la dou sisteme
de clasificare : dupd anotimp ,si dup vtirsta celor
ce le cantil, si d precderea noimei a doua, clasi-
ficarea lor dupa etatea persoanelor care execut
datina, care rostesc sau cnt versurile, finnd sam,
in in$iruire, si de succesiunea lor cronologia In

1 Volumul s'a tiprit la 1867 Inteo primA editie, de


autor Insu,i, si alte doul editii au aprut In editura Socec.

www.digibuc.ro
68

acest chip clasificatia lui G. Dem. Teodorescu,


este aceasta
L Apartin junetii $i adolescentii cele
urrntoare $i anume :
1. Mo$ Ajunul (In noaptea de 23 decembrie);
2. Colindele (In noaptea de 23, 24 $i 31 de-
cembrie) ;
3. Steaua $i Vicleimul (dela 25 decembrie la 8
ianuarie) ;
4. Vasilca (in ziva $i noaptea de 31 dec, i 1

ianuarie);
5. Plugu$orul (in noaptea de 31 dec. i la 1

ianuarie);
O. Sorcova (numai In dimineata zilei de 1
ianuarie):
7. Oratiile de nunt (dela 8 ianuarie inclusiv
inainte) ;
8. Rugdciunile (totdeauna), Cntecele $1 jocurile
de copii (primgvara);
9. Lzgrelul (in smbta lui Lazr sau a Flo-
riilor) ;
10. Paparudele $i Caloianul (vara In timp de
secet );
11. Ghicitorile, intrebrile $i problemele ,nume-
rice, $i
12. Glume (toamna $i iarna la a$a numitele
$ezdtori");
13. Cntecele de lume (totdeauna, dar mai cu
sarn toamna).
Apartin maturitti $i btrnetii cele urmtoare
$i anume :

www.digibuc.ro
69

14. Descntecele (totdeauna) si prognosticele


(toamna);
15. Versurile din basme (toamna i iarna la
seztori");
16. Cntecele vechi (totdeauna si In special la
nunti),
Aceast clasificare nu poate sd fie sustinutd.
0 altd mare colectie dar cu mai putind va-
loare este aceea intitulat Materialuri folklo-
ristice", culese i publicate sub auspiciile Mi-
nisterul Cultelor si Invdtdmntului public, prin
Ingrijirea lui Gr. G. Tocilescu.
Volumul H: Din literatura poporana a Aro-
mnilor", o valoruasd lucrare a D-lui Pericle Papa-
hagi (volum (le 1072 pagini), are pe copertd indi-
carea cd-i publicat tot sub Ingrijirea lui Tocilescu,
care ins nu a contribuit cu nimic la desvrsirea
lucrrei.
In acest volum I, In rubrica unui Chestionar
folkloristic" se indic materialul care trebue a-
dunat, si sub titlul Versuri" se Insird : Doine,
Clintece beitrdne,sti, Cntece ceildnesti, Cantece
lzaiducesti, Balade, Hore, Strigeituri, Clziuituri,
Colinde, Ccintece de stea, Bocete, Cimilituri,
Deceuri, Desceintece, Farmece, Vraji, Rugdciuni.
Clasificarea aceasta, cu multe confuzii, nu are
niciun temeiu
Alti culegtori de cntece i fac niste Imprtiri
dupa materialul ce au adunat, frd a incerca vreo
clasificare general, care este de gsit de acuma
Inainte.

www.digibuc.ro
D ATINE 1 CREDINTI

lndrumri despre modul de a culege datinele si


credintele poporului, ar fi greu de dat. Imprejurari
felurite determin acest mod, iar chestiunea : ce
skit datinele si credintele", poate s o rezolve
orisicare cercettor de folklor, conducndu-se de
clasificrile indicate in aceast lucrare.
Folklorul nostru este bine reprezentat, in aceast
materie ; lucrri serioase s'au infptuit sub aus-
piciile Academiei Romne.
Viata intreagi a poporului nostru este cercetat
in amnuntime. Dela nastere pn la moarte, stim
ce se petrece in satele noastre, din anumite
localitti, trecnd prin toate fazele vietii : pruncia,
copilria , adolescenta si viata de brbat, in toate
manifestrile ei. Gospodria, cu toate ramificatiile
ei, este cercetat ; medicina de asemenea. Inteun
cuvnt, literatura folklorului nostru este bogat,
si pe baza materialului publicat s'ar putea incerca
o lucrare de sintez, in genul aceleia fdcut, pentru
Franta, de Sbillot.

