Sunteți pe pagina 1din 92

Bugetul

CUPRINS

CAPITOLUL I Bugetele locale - componenta de baza a sistemului bugetar ........................................... 4

1.1. Unele conceptii privind autonomia locala si descentralizarea financiara ........................................... 4

1.1.1. Definirea si caracteristicile autonomiei locale ....................................................................... 4

1.1.2. Definirea si caracterizarea descentralizarii financiare ........................................................... 7

1.2. Locul bugetelor locale n cadrul sistemului bugetar din Romnia ..................................................... 8

1.2.1. Arhitectura sistemului bugetar al Romniei ........................................................................... 8

1.2.2. Procesul bugetar la nivel local n Romnia contemporana .................................................... 9

1.2.3. Analiza participarii bugetelor locale la finantarea necesitatilor publice n Romnia ............ 12

CAPITOLUL II Constituirea fondurilor financiare ale colectivitatilor locale si alocarea pe destinatii a 14


bugetelor locale n Romnia contemporana ............................

2.1. Consideratii generale privind veniturile bugetelor locale ...................................................................

2.2. Venituri bugetare constituite la nivel local .........................................................................................

2.2.1. Venituri curente ......................................................................................................................

2.2.1.1. Venituri fiscale ..........................................................................................................

2.2.1.2. Venituri nefiscale ......................................................................................................

2.2.2. Venituri din capital .................................................................................................................


2.3. Venituri ale bugetelor locale provenite de la nivel central .................................................................

2.3.1. Cote si sume defacate din unele venituri ale bugetului de stat ..............................................

2.3.2 Subventii .................................................................................................................................

2.4. mprumuturile angajate de colectivitatile locale .................................................................................

2.5. Definirea conceptului de cheltuiala publica ........................................................................................ 14

2.6. Clasificarea cheltuielior publice dupa criteriul economic .................................................................. 15

2.7 Clasificarea cheltuielilor publice dupa criteriul functional .................................................................. 16

2.7.1. Cheltuielile cu servicii publice generale ................................................................................ 16

2.7.2 Cheltuieli social - culturale ..................................................................................................... 17

2.7.3. Cheltuieli privind actiunile economice .................................................................................. 18

2.7.4. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape .......................................... 19

CAPITOLUL III Analiza constituiri si utilizarii bugetului local al municipiului Resita .......................... 21

3.1. Prezentarea municipiului Resita ......................................................................................................... 21

3.2. Analiza veniturilor bugetului local al municipiului Resita n perioada 2003-2007 ............................ 22

3.2.1. Analiza evolutiei si structurii veniturilor totale mobilizate la bugetul local .......................... 22

3.2.2. Analiza evolutiei si structurii veniturilor fiscale mobilizate la bugetul local ........................ 26

3.2.3. Analiza evolutiei veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul local ........................................ 28


3.2.4. Analiza evolutiei prelevarilor din bugetul de stat .................................................................. 29

3.3. Analiza cheltuielilor bugetului local al municipiului Resita n perioada 2003-2007 ......................... 32

3.3.1. Analiza evolutiei si structurii cheltuielilor totale ale bugetului local al municipiului Resita 32

3.3.2. Analiza evolutiei cheltuielilor cu servicii publice generale.................................................... 35

3.3.3. Analiza evolutiei cheltuielilor socio-culturale ....................................................................... 36

3.3.4. Analiza evolutiei cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape ......... 38

3.3.5. Analiza evolutiei cheltuielilor privind actiunile economice .................................................. 40

3.3.6. Analiza evolutiei transferurilor catre alte bugete ................................................................... 41

3.4. Analiza evolutiei soldului bugetului municipiului Resita n perioada 2003-2007 ............................ 42

Consideratii finale ...................................................................................................................................... 44

Bibliografie ................................................................................................................................................ 47
CAPITOLUL I

Bugetele locale - componenta de baz a sistemului bugetar

1.1. Unele conceptii privind autonomia locala si descentralizarea financiara

Realizarea arhitecturii politice si administrative a unui stat compus dintr-o multitudine


de comunitati locale, conduce inevitabil la probleme legate de separarea puterilor ntre
diferitele structuri administrative si alocarea responsabilitatilor ntre diverse nivele de
guvernare. Astfel, ntruct administratia locala n statele democratice este fondata pe
autonomie locala si descentralizare financiara, problematica administrarii si finantarii
comunitatilor locale se impune ca una de o deosebita importanta.

1.1.1. Definirea si caracteristicile autonomiei locale

Cu referire la o componenta a structurii organizatorice a unui stat, notiunea de


"autonomie" este utilizata cu ntelesul de "drept al unei entitati de a se administra singur
singura, in cadrul unui stat condus de o putere centrala."1[1]

La nivel european, autonomia comunitatilor locale a fost si este o problema deosebit


de importanta, fapt certificat si adoptarea, n octombrie 1985, a Cartei Europene a Autonomiei
Locale, n urma unei conferinte a puterilor locale si regionale din Europa. Carta defineste
autonomia locala ca fiind "dreptul si capacitatea efectiva ale autoritatilor administrative
publice locale de a solutiona si de gestiona, n cadrul legii, n nume propriu si n interesul
populatiei locale, o parte importanta a treburilor publice" 2[2].

n spiritul acestei Carte, autonomia locala se pune n practica prin intermediul unor
"consilii sau adunari, compuse din membri alesi prin vot liber, secret, egal, direct si universal
care pot dispune de organe executive si deliberative care raspund n fata lor"3[3], fara a
exclude posibilitatea de a recurge la adunari cetatenesti, referendum sau orice alta forma de
participare directa a cetatenilor.

Importanta data autonomiei locale n Statele Membre ale Uniunii Europene este
probata si de nfiintarea, n baza prevederilor Tratatului de la Maastricht, a unui Comitet al
Regiunilor, ca organism complementar institutiilor de conducere ale Uniunii Europene, dar
independent fata de acestea. Comitetul are un rol consultativ, formulnd recomandari pentru
institutiile cu putere decizionala. Crearea sa a raspuns dorintei autoritatilor locale si/sau
regionale de a fi reprezentate n Uniunea Europeana. Obiectivul sau declarat l constituie
consolidarea coeziunii economice si sociale a statelor membre.
1[1] Dictionarul explicativ al limbii romne, Ed Enciclopedica, Bucuresti, 2003;

2[2] Carta europeana a autonomiei locale, Strasbourg, 15 octombrie, 1985, art.


3;

3[3] idem.
Principiul ce sta la baza realizarii efective a autonomiei locale n statele europene este
cel al subsidiaritatii. Acest principiu reprezinta un principiu de guvernare prin aplicarea
caruia, responsabilitatile n procesele de creare si implementare a diverselor politici
guvernamentale sunt alocate la cel mai joase nivele de guvernare, astfel nct obiectivele
respectivelor politici sa fie atinse cu succes.

n statele din Europa Occidentala, principiul subsidiaritatii este fondat pe traditie.


Spiritul acestui principiu este retinut chiar n doctrina catolica a secolului XX, asa cum este
exprimata aceasta de catre Papa Pius al XI-lea: "la fel cum este gresit sa iei indivizilor ceea ce
pot realiza prin propriile abilitati si eforturi si sa ncredintezi aceasta unei comunitati, este
gresit sa repartizezi unei societati mai cuprinzatoare sau la un nivel mai nalt al acesteia ceea
ce poate fi realizat cu succes de o comunitate mai restrnsa sau la un nivel inferior al
societatii. Cu ct mai cu credinta este aplicat acest principiu al subsidiaritatii si o ordine
gradata hieratic exista ntre diversele asociatii, cu att mai mari vor fi autoritatea sociala si
eficienta sociala si cu att mai prospera va fi avutia comuna."4[4]

Din punctul de vedere al organizarii administrative, n statele europene sunt aplicate


trei modele:5[5]

modelul francez, ce propune o organizare administrativ - teritoriala cu urmatoarea


structura: regiunea, departamentul si comuna, n care autoritatea statului la nivel local se
exercita prin institutia prefecturii;

modelul german, fondat pe bazele unui feudalism traditional, generat de existenta


landurilor ca formatiuni statale preexistente statului unitar;

modelul britanic, care este unul eterogen, sistemul de administrare locala fiind diferentiat
n Scotia, ara Galilor sau n Irlanda de Nord. Unitatile administrativ - teritoriale ce dau
substanta autoritatilor locale sunt comitatele si districtele.

n functie de gradul n care autoritatile publice locale sunt subordonate celor centrale
din punct de vedere administrativ, sistemele organizarii locale pot fi clasificate n:

sisteme de autonomie completa, care se refera la libertatea deplina a comunitatilor locale


n administrarea activitatilor, fara nici un control din partea autoritatilor centrale;

sisteme de autonomie limitata, unde comunitatile locale rezolva principalele probleme


care sunt supuse unui control din partea autoritati centrale;

tutela, comunitatile locale ntreprind doar actiuni de mica importanta, iar problemele
locale sunt rezolvate de catre autoritatea centrala.

4[4] Inman, R.P., Rubinfeld, D.L. - Subsidiarity and the European Union, NBER
Working Paper, Cambridge, 1998.

5[5] Vacarel Iulian, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana


Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu - Finante publice,
Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 1999, pag. 648.
n Romnia, autonomia locala, n acceptiunea moderna a termenului, apare perioada
interbelica, odata cu reformarea finantelor publice, care s-a realizat n cadrul mai larg al
amplului proces de fundamentare a arhitecturii institutionale si structurii administrative a
statului. Bazele primei organizari unitare a finantelor publice locale n Romnia au fost puse
prin Legea din 14 aprilie 1933. Aceasta lege a enumerat expres sarcinile administratiilor
locale si categoriile de venituri pe care acestea erau abilitate sa le ncaseze pentru a putea
finanta cheltuielile impuse de ndeplinirea acestor sarcini.

Dupa nca 5 ani, prin Legea din 14 martie 1938, au fost aduse precizari suplimentare
referitoare la veniturile bugetelor locale, conform carora, n aceasta categorie, pe lnga
impozitele si taxele locale deja instituite, au fost incluse si transferurile din bugetul de stat si
mprumuturile interne sau externe.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, guvernul comunist realizeaza o reformare totala
a sistemului finantelor publice. Astfel, n baza Legii nr. 3 din 1949, a fost introdus "bugetul de
stat unic", prin intermediul caruia se centralizau toate veniturile statului si se repartizau toate
cheltuielile publice, inclusiv cele aferente unitatilor administrativ - teritoriale si diverselor
fonduri cu destinatie speciala.

Constitutia Romniei din decembrie 1991, revizuita n anul 2003, aduce modificari ce
stimuleaza cresterea descentralizarii si autonomiei financiare locale. Astfel, conducerea
entitatilor publice de rang inferior a fost atribuita unui organ legislativ si unui organ executiv.
Drept urmare, structurarea teritoriala a finantelor publice este asezata pe organizarea
teritoriului n unitati administrativ - teritoriale: 41 judete si municipiul Bucuresti, caruia i-a
fost atribuit statutul de judet, 265 orase (96 cu statut de municipiu) si 6 sectoare ale
municipiului Bucuresti, precum si 2686 de comune.

Dupa anul 1989, renuntarea la sistemul comunist a impus o reasezare a sistemului


finantelor publice.

Prin Legea Finantelor Publice Locale nr. 189 din 17 octombrie 19986[6] i-a fost
acordata o autonomie crescuta administratiei publice locale. Legea a acordat o serie de
drepturi administratiei publice locale, cum ar fi:

dreptul de a creste veniturile proprii din impozite taxe, din cote din impozitul pe venit si
din cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat;

dreptul de a contracta mprumuturi, fara garantii guvernamentale, pentru investitiile si


servicile publice locale;

dreptul de a vinde sau concesiona bunuri din domeniul privat;

dreptul de a decide asupra programelor de dezvoltare locala (n special cele ce privesc


investitiile si serviciile publice);

dreptul de a concesiona unele servicii publice de interes local catre persoane fizice sau
juridice;

6[6] publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr.404 din 22 octombrie 1998.


dreptul de a ncheia contracte si conventii de asociere, pentru realizarea unor lucrari sau
servicii publice locale;

dreptul de a decide asupra trecerii cheltuielilor dintr-un capitol de cheltuieli ntr-altul, cu


exceptia cheltuielilor de personal;

dreptul de a pastra, n fondul de rulment, excedentul ramas n urma platii tuturor


obligatiilor, la ncheierea exercitiului financiar, ct si dreptul de a folosi fondul de rulment
si pentru investitii;

dreptul de a largii sfera activitatilor finantate de bugetul local, cu orientare spre domenii
precum serviciile pentru protectia copilului, activitatile religioase, activitatile sportive etc.;

largirea competentelor n domeniul activitatilor legate de agricultura, prin preluarea unor


servicii finantate de guvern;

dreptul de a folosi sume din fondul de rezerva pentru reducerea efectelor calamitatilor
naturale.

Mai trziu, procesul de armonizare a legislatiei romnesti cu cea europeana a impus


adoptarea unei noi legi privind administratia publica locala. Noua lege defineste autonomia
locala ca fiind "dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de
a solutiona si de a gestiona, n numele si n interesul colectivitatilor locale pe care le
reprezinta, treburile publice, n conditiile legii."7[7]

n acest sens, se poate observa ca administratia publica si pierde caracterul unitar,


fiind formata din administratia centrala a statului si cele regionale si locale, iar regimul
administrativ descentralizat se manifesta pe mai multe planuri:

institutional, entitatile locale dispun de autoritati administrative proprii, exterioare


aparatului administrativ central;

financiar, entitatile locale dispun asupra stabilirii si ncasarii de impozite si taxe, si au


bugete proprii;

juridic, colectivitatile teritoriale locale sunt subiecte de drept distincte, cu propriile


interese publice;

decizional, autoritatile locale au competente proprii si au decizii n interesul


colectivitatilor pe care le administreaza.

60

1.1.2. Definirea si caracterizarea descentralizarii financiare

7[7] Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administratiei locale, cu modificarile
ulterioare, publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 204 din 23 aprilie 2001,
art. 3, alin. 1;
n sens larg, descentralizarea poate fi definita ca o "actiune coordonata al carei scop
principal consta n evitarea gruparii si concentrarii centrelor de decizie, att n planul zonelor
geografice, ct si n cel al esaloanelor de responsabilitate"8[8].

Descentralizarea financiara poate fi definita ca fiind transmiterea de la guvernul


central la autoritatile publice locale a unor functiuni specifice din punct de vedere
administrativ ct si a veniturilor fiscale.

Descentralizarea financiara este considerata cea mai importanta componenta a


autonomiei locale, deoarece aceasta da substanta descentralizarii administrative. n acest
context, autonomia financiara a comunitatilor locale este deosebit de importanta, deoarece
asigura suportul material a functionarii autonomiei administrative.

Obiectivele urmarite de catre autoritatile publice prin descentralizarea financiara sunt


urmatoarele: promovarea cresterii economice; furnizarea echitabila a bunurilor publice n
diferitele arii geografice; asigurarea stabilitatii macroeconomice; alocarea eficienta a
resurselor financiare.

Indiferent de gradul autonomie a comunitatiilor locale, pentru realizarea


descentralizarii financiare trebuie sa se aiba n vedere urmatoarele principii:9[9]

pricipiul diversitatii, prezinta faptul ca descentralizarea financiara se realizeaza ntr-o


varietate de forme si n masura diferita, datorita deosebirilor dintre comunitatile locale n
ceea ce priveste solicitarile de bunuri si serviciile publice;

principiul echivalentei n finantarea serviciilor publice, explicat pe seama beneficiilor


geografice pe care acestea le aduc cetatenilor;

principiul acceptari costului descentralizari determinat de diferentele fiscale regionale,


care se interfereaza cu raspndirea n spatiu a activitatilor economice;

principiul redistribuirii si stabilizarii centralizate, este utilizat, deoarece comunitatile


locale dispun de instrumentele macroeconomice necesare pentru nfaptuirea unor
obiective de importanta nationala;

principiul compensarii flexurilor financiare dintre colectivitati, cauzate de transferurile


involuntare de venituri, pe seama deschiderilor economice, si care prejudiciaza nfaptuirea
programelor de cheltuieli pentru unele din acestea. Pentru a preveni astfel de situa&#
242f58c 355;ii este necesara interventia guvernamentala cu masuri colective;

pricipiul asigurarii serviciilor sociale vitale, conform caruia aceasta sarcina cade n
seama autoritatilor centrale, care trebuie sa ofere minimum de servicii publice esentaile
tuturor cetatenilor tarii;
8[8] Nita Dobrota (coord) - Dictionar de economie, Ed. Economica, Bucuresti,
1999, pag. 167.

9[9] Catinianu Florian - Finante publice, Editura Marineasa, Timisoara, 2002, pag.
330-331;
principiul accesului echitabil la resursele financiare publice, necesar datorita existentei
unor colectivitati locale a caror balanta dintre nevoi si capacitate fiscala este deficitara,
fiind necesara compensarea minusului de resurse prin transferuri guvernamentale, pe
seama unei scheme prestabilite;

principiul echilibrului financiar, conform caruia repartizarea ntre nivelurile de autoritate


publica ale finantelor publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii n limita atributiilor
si competentelor ce revin fiecaruia. Aceasta nseamna ca resursele financiare publice sa fie
deopotriva redistribuite pentru acoperirea cheltuielilor cu functionarea sectorului public n
administrarea statului si n aceea a colectivitatii locale.

Referitor la problematica descentralizarii financiare, Carta Europeana a Autonomiei


Locale face cteva precizari, cum ar fi:

colectivitatile locale trebuie sa dispuna n mod liber de resurse proprii adecvate, care sa le
permita sa-si exercite atributiile;

resursele financiare ale colectivitatiilor locale trebuie sa fie proportionale cu


responsabilitatile stabilite pentru acestea prin Constitutie sau lege;

sistemul financiar din care fac parte resursele de care dispun comunitatile locale, trebuie
sa fie de natura suficient de diversificata si dinamica, nct sa le permita sa urmareasca
evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor proprii;

cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din
impozite si taxe locale, n proportiile stabilite la nivelul autoritatilor locale;

protectia coolectivitatilor locale cu o capacitate financiara mai redusa impune instituirea


unor proceduri de ajustare sau a altor masuri echivalente care sa ncurajeze efectele
repartitieie inegale a potentialelor surse de finantare, ct si sarcina financiara care le
revine acestora;

colectivitatile locale trebuie sa fie consultate, ntr-o maniera adecvata, asupra


modalitatilor n care le vor fi alocate resursele redistribuite;

subventiile acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate, n masura n care


este posibil, finantarii unor proiecte expres specificate. Acordarea subentiilor nu trebuie sa
aduca atingere libertatii fundamentale a autoritatilor locale de a-si stabili politici proprii n
domeniul lor de competenta;

n scopul finantarii propriilor obiective de investitii colectivitatile locale trebuie sa aiba


acces la piata nationala de capital.

Din cele prezentate anterior, putem concluziona ca descentralizarea financiara da


substanta autonomiei locale. Autonomia locala se fundamenteaza pe criteriul unitatilor
administrativ - teritoriale, carora li se confera personalitate juridica, organe reprezentative
alese si un patrimoniu propriu, iar descentralizarea financiara le permite sa se organizeze, sa
functioneze si sa se gestioneze singure, n mod independent.
1.2. Locul bugetelor locale n cadrul sistemului bugetar din Romnia

1.2.1. Arhitectura sistemului bugetar al Romniei

Sistemul bugetar al statului cuprinde "ansamblul relatiilor si al formelor


organizatorice prin care se asigura formarea, reparitzarea si utilizarea fondurilor
bugetare".10[10]

Structura sistemului bugetar este determinata de ierarhizarea dreptului de decizie si a


competentei de a stabilii nivelul impozitelor taxelor si altor contributii a veniturilor bugetare,
instituirea unui sistem unitar de stabilire a acestora la nivelul fiecarei verigi, precum si
modalitatilor specifice de ncasare a veniturilor si de alocare pe destinatii a resurselor
bugetare. Aceasta ierarhizare, competente si modalitati sunt stabilite prin legi de organizare n
functionare pentru organele centrale si locale ale puterii si administratiei de stat, completate
sau modificate prin legea anuala de aprobare a bugetului de stat si al bugetelor asigurarilor
sociale de stat.

Evidentierea componentelor sistemului bugetar si a relatiilor acestuia ofera o


importanta deosebita n vederea ntregirii modului de functionare a ansamblului si permite o
reflectare elocventa a stratificarii finantelor publice din Romnia.

Potrivit Legii priviind finantele publice, sistemului bugetar din Rmnia este alcatuit
din:11[11]

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale de stat;

bugetul fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei statului;

bugetul institutiilor publice autonome;

bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale dupa caz;

bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite interne contractate sau garantate de stat si ale
caror rambursare, dobnzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

10[10] Talpos Ioan - Finantele Romniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996,
pag. 87;

11[11] Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice publicata n Monitorul
Oficial al Romniei parte I nr. 597 din 13 augsut 2002, art. 1, alin. 2;
bugetul fondurilor externe nerambursabile;

bugetele locale.

Structura prezentata poate suferi modificari de la un an la altul n functie de politica


economica, financiara si bugetara a autoritatilor guvernamentala.

n ceea ce priveste fondurile speciale din februarie 2003, potrivit Ordonantei de


urgenta nr. 32/2003 art XI, nu se mai constituie bugete pentru aceste fonduri, ci sunt incluse n
bugetul de stat.

1.2.2. Procesul bugetar la nivel local n Romnia contemporana

Procesul bugetar reprezinta "un ansamblu de operatiuni care se succed anual si


privesc elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale, executia curenta a
bugetului, ncheierea si aprobarea costului de executie bugetara, precum si controlul
bugetar."12[12]

Principalii participanti la procesul bugetar sunt orgonatorii de credite bugetare,


principali, secundari si tertiari. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt
"presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii
celorlalte unitati administrativ teritoriale"13[13], iar ordonatorii secundari sunt sefii
institutiilor subordonate ordonatorilor principali.

Pe baza proiectelor de bugete proprii ale administratiei publice locale si ale institutiilor
si serviciilor publice subordonare locale se elaboreaza proiectele bugetelor locale.

n vederea elaborarii si aprobarii bugetului local se parcurg mai multe etape:14[14]

pna la data de 15 mai a fiecarui an ordonatorii principali de credite prezinta proiectele


bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului
financiar de stat, urmnd ca acestea sa depuna bugetele locale pe ntreg judetul pna la
data de 1 iunie a fiecarui an la Ministerul Finantelor;

Ministerul Finantelor examineaza propunerile si cu acordul Guvernului comunica pna la


data de 1 iulie directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat
limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale transferurilor cu
destinatie speciala precum si criteriile de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-
teritoriale;

12[12] Talpos Ioan - Finantele Romniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996,
pag. 119;

13[13] Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata n
Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, art. 24, alin. 1;

14[14] Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata n
Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, art. 20, art 21;
pe baza limitelor primite ordonatorii principali de credite elaboreaza si depun la directiile
generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat noile propuneri pentru
proiectul bugetului pna la data de 20 iulie, urmnd ca acestea sa fie transmise
Ministerului Finantelor pna la date de 1 august a fiecarui an;

proiectele bugetelor locale se prezint spre aprobare consiliilor locale n termen de maxim
45 de zile de la intrarea n vigoare a legii bugetului de stat;

proiectul bugetului local se publica n presa locala sau se afisiaza la sediul primariei, dupa
care n termen de 15 zile este supus aprobarii consiliului local;

proiectul bugetului local este nsotit de raportul primarului si de contestasiile depuse de


catre locuitori, n termen de 15 zile de la data publicarii sau afisari proiectului;

consiliul local se va pronunta asupra contestatilor si adopta proiectul bugetului local, dupa
ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, articole si anexe.

Pentru a evidentia procesul de elaborare si aprobare a proiectelor bugetelor locale,


vom prezenta urmatoarea schema:

Figura 1.1 Proiectarea si adoptarea bugetelor locale


Executia bugetului local reprezinta totalitatea operatiunilor realizate pentru ncasarea
veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate de consiliile locale, caracteristica principala
fiind separarea activitatilor de executie a veniturilor de cele de executie a cheltuielilor.
n executia partii de venituri se parcurg 4 etape:15[15]

asezarea impozitului se refera la stabilirea, constatarea si evaluarea marimii materiei


impozabila detinuta de o persoana fizica sau juridica;

lichidarea este operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului daorat de o


persoana fizica sau juridica;

emiterea titlului de percepere a impozitului se refera la nscrierea cuantumului impozitului


datorat ntr-un act sau dispozitie, pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al
bugetului local. Pentru contribuabilii care si achita datoria se emit titluri de ncasare, iar
pentru cei care nu si achit datoria se emit ordine de ncasare;

perceperea propriu-zisa a impozitului presupune ncasarea efectiva a acestuia n


cuantumul si la termenul stabilit.

Executia patii de cheltuieli a bugetului local presupune parcurgerea a 4 etape:16[16]

angajarea se refera la asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei


terte persoane o anumita suma de bani repartizata din bugetul local;

lichidarea este operatiune aprin care se verifica si se constata realitatea n legatura cu


realizarea furnizarii lucrarii sau serviciului prestat n favoarea statului. Potrivit acestei
realitati se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fii efectuata din creditul bugetar
aprobat;

ordonantarea presupune emiterea unui ordin de plata sau a unei dispozitii de plata prin
care se dispune plata unei sume de bani n favoarea unui tert ndreptatit la aceasta;

plata reprezinta operatiunea prin care are loc stingerea obligatiei banesti a statului fata de
persoana fizica sau juridica care au efectuat anumite prestatii n favoarea unei institutii sau
organism public.

Finalizarea executiei bugetare se concretizeaza n ntocmirea contului anual de


executie bugetara, care cuprinde totalitatea veniturilor ncasate si a cheltuielilor efectuate pe
parcursul anului bugetar.

Obligatia ntocmirii contului anual de executie a bugetului unei comunitati locale


revine Primariei. Contul anual de executie se prezinta spre aprobare Consiliului Local pna la
data de 31 mai a anului urmator. La sfrsitul anului pe baza analizei soldului contului anual de
executie al bugetului local se determina situatia de echilibru sau dezechilibru bugetar,
manifestata prin deficit sau excedent.

15[15] Talpos Ioan - Finantele Romniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996,
pag. 129;

16[16] Talpos Ioan - Finantele Romniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996,
pag. 127;
Necesitatea controlului bugetar deriva att din considerente de ordin politic, ct si
financiar. Din punct de vedere politic, Consiliul Local este interesat sa se ncaseze integral
veniturile bugetare aprobate si sa nu se depaseasca cheltuielile bugetare aprobate. Din punct
de vedere financiar, controlul bugetar urmareste buna gestionare a fondurilor constituite la
nivel local, prevenirea deturnarilor de fonduri si a delapidarilor, evitarea risipei si a fraudelor.

n functie de momentul efectuarii controlul bugetar poate fi:

preventiv, este cel mai eficient deoarece se realizeaza nainte de ncasarea sau plata unei
sume de bani, iar astfel se pot preveni operatiunile nelegale;

concomitent, se realizeaza cu ocazia efectuarii operatiunii bugetare supuse verificarii;

postoperativ, are loc desfasurarea operatiunilor bugetare ce sunt verificate si identifica


ncalcarea legii, nereguli n executia bugetului, stabileste persoanele vinovate si le
sanctioneaza.
1.2.3. Analiza participarii bugetelor locale la finantarea necesitatilor publice n
Romnia, n perioada 2002-2007

Pentru a putea aprecia importanta bugetelor locale n cadrul sistemului bugetar din
Romnia, vom realiza o analiza a evolutiei veniturilor si cheltuielilor locale pe perioada 2002-
2007.

Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale din Romania, bugetului general


consolidat si evolutia produsului intern brut este prezentata n tabelul urmator:

Tabelul 1.1. Nivelul valoric al veniturilor si cheltuielilor reale ale bugetelor locale din
Romania, n perioada 2002-2007

- milioane RON-

Bugete
locale 2002 2003 2004 2005 2006 2007

3.335, 4.923, 6.773, 10.385, 13.315, 16.777,


Venituri 7 3 6 0 7 8

3.314, 4.887, 6.733, 10.396, 12.993, 16.194,


Cheltuieli 1 2 6 7 2 9

Sold 21,6 36,0 40,0 -11,7 322,4 582,9

Sursa: prelucrare dupa Raportul lunar al BNR .

Figura 1.1. Evolutia venituri si cheltuielilor reale ale bugetelor locale n Romnia
2002-2007

- milioane RON-
Att din datele prezentate n tabelul 1.1, ct si din figura 1.1., se poate observa ca, n
perioada 2002-2007, resursele financiare mobilizate la bugetele locale au fost ntr-o continua
crestere (n termeni reali). Se poate constata ca, n termeni reali, veniturile bugetelor locale au
crescut de 5,03 ori n intervalul de timp 2002-2007. Aceasta evolutie pozitiva a fost demarata
cu o crestere cu 47,59% a veniturilor bugetelor locale n anul 2003 fata de anul 2002. n anii
urmatori tendinta de crestere a continuat, ajungndu-se la o crestere anuala record, de 53,32%,
n anul 2005. n ultimii doi ani ai perioadei de analiza, ritmul anual de crestere a veniturilor
bugetelor locale s-a diminuat la 28,22%, n anul 2006 si, respectiv, 26,00%, n anul 2007.

n ceea ce priveste evolutia cheltuielilor totale reale ale bugetelor locale se poate
mentiona ca au aproximativ aceeasi evolutie ca si veniturile, acestea nregistrnd n perioada
supusa analizei o crestere de 4,89 ori. Dupa cum se poate observa, cheltuielile bugetelor
locale au nregistrat un ritm de crestere mai redus dect cel al veniturilor.

n ceea ce priveste soldul bugetelor comunitatilor locale dein Romnia, acesta a fost
unul pozitiv, pe ntreaga perioada analizata, cu exceptia anului 2005, cnd s-a nregistrat un
deficit de 11,7 milioane RON (0,11%). Cele mai importante excedente s-au nregistrat n
ultimii doi ani, 2006 si 2007, valoarea acestora fiind de 322,4 milioane RON (2,48%),
respectiv 582,9 milioane RON (3,60%).

Pentru releva importanta bugetelor locale n cadrul sistemului bugetar din Romnia,
consideram necesara prezentarea ponderilor veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, att n
totalul veniturilor, respectiv cheltuielilor bugetului general consolidat, ct si n produsul intern
brut.

Bugetul general consolidat este determinat de "ansamblul bugetelor, componente ale


sistemului bugetar, generate si consolidate pentru a forma un ntreg."17[17]

Ponderile veniturilor reale (VBL) si a cheltuielilor reale (CHBL) ale bugetelor locale
n totalul veniturilor reale (VBGC), respectiv al cheltuielilor reale (CHBGC) ale bugetului
general consolidat, precum ti n PIB, sunt prezentate n tabelul urmator:

17[17] Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice publicata n Monitorul
Oficial al Romniei parte I nr. 597 din 13 augsut 2002, art. 2, def. 7;
Tabel nr. 1.2. Importanta relativa a bugetelor locale

2002 2003

13,28% 20,20%

11,70% 18,11%

4,15% 6,08%

4,12% 6,04%

Sursa: prelucrare dupa Raportul lunar al BNR

Figura 1.2. Evolutia importantei relative a bugetelor locale fata de bugetul general consolidat

n perioada analizata, importanta bugetelor locale n cadrul sistemului bugetar din


Romnia a crescut, dupa cum ne arata cresterea nsemnata a ponderii veniturilor bugetelor
locale n totalul veniturilor bugetului general consolidat, de la 13,28%, n anul 2002, la
23,28%, n anul 2007 (de 1,75 ori), precum si a ponderii cheltuielilor bugetelor locale n
totalul cheltuielilor bugetului general consolidat, de la 11,70%, n anul 2002, la 21,86%, n
anul 2007 (de 1,87 ori). Aceasta tendinta releva o crestere a gradului de descentralizare
financiara si o mai mare autonomie pentru autoritatile publice locale, care au la dispozitie tot
mai multe finduri pentru ndeplinirea sarcinilor proprii.

Figura 1.3. Importanta relativa a bugetelor locale fata de PIB


Dupa cum se poate observa, veniturile bugetelor locale detin o pondere destul de mica
n produsul intern brut. Dupa cum rezulta din tabelul 1.2, ponderile au manifestat o tendinta
continua de crestere: la venituri, de la 4,15% n anul 2002 la 6,79% n anul 2006; iar la
cheltuieli, de la 4,12% n anul 2002 la 6,63% n anul 2006 (pentru anul 2007, valoarea PIB nu
a fost disponibila la momentul finalizarii lucrarii).
CAPITOLUL II

Constituirea fondurilor financiare ale colectivitatilor locale

si alocarea pe destinatii a bugetelor locale n Romnia


contemporana
2.1. Consideratii generale privind veniturile bugetelor locale

Ca elemente componente ale structurii sistemului bugetar national, bugetele locale


reprezinta verigi bugetare la nivelul carora se mobilizeaza venituri bugetare. Astfel, ntre
unitatile administrativ-teritoriale, organele care administreaza bugetele, agentii economici,
institutiile publice si private precum si populatia se manifesta realtii financiare de constituire a
veniturilor bugetare.

Potrivit Legii finantelor publice locale nr. 189/199, veniturile bugetare reprezinta
"resursele banesti care se cuvin bugetelor locale, bugetelor institutiilor si serviciilor publice
de interes local, bugetelor activitatilor finantate integral de venituri extrabugetare, n baza
unor prevederi legale, formate din impozite, taxe si alte varsaminte."18[18]

Fiecare venit bugetar se caracterizeaza prin anumite trasaturi determinate de natura sa,
de modul de asezare si percepere la buget, precum si de sursa de provenienta. Aceste trasaturi
se caracterizeaza n elementele tehnice ale veniturilor bugetare si sunt precizate n mod expres
n actele normative care le instituie si le reglementeaza. Aceste elemente tehnice se refera la:19
[19]

denumirea venitului bugetar;

subiectul venitului bugetar sau contribuabilul;

platitorul venitului bugetar care vizeaza persoana obligata sa efectueze calculul, retinerea
si plata catre buget a venitului;

obiectul venitului bugetar pe baza caruia se stabileste obligatia financiara;

unitatea de impunere, adica unitatea de masura n care se exprima obiectul venitului


bugetar;

baza impozabila;

18[18] Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata n
Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, art. 1, def. 20;

19[19] Ioan Talpos - Finantele Romniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996,
pag. 177-178;
asieta sau modul de asezare, de calcul si devarsare a venitului bugetar;

termenele de plata la bugetul public;

facilitatile acordate la stabilirea si plata obligatiilor catre bugetul public;

obligatiile si raspunderile subiectiilor venitului bugetar;

dreptul de contestatie al subiectilor venitului bugetar si modul de rezolvare a


contestatiilor.

Trasaturile caracteristice n regimul concret de percepere pentru fiecare venit bugetar


se precizeaza prin editarea unor legi, pe baza carora Ministerul Finantelor emite ordine, norme
metodologice sau instructiuni, care vizeaza prezentarea detaliata a regimului de asezare si
percepere pentru fiecare venit bugetar.

La nivelul unei unitati administrativ-teritoriale marimea venitului bugetar este


dependenta de gradul de dezvoltare a activitatilor economice si sociale generatoare de venituri
de nivelul presiuni fiscale individuale si globale, de modul de alocare a veniturilor bugetare
ntre investitii si consum precum si de dimensiunea populatiei.

Respectarea principiilor autonomiei locale ar presupune descentralizarea serviciilor


publice, eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, legalitatea si consultarea
cetatenilor n solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Toate acestea sunt prevazute si
n Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 la art. 1, alin. 1, conform caruia unitatile
administrativ-teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice
locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin n conditiile legii. Aceste resurse financiare ar
trebui sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor
administratiei publice locale.

Bugetele locale se constituie n principal din venituri realizate pe plan local si venituri
primite de la nivel central. n afara de acestea, o alta sursa importanta care poate creste venitul
realizat pe plan local o reprezinta mprumuturile.

Structura veniturilor bugetelor locale este prezentata n figura urmatoare:

Figura nr. 2.1. Veniturile bugetelor locale


Conform legislatiei n vigoare, n Romnia, bugetele locale sunt prevazute cu
urmatoarele categorii de venituri:20[20]

venituri proprii formate din: impozite taxe contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote
defalcate din impozitul pe venit;

sume defalcate sin unele venituri ale bugetului de stat;

interventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

donatii si sponzorizari.

2.2. Venituri bugetare constituite la nivel local

Veniturile proprii ale bugetelor locale sunt veniturile pe care autoritatile le realizeaza
pe plan local. Nivelul si sursele acelor venituri sunt controlate, decese de catre autoritatile
20[20] Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata n Monitorul Oficial
nr. 431 din 19 iunie 2003, art. 5, alin 1;
locale, n limitele prevazute de lege. n Romnia, principalele acte normative care
reglementeaza veniturile proprii sunt Legea finantelor publice locale si Legea privind
impozitele si taxele locale. Un alt aspect care defineste veniturile proprii fiind acela ca
autoritatile locale au n general libertate n privinta modului n care sunt cheltuite.

Aceste venituri dau si o masura a gradului de autonomie de care beneficiaza n mod


real autoritatile publice locale. n mod ideal, veniturile proprii ar trebui sa acopere toate
cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale.

n functie de natura lor, veniturile proprii sunt impartite n:

venituri curente, care pot fi fiscale sau nefiscale;

venituri din capital;

venituri cu destinatie speciala.

2.2.1. Venituri curente

Veniturile curente sunt cele care au un caracter repetitiv de la un exercitiu bugetar la


altul, fiind ncasate pe baza unor prevederi legale cu mare valabilitate n timp. Aceste venituri
detin ponderea covrsitoare n formarea veniturilor bugetare locale.

n functie de natura lor, veniturile curente se mpart n venituri fiscale si venituri


nefiscale.

2.2.1.1. Venituri fiscale

Veniturile fiscale ale bugetelor locale sunt reprezentate de impozitele, taxele si


contributiile percepute la bugetul local de catre stat n virtutea suveranitatii sale financiare, n
calitatea sa de subiect de drept public. Aceste venituri au un caracter obligatoriu si
nerestituibil.

Instituirea, respectiv modificarea impozitelor si taxelor locale din punct de vedere al


competentei legislative, i revine Parlamentului si numai n anumite limite prevazute de lege.

Din punct de vedere al competentei legislativ-decizionale, impozitele si taxele locale


se pot grupa n mai multe categorii:

impozite locale care nu pot fi modificate prin decizii ale administratiilor publice locale;

impozite locale care nu pot fi modificate n anumite limite de administratiile locale;

impozite locale a caror cuantum poate fi stabilit prin decizii ale administratiilor publice
locale, dar cu respectarea limitelor prevazute n lege;
taxe pentru servicii publice nou create constituite de consiliile locale.

Din punct de vedere a trasaturilor de fond si de forma, veniturile fiscale ale bugetelor
locale pot fi mpartite n impozite directe si impozite indirecte.

A. Impozitele directe

Impozitele directe se percep direct de la subiectii impozabili, stabiliti pe baza datelor


de care dispun organele fiscale privind persoanele, averea si venitul fiecarui contribuabil.

Intre impozitele locale directe regasim: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa
asupra mijloacelor de transport.

Impozitul pe cladiri este reglementat de catre Legea nr. 57 din 22 decembrie 2003,
privind Codul fiscal al Romniei. Modificari ale prevederilor initiale si unele completari au
fost realizate prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 24 martie 2005.

Obiectul impunerii l reprezinta orice proprietate, cladire situata n Romnia.

Platitorii sunt orice persoane fizice, individuale sau constituite n asociatii de orice
natura, precum si orice persoane juridice, indiferent de modul de organizare, titlu sau forma
de proprietate, care detin n proprietate cladire situate n Romnia.

Modalitatea de calcul a impozitului difera n functie de tipul contribuabilului,


persoana fizica sau juridica:

n cazul persoanelor fizice, se aplica o cota de 0,2% pentru cladirile situate n mediul
urban, respectiv de 0,1% pentru cladirile situate n mediul rural, asupra unei baze de
impunere ce se determina n functie de felul, destinatia si locul unde sunt situate cladirile,

n cazul persoanelor juridice, se aplica o cota ce poate fi cuprinsa ntre 0,5% si 1%


(valoarea exacta a cotei se stabileste prin Hotarre a Consiliului Local) asupra unei baze
de impunere reprezentata de valoarea la care este nregistrata cladirea n evidentele
contabile. n cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata n ultimi 3 ani, cota de impunere
este cuprinsa ntre 5% si 10% si se aplica asupra valorii de inventar a cladirii.

Stabilirea impozitului datorat se realizeaza prin declaratia de impunere depusa de


proprietarul cladirii la compartimentele de specialitate ale autoritatiilor administratiei publice
locale pe a caror raza teritoriala se afla cladirea. n cazul cladirilor dobndite n timpul anului,
acestea se impun de la data de nti a lunii urmatoare celei din care cladirea a fost dobndita.

Scutirile se refera att la obiectul impunerii, ct si la subiectii impunerii.

Urmatoarele categorii de cladiri nu unt supuse impozitului:

cladirile care sunt n proprietatea statului, n proprietatea unitatilor administrativ-


teritoriale sau a institutilor publice, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice;

cladirile care, potrivit legii, sunt considerate monumente istorice;


cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinnd cultelor religioase
recunoscute prin lege, cu exceptia celor utilizate pentru activitati economice;

cladirile institutilor de nvatamnt preuniversitar si universitar autorizate provizoriu sau


acreditate, cu exceptia celor folosite pentru activitati economice;

cladirile unitatilor sanitare de interes national care nu au trecut n patrimoniul autoritatilor


locale;

constructiile si amenajarile funerare de cimitire.

Contribuabilii scutiti de la plata impozitului pe cladiri sunt:

veteranii de razboi, vaduve de razboi si vaduve necasatorite ale veteranilor de razboi;

persoanele persecutate din motive politice, precum si cele deportate n strainatate ori
constituite n prizonieri de dictatura instaurata ncepnd cu data de 6 martie 1945;

eroii martiri si urmasii acestora, ranitii si luptatorii pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989.

Plata impozitului pe cladiri se realizeaza anual, n patru rate egale, pna la datele de 15
martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipatie se pot acorda
reduceri de la plata impozitului. Neplata la termen atrage dobnzi si penalizari de ntrziere n
conformitate cu legislatia n vigoare.

Impozitul pe teren este reglementat de catre Legea nr. 57 din 22 decembrie 2003,
privind Codul fiscal al Romniei. Modificari ale prevederilor initiale si unele completari au
fost realizate prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 24 martie 2005.

Obiectul impunerii l constituie orice suprafata de teren situata n Romnia.

Platitorii sunt orice persoane, fizice sau juridice, proprietari de terenuri situate n
Romnia.

Calcului impozitului pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri patrati de


tern, rangul localitatii n care este amplasat terenul si zona sau categoria de folosinta a
terenului. ncadrarea terenurilor pe zone si categorii de folosinta n intravilan si extravilan se
face de catre consiliile locale.

Stabilirea impozitului datorat pentru suprafetele de teren se face pe baza a doua


elemente: pe baza evidentelor conduse de consiliile locale si pe baza declaratiilor depuse de
contribuabili. Pentru terenurile dobndite n cursul anului, impozitul se datoreaza ncepnd cu
prima zi a lunii urmatoare celei n care acestea au fost dobndite.

Scutiri de plata impozitului pe teren se acorda pentru:

terenul care este acoperit de o cladire;


terenuri apartinnd cultelor religioase recunoscute de lege;

terenurile cimitirelor;

terenurile institutiilor de nvatamnt preuniversitar si universitar autorizate provizoriu sau


acreditate;

terenurile unitatilor sanitare de interes national care au trecut n patrimoniul autoritatilor


locale;

terenurile unitatilor administrativ-teritoriale, sau a altor institutii publice, exceptnd


suprafetele terenurilor care sunt folosite pentru activitati economice.

n ceea ce priveste contribuabilii scutiti de la plata impozitului pe teren, sunt aceeasi


ca si la impozitul pe cladiri

Plata se realizeaza la aceleasi termene si n aceleasi conditii ca si n cazul impozitului


pe cladiri.

Taxa asupra mijloacelor de transport este reglementat de catre Legea nr. 57 din 22
decembrie 2003, privind Codul fiscal al Romniei. Modificari ale prevederilor initiale si
unele completari au fost realizate prin Ordonanta Guvernului nr. 24 din 24 martie 2005.

Obiectul impunerii l reprezinta mijloacele de transport, att cu tractiune mecanica ct


si cele cu apa.

Platitorii acestei taxe sunt orice opersane fizice sau juridice care poseda mijloace de
transport nmatriculate n Romnia.

Marimea taxei datorate se stabileste n functie de tipul mijlocului de transport. Pentru


mijloacele de transport cu tractiune mecanica, taxa se calculeaza n functie capacitatea
cilindrica a acestora.

Stabilirea taxei se face de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor


administratiei publice locale pe a caror raza teritoriala contribuabilii si au domiciliul sau
sediul, pe baza declaratiei de impunere.. n cazul unui mijloc de transport dobndit de o
persoana n cursul unui an, taxa se datoreaza ncepnd cu data de nti alunii urmatoare celei
n care mijlocul de transport a fost dobndit.

Scutiri de la plata taxei se acorda pentru:

autoturisme, motociclete cu atas si mototricicluri apartinnd persoanelor cu handicap


locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;

navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice
cu domiciliul n Delta Dunarii, Insula mare a Brailei si insula Balta Ialomitei;

institutiile publice si persoanele juridice care au ca profil de activitate transportul de


calatori n comun cu regim urban si suburban.
Plata taxei asupra mijloacelor de transport se realizeaza anual, n patru rate egale,
pna la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipatie
se pot acorda reduceri de la plata impozitului. Neplata la termen atrage dobnzi si penalizari
de ntrziere n conformitate cu legislatia n vigoare.

B. Impozitele indirecte

Impozitele indirecte sunt cele pentru care subiectul este diferit de suportatorul real.
Aceste impozite lovesc venitul utilizat cu ocazia consumului, actionnd n mod indirect
asupra capacitatii contributive neindividuale. Acestea apar ca urmare a actelor economice care
determina o cheltuiala sau un transfer de bunuri.

n cadrul acestor impozite sunt incluse: taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si
autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. Impozit pe
spectacole, taxa hoteliera, taxe speciale, alte taxe locale.

Impozitul pe spectacole ca si impozitele directe este reglementat de aceleasi acte


normative.

Obiectul impunerii este determinat de orice manifestare artistica, competitie sportiva,


activitate artistica si distractiva de videoteca si discoteca, denumite generic spectacole.

Platitorii sunt orice persoana care organizeaza evenimentele mentionate anterior.

Calculul impozitului - impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de


import la suma ncasata din vnzarea biletelor de intrare si a abonamentelor. Cotele de
impunere sunt procentuale diferentiate pe categorii de activitati organizate de subiectii
impunerii. Pentru manifestarile artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica,
cinematografice, muzicale, de circ, precumsi pentru competitiile sportive interne si
internationale cota de impunere este de 2, iar pentru alte manifestari dect cele mentionate
anterior cota este de 5.

Stabilirea impozitului se realizeaza de catre consiliile locale n a caror raza


administrativ-teritoriala se realizeaza activitatile artistice si distractive.

Scutiri de plata acestui impozit se aplica numai spectacolelor organizate n scopuri


umanitare.

Plata impozitului pe spectacole se realizeaza lunar pna la data de 15 a lunii urmatoare


celei n care a avut loc spectacolul.

Taxele de timbru sunt de mai multe feluri: taxe judiciare si taxe extrajudiciare de
timbru.

Platitorii de taxe de timbru sunt persoanele fizice si juridice pentru care actiunile si
cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si pentru eliberarea, legalizarea unor acte
sau copi realizate de notarii publici sau alte organe cu atributii notariale.
Calculul taxei - taxele de timbru se pot stabili n sume fixe pentru actele si serviciile
neevaluabile n bani, n cota fixa procentuala si cota procentuala regresiva pentru actele
evaluabile n bani.

Plata se realizeaza prin aplicarea si prin anularea de timbre fiscale mobile nainte de
primirea, efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau nainte de prestarea serviciilor. n mod
exceptional, instantele judecatoresti pot retine cereri sau actiuni netimbrate, amnnd
obligatia de plata pna la primul termen de judecata. Nendeplinirea obligatiei de plata pna la
termenul stabilit atrage dupa sine anularea actiunii sau cererii.

2.2.1.2. Venituri nefiscale

Veniturile nefiscale se refera la diverse surse de venit la bugetul local, altele dect
impozitele si taxele.

Din categoria veniturilor nefiscale mobilizate la nivelul bugetului local fac parte
urmatoarele:

varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

varsaminte de la institutiile publice;

venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri;

venituri din amenzi si alte sanctiuni;

venituri din concesiuni;

ncasare din valorificarea bunurilor confiscate;

ncasari din alte surse.


2.2.2. Venituri din capital

Veniturile din capital sunt resursele financiare obtinute din vnzarile de active
detinute de autoritati.

Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar n care se ncaseaza, ci este
vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat n patrimoniul public.

Din categoria acestor venituri fac parte:

venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice;

venituri din vnzarea locuintelor construite din fondurile statului;

venituri din privatizare.

2.3. Venituri ale bugetelor locale provenite de la nivel central

2.3.1. Cote si sume defacate din unele venituri ale bugetului de stat

Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor


dezechilibre care intervin pe plan local sau finantarea expresa a anumitor cheltuieli, pentru
obiective de interes major.

Marimea acestor venituri este stabilita prin lege, autoritatiile locale neavnd nici un
control asupra cuantumului lor, iar n unele cazuri nici asupra modului n care vor fi cheltuite.

n perioada actuala, la bugetele locale se constituie sau s-au constituit ca si venituri, pe


lnge cele realizate la nivel local, si:

cote defalcate din impozitul pe salarii (n prezent s-a renuntat la acest venit);

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, pentru:

- finantarea institutiilor de nvatamnt preuniversitar de stat, creselor, centrelor


judetene si locale de consultanta agricola;

- sustinerea sistemului de protectie a copilului;

- subventionarea energiei termice livrata populatiei;

- retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere


si distributie a energiei termice;

- sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;

- finantarea unor activitati n domeniul culturii si al cultelor;


- echilibrarea bugetelor locale;

- acordarea de ajutor social si ajutor pentru ncalzirea locuintei cu lemne, carbuni si


combustibili petrolieri;

- finantarea serviciilor comunitare de evidenta a persoanei;

cote si sume defalcate din impozitul pe venit, pentru:

- echilibrarea bugetelor locale;

- subventionarea energiei termice livrate populatiei.

n ceea ce priveste sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea


bugetelor locale, acestea se aloca de la nivel central judetelor, urmnd ca un procent de pna
la 25% sa ramna la bugetul judetului, iar restul de 75% sa se distribuie localitatilor de catre
Consiliul Judetean, prioritate avnd unitatile administrativ-teritoriale care realizeaza venituri
proprii insuficiente.

Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrata
populatiei sumele se stabilesc, ca si cele pentru echilibrare, printr-o anexa la legea bugetului
de stat si se distribuie de catre Consiliul Judetean, n conditiile prevazute la sumele pentru
echilibrare, dar si n functie de cantitatea de energie termica livrata populatiei, la care pretul
local depaseste pretul national de referinta.

n ceea ce priveste cotele defalcate din impozitul pe venit, la nivelul fiecarei unitati
administrativ-teritoriale, "se aloca lunar ... o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor,
orselor si municipiilor, pe teritoriul carora si desfasoara activitatea platitorii de impozite,
10% la bugetul propriu al judetului si 17% ntr-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului
Judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ..."21[21]

Figura 2.2. Repartizarea pe destinatii sumelor si cotelor defalcate din impozitul pe venit

21[21] Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata n Monitorul Oficial
nr. 431 din 19 iunie 2003, art. 28, alin 1;
nitial, sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata au avut ca destinatii speciale,
finantarea cheltuielilor institutiilor de nvatamnt preuniversitar de stat, creselor, centrelor
locale de consultanta agricola, sustinerea sistemului de protectie a copilului si subventionarea
energiei termice livrata populatiei. ncepnd cu exercitiul bugetar 2005, au fost prevazute,
alaturi de destinatiile deja prezentate, si urmatoarele: retehnologizarea, modernizarea si
dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei termice, sustinerea
sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, finantarea unor activitati n domeniul
culturii si al cultelor, echilibrarea bugetelor locale, acordarea de ajutor social si ajutor pentru
ncalzirea locuintei cu lemne, carbuni si combustibili petrolieri si finantarea serviciilor
comunitare de evidenta a persoanei.

2.3.2 Subventii

Subventiile primite de la bugetul de stat reprezinta sumele alocate de la nivelul central


comunitatilor locale, pentru anumite destinatii. Fondurile corespunzatoare subventiilor se
repartizeaza n teritoriu, prin intermediul ministerelor responsabile n functie de destinatia
acestora.

Din categoria acestor subventii acordate unitatilor administrativ-teritoriale vom


enumera numai cteva tipuri:

pentru investitii finantate partial din mprumuturi externe;

pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;


pentru finantarea elaborarii si / sau actualizarii planurilor urbanistice generale si a
regulamentelor locale de urbanism;

pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente


cu destinatie de locuinta;

pentru lucrarile de cadastru imobiliar.

2.4. mprumuturile angajate de colectivitatile locale

n situatia n care veniturile unei comunitati locale nu sunt suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor necesare, se poate apela la o sursa suplimentara de venituri, reprezintata
mprumuturi.

mprumuturile contractate de autoritatile publice locale pot fi definite ca fiind


"suma primita de la creditor de catre o autoritate a administratiei publice locale,
rambursabila la un anumit termen (scadenta), cu plata unei sume n plus (dobnda) n
favoarea creditorului."22[22]

Aceste mprumuturi "fac parte din datoria publica a Romniei, dar nu reprezinta
obligatii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor mprumuturi
se va efectua exclusiv din bugetele locale prin mprumuturi pentru refinantarea datoriei
publice."23[23]

Posibilitatea apelarii la aceasta sursa de venituri bugetare a fost acordata autoritatilor


locale prin Legea finatelor publice locale. Pot fi contractate mprumuturi interne sau externe
pe termen scurt, mediu si lung, pe care pot fi folosite fie pentru realizarea de investitii publice
de interes local, fie pentru refinantarea datoriei publice locale, dar numai cu avizul Comisiei
de Autorizare a mprumuturilor Locale.

mprumuturile interne se pot angaja fara a fi necesara aprobarea Guvernului si nici


garantii din partea acestuia. Este necesara doar informarea prealabile a Ministerului
Finantelor.

n cazul mprumuturilor externe Guvernul poate acorda, conform Legii datoriei


publice, garantii.

mprumuturile angajate de autoritatile publice locale se pot realiza n doua modalitati:

direct, prin emiterea si lansarea titlurilor de valoare chiar catre autoritatile locale;

22[22] Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata n Monitorul Oficial
nr. 431 din 19 iunie 2003, art. 2, def. 39;

23[23] Legea datoriei publice nr. 313 din 28 iunie 2004 publicata n Monitorul
Oficial al Romniei nr. 577 din 29 iunie 2004, art. 3, alin. 3;
indirect, prin intermediul unor agentii sau insitutii specializate (banci comerciale sau alte
institutii de credit).

2.5. Definirea conceptului de cheltuiala publica

n toate economiile contemporane, cheltuielile publice sunt indisolubil legate de


nregistrarea costurilor de catre autoritatile statului, ocazionate de productia bunurilor publice,
de acordarea unor transferuri financiare diversilor beneficiari, dar si de interventiile n spatiul
economico-social.

Potrivit acceptiunii autohtone "cheltuiala publica" reprezinta "etapa


urmatoare constituirii fondurilor publice si se refera la distribuirea acestor
resurse banesti catre diferitele obiective sociale sau economice
(reglementate de catre programe guvernamentale)"24[24]

n prezent, cheltuielile publice sau cheltuielile guvernamentale n


terminologia anglo-saxona, reprezinta "consumurile de resurse financiare
efectuate de autoritatile publice, potrivit optiunilor politice ale fortelor
aflate la putere, n vederea furnizarii de bunuri publice, acordarii de
transferuri financiare unor categorii socio-economice definite si asigurarii
stabilitatii macroeconomice."25[25]

Deoarece odata cu dezvoltarea societatii, sarcinile statului s-au


multiplicat si au devenit mult mai complexe, interpretarea juridica a
notiunii de cheltuieli publice si-au pierdut din relevanta.

Prin interventia statala n economie, statul devine un agent


economic, investitor, producator, achizitor de bunuri si servicii,
extinzndu-si considerabil aria si puterea si de decizie.

Definirea cheltuielilor publice din punct de vedere socio-economic


releva o alta arie de actiune a acestora, un continut mai bogat si totodata
mai nuantat. Astfel sunt considerate cheltuieli publice acelea pe care
statul si colectivitatile locale le fac n exercitarea puterii lor de decizie.
datorita cresterii cuantumului cheltuielilor publice si datorita importantei si
structurii acestora, aceasta conceptie nu mai este una crititca si nici
restrictiva, ci una concilianta.

n prezent, cheltuielile publice sunt extrem de diversificate, iar


semnificatia acestora este data de mbinarea conceptiei juridice cu cea
socio-economice. n general cheltuielile publice sunt considerate
urmatoarele:26[26]

cheltuielile publice efectuate de administratiile publice centrale de stat;


24[24] Marinescu Paul, Managementul istitutiilor publice, Editura Universitatea din
Bucuresti, Bucuresti, 2003, pag. 291

25[25] Mihai Ioan Mutascu - Finante publice, Timisoara, 2005, pag. 59


cheltuielile colectivitatilor locale;

cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;

cheltuielile organismelor internationale.

Dupa cum se poate observa trebuie facuta distinctie ntre notiunea de cheltuieli publice
si cheltuieli bugetare definite ca fiind numai acele cheltuieli care se acopera din bugetul de
stat, bugetele locale si asigurarilor sociale de stat.

Principiile care stau la baza determinarii cheltuielilor bugetare n


cadrul celor publice sunt urmatoarele:27[27]

efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionata de prevederea


expresa si aprobarea nivelului acestora de catre Parlament sau de
Consiliile Locale;

nerambursabilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor


pentru care s-au aprobat aceste sume;

efectuarea cheltuielilor e determinata de ndeplinirea conditiilor legale,


si nu numai de constituirea resurselor banesti;

finantarea se efectueaza n functie de gradul de subordonare a


insitutiilor sau activitatilor cu caracter bugetar din bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele locale;

exercitarea controlului financiar cu caracter preventiv si acordarea vizei


cu ocazia operatiunilor de deschidere a finantarii, de alocare si utilizare
a resurselor financiare publice.

Datorita implicarii tot mai accentuate a autoritatilor publice n viata economico-sociala,


cheltuielile publice sunt caracterizate printr-un volum ridicat, ritm accelerat de crestere si
importante modificari structurale. Factorii care influenteaza aceasta evolutie a cheltuielilor
publice sunt:

factorii demografici - se refera la modificarea numarului si structurii


populatiei pe sexe, grupe de vrsta si categorii socio-profesionale;

26[26] Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana


Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu - Finante publice,
Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 1999, pag. 148

27[27] Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana


Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu - Finante publice,
Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 1999, pag. 149
factorii economici - ce au n vedere functia statului de redistribuire a
resurselor financiare publica dupa criteriu eficientei si echilibrului;

factorii sociali - ilustreaza actiunile statului n procesul de diminuare a


inegalitatilor existente ntre membrii societatii la nivelul veniturilor;

factorii militari - reflecta cresterea cheltuielilor publice n cazul unor


conflicte armate;

factorii istorici - perpetuarea n timp a unor probleme cum ar fi, de


exemplu datoriile publice mostenite de la un regim politic la altul sau
inflatie;

factorii politici - se refera la complexitatea functiilor statului.

n ceea ce priveste structura cheltuielilor publice, Romnia a adoptat criteriile de


clasificare folosite de ONU, adica criteriul functional si cel economic.

Criteriul functional clasifica cheltuielile publice n cheltuieli aferente


serviciilor publice generale, cheltuieli socio-culturale cu apararea, cu
ordinea publica, cu actiuni economice, cheltuieli de transfer din bugetul de
stat si cu dobnzile aferente datoriei publice.

Criteriul economic mparte cheltuielile publice n cheltuieli curente,


de capital, mprumuturi de acordat si rambursari de credite externe s|i
plati de dobnzi si comisioane aferente acestora.

2.6. Clasificarea cheltuielior publice dupa criteriul


economic

Cheltuielile curente sunt cheltuielile ordinare, specifice fiecarui


exercitiu bugetar. Posibilele destinatii ale cheltuielilor curente sunt
reprezentate de cheltuielile cu remunerarea personalului ce desfasoara
activitati n administratia locala sau n institutiile publice cu subordonare
locala - cheltuielile cu materialele si serviciile concretizate n cheltuieli cu
ntretinerea si functionarea administratiei publice locale si a institutiilor
publice de subordonare locala. Tot din categoria cheltuielilor curente mai
fac parte - subventiile alocate institutiilor publice de subordonare locala
sau regiilor autonome de interes local pentru acoperirea unor diferente de
pret sau tarif - subventiile pentru sustinerea institutiilor publice locale -
transferurile pentru plata unor ajutoare sociale, burse, alocatii,
indemnizatii - transferurile pentru sustinerea cultelor si pentru actiuni de
sanatate etc.

Cheltuielile de capital de investitie se materializeaza n bunuri


publice durabile cum ar fi: construirea unor noi intreprinderi de interes
local modernizarea celor existente, amenajarea teritoriului si nzestrarea
serviciilor generale. Toate aceste cheltuieli privesc avutii nationale, ce duc
la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.
Cheltuielile de natura financiara de la nivelul local reprezinta
mprumuturile acordate temporar pentru nfintarea unor insitutii si servicii
publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri
extrabugetare, precum si serviciul datoriei publice, adica plati de dobnzi,
comisioane si rambursarea mprumuturilor.

2.7 Clasificarea cheltuielilor publice dupa criteriul


functional

Clasificarea functionala are ca suport teoretic principiul specializarii


bugetare si este obligatoriu pentru toate organele si institutiile publice si
cuprinde: parti, titluri, capitole, subcapitol, paragrafe si articole.

Figura 2.1. Cheltuielile bugetelor locale

2.7.1. Cheltuielile cu servicii publice generale

Cheltuielile cu servicii publice generale au ca destinatie


ntretinerea si functionarea organelor administratiilor publice locale si a
celor nsarcinate cu mentinerea ordinei publice. Activitatile desfasurate de
aceste organe sunt numeroase si variate si privesc ntreaga viata sociala
sub aspectul conducerii si administrarii sale, de la functionarea primariilor
pna la organizarea si administrarea problemelor sociale cotidiene.

Cheltuielile cu servicii publice generale difera de la o tara la alta,


fiind influentate de mai multi factori, cum sunt:
marimea si structura aparatului de stat si a organelor de ordine
publica;

nivelul salarizarii functionarilor publici;

dezvoltarea economico-sociala si urbana.

Sursa de finantare a acestor cheltuieli o reprezinta att bugetele locale ct si unele


venituri ncasate din activitatea specifica care se retin si se utilizeaza n regim extrabugetar. n
ultima vreme se constata o descentralizare a activitatii publice si cresterea rolului organelor
locale ale puterii administratiei de stat n structura administrativ-teritoriale, ceea ce a dus la
cresterea contributiei bugetelor locale la finantarea acestor cheltuieli.

2.7.2 Cheltuieli social - culturale

Satisfacerea nevoilor cu caracter social presupune folosirea pe scara


larga a resurselor publice n scopul mbunatatirii conditiilor de viata ale
populatiei, a calitatii vietii fiecarui individ.

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt


ndreptate spre realizarea de servicii n mod gratuit cu plata redusa sau
sub forma de alocatii bugetare, pensii, ajutoare si alte indemnizatii. O
parte din aceste cheltuieli sunt destinate anumitor grupari sociale, iar alte
ntregii populatii deoarece obiectivele avute n vedere sunt ridicarea
standardului profesional si al calitatii vietii populatiei.

Marimea cheltuielilor social-culturale este influentata att de


dezvoltarea economica a tarii ct si de factorul demografic, de costul
serviciilor cu scopuri sociale si de politicile existente n acest domeniu, cea
mai notabila influenta fiind exercitata de factorul demografic.

n cadrul cheltuielilor social-culturale sunt cuprinse urmatoarele


categori de cheltuieli:

cheltuieli cu nvatamntul;

cheltuieli cu sanatatea;

cheltuieli privind cultura, religia si actiuni cu activitate sportiva si de


tineret;

cheltuieli publice pentru securitatea sociala.

Cheltuielile pentru nvatamnt au rol foarte important la


realizarea progresului social si sunt constituite din cheltuieli cu educatia
efectuate prin intermediul institutiilor de educatie scolara si cele efectuate
prin alte forme de educatie exterioare educatie scolare. Marimea si
structura acestor cheltuieli depind de o serie de factori demografici,
economici si social-politic. Analiznd sumele alocate la nivel central pentru
nvatamnt, cele din tarile n curs de dezvoltare, difera att n volum ct si
ca structura fata de cele din tarile dezvoltate. Astfel, n timp ce n tarile n
curs de dezvoltare sumele alocate pentru nvatamnt sunt mai mici (4-5
din PIB) avnd ca destinatie nvatamntul primar si cel profesional, cel
tehnic si universitar fiind mai slab dezvoltat, n tarile dezvoltate sumele
alocate nvatamntului sunt mult mai mari (8-10 din PIB), avnd ca
destinatie modernizarea nvatamntului si cresterea performantelor sale.

Structura si dimensiunile cheltuielilor cu nvatamntul n Romnia


sunt apropiate celor ce caracterizeaza tarile n curs de dezvoltare. Astfel,
sumele alocate nvatamntului primar si gimnazial reprezinta aproximativ
85 din total, iar nvatmntului superior numai 12-14 din total alocatiilor
bugetare. Finantarea nvatamntului se face preponderent de la bugetul
de stat. Alte surse de finantare de o importanta mai redusa sunt fondurile
proprii ale intreprinderilor sau ale altor agenti economici folosite la
finantarea scolilor din organizare proprie, veniturile unitatilor de
nvatamnt, sponzorizare si donatii primite din partea unor intreprinderi,
fundatii, societati de binefacere precum si contributia populatiei prin
intermediul taxelor scolare. Din taxe pe valoare adaugata au fost stabilite
sume defalcate destinate finantarii cheltuielilor institutiilor de nvatamnt
preuniversitar de stat, inclusiv pentru drepturile privind acordarea de
produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV din
nvatamntul de stat pentru copiii prescolari din gradinitele de stat cu
program normal de 4 ore, creselor, centrelor judetene si locala de
consultanta agricola, precum si pentru sustinerea sistemului de protectie a
copilului. Repartizarea acestor sume defalcate se realizeaza de catre
consiliul judetean prin hotarrea si cu asistenta tehnica de specialitate a
directiei generale a finantelor publice si, dupa caz, a inspectorului scolar
judetean.

Cheltuielile publice pentru sanatate reprezinta acele cheltuieli


facute de administratia publica n domeniul sanatatii. Scopul acestor
cheltuieli l reprezinta pastrarea sanatatii populatiei, garantarea asistentei
medicale a membrilor societatii, ceea ce constituie conditia continuitatii
dezvoltarii economice si sociale.

O caracterisitca pentru acest tip de cheltuieli este aceea ca


necesitatiele pentru serviciile de asistenta sanitara cresc mai repede dect
alocatiile bugetare cu aceasta destinatie, ceea ce determina populatia sa
suporte o parte mai mare din costul prestatiei medicale. arile dezvoltate
aloca 4-10 din PIB pentru sanatate, n timp ce tarile n curs de dezvoltare
aloca mai putin de 3 pentru acest domeniu.

n Romnia resursele financiare destinate ocrotiri sanatatii au


provenit, pna n 1998, n cea mai mare proportie din bugetul de stat. Alte
surse de finantare, dar ntr-o pondere mica, sunt unele cheltuieli efectuate
de agentii economici, unele venituri proprii ale institutiilor sanitare sa
cheltuieli ale populatiei pentru ngrijirea si pastrarea sanatatii. Reforma
care se desfasoara n domeniul ocrotiri sanatatii n tara noastra a introdus
un nou sistem de ocrotire si anume "asigurarile sociale de sanatate" 28[28]
ncepnd cu anul 1998, n cheltuielile publice pentru sanatate, alaturi de
cheltuielile bugetare se cuprinde si fondul de asigurari sociale de sanatate.

Cheltuielile pentru cultura, religie si actiuni privind


activitatea sportiva si de tineret au ca destinatie asigurarea
functionarii institutiile specializate din acest domeniu, alocatiile bugetare
venit n completarea resurselor private obtinute de catre institutiile de
cultura prin vnzarea de bunuri materiale sau prin perceperea unor tarife
pentru serviciile furnizate. Rolul chletuielilor pentru actiuni cultural
artistice este de a contribui la cresterea nivelului de educatie si civilaizatie
a factorului uman impulsionnd participarea acestuia la activitatea
economici-sociala.

n Romnia majoritatea institutilor de cultura si de arta sunt de stat,


n consecinta, cheltuielile cu aceste actiuni sunt finantate de la buget. n
ultimul deceniu, n principal ca urmare a caderii economice si a mputinarii
resurselor, cheltuielile cu cultura au scazut.

Din impozitul pe venit ncasat la buget au fost stabilite sume


defalcate pentru bugetele locale, n vederea finantarii institutilor de
cultura descentralizate ncepnd cu anul 2004 si plata contributiilor pentru
personalul neclecrical angajat n unitatile cult din tara, conform Ordonantei
Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar
pentru unitatile de cult apartinand cultelor religioase recunoscute din
Romnia, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 125/2004.
Sumele pentru asigurarea contributiile pentru personalul neclerical se
includ n bugetul propriu, iar plata se face prin centrele de cult de care
apartin acestea.

Cheltuielile cu securitatea sociala sunt cheltuieli neproductive,


spre deosebire de investitiile n resurse umane, deoarece nu de pot
recupera sub nici o forma, fiind n transferuri n favoarea beneficiarilor care
duc la reducerea produsului national.

n Romnia, n perioada comunista nu a functionat un astfel de


sistem de securitate sociala, cu toata ca exista un numar remarcat de
someri. Abia dupa anul 1991, ca urmare a implementarii unor mecanisme
ale economiei de piata si scaderii productiei, s-a legiferat protectia sociala
a oamenilor si s-au initiat masuri de reintegrare profesionala a acestora.

2.7.3. Cheltuieli privind actiunile economice

Cheltuieli privind actiunile economice au ca destinatie


finantarea regiilor autonome, societatile comerciale cu capital de stat,
privat sau mixt, fermierilor si alti mici intreprinzatori. Aceste cheltuieli sunt

28[28] Legea asiguratilor sociale de sanatate nr. 145 din 24 iulie 1997, publicata
n Monitorul Oficial al Romniei, parte I, nr. 178 din 31 iulie 1997
directionate n primul rnd sectorului public, care cuprinde intreprinderile
cu capital majoritar de stat. Pentru a mentine anumite sectoare, statul
acorda ajutoare financiare intreprinderilor private aflate n dificultate.

Ponderea cheltuielilor pentru actiuni economice n cheltuieli publice


totale difera de la o tara la alta. n cazul tarilor dezvoltate ponderea n
total cheltuieli publice variaza fiind mai mica dect n tarile n curs de
dezvoltare, avnd valori cuprinse ntre 3,3-12,2 . n tarile n curs de
dezvoltare ponderea n total cheltuieli publice e mai ridicata (5,3-36,3)
deoarece acestea depun eforturi pentru dezvoltarea economica.

Ajutoarele financiare ale statului catre intrepinderi mbraca diferite


forme: directe si indirecte. n cadrul ajutoarelor financiare directe avem:
subventiile, investiitile, mprumuturile cu dobnda subventionata, ajutoare
financiare pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, organizarea
de expozitii si avansurile rambursabile. Din categoria ajutoarelor financiare
indirecte vom mentiona urmatoarele: avantajele fiscale si mprumuturile
garantate de stat.

n Romnia postbelica cheltuielile pentru actiunile economice


detineau ponderi foarte ridicate n total cheltuieli publice (peste 50). Dupa
anul 1990 ponderea acestor cheltuieli, n total cheltuieli publice a nceput
sa scada. Cheltuielile publice pentru industrie, agricultura si silvicultura s-
au redus treptat ca pondere n total, n timp ce cheltuielile pentru
transporturi, telecomunicatii, servicii, dezvoltare publica si locuinte a
crescut. n anul 2007 se acorda transferuri de la bugetul de stat catre
bugetele locale pentru investitii finantate partial din mprumuturi externe
la a caror realizare contribuie si Guvernul. Ministerul Finantelor Publice
repartizeaza transferurile respective pe judete si n cadrul acestora, pe
unitati administrativ-teritoriale, pentru finantarea unor proiecte de
investittie care beneficiaza de mprumuturi externe, potrivit acordurile de
mprumut ncheiate cu organismele financiare internationale. Ordonatori
principali de credite ai bugetelor locale care beneficiaza de aceste
transferuri, au obligatia sa analizeze buna executie a lucrarilor de investitii
si n situatia constatarii de fonduri disponibile, sa propuna Ministerului
Finantelor Publice rentregirea transferurilor de la bugetul de stat.

2.7.4. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica,


locuinte, mediu si ape

n tarile dezvoltate volumul cheltuielilor pentru servicii si


dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape variaza de la o perioada la
alta sub influenta unor factori interni sau externi. Dintre factorii interni
mentionam urmatorii: structura si nivelul de dezvoltare ale ramurilor
economice, etapa de nationalizare sau privatizare, volumul resurselor
financiare, iar dintre factorii externi: o serie de evenimente conjuncturale
cu efecte generalizate, cum au fost crizele energetice. Instrumentele
folosite de autoritatea publica pentru a ajuta si sustine din punct de
vedere financiar aceste ramuri, au fost nsotite ntotdeauna si de
preluarea, de catre stat, a unei mari parti din costul social al a masurilor
de disponibilizare a salariatilor.

O mare parte a ajutoarelor financiare din partea autoritatilor publice


revin ramurii transporturilor. Acestea au acoperit necesitatile de
dezvoltarea a infrastructurii transporturilor, de modernizare a mijloacelor
si de transport de subventionare a diferentelor de tarif.

Ramura constructiei de locuinte primeste subventii si mprumuturi


cu dobnda subventionata, si conduce la mentinerea nivelului ramurii
constructiilor n general. Importante ajutoare se acorda si persoanelor n
functie de situatia lor financiara. n paralel cu constructia de locuinte
autoritatile publice sustin financiar si amenajarile teritoriale, acordnd o
serie de avantaje pentru revitalizarea regiunilor si dezvoltarea zonelor
rurale.

Protectia mediului nconjurator a devenit n ultimii ani una dintre


preocuparile prioritare ale comunitatii internationale, datorita faptului ca
degradarea mediului a provocat si continua sa provoace pierderi imense
tuturor tarilor si sa influenteze esential calitatea vietii.

n Romnia ajutorul financiar public pentru aceste ramuri se


efectueaza sub forma unor transferuri pentru asigurarea contributiei
Guvernului la realizarea obiectivelor finantate si din credite externe.

n prezent subventionarea energiei termice livrate populatiei se


realizeaza cu ajutorul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata
repartizata pe unitatile administrativ-teritoriale potrivit prevederilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor
reglementari privind acordarea de ajutoare pentru ncalzirea locuintei si
asigurarea fondurilor necesare n vederea furnizarii energiei termice si
gazelor naturale pentru populatie, precum si unele masuri pentru ntarirea
disciplinei financiare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
525/2003. n cazul retehnologizarii, modernizarii si dezvoltarii sistemelor
centralizate de producere si distributie a energiei termice, sumele
defalcate din taxa pe valoarea adaugata se vor repartiza pe unitati
administrativ-teritoriale, n conditiile prevederilor articolului 2 aliniatul 2,
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 48/2006 pentru adoptarea unor
masuri privind furnizarea energiei termice populatiei, pentru ncalzirea
locuintei si prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice
centralizate de alimentare cu energie termica cu modificarile ulterioare.

2.8. Evolutia structurala a cheltuielilor publice ale


comunitatilor locale n Romnia n perioada 2002-2006

Pentru a evidentia evolutia structurii cheltuielile publice n perioada


analizata vom prezenta ponderile fiecarei tip de cheltuiala n total
cheltuielile publice locale:
Tabel nr. 2.1. Evolutia structurii cheltuielilor publice locale n
Romnia n 2002-2006

Nr. crt.

1. Cheltuieli social-culturale

2. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare pu

3. Cheltuieli pentru autoritati publice

4. Cheltuieli privind actiuni economice

5. Altele

6. Total

Ilustrarea grafica a evolutiei structurii cheltuielilor bugetelor locale


din Romnia n perioada analizata este urmatoarea:

Fig.2.1 Structura cheltuielilor bugetelor locale n perioada 2002-2006

Ponderea cea mai importanta n totalul cheltuielilor bugetare ale


colectivitatilor locale din Romnia o au, n perioada supusa analizei,
cheltuielile social-culturale. Mai mult, se poate observa o crestere treptata
a ponderii cheltuielilor socia-culturale n totalul cheltuielilor bugetelor
locale, de la 24,21%, n anul 2002, la 53,22%, n anul 2004. Abaterea
absoluta este egala cu +29,01%, iar cea relativa egala cu 120 puncte
procentuale.

Cheltuielile cu servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape


nregistreaza o reducere a importantei lor relative n totalul cheltuielilor
bugetare ale colectivitatilor locale, de la 36,07%, n anul 2002, la 20,35%,
n anul 2006. Aceasta echivaleaza cu o scadere cu 43,58%.

Tot o tendinta de reducere se nregistreaza si n cazul cheltuielilor cu


autoritatile publice, care scad treptat de la 14,44%, n anul 2002, la 9,60%,
n anul 2006.

n ceea ce priveste cheltuielile cu actiuni economice, acestea scad


treptat n perioada 2002-2004 de la 12,03%, la 7,69%. n perioada
urmatoare se nregistreaza o crestere treptata la 14,20% n anul 2006.
CAPITOLUL III

ANALIZA CONSTITUIRI SI UTILIZARII BUGETULUI LOCAL

AL MUNICIPIULUI RESIA

3.1. Prezentarea municipiului Resita

Municipiul Resita, resedinta judetului Caras-Severin, este amplasat n sud-vestul


Romniei, n partea de nord-vest a judetului, pe cursul mijlociu al rului Brzava, ntr-o zona
geografica de un pitoresc deosebit si cu obiective turistice atragatoare.
Resita este cel mai vechi centru siderurgic al Romniei si una din cele mai importante
cetati industriale din sud-estul Europei.
Dupa ce n perioada de dinainte de 1989, municipiul Resita avea o populatie n jurul a
120.000 de locuitori, n prezent, are o populatie de numai 86.383 de locuitori. Aceasta scadere
drastica a populatiei cu aproape 30%, se datoreaza reducerii activitatilor economice
desfasurate n municipiu n perioada de tranzitie, care a determinat o emigrare masiva a
populatiei n alte zone din tara sau din strainatate.
Activitatea economica ce se desfasoara n municipiul Resita este reprezentata n
principal de industrie (constructii de masini, siderurgie, confectii, constructii civile) si servicii
(alimentatie publica, cooperatii mestesugaresti, transport intern si international). Doar 1% din
forta de munca a orasului lucreaza n agricultura. Desi exista numeroase puncte de atractie
turistica n oras (Muzeul de Istorie al Banatului Montan si Muzeul de Locomotive cu Aburi) si
n mprejurimi (lacurile Secu, Valiug, Trei Ape, Breazova, Dognecea, Cheile Carasului,
Muntele Semenic), potentialul turistic al zonei este insuficient exploatat si ar putea constitui o
alternativa n reconversia economica a zonei.
n plus, municipiul Resita beneficiaza de o infrastructura corespunzatoare, existnd
doua statii CFR pentru transportul pe calea ferata, doua drumuri nationale spre Caransebes (si
n continuare spre Bucuresti) si spre Timisoara si doua drumuri judetene spre Oravita si Vama
Naidas si respectiv spre Anina. Cel mai apropiat aeroport international este la o distanta de
123 km, n municipiul Timisoara. Transportul naval este asigurat prin portul la Dunare
Moldova Veche, aflat la 97 km fata de Resita.
Ca strategie de dezvoltare n viitor, autoritatile locale au identificat urmatoarele
prioritati:

Dezvoltarea turismului. Exista baza materiala pentru dezvoltarea turismului de vara


si de iarna si personal calificat n profesiuni specifice turismului;

Dezvoltarea resurselor umane. Exista personal calificat n profesiuni cu specific


industrial (siderurgie, constructii de masini, confectii) si alimentatie publica, comert si
turism, care poate fi recalificat usor daca este necesara o reconversie a fortei de munca
n vederea dezvoltarii unor noi activitati;

Dezvoltarea sectorului privat si a IMM-urilor. Realizarea acestui obiectiv se poate


face prin intermediul Asociatiei ntreprinzatorilor Privati, Asociatia ntreprinzatorilor
Mici si Mijlocii si al Camerei de Comert, Industrie si Turism Caras- Severin;

Dezvoltarea infrastructurii locale. Exista la nivelul Primariei proiecte tehnice si


studii de fezabilitate pentru diverse lucrari de infrastructura, dar ele si asteapta rndul
pentru executie n functie de prioritati si de fondurile existente. Este n executie
lucrarea de dezvoltare a alimentarii cu apa a orasului.

n oras s-ar putea dezvolta activitati cu profil de prelucrare a lemnului (tinnd cont de
resursele forestiere ale judetului); prelucrarea deseurilor lemnoase si de hrtie (productie de
ambalaje de hrtie si carton); productie de materiale de constructii; ateliere industriale de
productie si montaj subansamble si componente pentru societati cu diverse profiluri; ateliere
de productie n domeniul industriei confectiilor; ntreprindere de prelucrare a laptelui;
societati agroturistice ecologice.
Este de precizat ca municipiul Resita beneficiaza si de resurse naturale regenerabile,
cum ar fi:

amenajarile hidrotehnice de pe cursul superior al rului Brzava pe primii 50 km de la


izvoare, prin lacurile de acumulare Gozna, Breazova si Secu precum si lacul Trei Ape pe
cursul Timisului Superior, care constituie sursa de alimentare cu apa a municipiului
Resita;

vegetatia lemnoasa (forestiera) care coboara n estul municipiului pna aproape de


periferie si care cuprinde o mare varietate de specii, att rasinoase (pin negru, pin
silvestru, duglas si altele) ct si de foioase specifice sleaurilor de deal cu fag n amestec cu
carpen, tei si gorun;

padurile din jurul municipiului Resita adapostesc specii de interes cinegetic din fauna
salbatica, cum sunt: vulpea, mistretul, lupul, cerbul, capriorul si altele precum si
numeroase specii de pasari, o parte din aceste paduri fiind declarate Rezervatii Naturale de
tip forestier.

n municipiul Resita functioneaza 14 scoli, 6 licee, 4 institutii de nvatamnt


profesional si o universitate (Universitatea "Eftimie Murgu"). Universitatea pregateste
studenti n domeniile: economie, teologie, istorie, administratie publica, asistenta sociala,
inginerie.
n prezent, autoritatile locale sunt implicate n implementarea a cinci proiecte cu
finantare externa:

"Complex Municipal de Sport si Sanatate n municipiul Resita" prin programul PHARE


Infrastructura mica (1.178.244 Euro - valoarea proiectului, 850.000 Euro - valoare grant);

"O institutie pentru toti" - Reabilitarea Centrului de ngrijire si Asistenta Resita prin
programul PHARE Servicii Sociale (157.272 Euro - valoarea proiectului, 137.272 Euro -
valoare grant);

"Reabilitare Zona Industriala Valea erovei - Resita" prin programul PHARE


Infrastructura regionala (10.549.196 Euro - valoarea proiectului, 6.670.000 Euro - valoare
grant);

"Alimentarea cu apa, canalizare si epurare ape uzate" prin programul ISPA (39.483.000
Euro - valoarea proiectului, 29.418.750 Euro - valoare grant);

"Ne pretuim valorile" prin programul PHARE 2003 Serbia Muntenegru (34.900 Euro -
valoarea proiectului, 31.410 Euro - valoare grant);
3.2. Analiza veniturilor bugetului local al municipiului Resita n perioada 2003-2007

3.2.1. Analiza evolutiei si structurii veniturilor totale mobilizate la bugetul local

Avnd n vedere veriga la care se mobilizeaza veniturile bugetare, si anume bugetele


locale, se impune a se prezenta o clasificare a veniturilor bugetare din punct de vedere al
continutului economic. Astfel, veniturile bugetare sunt structurate n venituri curente, venituri
din capital, venituri cu destinatie speciala, sume si cote defalcate din impozitul pe venit si din
taxa pe valoare adaugata, transferuri si subventii primite de la bugetul de stat.

Clasificatia bugetara ce se utilizeaza pentru ordonarea veniturilor bugetelor locale


este urmatoarea:

I. VENITURI CURENTE

A. VENITURI FISCALE

A.1. IMPOZITE DIRECTE

1. Impozitul pe profit

2. Impozite si taxe de la populatie:

- impozitul pe cladiri de la persoane fizice;

- taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane


fizice;

- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;

- alte impozite si taxe de la populatie;

3. Taxa pentu folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite n alte


scopuri dect agricultura sau silvicultura

4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanle juridice:

- impozitul pe cladiri de la persoane juridice;

- impozitul pe terenuri de la persoane juridice;

5. Alte impozite directe:

- taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane


juridice;

- impozitul pe terenul din extravilan;

- alte ncasari din impozite directe;


A.2. IMPOZITE INDIRECTE

1. Impozitul pe spectacole

2. Alte impozite indirecte:

- taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de


functionare;

- taxe judiciare de timbru;

- taxe de timbru pentru activitatea notariala;

- taxe extrajudiciare de timbru;

- alte ncasari din impozite indirecte;

B. VENITURI NEFISCALE

1. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome

2. Varsaminte de la institutiile publice:

- alte venituri privind circulatia pe drumurile publice;

- venituri din ncasarea contravalorii lucrarilor de combatere a


daunatorilor si bolilor n sectorul vegetal-servicii;

- veniturile punctelor de nsamntari artificiale;

- veniturile circumscriptiilor sanitar-veterinare;

- varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si ale


activitatilor autofinantate;

- taxe din activitati cadastrale si agricultura;

- alte venituri de la institutiile publice;

3. Diverse venituri:

- venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii,


despagubiri;

- venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit


dispozitiilor legale;

- restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor


precedent;
- venituri din concesiuni si nchirieri;

- ncasari din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii;

- venituri din dividende;

- ncasari din alte surse;

II. VENITURI DIN CAPITAL

1. Venituri din valorificarea unor bunuri;

- venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor


publice;

- venituri din vnzarea locuintelor construite din fondurile


statului;

- venituri din privatizare;

- venituri din vnzarea unor bunuri apartinnd


domeniului privat;

III. VENITURI CU DESTINAIE SPECIAL

- taxe speciale;

- venituri din vanzarea unor bunuri apartinnd domeniului


privat;

- venituri din fondul pentru drumurile publice;

- venituri din fondul de interventie;

- venituri din fondul pt.locuinte;

- venituri din amortizarea mijloacelor fixe;

- donatii si sponsorizari;

- sume acordate de persoanele juridice si fizice pentru


finantarea unor actiuni de interes public;

IV. PRELEVRI DIN BUGETUL DE STAT

1. Cote defalcate din impozitul pe salarii

2. Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata


3. Cote si sume defalcate din impozitul pe venit

V. SUBVENII

1. Subventii primite de la bugetul de stat

2. Subventii primite de la alte bugete

VI. DONAII {I SPONZORIZRI

1. Donatii si sponzorizari

VII. NCASRI DIN RAMBURSAREA MPRUMUTURILOR ACORDATE

- ncasari din ramburs.mprum.tempor. pt. nfiint.unor instit. si


serv.publice de interes local sau a unor activitati finantate
integral din venituri proprii;

- ncasari din rambursarea microcreditelor acordate de


agentiile guvernamentale si administrate prin agentii de credit;

VIII. MPRUMUTURI

1. mprumuturi pentru investitii

2. mprumuturi temporare

Evolutia principalelor venituri ale bugetului municipiului Resita n perioada 2003-


2007 a fost urmatoarea:

Tabel 3.1. Evolutia veniturilor bugetului municipiului Resita n perioada 2003-2007

- RON-

Nr. crt.

I Venituri curente

I.A. Venituri fiscale

I.A.1. Impozite directe

I.A.2. Impozite indirecte


Nr. crt.

I.B. Venituri nefiscale

II Venituri din capital

III Venituri cu destinatie speciala

IV Prelevari de la bugetul de stat

V Subventii

VI Donatii si sponsorizari

ncasari din rambursarea

VII mprumuturilor acordate

VIII mprumuturi

Venituri totale

Deflatorul PIB

Venituri totale actualizate

(n preturile anului 2007)

Dup cum se poate observa si din reprezentarea grafica de mai jos, desi veniturile
totale nominale au nregistrat o crestere continua pe parcursul perioadei analizate (de 1,97
ori), veniturile totale reale sunt n scadere, de la valoarea de 71.472.982,2 RON, n anul 2003,
la 56.184.158,0 RON, n anul 2006. Dupa aceasta scadere cu 21,39%, veniturile totale reale
nregistreaza o usoara crestere, la 62.051.958 RON, n anul 2007 (cu 10,44% fata de anul
2006).

Figura 3.1. Evolutia veniturilor nominale si reale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007
n ceea ce priveste structura veniturilor bugetului municipiului Resita, aceasta este
dominata de prelevarile de la bugetul de stat, dupa cum se poate observa si din tabelul de mai
jos:

Tabel nr. 3.2. Evolutia structurii veniturilor bugetului municipiului Resita 2003-2007

Nr. crt.

I Venituri curente

I.A. Venituri fiscale

I.A.1. Impozite directe

I.A.2. Impozite indirecte

I.B. Venituri nefiscale

II Venituri din capital

III Venituri cu destinatie speciala

IV Prelevari de la bugetul de stat

V Subventii
Nr. crt.

VI Donatii si sponsorizari

ncasari din rambursarea

VII mprumuturilor acordate

VIII mprumuturi

Venituri totale n expresie nominala

n fiecare an al perioadei supusa analizei, n proportie de peste 90%, resursele


financiare ale bugetului municipiului Resita provin din prelevari de la bugetul de stat si din
venituri curente.

Prelevarile de la bugetul de stat se mentin n fiecare an la valori de peste 70%,


asigurnd n jur de trei patrimi din totalul veniturilor bugetare.

Veniturile curente asigura peste 20% din fondurile colectate la bugetul local. Este de
precizat si faptul ca importanta relativa a veniturilor curente este n crestere, acestea
reprezentnd 20,28% din totalul veniturilor bugetului local n anul 2003, pentru a ajunge la o
pondere de 25,95%, n anul 2007.

Ponderea mai scazuta n totalul veniturilor bugetului local a veniturilor curente fata de
cea a prelevarilor de la bugetul de stat exprima n mod elocvent dependenta financiara a
autoritatilor publice locale resitene de autoritatile publice de la nivel central. Este de remarcat
faptul ca ponderea prelevarilor de la bugetul de stat este peste trei ori mai mare dect a
veniturilor curente!

n cadrul veniturilor curente, cele mai importante sunt veniturile fiscale, a caror
contributie la asigurarea resurselor financiare ale bugetului local creste de la 14,22%, n anul
2003, la 17,96%, n anul 2007. Veniturile nefiscalesunt de asemenea n crestere, de la o
pondere n totalul veniturilor bugetului local de 6,06%, n anul 2003, la o pondere de 7,99%,
n anul 2007.

Veniturile din capital au o pondere nensemnata n cadrul veniturilor totale si o


evolutie oscilanta, de la 0,30%, n anul 2003, la 0,58%, n anul 2007. Valoarea minima a
ponderii acestor venituri n total s-a nregistrat n anul 2005 (0,28%), iar cea maxima, n anul
2006 (0,70%).
Greutatea specifica a veniturilor cu destinatie speciala, este de asemenea, ntr-o
continua scadere, pe parcursul perioadei supuse analizei, de la 1,35%, n anul 2003, la 0,03%,
n anul 2007.

Subventiile de la bugetul de stat au avut o pondere semnificativa, de 5,98%, doar n


anul 2003, cnd s-au primit 18. 865.596 mii lei pentru sustinerea sistemului de protectie a
persoanelor cu handicap. n anii urmatori, nivelul subventiilor primite de la bugetul de stat a
fost unul extrem de scazul, ponderea acestora n totalul veniturilor bugetului local fiind una
nesemnificativa, de sub 1%.

De mentionat este si faptul ca, n anul 2005, mprumuturile au reprezentat 1,27% din
totalul veniturilor bugetului local. mprumutul angajat a avut o valoare de 5.525.000 mii lei,
iar destinatia sa a fost de a completa finantarea publica pentru proiectul ISPA "Alimentarea cu
apa, canalizare si epurare ape uzate" ce este n curs de implemntare si n prezent.

3.2.2. Analiza evolutiei si structurii veniturilor fiscale mobilizate la bugetul local

Veniturile fiscale colectate la nivelul unui buget local se pot clasifica n:

Impozite directe, n componenta carora intra :

- impozitul pe profit datorat de unele regii autonome si servicii


publice de interes local;

- impozite si taxe ncasate de la populatie, precum :

- impozitul pe cladiri de la persoane fizice;

- taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane


fizice;

- impozitul pe terenuri de la persoane fizice;

- alte impozite si taxe de la populatie;

- taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite n


alte scopuri dect agricultura sau silvicultura (asa-numita taxa pe
teren);

- impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanle juridice:

- impozitul pe cladiri de la persoane juridice;

- impozitul pe terenuri de la persoane juridice;

- alte impozite directe, precum:

- taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane


juridice;
- impozitul pe terenul din extravilan;

- alte ncasari din impozite directe;

impozite indirecte, formate din:

- impozitul pe spectacole;

- alte impozite indirecte, precum::

- taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de


functionare;

- taxe judiciare de timbru;

- taxe de timbru pentru activitatea notariala;

- taxe extrajudiciare de timbru;

- alte ncasari din impozite indirecte;

La fel ca si la nivel central, impozitele si taxele directe reprezinta partea cea mai
importanta a veniturilor fiscale, ca parte constitutiva a veniturilor bugetare. Impozitele directe
trebuie sa depaseasca impozitele indirecte n volum, semn al unei directionari normale a
fiscalitatii si al asezarii sale n coordonatele firesti ale unei economii dinamice si ale unei
descentralizari administrative si financiare reale.

Structura veniturilor fiscale pecepute de la persoanele fizice si juridice la nivelul


municipiului Resita este prezentata sintetic n tabelul urmator:

Tabel nr. 3.3. Evolutia veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007
[RON]

Nr. crt.

1. Iimpozite directe

2. Impozite indirecte

3. Total venituri fiscale

4. Deflatorul PIB

5. Iimpozite directe
- val. actualizata 2007

Impozite indirecte

6. - val. actualizata 2007

Total venituri fiscale

7. - val. actualizata 2007

Desi lund n considerare doar valorile nominale ale veniturilor fiscale, putem afirma
ca acestea au nregistrat o crestere continua n perioada de analiza, evolutia valorii reale a
acestora a fost una oscilanta., dupa cum se poate observa si din figura urmatoare.

Figura nr. 3.2. Evolutia veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007

Valoarea reala a veniturilor fiscale a scazut de la 10.164.749,5 RON, n anul 2003, la


9.370.814,1 RON, n anul 2004. Scaderea s-a datorat att reducerii impozitelor directe
ncasate, cu 7,2%, ct si diminuarii ncasarilor din impozite indirecte, cu 22,5%.

Dupa aceasta scadere, veniturile fiscale reale nregistreaza o crestere n anul 2005 la
valoarea de 10.286.074,9 RON. Acest reviriment al veniturilor fiscale se datoreaza exclusiv
cresterii nsemnate a impozitelor indirecte, cu 681,8% (datorita ncadrarii n categoria
veniturilor bugetelor locale a taxelor judiciare de timbru si a taxelor de timbru pentru
activitatea notariala), care compenseaza reducerea cu 15,4% a ncasarilor din impozite directe.

n anul urmator, 2006, se nregistreaza o noua scadere, la 9.907.767,7 RON, datorata


unui mic recul att n cazul impozitelor directe, cu 3,7%, ct si n cazul impozitelor indirecte,
cu 3,6%.

n ultimul an al perioadei de analiza, 2007, se atinge valoarea maxima a veniturilor


fiscale, de 11.147.010 RON. Cresterea se datoreaza exclusiv ncasarilor din imozite directe,
care au nregistrat o majorare cu 20,4%, care compenseaza si depaseste reducerea cu 10,4% a
ncasarilor din impozite indirecte.

Din punctul de vedere al structurii impozitelor directe mobilizate la bugetul


municipiului Resita, evolutia acesteia a fost urmatoarea:

Tabel nr. 3.4. Evolutia structurii impozitelor directe

Nr. crt.

1. Impozit pe cladiri

2. Impozit pe teren

3. Taxa pe teren

4. Taxa asupra mijloacelor de transport

5. Altele

6. Total

Figura nr. 3.4. Evolutia structurii impozitelor directe

Cel mai important impozit direct local se dovedeste a fi si n cazul municipiului


Resita impozitul pe cladiri. Ponderea acestuia n totalul ncasarilor din impozite indirecte
depaseste n fiecare an al perioadei supuse analizei 70%. De mentionat este si faptul ca, n
anul 2003, impozitul pe cladiri ncasat de la persoane fizice a devansat ncasarile din impozit
pe cladiri de la persoanele juridice de 1,17 ori. n anul urmator, 2004, ncasarile de la
persoanele fizice si cele de la persoanele juridice au fost aproximativ egale. In anii urmatori,
persoanele juridice au platit impozit pe cladiri ntr-o proportie tot mai mare fata de persoanele
fizice, ajungndu-se ca, n anul 2007, ncasarile din impozitul pe cladiri de la persoanele fizice
sa reprezinte doar 57% din ncasarile din impozitul pe cladiri de la persoanele juridice.

Celelalte impozite directe au evolutii oscilante pe parcursul perioadei supuse


analizei.

Impozitul pe teren reprezinta 8,54% din totalul impozitelor directe ncasate la


bugetul municipiului Resita n anul 2003. Dupa o usoara crestere, urmata de o scadere, atinge
un maxim de 13,76% n anul 2006, pentru a nregistra un mic recul n anul 2007, ajungnd la
o greutate specifica de 13,20%. De mentionat este faptul ca persoanele juridice sunt
principaluli contribuabili n cazul impozitului pe teren, ncasarile provenind de la acestea
devansnd de celputin doua ori ncasarile de la persoanele fizice, n fiecare an al perioadei de
analiza.

Taxa pe teren are ponderi semnificative n totalul impozitelor directe doar n anii
2003 (4,42%), 2005 (5,13%) si 2007 (7,05%).

Taxa asupra mijloacelor de transport nregistraza ponderi de peste 10% pe parcursul


perioadei de analiza, cu exceptia ultimului an, n care se ajunge la o pondere de 8,22%. Desi
n primii trei ani ai periodei de analiza principalii contribuabili pentru taxa asupra mijloacelor
de transport sunt persoanele juridice, n ultimii doi ani, 2006 si 2007, tendinta de inverseaza,
majoritatea ncasarilor din aceasta taxa provenind de la persoanele fizice.

Alte ncasari din impozite directe au o greutate specifica redusa, situata sub nivelul
de 5%.

ncasarile din impozite indirecte la bugetul municipiului Resita au evoluat n


perioada de analiza n urmatoarea structura:

Tabelul nr. 3.5. Evolutia structurii impozitelor indirecte

Nr. crt.

1. Impozit pe spectacole

2. Taxe de timbru

3. Taxe si tarife pentru eliberarea de licente

si autorizatii de functionare
4. Alte ncasari din impozite indirecte

5. Total

Figura 3.5. Evolutia structurii impozitelor indirecte

n cadrul impozitelor indirecte, taxele de timbru ocupa locul cel mai important.
Evolutia ponderii acestora n totalul ncasarilor din impozite indirecte a crescut de la 65,37%
n anul 2003, la 88,74% n anul 2005, pentru a scadea la 80,07% n anul 2007.

Taxele si tarifele pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare au de


asemenea o evolutie oscilanta, greutatea specifica a acestora scaznd de la 19,72%, n anul
2003, la 5,77%, n anul 2005, pentru a creste apot la nivelul de 16,51%, n anul 2007.

Impozitul pe spectacole are o importanta relativa foarte redusa n cadrul impozitelor


indirecte, ponderea acestora n totalul impozitelor indirecte nregistrnd valori cuprinse ntre
1,44%, n anul 2003 si 0,28%, n anul 2007.

O tendinta de reducere a ponderii n totalul impozitelor indirecte se nregistraza si n


cazul altor ncasari din impozite indirecte, de la 13,46%, n anul 2003, la 3,14%, n anul 2007.

3.2.3. Analiza evolutiei veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul local

Veniturile nefiscale sunt acele venituri mobilizate de la regiile autonome si de la


institutiile publice precum si diverse alte venituri, care revin unitatilor administrativ-teritoriale
n calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate n procesul reproductiei economice.
Aceste venituri mobilizate la nivel local sunt expresia relatiilor financiare dintre
administratorii finantelor locale si institutiile publice pe de o parte, respectiv regiile autonome
pe de alta parte.
Veniturile nefiscale cuprind:

varsaminte de la institutiile publice, ce au n vedere alte venituri privind circulatia pe


drumurile publice, venituri din prestari de servicii si alte venituri de la institutiile publice;

diverse venituri, cum ar fi: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si
despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din
finantarea bugetara locala a anilor precedenti, venituri din concesiuni si nchirieri, ncasari
din alte surse.

Evolutia veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul municipiului Resita a fost


urmatoarea:

Tabelul nr. 3.6. Evolutia veniturilor nefiscale

Nr. crt.

1. Varsaminte de la nstitutiile publice

2. Diverse venituri

3. Total venituri nefiscale - val. nominala

4. Deflatorul PIB

5. Total venituri nefiscale - val. reala 2007

Figura 3.6. Evolutia veniturilor nefiscale


Dupa cum se poate observa, desi evolutia valorilor nominale ale veniturilor nefiscale
ncasate la bugetul local al municipiului Resita este una crescatoare, nregistrndu-se o
crestere de 2,59 ori din anul 2003 si pna n anul 2007, veniturile nefiscale n expresie reala
au o evolutie oscilanta: de la o valoare de 4.330.886 RON n anul 2003, la 3.948.744 RON n
anul 2005 si la 4.958.462 RON, n anul 2007.

Din punct de vedere al structurii veniturilor nefiscale, ponderea covrsitoare o au


veniturile diverse, cu ponderi cuprinse ntre 96,20% (n anul 2003) si 73,97% (n anul 2007).

Tabelul nr. 3.7. Structura veniturilor nefiscale

Nr. crt.

1. Varsaminte de la institutiile publice

2. Diverse venituri

3. Total

Figura nr. 3.7. Structura veniturilor nefiscale

Cresterea semnificativa a ponderii varsamintelor de la institutiile publice n totalul


veniturilor nefiscale de la 9,03%, n anul 2006, la 26,3%, n anul 2007, se datoreaza obtinerii
de venituri importante de catre institutiile publice din subordinea Primariei din prestari de
servicii.

3.2.4. Analiza evolutiei prelevarilor din bugetul de stat

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ-teritoriale, prin


legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum si criterii de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-teritoriale. Cuantumul
sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se aproba anual, prin legea bugetului
de stat, pe ansamblul fiecarei judet, iar crieriile de repartizare pe unitatile administrativ-
teritoriale a acestora sunt: suprafata teritoriala, numarul de persoane asistate n institutii de
asistenta sociala, numarul de elevi din nvatamntul preuniversitar, capacitatea financiara.

n perioada supusa analizei, la bugetul municipiului Resita au fost mobilizate


urmatoarele prelevari din bugetul de stat:

cote defalcate din impozitul pe salarii;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru:

- finantarea institutiilor de nvatamnt preuniversitar de stat, creselor, centrelor


judetene si locale de consultanta agricola;

- sustinerea sistemului de protectie a copilului;

- subventionarea energiei termice livrata populatiei;

- retehnologizarea, modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere


si distributie a energiei termice;

- sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultura, culte si


echilibrarea bugetelor locale;

- acordarea de ajutor social si ajutor pentru ncalzirea locuintei cu lemne, carbuni si


combustibili petrolieri;

- finantarea serviciilor comunitare de evidenta a persoanei;

cote si sume sume defalcate din impozitul pe venit, pentru:

- echilibrarea bugetelor locale;

- subventionarea energiei termice livrate populatiei.

Strucura prelevarilor din bugetul de stat mobilizate la bugetul local al municipiului


Resita n perioada 2003-2007 este redata sintetic n tabelul urmator:

Tabelul nr. 3.8. Evolutia prelevarilor din bugetul de stat

Nr. crt.

1. Cote defalcate din

impozitul pe salarii
2. Sume defalcate din taxa

pe valoarea adaugata

3. Cote si sume defalcate

din impozitul pe venit

4. Total prelevari de la bugetul

de stat - val. nominala

5. Deflatorul PIB

6. Total prelevari de la bugetul

de stat - val. reala 2007

Dupa cum se poate observa si din figura urmatoare, prelevarile de la bugetul de stat
au o evolutie crescatoare, att n expresie nominala, ct si n expresie reala. Cresterea
nominala este de 4,44 ori, pe cnd cea reala, numai de 1,96 ori.

Figura nr. 3.8. Evolutia prelevarilor din bugetul de stat

n structura prelevarilor de la bugetul de stat, locul cel mai important revine sumelor
defalcate din taxa pe valoarea adaugata, dupa cum de poate observa si din tabelul si figura
urmatoare:

Tabelul nr. 3.9. Structura prelevarilor de la bugetul de stat


Nr. 200
crt. Specificatie 2003 4 2005 2006 2007

1. Cote defalcate din impozitul pe salarii 3,99% 0% 0% 0% 0%

Sume defalcate din taxa pe valoarea 96,01 100 56,04 56,03 76,97
2. adaugata % % % % %

Cote si sume defalcate din impozitul pe 43,96 43,97 23,03


3. venit 0% 0% % % %

100
4. Total prelevari de la bugetul de stat 100% % 100% 100% 100%

Figura nr. 3.9. Structura prelevarilor de la bugetul de stat

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata detin o pondere covrsitoare n


totalul prelevarilor de la bugetul de stat n anul 2003 (96,01%) si n anul 2004 (100%). Odata
cu introducerea cotelor si sumelor defalcate din impozitul pe venit, ponderea sumelor
defalcate din taxa pe valoarea adaugata n totalul prelevarilor de la bugetul de stat s-a redus la
56% n anii 2005 si 2006, pentru a creste n ultimul an al perioadei analizate la 76,97%,
datorita introducerii de noi destinatii exprese pentru aceste sume (retehnologizarea,
modernizarea si dezvoltarea sistemelor centralizate de producere si distributie a energiei
termice, sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, cultura, culte si
echilibrarea bugetelor locale, acordarea de ajutor social si ajutor pentru ncalzirea locuintei cu
lemne, carbuni si combustibili petrolieri si finantarea serviciilor comunitare de evidenta a
persoanei).
Cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit au fost introduse n anul 2005 si au
reprezentat vreme de doi ani 44% din totalul prelevarilor de la bugetul de stat. n ultimul an al
perioadei de analiza, 2007, greutatea specifica a acestor cote si sume defalcate a scazut la
23,03%.
3.3. Analiza cheltuielilor bugetului local al municipiului Resita

3.3.1. Analiza evolutiei si structurii cheltuielilor totale ale bugetului local al


municipiului Resita

Cheltuielile publice sunt definite ca fiind anumite "relatii economico-sociale n


forma baneasca, care se manifesta ntre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de
alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, n scopul
ndeplinirii functiilor acestuia".29[29]

La nivel local, aceste cheltuieli se prevad n bugetele locale, n conformitate cu


clasificatia bugetara, si concretizeaza caile de finantare a actiunilor specifice realizate pe plan
local.

Conform clasificatiei functionale, bugetele locale prezinta urmatoarea structura a


cheltuielilor:

I. SERVICII PUBLICE GENERALE

II. CHELTUIELI SOCIAL - CULTURALE

- nvatamnt;

- sanatate;

- cultural, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;

- asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii;

III. SERVICII sI DEZVOLTARE PUBLIC, LOCUINE, MEDIU sI APE

IV. ACIUNI ECONOMICE

- agricultura si silvicultura;

- transporturi si comunicatii;

- alte actiuni economice;

V. ALTE ACTIUNI

- centre militare;

- protectie civila;

- Fondul Romn de Dezvoltare Sociala;

29[29]
- alte cheltuieli;

VI. FONDURI DE GARANTARE sI REDISTRIBUIRE

VII. TRANSFERURI

VIII. MPRUMUTURI ACORDATE

IX. PLI DE DOBNZI sI ALTE CHELTUIELI

X. RAMBURSRI DE MPRUMUTURI

XI. FONDURI DE REZERV

Evolutia cheltuielilor bugetului municipiului Resita n perioada 2003-2007 a fost


urmatoarea:

Tabelul nr. 3.10. Evolutia cheltuielilor bugetului municipiului Resita n perioada 2003-
2007

- RON -

Nr. crt.

I Servicii publice generale

II Cheltuieli social-culturale

III Servicii si dezvoltare publica,

locuinte, mediu si ape

IV Actiuni economice

V Alte actiuni

VI Fonduri de garantare si redistribuire

VII Transferuri

VIII mprumuturi acordate


IX Plati de dobnzi si alte cheltuieli

X Rambursari de mprumuturi

XI Fonduri de rezerva

Total cheltuieli - val. nominale

Deflatorul PIB

Total cheltuieli - val. reale

Dupa cum se poate observa si din figura de mai jos, desi valorile nominale ale
cheltuielilor bugetului municipiului Resita sunt n continua crestere, de la 31.551.214 RON, n
anul 2003, la 62.046.862 RON, n anul 2007 (de 1,97 ori), cheltuielile n expresie reala,
exprimate n preturile anului 2007, nregistreaza o reducere treptata, de la 71.482.517 RON, n
anul 2003, la 56.546.599 RON, n anul 2006 (de 1,26 ori), pentru ca n anul urmator sa
creasca la 62.046.862 RON.

n perioada analizata, cheltuielile bugetului municipiului Resita au avut urmatoarea


structura:

Figura nr. 3.10. Evolutia cheltuielilor bugetului municipiului Resita n perioada


2003-2007
Tabelul nr. 3.11. Structura cheltuielilor bugetului municipiului Resita

Nr. crt.

I Servicii publice generale

II Cheltuieli social-culturale

III Servicii si dezvoltare publica,

locuinte, mediu si ape

IV Actiuni economice

V Alte actiuni

VI Fonduri de garantare si redistribuire

VII Transferuri

VIII mprumuturi acordate

IX Plati de dobnzi si alte cheltuieli

X Rambursari de mprumuturi

XI Fonduri de rezerva

Total cheltuieli

Figura nr. 3.11. Structura cheltuielilor bugetului municipiului Resita


n cadrul cheltuielilor bugetului municipiului Resita, poderea cea mai importanta o
au cheltuielile social-culturale, reprezentnd, n fiecare an al perioadei de analiza, peste 50%
din totalul cheltuielilor efectuate de autoritatile publice locale resitene. Greutatea specifica a
cheltuielilor social-culturale creste de la 53,26%, n anul 2003, la 64,41%, n anul 2004,
pentru a scadea apoi treptat, pna la valoarea de 55,20%, n anul 2007.

O evolutie de asemenea oscilanta o au si cheltuielile privind serviciile si dezvoltarea


publica, locuintele, mediul si apele, care, de la o pondere de 36,02%, n anul 2003, scad la o
pondere de 27,72%, n anul 2004, pentru a reveni apoi la valori de 32-33% n anii 2005 si
2006 si a scadea din nou la 27,27% n anul 2007.

Cheltuielile cu servciile publice generale au o greutate specifica situata sub nivelul


de 5% n primii patru ani ai perioadei de analiza, pentru a ajunge n anul 2007 la o valoare de
7,06%, datorita trecerii n subordinea Primariei a serviciului public comunitar de evidenta a
persoanei si crearii politiei comunitare.

Cheltuielile privind actiunile economice au ponderi situate sub nivelul de 5% din


totalul cheltuielilor bugetului municipiului Resita. n plus, tendinta nregistrata este una de
reducere a importantei lor relative, de la 3,37%, n anul 2003, la 1,42%, n anul 2007.

si cheltuielile cu alte actiuni au o greutate specifica situata sub nivelul de 5%, pe


parcursul ntregii perioade de previziune. n ceea ce priveste importanta lor relativa n caadrul
cheltuielilor bugetului municipiului Resita, aceasta a cunoscut o usoara apreciere n perioada
de analiza, de la 3,42%, n anul 2003, la 3,79%, n anul 2007.

Transferurile catre alte bugete au ponderi nesemnificative, situate sub nivelul de 1%


pe pe parcursul ntregii perioade de previziune.

ntruct n anul 2005 s-a contractat un mprumut n valoare de 5.525.000 mii lei
pentru investitii, chiar ncepnd cu acest an se fac plati de dobnzi si comisioane aferente
datoriei publice locale. Acestea reprezinta doar 0,06% din totalul cheltuielilor, n anul 2005,
1,98%, n anul 2006 si 1,37%, n anul 2007.

Primele plati efectuate n contul rambursarii mprumutului angajat s-au realizat n


anul 2006, ponderea acestora n totalul cheltuielilor bugetului local fiind de 0,37%. n anul
2007, ponderea acestor cheltuieli n total a crescut la 3,76%.
3.3.2. Analiza evolutiei cheltuielilor cu servicii publice generale

Importanta cheltuielilor cu serviciile publice generale a crescut n ultima perioada,


ntruct s-a realizat o descentralizare a activitatii publice si o crestere a rolului organelor
locale ale puterii si administratiei de stat n structura administrativa-teritoriala, ceea ce a
condus la cresterea contributiei bugetelor locale n finantarea acestor cheltuieli.

Evolutia cheltuielilor cu serviciile publice generale ale municipiului Resita n


perioada 2003-2007 este redata sintetic n tabelul si figura urmatore:

Tabel 3.12. Evolutia cheltuielilor cu serviciile publice generale

- RON -

Nr. crt.

1. Autoritati publice

1.1 Autoritati executive

Servicii publice comunitare

1.2. de evidenta a persoanei

2. Ordine publica si siguranta nationala

2.1. Politia comunitara

3.. Servicii publice generale

4. Deflatorul PIB

5. Servicii publice generale - val. reale

Desi evolutia valorilor nominale ale cheltuielilor cu serviciile publice generale este
una continuu crescatoare, acestea majordu-se de la 1.173.502 RON, n anul 2003, la
4.381.175 RON, n anul 2007 (cresterea fiind de 3,73 ori), valorile reale ale acestora
nregistreaza un recul, de la 2.658.689 RON, n anul 2003, la 2.168.217 RON, n anul 2005,
pentru ca apoi sa creasca pna la 4.381.175 RON, n anul 2007.

Figura nr. 3.12. Evolutia cheltuielilor cu serviciile publice generale


n structura, cheltuielile cu serviciile publice generale au evoluat astfel:

Tabelul nr. 3.13. Evolutia structurii cheltuielilor cu serviciile publice generale

Nr. crt.

1. Autoritati publice

1.1. Autoritati executive

Servicii publice comunitare

1.2. de evidenta a persoanei

2. Ordine publica si siguranta nationala

2.1. Politia comunitara

3. Servicii publice generale

Dupa cum se poate observa si din figura de mai jos, n primii patru ani ai perioadei
de analiza, cheltuielile cu serviciile publice generale au fost reprezentate n exclusivitate de
cheltuielile cu autoritatile publice, mai precis, cu autoritatile executive. n anul 2007, datorita
trecerii n subordinea Primariei a serviciului public comunitar de evidenta a persoanei si
introducerii politiei comunitare, cheltuielile cu serviciile publice generale au avut n
componenta, n proportie de 71,01% cheltuieli cu autoritatile publice (68,60% cu autoritatile
executive si 2,40% cu serviciul public comunitar de evidenta a persoanei) si n proportie de
28,99% cheltuieli privind ordinea publica si siguranta nationala ocazionate de finantarea
politiei comunitare.

Figura nr. 3.13. Evolutia structurii cheltuielilor cu serviciile publice generale

3.3.3. Analiza evolutiei cheltuielilor socio-culturale

Cheltuielile social-culturale ndeplinesc un important rol economic si social,


deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigura: educatia si instructia copiilor si a
tinerilor, ridicarea calificarii profesionale, asistenta medicala a indivizilor; se influenteaza
evolutia demografica; se asigura un sistem de protectie sociala, ridicarea nivelului cultural,
artistic si de civilizatie a membrilor societatii.

n perioada de analiza, evolutia cheltuielilor socio-culturale ale bugetului


municipului Resita a fost urmatoarea:

Tabelul nr. 3.14. Evolutia cheltuielilor socio-culturale

Nr. crt.

1. nvatamnt

1.1. nvatamnt prescolar

1.2. nvatamnt primar si gimnazial

1.3. nvatamnt liceal

2. Sanatate

2.1. Crese
2.2. Alte institutii si actiuni sanitare

3. Cultura, religie si actiuni privind

activitatea sportiva si de tineret

3.1. Biblioteci publice comunale, orasenesti,

municipale si judetene

3.2. Alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea spo

4. Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si ndemnizatii

4.1. Centre de ngrijire si asistenta

4.2. Cantine de ajutor social

4.3. Ajutor social

4.4. ndemnizatii de nastere

4.5. Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handic

4.6. Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare s

5. Cheltuieli social-culturale - val. nominale

6. Deflatorul PIB

7. Cheltuieli social-culturale - val. reale

Dupa cum se poate observa si din figura urmatoare, desi valorile nominale ale cheltuielilor
sociale se dubleaza n perioada de analiza, valorile reale ale acestora nregistreaza un usor
recul, de la 38.070.290 RON, n anul 2003, la 34.252.300 RON, n anul 2007, dupa o
apreciere la nivelul de

42.031.290 RON, n anul 2004..

Figura nr.3.14. Evolutia cheltuielilor socio-culturale

Ca si componenta structurala, cheltuielile socio-economice au evoluat astfel:

Tabelul nr. 3.15. Evolutia structurii cheltuielilor socio-culturale

Nr. crt.

1. nvatamnt

1.1. nvatamnt prescolar

1.2. nvatamnt primar si gimnazial

1.3. nvatamnt liceal

2. Sanatate

2.1. Crese

2.2. Alte institutii si actiuni sanitare

3. Cultura, religie si actiuni privind


activitatea sportiva si de tineret

3.1. Biblioteci publice comunale, orasenesti,

municipale si judetene

3.2. Alte institutii si actiuni privind cultura,

religia si activitatea sportiva si de tineret

4. Asistenta sociala, alocatii, pensii,

ajutoare si ndemnizatii

4.1. Centre de ngrijire si asistenta

4.2. Cantine de ajutor social

4.3. Ajutor social

4.4. ndemnizatii de nastere

4.5. Drepturile asistentului personal pentru copii

si adulti cu handicap grav

4.6. Alte actiuni privind asistenta sociala, alocati

pensii, ajutoare si ndemnizatii

Cheltuieli social-culturale

Dupa cum se poate observa si din figura de mai jos, n cadrul cheltuielilor socio-
culturale ale bugetului municipiului Resita, locul cel mai important este ocupat de cheltuielile
pentru nvatamnt, urmate de cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si
ndemnizatii.
Figura nr. 3.15. Evolutia structurii structurii cheltuielilor socio-culturale

Cheltuielile socio-culturale cu nvatamntul detin ponderea covrsitoare n totalul


cheltuielilor socio-culturale, evolund de la o greutate specifica de 67,07%, n anul 2003, la
una de 75,84%, n anul 2007. Cheltuielile ocazionate de finantarea nvatamntului prescolar
au o importanta relativa n crestere n cadrul cheltuielilor socio-culturale, de la 8,52% din
total, n anul 2003, la 18,35%, n anul 2007. Cheltuielile de finantare a nvatamntului primar
si liceal reprezinta n jur de un sfert din totalul cheltuielilor socio-culturale, ponderea acestora
n total evolund de la 25,87%, n anul 2003, la 28,27%, n anul 2007. Cheltuielile ocazionate
de finantarea nvatamntului liceal sunt cele mai important n cadrul cheltuielilor cu
nvatamntul, desi ponderea acestora n totalul cheltuielilor socio-culturale nregistreaza un
trend descrescator, de la 32,68%, n anul 2003, la 28,42%, n anul 2007.

Cheltuielile socio-culturale cu sanatatea sunt nesemnificative ca importanta,


nregistrnd greutati specifice de sub 1% n fiecare an al perioadei de analiza.

Cheltuielile socio-economice cu cultura, religia si actiunile privind activitatea


sportiva si de tineret au ponderi n totalul cheltuielilor socio-culturale cu valori situate sub
5%, evolund de la 1,14%, n anul 2003, la 3,22%, n anul 2007.

Cheltuielile socio-economice cu asistenta sociala, alocatiile, pensiile, ajutoarele si


ndemnizatiile au avut o evolutie sinuoasa, ponderea acestora n total crescnd de la 30,63%,
n anul 2003, la 42,56%, n anul 2004, pentru a se reduce la 20,03%, n anul 2007.

3.3.4. Analiza evolutiei cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte,


mediu si ape

Cheltuielile cu servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape cuprind


totalitatea cheltuielilor legate de acest domeniu care se finanteaza din bugetele locale, fiind
destinate realizarii unor obiecitve ale comunitatilor locale.

Evolutia cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape la


nivelul bugetului local al municipiului Resita este redata sintetic n tabelul urmator:

Tabelul nr. 3.16. Evolutia cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si
ape

- RON -
Nr. crt.

1. ntretinerea si repararea strazilor

2. Iluminat

3. Salubritate

4. ntretinere gradini publice, parcuri si zone verzi, baze spotiv

5. Locuinte

6. Alimentari cu apa, statii de epurare pentru ape uzate, colect

7. Retele, centrale si puncte termice

8. Canalizare

9. Alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuintele

10. Cheeltuieli cu servicii si dezvoltare publica si locuinte - val

11. Deflatorul PIB

12. Cheltuieli cu servicii si dezvoltare publica si locuinte - val r

Evolutia valorilor nominale ale cheltuielilor cu servicii si dezvoltare publica, locuite,


mediu si ape este una crescatoare (cu exceptia anului 2004), de la 11.364.054 RON, n anul
2003, la 16.920.761 RON, n anul 2007 (o crestere de 1,49 ori). nsa, daca luam n considerare
valorile reale ale acestor cheltuieli, constatam ca evolutia lor este una descendenta, de la
25.746.432 RON, n anul 2003, la 16.920.761 RON, n anul 2007 (o scadere cu 52,15%).

Figura nr. 3.16. Evolutia cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si
ape
n ceea ce priveste structura cheltuielilor cu servicii si dezvoltare publica, locuite,
mediu si ape, aceasta este dominata de cele aferente retelelor, centralelor si punctelor termice,
dupa cum se poate observa si din tabelul si figura urmatoare:

Tabelul nr. 3.17. Structura cheltuielilor cu servicii si dezvoltare publica, locuite, mediu si ape

Nr. crt.

1. ntretinerea si repararea strazilor

2. Iluminat

3. Salubritate

4. ntretinere gradini publice, parcuri si zon

5. Locuinte

6. Alimentari cu apa, statii de epurare pentr

7. Retele, centrale si puncte termice

8. Canalizare

9. Alte actiuni privind dezvoltarea publica s


10 Total
Figura nr. 3.17. Structura cheltuielilor cu servicii si dezvoltare publica, locuite, mediu si ape

Cheltuielile cu retelele, centralele si punctele termice au cea mai mare pondere n


totalul cheltuielilor cu serviciile si dezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape, desi ponderea
acestora n total este n scadere n perioada de analiza, de la 56,74%, n anul 2003, la 29,94%,
n anul 2007.

Cresterea cea mai mare a importantei relative n cadrul cheltuielilor cu serviciile si


dezvoltarea publica, locuinte, mediu si ape au nregistrat-o cheltuielile cu alte actiuni privind
dezvoltarea publica, a caror pondere n total apropape s-a triplat, crescnd de la 10,43%, n
anul 2003, la 27,03%, n anul 2007.

Cheltuielile cu ntretinerea si repararea strazilor au greutati specifice n crestere, de


la 11,03%, n anul 2003, la 14,91%, n anul 2007.

Cheltuielile privind alimentarile cu apa, statile de epurare si statiile de pompare au o


evolutie sinuoasa, ponderea acestora n total scaznd de la 12,32%, n anul 2003, la 6,91%,
pentru acreste apoi la 13%, n anul 2007.

O crestere importanta nregistreaza si cheltuielile privind iluminatul public, ponderea


acestora n total crescnd de la 2,93%, n anul 2003, la 8,83%, n anul 2007.

Cheltuielile privind salubritatea, cheltuielile cu ntretinerea gradinilor publice,


parcurilor si a zonelor verzi, bazele sportive si de agrement si cheltuielile cu locuintele au
ponderi reduse n totalul cheltuielilor cu serviciile si dezvoltarea publica, locuinte, mediu si
ape, de sub 5%, pe ntreg parcursul perioadei de analiza.

3.3.5. Analiza evolutiei cheltuielilor privind actiunile economice

Destinatia cheltuielilor privind actiunile economice o reprezinta finantarea regiilor


autonome, societatilor comerciale cu capital de stat, fermierilor si alti mici ntreprinzatori.
Structura cheltuielilor privind actiunile economice la nivelul bugetului local al
municipiului Resita este redata sintetic n tabelul urmator:
Tabelul nr. 3.18. Evolutia cheltuielilor privind actiunile economice

Nr. crt.

1. Agricultura si silvicultura

1.1 Centre locale de consultanta agricola

2. Transporturi si comunicatii

2.1. Transportul n comun

3. Cheltuieli privind actiunile economice - val. nominal

4. Deflatorul PIB

5. Cheltuieli privind actiunile economice - val. reale

Trendul cheltuielilor privind actiunile economice este unul descendent pe ntreaga


perioada de analiza. n expresie nominala, cheltuielile privind actiunile economice scad cu
24,97%, de la 1.175.065 RON, n anul 2003, la 881.618 RON, n anul 2007. n expresie reala,
cheltuielile privind actiunile economice scad cu 66,88%, de la 2.662.230 RON, n anul 2003,
la 881.618 RON, n anul 2007. Aceasta involutie este prezentata grafic n figura urmatoare:

Figura nr. 3.18. Evolutia cheltuielilor privind actiunile economice

n ceea ce priveste structura, cheltuielilor privind actiunile economice, n perioada


supusa analizei, aceasta a avut urmatoarea evolutie:
Tabelul nr. 3.19. Evolutia structurii cheltuielilor privind actiunile economice

Nr. crt.

1. Agricultura si silvicultura

2. Transporturi si comunicatii

3. Total

Doar n primul an al perioadei de analiza, 24,24% din totalul cheltuielilor privind


actiunile economice a fost reprezentat de cheltuielile privind agricultura si silvicultura (fiind
vorba de finantarea centrului local de consultanta agricola), iar restul de 75,76% a fost
reprezentat de cheltuielile ocazionate de finantarea transportului n comun. n ultimii patru ani
ai perioadei supusa analizei, cheltuielile privind actiunile economice au fost reprezentate
exclusiv de cheltuielile privind transportul n comun.

3.3.6. Analiza evolutiei transferurilor catre alte bugete

Cheltuielile de natura transferurilor se caracterizeaza n transferuri consolidabile


catre alte bugete, n speta transferuri din bugetul orasului catre bugetul Consiliului Judetean
pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului.

Evolutia transferurilor de la bugetul local al municipiului Resita este redata n


tabelul urmator:

Tabelul nr. 3.20. Evolutia transferurilor catre alte bugete

Nr. crt.

1. Transferuri catre alte bugete - val. nomin

2. Deflatorul PIB

3. Transferuri catre alte bugete - val. reale

Transferurile efectuate din bugetul municipiului Resita catre


bugetul Consiliului Judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a
copilului au o evolutie oscilanta pe parcursul perioadei de analiza, att n
valori nominale, ct si n valori reale, dupa cum se poate observa si din
reprezentarea grafica urmatoare:

Figura nr. 3.19. Evolutia transferurilor catre alte bugete

Transferurile efectuate din bugetul municipiului Resita catre


bugetul Consiliului Judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a
copilului au crescut, n expresie nominala, de 23,51 ori, de la 13.497 RON,
n anul 2003, la 317.247 RON, n anul 2005, pentru a scadea apoi cu
76,36%, la 75.000 RON, n anul 2007.

n expresie reala, n preturile anului 2007, transferurile efectuate


din bugetul municipiului Resita catre bugetul Consiliului Judetean pentru
sustinerea sistemului de protectie a copilului au crescut numai de 13,86
ori, de la 30.579 RON, n anul 2003, la 423.916 RON, n anul 2005, pentru
a scadea apoi cu 82,30%, la 75.000 RON, n anul 2007.

3.4. Analiza evolutiei soldului bugetului


municipiului Resita n perioada 2003-2007

n mod paradoxal, n perioada supusa analizei, soldul bugetului


municipiului Resita a fost unul pozitiv n trei din cei cinci ani ai perioadei
(2004,2005 si 2007), nregistrndu-se deficit numai n anii 2003 si 2006.

Tabelul nr. 3.21. Evolutia soldului bugetului municipiului Resita

Nr. crt.

1. Deficit / Excedent - val. nominale [RON]

2. Deflatorul PIB
3. Deficit / Excedent - val. reale [RON]

4. Deficit / Excedent [%]

Reprezentarea grafica a acestei evolutii este urmatoarea:

Figura nr. 3.20. Evolutia soldului bugetului municipiului Resita


Deficitele nregistrate n anii 2003 si 2006, reprezentnd 0,01%,
respectiv 0,64% din totalul cheltuielilor bugetului local au fost acoperite
din fondul de rulment.

Excedentele nregistrate n anii 2004, 2005 si 2007, reprezentnd


0,15%, 0,66% si, respectiv, 0,01% din totalul veniturilor bugetului local au
fost preluate la fondul de rulment propriu al municipiului Resita.

CONSIDERAII FINALE

n pofida progreselor care s-au facut n ultimii ani, n Romnia nca nu se poate vorbi
de o autonomie locala reala. Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe care le
primesc de la nivel central, proportia acestora din urma depasind 50% n cele mai multe
cazuri. Foarte putine comunitati locale sunt cele care reusesc sa realizeze venituri proprii
suficiente. n acelasi timp echilibrarea bugetelor locale este o necesitate. n prezent, o mare
parte a comunitatilor locale romnesti au un pronuntat caracter de ruralitate, ceea ce nu le
permite sa realizeze destule venituri. n plus, avnd n vedere ca Romnia doreste sa se
integreze n Europa, nu trebuie uitat faptul ca principii ca cel al solidaritatii si al eliminarii
dezechilibrelor existente ntre zone sau localitati sunt principii adoptate de Uniunea
Europeana si pe care trebuie sa ni le asumam.

Modul n care echilibrarea se realizeaza nsa, strneste discutii aprinse n fiecare an, pna n
prezent negasindu-se o formula optima n acest sens. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de
repartizarea acestor sume catre judete n conditiile n care nu exista prevederi legale clare care
sa o reglementeze, existnd influente de natura politica, dar si economica. O solutie cu care au
fost de acord att reprezentanti ai comunitatilor localitatilor dezvoltate ct si ai celor care
realizeaza venituri insuficiente a fost ca un procent mai mare din impozitul pe venit sa ramna
pe plan local, n acest caz numarul localitatilor care ar avea nevoie de sume pentru echilibrare
micsorndu-se n mod evident.

Cresterea veniturilor pe plan local prin aceasta modalitate ar reprezenta o solutie si n


cazul descentralizarii. Desi considerata n sine un lucru pozitiv si n deplin acord cu procesul
democratic implementarea descentralizarii a ridicat probleme, cele mai importante fiind
neasigurarea resurselor financiare necesare precum si inexistenta unei pregatiri anterioare.
Aceste aspecte duc catre o singura concluzie si aceea este lipsa unei strategii clare si de
comuna cunoastere n privinta descentralizarii.

Nu exista nca o viziune nationala initiata de autoritatile centrale n consultare cu cele


locale dar nici strategii de dezvoltare locala n conformitate cu problemele punctuale sesizate.

Insuficienta fondurilor este si o cauza dar si un motiv pentru elaborarea unor politici
publice locale corespunzatoare. n spiritul acestei idei, autoritatile locale n cooperare cu cele
nationale si inclusiv pe baza sprijinului acestora, ar trebui sa aiba n vedere o proiectie
bugetara multianuala.

Tocmai din acest motiv devine imperativ necesara deprinderea membrilor consiliilor
locale si respectiv judetene cu practici si tehnici de management local ca si cu particularitatile
de elaborare a politicilor publice locale.
Chiar daca statul asigura nca importante resurse, n cea mai mare proportie acestea au
destinatie speciala, ceea ce nu permite comunitatilor locale sa aiba libertate n gestionarea
fondurilor. n acest caz marirea cotei din impozitul pe venit reprezinta o solutie n sensul unei
mai largi autonomii care sa permita autoritatilor locale sa cheltuiasca n functie de propriile
necesitati.

n acelasi timp, responsabilitatea pentru asigurarea unor venituri locale suficiente nu


trebuie sa apartina n mare masura autoritatilor centrale. Autoritatile locale ar trebui sa fie
preocupate n primul rnd de gasirea unor solutii de suplimentare a veniturilor pe plan local si
abia apoi de obtinere unor fonduri sporite de la nivel central.

n prezent, sumele defalcate n favoare bugetelor locale au n vedere


cedarea din bugetul de stat a unei parti din impozitul pe venit si din taxa
pe valoarea adaugata, sub forma de cota procentuala, n scopul atenuarii
dezechilibrelor bugetare nregistrate la nivel local si n scopul finantarii
unor activitati precizate. O idee ar fi ca sumele defalcate sa se aloce nu
sub forma unor cote procentuale, ci sub forma unor sume n cuantum fix.
Astfel, sumele respective ar fi cunoscute cu exactitate si nu ar exista
incertitudini n ceea ce priveste valoarea absoluta a acestora si s-ar evita
situatia nefavorabila n care nivelul efectiv al cotei alocate si valoarea
absoluta a sumelor defalcate n felul acesta ar fi mai reduse. Totodata,
exprimarea acestor sume defalcate n valoare fixa prezinta si dezavantajul
ca n fiecare an suma respectiva poate fi mai redusa comparativ cu sumele
ce ar putea fi obtinute prin modalitatea actuala de alocare (cote
procentuale) de la bugetul de stat, n cazul n care acesta realizeaza
ncasari mai mari din impozitul pe venit si din taxa pe valoarea adaugata.
Acest dezevantaj poate fi corectat prin luarea n considerare a influentei
factorului inflationist. Totusi, aceasta modalitate de alocare a sumelor
defalcate de la bugetul de stat este doar o ipoteza, aplicarea propriu-zisa a
acesteia fiind posibila doar n conditiile n care este prevazuta n legislatia
fiscala.

n ceea ce priveste evolutia veniturilor bugetului local al municipiului


Resita, desi veniturile totale nominale au nregistrat o crestere continua pe
parcursul perioadei analizate (de 1,97 ori), veniturile totale reale sunt n
scadere, de la valoarea de 71.472.982,2 RON, n anul 2003, la
56.184.158,0 RON, n anul 2006. Dupa aceasta scadere cu 21,39%,
veniturile totale reale nregistreaza o usoara crestere, la 62.051.958 RON,
n anul 2007 (cu 10,44% fata de anul 2006).

n fiecare an al perioadei supusa analizei, n proportie de peste 90%, resursele


financiare ale bugetului municipiului Resita provin din prelevari de la bugetul de stat si din
venituri curente.

Prelevarile de la bugetul de stat se mentin n fiecare an la valori de peste 70%,


asigurnd n jur de trei patrimi din totalul veniturilor bugetare.

Veniturile curente asigura peste 20% din fondurile colectate la bugetul local. Este de
precizat si faptul ca importanta relativa a veniturilor curente este n crestere, acestea
reprezentnd 20,28% din totalul veniturilor bugetului local n anul 2003, pentru a ajunge la o
pondere de 25,95%, n anul 2007.

Ponderea mai scazuta n totalul veniturilor bugetului local a veniturilor curente fata de
cea a prelevarilor de la bugetul de stat exprima n mod elocvent dependenta financiara a
autoritatilor publice locale resitene de autoritatile publice de la nivel central. Este de remarcat
faptul ca ponderea prelevarilor de la bugetul de stat este peste trei ori mai mare dect a
veniturilor curente!

n cadrul veniturilor curente, cele mai importante sunt veniturile fiscale, a caror
contributie la asigurarea resurselor financiare ale bugetului local creste de la 14,22%, n anul
2003, la 17,96%, n anul 2007. Veniturile nefiscalesunt de asemenea n crestere, de la o
pondere n totalul veniturilor bugetului local de 6,06%, n anul 2003, la o pondere de 7,99%,
n anul 2007.

Veniturile din capital au o pondere nensemnata n cadrul veniturilor totale si o


evolutie oscilanta, de la 0,30%, n anul 2003, la 0,58%, n anul 2007. Valoarea minima a
ponderii acestor venituri n total s-a nregistrat n anul 2005 (0,28%), iar cea maxima, n anul
2006 (0,70%).

Greutatea specifica a veniturilor cu destinatie speciala, este de asemenea, ntr-o


continua scadere, pe parcursul perioadei supuse analizei, de la 1,35%, n anul 2003, la 0,03%,
n anul 2007.

Subventiile de la bugetul de stat au avut o pondere semnificativa, de 5,98%, doar n


anul 2003, cnd s-au primit 18. 865.596 mii lei pentru sustinerea sistemului de protectie a
persoanelor cu handicap. n anii urmatori, nivelul subventiilor primite de la bugetul de stat a
fost unul extrem de scazul, ponderea acestora n totalul veniturilor bugetului local fiind una
nesemnificativa, de sub 1%.

De mentionat este si faptul ca, n anul 2005, mprumuturile au reprezentat 1,27% din
totalul veniturilor bugetului local. mprumutul angajat a avut o valoare de 5.525.000 mii lei,
iar destinatia sa a fost de a completa finantarea publica pentru proiectul ISPA "Alimentarea cu
apa, canalizare si epurare ape uzate" ce este n curs de implemntare si n prezent.

Dupa cum se poate observa si din figura de mai jos, desi valorile nominale ale
cheltuielilor bugetului municipiului Resita sunt n continua crestere, de la 31.551.214 RON, n
anul 2003, la 62.046.862 RON, n anul 2007 (de 1,97 ori), cheltuielile n expresie reala,
exprimate n preturile anului 2007, nregistreaza o reducere treptata, de la 71.482.517 RON, n
anul 2003, la 56.546.599 RON, n anul 2006 (de 1,26 ori), pentru ca n anul urmator sa
creasca la 62.046.862 RON.

Un alt interes vadit manifestat este acela pentru nevoile cu caracter social, n speta
pentru mbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei si a calitatii vietii fiecarui individ.
Acest lucru poate fi evidentiat prin poderea cea mai importanta pe o au cheltuielile social-
culturale, reprezentnd, n fiecare an al perioadei de analiza, peste 50% din totalul
cheltuielilor efectuate de autoritatile publice locale resitene. Greutatea specifica a cheltuielilor
social-culturale creste de la 53,26%, n anul 2003, la 64,41%, n anul 2004, pentru a scadea
apoi treptat, pna la valoarea de 55,20%, n anul 2007.
O evolutie de asemenea oscilanta o au si cheltuielile privind serviciile si dezvoltarea
publica, locuintele, mediul si apele, care, de la o pondere de 36,02%, n anul 2003, scad la o
pondere de 27,72%, n anul 2004, pentru a reveni apoi la valori de 32-33% n anii 2005 si
2006 si a scadea din nou la 27,27% n anul 2007.

Cheltuielile cu serviciile publice generale au o greutate specifica situata sub nivelul


de 5% n primii patru ani ai perioadei de analiza, pentru a ajunge n anul 2007 la o valoare de
7,06%, datorita trecerii n subordinea Primariei a serviciului public comunitar de evidenta a
persoanei si crearii politiei comunitare.

Cheltuielile privind actiunile economice au ponderi situate sub nivelul de 5% din


totalul cheltuielilor bugetului municipiului Resita. n plus, tendinta nregistrata este una de
reducere a importantei lor relative, de la 3,37%, n anul 2003, la 1,42%, n anul 2007.

si cheltuielile cu alte actiuni au o greutate specifica situata sub nivelul de 5%, pe


parcursul ntregii perioade de previziune. n ceea ce priveste importanta lor relativa n caadrul
cheltuielilor bugetului municipiului Resita, aceasta a cunoscut o usoara apreciere n perioada
de analiza, de la 3,42%, n anul 2003, la 3,79%, n anul 2007.

Transferurile catre alte bugete au ponderi nesemnificative, situate sub nivelul de 1%


pe pe parcursul ntregii perioade de previziune.

ntruct n anul 2005 s-a contractat un mprumut n valoare de 5.525.000 mii lei
pentru investitii, chiar ncepnd cu acest an se fac plati de dobnzi si comisioane aferente
datoriei publice locale. Acestea reprezinta doar 0,06% din totalul cheltuielilor, n anul 2005,
1,98%, n anul 2006 si 1,37%, n anul 2007.

Primele plati efectuate n contul rambursarii mprumutului angajat s-au realizat n


anul 2006, ponderea acestora n totalul cheltuielilor bugetului local fiind de 0,37%. n anul
2007, ponderea acestor cheltuieli n total a crescut la 3,76%.

Deficitele nregistrate n anii 2003 si 2006, reprezentnd 0,01%,


respectiv 0,64% din totalul cheltuielilor bugetului local au fost acoperite
din fondul de rulment.

Excedentele nregistrate n anii 2004, 2005 si 2007, reprezentnd


0,15%, 0,66% si, respectiv, 0,01% din totalul veniturilor bugetului local au
fost preluate la fondul de rulment propriu al municipiului Resita.

Se observa n cele aratate mai sus ca, la nivelul bugetului local al


municipiului Resita efectuarea cheltuielilor se face n concordanta cu
necesitatile economice si sociale ale comunitatii n spiritul dezvoltarii si
modernizarii infrastructurii existente si n directia mbunatatirii conditiilor
de viata ale populatiei.
BIBLIOGRAFIE

1. Catinianu Florian

2. Nita Dobrota (coord)

3. Inman, R.P., Rubinfeld, D.L.

4. Marinescu Paul,

5. Mihai Ioan Mutascu

6. Talpos Ioan

7. Vacarel Iulian, Gabriela Anghelache, Gheorghe B

8.

9.

10.

11.

12.

14.

15.

16.
17.

18.