www.digibuc.ro
ARTA POPULARA

Prin arta popularti trebuie s infelegem i ceea


ce, in vorbirea curent, s'ar putea exprima prin
meserie.
D-1 profesor Alex. Tzigara-Samurcas propune
si sustine a se intrebuinta expresiunea art fr-
neasc", in loc de art popular.
A construi o cas, in lumea oraselor, nu in-
semneazA c proprietarul, pentru care se construieste,
face el artA, dupA cum nu fac artA toti meseriasii
si lucrtorii intrebuintati la construirea acelei case.
Ace las lucru se poate spune despre imbriamintea,
podoabele si uneltele de gospodArie ale ofsenilor.
Cele mai frumoase costume nationale, cu care se
impodobesc orsencele, la diferite ocazii, nu re-
prezint arta lor.
Cu totul altfel tiebuie sA judedm cAnd vine
vorba despre sAteanul care, el singur i lucreaz
imbrcmintea si uneltele lui de gospodArie, frA
a fi de meserie nici constructor de case, nici festor
sau scluptor in lertin.
Arta popular mai consist in olrie, in mestesugul
de a vpsi lna, pentru care stiu s-si prepare

www.digibuc.ro
72

culorile din plante, in me$tqugul de a impistri,


a zugrdvi oudle de Pa$ti, in mestesugul de a-0
face mobilierul casei etc.
TEit artd populard este muzica $i dantul, inteun
cuvnt ceeace are intimd legdturd cu simtul artistic,
care se manifestd in diferite moduri.
In domeniul folkloiului nostru, arta populard a
fost putin exploratd. De altfel lucrul acesta se
petrece $i in alte ri, i se explicd lesne, stiind
c o anchetd asupra artei populare cere oarecare
pregdtire, oarecare mund mai multd dect trebuie
pentru a culege un cntec, a insemna o credint
sau a descrie un obiceiu.
Ca sd culegi melodii, trebuie s cunosti muzica,
chiar dud, pentru partea mecanic, te servesti de
aparate care inregistreazd. Pentru danturi e $i mai
greu ; prin cuvinte este aproape cu neputintd sd
redai miscdrile, ritmul unui dant, ceeace, in vre-
murile de astdzi, se obtine cu mult succes prin
ajutorul filmului.
In privinta muzicei populare s'a pornit la noi o
actiune serioasd $i rodnicd. Socieatea compozitorilor
romni din Bucuresti, a adunat si adund meteu
cntece din toate partite trii, inregistrate cu apa-
rate perfectionate, pe suluri care se pstreazd in
Arhiva de folklor a Socettii. Societatea editeazd
o serie de publicatii, in care melodiile snt
aranjate pe note muzicale, a$a ca sd fie la indmna
tuturor.
Manifestdrile celelalte ale artei populare se pot
reprezenta prin desenuri, fotografii sau film, si

www.digibuc.ro
73

mijlocul cel mai priincions ste adunarea obiectelor


in muzee, precum sant muzeele etnografice din
Bucuresti si Cluj, ori Muzeul Folticenilor, In care
se gsesc lucruri interesante. Muzeele acestea sant
inceputuri, in care sant de adunat Inca multe o-
biecte, ca s dea o palid imagine a unei reali-
tti care merit mai mult atentiune deck i se cl.
Importanta Artei populare a fost recunoscut,
In unanimitate, de reprezentantii natiunelor grupate
Intr'un Institut international de cooperatie inte-
lectuala", cu sediul la Paris, care, in 1928, a orga-
nizat primul Congres international de Art popu-
lar, tinut la Praga, in luna octombrie. Lucrrile
acestui Congres formeaz dou mari i frumoase
volume, intitulate Art populaire" (Editions Duch-
artre, Paris, 15, rue Ernest Cresson).
La acest Congres a fost reprezentant si Ro-
mania, si comunicatiile fcute de delegatii nostri
sant tiprte In aceste volume.
Primul volum cuprinde :
Pictura pe sticl la Romnii din Transilvania"
de Ion Muslea (p. 113) ;
Ornamentatia oudlor de Pasti la Romani", de
Artur Gorovei (p. 116) ;
,,Arta trneasa In Romania", de Al. Tzigara-
Samurcas (p. 122).
Volumul H cuprinde :
Istoria si starea actual a cercetrilor asupra
muzicei populare romnesti", de Tiberiu Brediceanu
(p. 133) ;

www.digibuc.ro
14

I-iora, Maquam si cntecul popular al Orientului


european", de Emil Riegler-Dinu (p. 140).
Planse, reprezentnd obiecte de art popular
romneasch, impodobesc aceste doul volume.
In vol. I snt urmtoarele planse :
Pl. 72. Interior trAnesc din Transilvania" (Co-
municarea d-lui Al. Tzigara-Samurcas) ;
Pl. 73 Poarth de cash trhneasch" si Cruce
de mormnt din Transilvania" ;
PI. 74, Ceramich".
Pl. 75. Cruci de lemn".
Pl. 76. Ouh de Pasti" (Comunicarea d-lui Artur
Gorovei) ;
Pl. 77 si 78. Icoane pe -sticl" (Comunicarea
d-lui I. Muslea).
In vol. II snt :
Pl. 53. Thalia din Bran" si Maul din
tinutul Sibiului".
Pl. 54. Nunth thrneasch In Valea Sebesului"
si Prancl ilin poiana Sibiului" ;
Pl. 55. Scoarth din Basarabia" (Colectia H. Fo.
cillon) ;
Pl. 56. ScoartA din Oltenia". (Colectia C.
Oprescu).
LucrAri cu privire la arth romneasch : teshturi,
sculpturi in lemn, icoane pe sticl, oug Incondeiate,
muzich, danturi, etc., snt bine reprezentante in
folklorul nostru, si trebuiesc cercetate cu atentiunea
cuvenith, putnd servi chiar ea modele pentru alte
lucrAri similare,

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro