Curs - Managementul Carierei PDF

OPIONAL ARIA CURRICULAR
SOCIOUMANE
MANAGEMENTUL
CARIEREI
AN COLAR 2010-2011
1
CURS OPIONAL
MANAGEMENTUL
CARIEREI
Curriculum la decizia colii

Tipul disciplin nou
2010-2011
2
CUPRINS
Autocunoaterea
1. Imaginea de sine
2. Aptitudinile i interesele mele
3. Matricea Swot personal
II. Rezolvarea de probleme i luarea deciziilor
4. Problema i etapele rezolvrii ei
5. Stabilirea scopurilor
6. Ierarhia valorilor
7. Viaa de familie
8. Viaa de student
9. Stil de comunicare
III. Lumea profesiilor

10 Clasificarea ocupaiilor din Romnia
11.Evoluia profesiilor pe piaa muncii
12.Surse de informare despre piaa muncii
IV. Planificarea carierei

13 Planificarea traseului educaional i profesional
14. Relaia dintre carier i stilul de via
15. Schimbarea carierei
16. Utilizarea TIC n planificarea carierei
17. Legislaia din domeniul muncii
V. Egomarketing
18. Redactarea de CV
19. Scrisoare de intenie
20.Interviul de angajare
21. Drepturile angajatului
3
TEMA I. IMAGINEA DE SINE. GNDIREA POZITIV
Imaginea de sine
What lies behind us and what lies before us are tiny matters compared to what
lies within us.
Ceea ce se afl n urma noastra i ceea ce se afl naintea noastr sunt lucruri
mrunte n comparaie cu ceea ce se afl nluntrul nostru.
Ralph Waldo
Emerson
Invitaie la reflecie: V-ai gndit vreodat c singurele persoane din aceast

lume care pot folosi capacitile i deprinderile voastre suntei...voi niv ?
Poate ca parabola urmtoare v va ajuta s nelegei aceast realitate. Sus, pe un

deal, ce domina frumosul oras Veneia, tria un btrn nelept. Legenda spune c el
putea rspunde la orice ntrebare care i era pus. Doi tineri din partea locului s-au gndit
s-l pcleasc pe btrn. Ei au capturat o pasare mic i s-au ndreptat spre locuina
neleptului. Unul dintre tineri, innd pasrea ascuns n minile sale, l ntreb pe btrn
dac pasrea era moart sau vie. Fr o umbr de ezitare, acesta spuse,Fiule, dac i
spun ca pasrea este vie, tu vei strnge pumnii i o vei zdrobi de moarte. Daca i spun c
pasrea e moart, tu vei deschide pumnii i ea i va lua zborul. Vezi, fiule, minile tale
dein puterea asupra vieii i a morii.
n minile voastre se afl seminele eecului sau seminele mreiei:

potenialul de cretere. Minile voastre sunt capabile dar ele trebuie folosite - pentru a
face lucruri bune pentru a strnge roadele de care suntei capabili.
Ce este imaginea de sine?
Imaginea de sine este:
Cum v privii pe voi niv;

Imaginea mental a percepiei pe care credei ca ceilali o au despre voi;
Cum v reprezentai n plan fizic;
Cum credei ca alii v vd din punct de vedere fizic;
Ideea voastr (pozitiv sau negativ, raional sau iraional) despre cum
v prezentai n faa altora i despre cum vei fi ulterior judecai de ctre acetia;
O evaluare personal a caracterului, personalitii,deprinderilor, abilitilor
i a altor atribute;
Un puternic mecanism intern care influeneaz ce simii fa de voi
niv;
O acumulare de scenarii care v-au fost date (contient sau nu) i pe care le-
ai nvat bine de-a lungul vieii.
Ce presupune crearea unei imagini de sine?
4
Imaginea voastr de sine este determinat de cum evaluai urmtorii factori n
persoana voastr:
Aspectul fizic;
Forma corpului vostru;
Realizri n plan colar;
Realizri sportive;
Deprinderi sociale;
Sistemul de valori;
Deprinderi, abiliti i competene;
Relaia cu familia, rudele, fraii, semenii i alii;
Comportamentul n situaii sociale i la coala;
Mediul din care provenii;
Rolurile jucate n viaa: la coal, acas i n cadrul comunitii;
Scopuri, ambiii i aspiraii.
Cum va afecteaz imaginea de sine ?

n funcie de imaginea de sine voi:
V etichetai ntr-un fel sau altul;

Construii scenarii mentale depre cum credei c ar trebui s v comportai
pentru a corespunde imaginii;
Avei ateptri cu privire la cum urmeaz s acionai i s reacionai
- Dac acionai i reacionai conform ateptrilor, atunci dezvoltai o imagine de
sine foarte bun.
- Dac acionai i reacionai diferit de ateptri, v vedei ntr-o lumin negativ,
care duce la o proasta imagine de sine.
Vorbii cu voi niv, modalitate prin care va ntrii continuu imaginea de

sine.
- Convorbirea pozitiv cu sine duce la comportamente de autoafirmare.
- Convorbirea cu sine negativa are ca rezultat un comportament defetist.
V stabilii scopuri:
- Dac imaginea de sine este prea bun sau nerealist, v alegei scopuri care
sunt de neatins sau perfecioniste;
- Dac imaginea de sine este nerealist de proast, scopurile pe care vi le stabilii
sunt prea uor de atins, fapt care face ca satisfacia s nu fie complet ;
- Dac imaginea de sine este realist, v propunei scopuri tangibile, singurele
care pot duce la o satisfacie deplin.
Ce impact are imaginea despre corpul vostru asupra imaginii de sine?

Imaginea despre corpul propriu, element component al imaginii de sine, este
modul n care oamenii vd propriile corpuri cu ochiul minii. Imaginea corporal
afecteaz modul n care oamenii se percep pe sine deoarece:
nfiarea/aspectul fizic este o carte de vizit exterioar;
5
nfiarea este prima calitate pe baz creia oamenii sunt
judecai/evaluai;
Societatea n care trim este puternic orientat spre aspectul fizic;
Dac v simii atrgtori din punct de vedere fizic, vei aciona n
consecin, reversul fiind la fel de adevrat;
Imaginea voastr de sine este afectat de modul n care ceilali
reacioneaz la nfiarea voastr.
Care este imaginea voastr despre corpul vostru?

Urmtorii itemi arat maniera n care oamenii i evalueaz aspectul
fizic/imaginea corporal. Punei un X n dreptul afirmaiilor care sunt adevrate
pentru voi:
- Nu-mi place s m vd n oglind
- mi displace cnd merg s cumpr mbrcminte
- M ruinez s fiu vzut n public
- mi place s fiu invizibil n mprejurri publice
- Sunt iniial timid n ntrunirile sociale sau cnd ntlnesc oameni
noi
- Cred c am un corp urt
- De obicei m mbrac aa nct s mi ascund corpul
- M obsedeaz corpul meu n prezena unei pesoane de sex opus
- Simt c nu sunt atrgtor din punct de vedere fizic
- M obsedeaz cum art n costum de baie
- Evit ocaziile sociale precum petrecerile, picnicurile, etc., unde se
poart costum de baie
- Simt c familia mea i prietenii mei se simt deseori stnjenii s fie
vzui cu mine n public
- mi compar tot timpul corpul cu al altora
- Evit s apar n public pentru c m obsedeaz cum art
- Nu-mi face nici o bucurie s particip la diverse activiti pentru c
m obsedeaz felul cum art.
- Nu-mi face nici o plcere s m mbrac elegant pentru ocazii
speciale pentru c nu sunt niciodat mulumit de felul cum art
- Mi-e ruine s m duc la un salon de frumusee datorit
aspectului meu fizic
- Sunt obsedat de excesul meu ponderal i de felul n care acesta
afecteaz modul cum art
- Sunt negativ i critic ori de cte ori m gndesc la cum art
- M simt intimidat de oamenii al cror corp este mai frumos dect
al meu
Dac ai bifat trei sau mai muli itemi, imaginea voastr corporal v afecteaz
serios imaginea de sine.
Modaliti de schimbare a imaginii corporale
6
Este important ca voi s fii la curent cu imaginea voastr pentru a aciona n
aa fel nct s ntrii aceast imagine (de exemplu, mncnd moderat, fcnd
micare etc.). Pentru a v ajuta s v vedei aa cum suntei:
ncepei s v privii n oglind frecvent;
inei ataate de frigider o fotografie a voastr mai veche lng una nou,
aa nct noua imagine a voastr s fie pus n valoare;
Acceptai complimente referitoare la proporiile corpului vostr i credei n
el;
Mergei n magazine de confecii i probai mbrcminte;
Schimbai-v coafura/pieptntura
Aplicai un fard/make-up nou;
ncepei s practicai activiti pe care obinuiai s le evitai pentru c v
simeai prea grai (de exemplu: s luai lecii de dans, s mergei la not, s nvai s
schiai, s jucai tenis, etc.)
Rafinai-v deprinderile sociale pentru a v pune n valoare noua imagine
de sine.
n cartea sa intitulat Psiho-Cibernetica, dr. n medicina Maxwell Maltz

considera imaginea personal numitorul comun, factorul determinant, att cnd e vorba
de eecuri, ct i de succese. n capitolul I, intitulat Imaginea personal: cheia
dumneavoastr spre o via mai bun, domnia sa face urmtoarele dezvluiri, bazate pe
experiena profesionala nemijlocit (a fost unul dintre cei mai bine cunoscui i respectai
chirurgici esteticieni din lumea ntreag, precum i profesor de chirurgie estetic la
universitile din Nicaragua i San Salvador.
Secretul este urmtorul: pentru a tri cu adevrat, adic pentru a gsi viaa
satisfctor de rezonabil, este nevoie de o imagine personal adecvat i realist pe
care s-o acceptm. Trebuie s v acceptai singuri. Trebuie s v stimai. Trebuie s
avei un eu n care s avei ncredere i n care s credei. Trebuie s fie un eu de care s
nu v fie ruine i pe care s-l putei exprima liber, creator, nencercnd s-l ascundei.
Trebuie s aveti un eu care s corespund realitii, pentru a funciona eficient n lumea
real. Trebuie s v cunoatei att punctele tari, ct i punctele slabe, i s fii oneti n
ambele direcii. Imaginea voastr personal trebuie s fie o aproximare rezonabil a
voastr, nefiind nici mai mult dect ceea ce suntei, dar nici mai puin. Atunci cnd
aceast imagine personal este intact i sigur, v simii bine. Cnd este
ameninat, v simii nelinitii i nesiguri. Cnd este potrivit i v simii ntru totul
mndri de ea, cptai ncredere de sine. V simii liberi s fii voi niv i s v
exprimai ca atare. Atunci funcionai optim. Atunci cnd imaginea personal devine
obiect de ruine, aveti tendina s-o ascundei, i nu s-o etalai. Exprimarea creatoare
este blocat, devenii ostili i greu de abordat.
Pentru a descoperi cum stai cu stima de sine, ncercai urmtorul chestionar

alctuit de Programul SEA ( Self-Esteem Anonymous Seekers/ Cuttorii anonimi de
stim de sine):
7
Programul SEA
Stima de sine Inventar
Instruciuni: Pentru afirmaiile de mai jos, ncercuii rata frecvenei
corespunztoare nivelului vostru de etalare a acestor comportamente n via. Utilizai
urmtoarea scal de frecven:
1. niciodata
2. rar
3. uneori
4. frecvent
5. aproape mereu
1 2 3 4 5 (1) Caut aprobare i recunoatere din partea altora, i m tem de

critic.
1 2 3 4 5 (2) Fac presupuneri cu privire la ce este un comportament normal i
de obicei simt c sunt diferit de ali oameni.
1 2 3 4 5 (3) M izolez i m tem de oameni n funcii de autoritate.
1 2 3 4 5 (4) Nu sunt capabil s mi apreciez propriile realizri i fapte bune.
1 2 3 4 5 (5) mi este greu s duc un proiect de la nceput la sfrit.
1 2 3 4 5 (6) M sperii sau m simt stresat n compania unei persoane furioase.
1 2 3 4 5 (7) Pentru a evita un conflict, mi este mai uor s mint dect s spun
adevrul.
1 2 3 4 5 (8) Am probleme din cauza propriei mele dependene, de exemplu:
de televizor, de calculator, de fumat, consum de alcool etc.
1 2 3 4 5 (9) M judec fr mil. Sunt cel mai crunt critic al meu i sunt mai
dur cu mine dect cu alii.
1 2 3 4 5 (10) M simt mai viu n toiul unei crize i nu m simt n largul meu
cnd viaa mea are un curs lin; anticipez ntr-una tot felul de probleme.
1 2 3 4 5 (11) Mi-e greu s m distrez. Nu prea tiu cum s particip la jocuri de
dragul amuzamentului i cum s m relaxez.
1 2 3 4 5 (12) M simt atras de persoane care par a fi victime i dezvolt relaii
apropiate cu ele. n acest mod confund dragostea cu mila, iubindu-i pe cei pentru care
simt compasiune i pe care i pot salva.
1 2 3 4 5 (13) Am nevoie de perfeciune n via i atept acelai lucru de la
persoanele din viaa mea.
1 2 3 4 5 (14) Sunt n cutare de noutate, de noi provocri n viaa fr s m
gndesc prea mult la consecine.
1 2 3 4 5 (15) M iau foarte n serios i privesc la fel de serios toate relaiile
mele.
1 2 3 4 5 (16) mi este greu s dezvolt i s menin relaiile intime.
1 2 3 4 5 (17) M simt vinovat cnd mi iau aprarea sau cnd am grij de mine
mai nti, n loc s cedez n favoarea altora sau s acord importan nevoilor celorlali n
primul rnd.
1 2 3 4 5 (18) Caut sau atrag compania celor care au diverse dependene
(mncat excesiv, fumat, droguri, alcool, senzaii tari, etc.).
1 2 3 4 5 (19) M simt rspunztor pentru alii i mi este mai uor s m
preocup de alii dect de mine.
8
1 2 3 4 5 (20) Sunt fidel persoanelor la care in, chiar i atunci cnd exist
dovezi c acestea nu merit loialitatea mea.
1 2 3 4 5 (21) M ag de relaiile pe care le am i sunt n stare s fac orice
pentru a le pstra, pentru c mi-e team s fiu singur i m sperie perspectiva de a fi
abandonat.
1 2 3 4 5 (22) Sunt impulsiv i acionez prea iute, nainte de a lua n
consideraie alternative i consecine posibile.
1 2 3 4 5 (23) mi vine greu s simt sau s mi exprim sentimentele; nu am
sentimente.
1 2 3 4 5 (24) Nu am ncredere n sentimentele mele i nici n sentimentele pe
care alii le exprim fa de mine.
1 2 3 4 5 (25) M izolez de ali oameni i sunt iniial timid i retras n contexte
sociale noi.
1 2 3 4 5 (26) Simt c se profit de pe urma mea de ctre un individ sau altul i
de ctre societate n general; deseori m simt victimizat.
1 2 3 4 5 (27) Pot s fiu exagerat de responsabil mai tot timpul, dar pot fi i
extrem de iresponsabil alteori.
1 2 3 4 5 (28) Cnd stresul este mare, simt c nu pot controla mprejurrile n
care m aflu sau propria-mi via, i atunci m simt confuz i furios pe mine.
1 2 3 4 5 (29) Cheltuiesc o groaz de timp i energie reparnd consecinele
negative i haosul provocat de gndirea mea greita i de aciunile svrite sub imperiul
impulsului, pentru care sunt rspunztor.
1 2 3 4 5 (30) Nu recunosc faptul c problemele mele curente i au originea n
viaa mea trecut. Nu recunosc c am nchis n mine sentimente din trecut care mi pune
piedici n viaa mea curent.
SCOR TOTAL
Evaluare i interpretare
Adunai cifrele ncercuite. Scorul obinut indic gradul n care suntei afectai de o
stim de sine scazut,
Interpretarea scorului
0-30: Nu suntei afectai de o stim de sine scazut.
31-45: Uoare urme de stim de sine scazut.
46-61: Prezena unei stime de sine uor-sczute. Luai msuri s tratai acest
lucru.
62-90: Prezena unei stime de sine moderat sczut. Luai msuri pentru a
o trata.
91-120: Prezena unei stime de sine sever de joas. Luai msuri pentru a v
trata imediat.
121-15: Prezena unei stime de sine extrem de sczut. Luai msuri imediate
i cautai ajutorul avizat al unui specialist n domeniu.
9
Focalizai-v pe succesele voastre i nu insistai prea mult pe greeli i eecuri.
nlocuii sentimentele negative cu unele positive. Vorbii cu voi niv zilnic.
Contientizai cnd suntei mndru de ceva ce ai realizat. Este normal s v simii
mulumii de voi niv.
Diferena dintre oamenii de succes i ratai nu este dat doar de abilitile i
cunotinele lor, ci i de imaginea pe care i-au construit-o despre ei nii. Oamenii care
reuesc n via au un profund sim al valorii de sine i o imagine de sine sntoas.
Cteva sfaturi:
Cutai sprijin
Avei prieteni care v fac s v simii bine fa de propria voastr persoan?
Facei un efort s petrecei timp cu oamenii care v apreciaz.
Asociai-v cu persoane care au atitudini pozitive i se bucur de via.
Nu uitai: putei la fel de bine s apelai la un consilier sau la un terapeut.
Recunoatei-v propria valoare
Recunoaterea mplinirilor trebuie s porneasc din interior. ncercai acest
exerciiu:
Facei o list cu 20-50 ( n funcie de vrsta ) de lucruri pe care le-ai realizat
pn n prezent. Gndii-v la ntreaga voastr via pn n prezent. Vei fi uimii de ct
de multe lucruri, mari i mici, vei putea aduga pe list. Vei descoperi c, n ciuda
greelilor i problemelor de pn acum, meritai s fii felicitai pentru lucurile bune pe
care le-ai fcut.
Fii buni cu voi niv
Indiferent de ce v pot spune oamenii, ceea ce voi v spunei este mult mai grav i
provoac un prejudiciu i mai mare.
Gsii-v convingerile care s v ghideze ctre rezultatele pe care le
dorii
n cartea sa intitulat Putere nemarginit, Anthony Robbins un lider al tiinei
i dezvoltrii personale, fondator a numeroase companii dedicate asistenei n atingerea
desvririi personale i profesionale, consultant pentru companii ca IBM, AT&T,
American Express, McDonnel-Douglas, armata S.U.A. dar i pentru atlei olimpici
medaliai cu aur, i un numr impresionant de figuri politice i organizaii comunitare
pomenete de cteva convingeri folositoare pe calea succesului. Vom aminti dou dintre
ele, pentru ca sunt un punct de plecare:
Convingerea nr. 1: Totul se ntmpl dintr-un motiv i ne este de folos;
Convingerea nr. 2: Nu exist eec. Exist numai rezultate.
Zbovii un moment i gndii-v la convingerile voastre. V ateptai n
general ca lucrurile s ias bine sau s ias prost ? V ateptai ca eforturile voastre
cele mai susinute s dea roade sau v ateptai s fie zdrnicite? Suntei capabili s
vedei potenialul ntr-o provocare sau vedei obstacolele? Muli oameni tind s se
concentreze mai mult asupra laturii negative dect asupra celei pozitive. [] Credina
n limite creeaz oameni limitai Dac avei o credin ferm n posibilitate, este
foarte probabil s-o i realizai. (Anthony Robbins: Putere nemarginit )
10
Se vor sublinia avantajele comunicarii eficiente si diversificate:
Facilitatorul va explica elevilor faptul ca putem vorbi de avantaje pentru c
exist multiple tipuri de inteligen.
Tipuri de inteligen
Tipul de Gndete: Iubete/Activiti preferate: Are nevoie de/s:
inteligen
Lingvistic n cuvinte Lectura, scrisul, povestitul, Cri, casete, instrumente de
jocurile de cuvinte scris, hrtie, agende, dialog,
discuii, dezbateri, povestiri
Logico- Raionnd Experimentele, S descopere lucruri noi i s
matematic chestionarele, jocurile de cugete asupra lor, materiale
logic, calculele tiinifice, vizite la planetarium
si muzee de tiin
Spaial n imagini Design, desen, vizualizare, Arta, Lego, video, filme,

doodling(realizarea unor diapozitive, jocuri de
semne grafice lipsite de imaginaie
sens ntr-un moment in (exemplu: labirint), jocuri tip
care nu te gndeti la puzzle, cri ilustrate, vizite la
nimic) galerii de art i muzee
Motoriu/Cinetic Contientiznd S danseze, s alerge, s Joc de rol, drama, micare,
percepia fizic construiasc, s ating, s lucruri de construit, sport i
gesticuleze jocuri fizice, experiene tactile
i nvare concret /practic
Muzical Via ritmuri i S cnte, s fluiere, s

melodii ngne, s bat din picioare Momente de cntat n cor,
i din palme, s asculte concerte, muzica, instrumente
muzicale
Interpersonal Prin stimularea S conduc, s organizeze, Prieteni, jocuri de grup,
celorlali s s relaioneze, s evenimente comunitare,
emit idei manipuleze, s mediteze, cluburi, mentori
s petreac
Intrapersonal ntr-o maniera Stabilirea de scopuri, Locuri retrase, singurtate,
profund meditaia, reveria, tcerea, proiecte pe care s le deruleze
interiorizat planificarea in ritmul propriu, opiuni
11
Evaluare: Chestionar despreInteligentele multiple
Inteligena lingvistic
Aud cuvinte n minte, nainte s le citesc, s le spun sau s le scriu.
nv mai mult audiind o caseta nregistrat sau ascultnd la radio dect de
la televizor sau din filme.
mi plac jocurile de cuvinte de tip Scrabble.
mi place s m amuz sau s-i distrez pe alii cu tongue twisters
( succesiuni de cuvinte greu de pronunat repede i corect), poezii fr sens sau puns
(utilizarea unor cuvinte pentru a sugera altele care sun /se pronun la fel).
Ceilali sunt cteodat nevoii s-mi cear s le explic sensul unor cuvinte
pe care le folosesc n vorbire sau n scris.
Limba matern, tiinele sociale i istoria sunt/au fost mai uoare pentru
mine dect matematica i tiina.
Conversaia mea include frecvente trimiteri la lucruri pe care le-am citit
sau auzit.
Inteligenta logico-matematic
Pot dubla sau tripla n minte cantitile dintr-o reet culinar sau
msurtorile pentru o lucrare de tmplrie.
i bat pe prietenii mei la ah, dame, Go sau alte jocuri de strategie.
mi pun multe ntrebri cu privire la modul de funcionare al anumitor
lucruri.
Cred c majoritatea lucrurilor au o explicaie raional.
Cteodat gndesc n concepte clare, abstracte, greu de prins n cuvinte
sau imagini.
mi place s gsesc greeli de logic n ceea ce oamenii spun sau fac, la
locul de munc sau acas.
M simt mult mai n sigurana atunci cnd se fac msurtori, categorisiri,
cuantificri sau analize.
Inteligena spaial
Am deseori reprezentri vizuale clare cnd nchid ochii.
mi place s nregistrez evenimente cu un aparat de fotografiat sau filmat.
mi place s rezolv jigsaw puzzles, s particip la jocuri de tip labirint sau
alte jocuri de tip puzzle vizual.
Am vise intense noaptea.
In general nu m rtcesc ntr-o zon nefamiliar.
Geometria este/a fost mai uoara pentru mine dect algebra.
Pot cu uurin s-mi imaginez cum arat lucrurile pe care le-a zri de
undeva de sus, ntr-o privire de ansamblu.
Inteligena muzical
mi dau seama cnd o not muzical este n alta cheie.
Ascult frecvent selecii muzicale la radio, pe discuri, casete sau compact-
discuri.
12
Cnt la un instrument muzical.
M surprind mergnd pe strad i repetnd n minte un refren pe care l-am
auzit la televizor sau fredonnd o melodie.
tiu linia melodic a multor cntece i piese muzicale.
Dac aud o melodie o dat sau de dou ori, sunt, de obicei, n stare s o
reproduc aproape exact.
Deseori bat ritmul sau cnt scurte melodii n timp ce lucrez, studiez sau
nv ceva nou.
Inteligena motorie/cinetic
Practic cel puin un sport sau desfor cel puin o activitate fizic n mod
regulat.
mi este greu s stau nemicat vreme ndelungat.
Agreez activitile manuale.
Cele mai bune idei mi vin cnd m plimb sau alerg sau cnd desfor o
activitate fizic.
Cnd conversez, recurg frecvent la gesturi manuale i alte forme de
comunicare non-verbal.
mi plac mountaigne rousse i alte experiene fizice palpitante similare.
Simt nevoia s exersez o deprindere nou n mod concret/direct dect s
citesc despre ea sau s urmresc un film care s o descrie.
Inteligena interpersonal
Sunt considerat o persoan la care oamenii vin pentru a cere un sfat.
Prefer sporturile de echip celor practicate individual.
Cnd am o problem, mai degrab caut pe altcineva care s m ajute n loc
s o rezolv pe cont propriu.
Prefer preocuprile de timp liber cu caracter social, cum ar fi bridge-ul,
modalitilor de recreare individuale, cum ar fi jocurile video.
Agreez provocarea de a nva o alt persoan sau un grup ntreg de
oameni, ceea ce tiu s fac.
M consider un lider ( sau alii m eticheteaz astfel )
M simt confortabil n mulime.
Inteligena intrapersonal
n mod regulat, mi petrec timpul meditnd sau cugetnd la chestiuni
importante de via.
Am urmat/A urma sesiuni de consiliere sau seminarii de dezvoltare
personal pentru a afla mai multe despre mine.
Gndurile pe care le nutresc asupra unor lucruri sunt att de diferite nct
se pare c nu sunt nelese de ceilali.
Consider c am o voin de fier sau c sunt o persoan puternic
independent.
Am un hobby sau un interes special, pe care l in cel mai adesea numai
pentru mine.
Am cteva scopuri n via la care m gndesc n mod regulat.
13
in un jurnal personal pentru a nregistra evenimentele legate de viaa mea
interioar.
Conform teoriei lui Gardner, toate cele apte tipuri de inteligen sunt necesare
pentru a funciona eficient n societate, ele avnd o importan egal.
tii c, pentru a avea cu adevrat succes n societatea de astzi una

profund
concurenial este recomandat s le ai dezvoltate pe toate?
TEMA II. APTITUDINI SI INTERESE
NUME I PRENUME
CLASA TEST DE APTITUDINI
G: Aptitudinea general de nvare. Putei s:
1.nelegei instruciunile unui joc?

1 Foarte mult 2 Mult 3 Destul de mult4 Moderat 5 Puin 6 Deloc
2. Gndii nainte de a aciona?
3.Raionai pentru a ajunge la o concluzie?
4. nelegei explicaiile care vi se dau n anumite situaii?
5. Evaluai corect lucrurile i evenimentele?
6. nvai singur dup un manual?
7. Gsii raionamente pentru a i convinge pe ceilali?
8. Gndii astfel nct s luai decizii bune?
9. Rezolvai probleme de matematic?
10. Participai activ la discuii?
V. Aptitudinea verbal. Putei s:
14
1. nelegei semnificaia fiecrui cuvnt dintr-un text?
2. Vorbii n numele dumneavostr n faa unui grup?
3. Dai informaii clare i precise?
4. Povestii ceva sau recitai?
5. Scriei o compunere?
6. Comunicai idei i opinii?
7. Explicai ceva altora?
8. Comunicai uor cu alii ?
9. nelegei semnificaia frazelor dintr-un text?
10. Citii i scriei fluent i inteligibil?
11. Facei sinteza unui text?
N. Aptitudinea numeric. Putei s:
1. Utilizai numere?
2. Facei calcule matematice repede?
3. Facei cele patru operaii matematice fr erori?
4. Dai rest la bani fr greeal?
5. Facei msurtori corecte?
6. Facei comparaii ntre operaiile matematice, ca de exemplu ntre mprire i scdere?
7. Calculai repede banii pe care trebuie s i dai pentru cumprturile efectuate?
8. Calculai repede banii pe care trebuie s i dea altcineva cnd face cumprturi?
9. Descoperii greelile ntr-o pagin plin cu cifre?
15
C.Coordonare ochi-mn. Putei s:
1.Introducei cu uurin aa n ac?

2. Prindei obiecte ( o minge, o musc, un fluture etc. )?
3. Tiai cu foarfecele corect diferite figuri dintr-o coal de hrtie?
4. Aruncai ceva la int?
5. Asamblai piesele unui mecanism sau joc?
6. Modelai din plastilin sau argil diferite forme?
7. Lucrai repede cu degetele sau cu minile?
8. Desenai linii drepte?
9. Punei obiectele unul peste altele fr s se drme?
10. Asamblai piesele unui joc de puzzle?
11. Nimerii o minge?
12. Mergei cu bicicleta de-a lungul unei linii drepte?
13. Aruncai cu mingea spre int?
14. Batei cuie cu ciocanul fr s v lovii peste degete sau s ndoii cuiele?
16
NUME SI PRENUME TEST DE INTERESE
Activitile pe care le facei n prezent , modul n care v petrecei timpul liber v
pot ajuta n planificarea propriei dv. cariere. Chestionarul de mai jos v poate ajuta s
descoperii aria dv. de interese i vei afla dac suntei inventiv, directiv, realist , metodic
sau social.
ncercuii ntrebarea al crui rspuns este afirmativ( da).
1. V place s terminai un lucru sau o activitate nainte de a ncepe un alt lucru sau
activitate?
2. V place s avei anumite activiti (pasiuni) pe care s le facei pentru propria dv
plcere?
3. V place s i ajutai pe alii atunci cnd acetia au nevoie de ajutor?
4. V plac provocrile ?
5. V place s fii lider al unui grup?
6. V place s fii controlat?
7. V place s jucai ah sau alte jocuri similare n care trebuie s rezolvai
probleme?
8. V bucur s avei grij de alii?
9. V place s ncercai alte modaliti de aciune dect cele obinuite?
10. V place s oferii explicaii oamenilor despre diferite situaii?
11. v place s lucrai linitit toat ziua?
12. V place s lucrai cu unelte, echipamente sau instrumente tehnice?
13. V-ar plcea s avei un loc de munc unde s tratai cu oamenii toat ziua?
14. V-ar bucura s lucrai la proiecte care s v permits descoperii noi realiti sau
idei?
15. V place s conducei oamenii n activitile lor?
16. V place s v desfurai activitatea conformndu-v dup anumite reguli?
17. V place s lucrai cu anumite materiale ca de exemplu: lemn, piatr argil,
material textil sau metal?
18. V plac activitile care au ca scop mbuntirea societii?
19. Suntei interesat de cri sau emisiuni radio-TV cu subiecte tiinifice?
20. V place s v asumai responsabiliti pe care le ducei la bun sfrit?
21. Suntei mulumit atunci cnd lucrai la ceva timp ndelungat?
22. V place s dezasamblai un mecanism pentru a vedea cumfuncioneaz acesta?
23. Suntei interesai s cunoatei i opiniile altora?
24. V place s aprofundai, s despicai firul n patru pentru a gsi soluia unei
probleme?
25. V-ar plcea un loc de munc unde s v asumai responsabilitatea deciziilor?
26. Suntei capabil s dai ordine?
27. V-ar plcea s lucrai mai mult cu maini, utilaje, instrumente dect cu oamenii?
28. Considerai c e mai usor s lucrezi cu oamenii i s cooperezi cu ei?
29. V-ar plcea slucrai cu proiecte de cercetare?
30. V place s fii dumneavoastr niv cel ce organizeaz activitatea?
31. V-ar plcea un loc de munc unde s tii sigur ceea ce ateapt alii de la
dumneavoastr?
17
32. V place s aflai din cri sau de la emisiunile TV cum funcioneaz o serie de
dispozitive?
33. V place acel gen de activitate care presupune s facei lucrurile mai bune pentru
alte persoane?
34. V place s ncercai diferite metode pentru a gsi rspunsuri la diferite probleme?
35. Suntei competitiv?
36. V place s fii pregtit pentru orice situaie?
37. V place s confecionai i s reparai obiecte?
38. V place s lucrai n serviciul public?
39. V place s trecei peste eviden pentru a cerceta lucrurile n profunzime?
40. V place s avei responsabilitatea unui proiect i s v ocupai de fiecare detaliu?
41. V place s lucrai urmnd indicaiile dup care trebuie s se desfoare acea
activitate?
42. V place s lucrai manual?
43. V place s interacionai cu oamenii?
44. V plac acele activiti care s v permit s evaluai i s controlai lucrurile?
45. Ai fost vreodat lider al unui gru, comitet sau organizaie?
46. V place s v proiectai munca cu grij pas cu pas?
47. Putei s proiectai, inventai, sau s creai noi obiecte?
48. Suntei interesat s mbuntii condiiile de via ale altor persoane?
49. V place s avei o mulime de lucruri la care s v gndii?
50. V place s organizai i s coordonai aciuni?
18
INVENTAR DE INTERESE PROFESIONALE
In intervalul care urmeaz sunt date mai multe activiti.
Pe foaia de rspunsuri alaturat va trebui s treci n dreptul numerelor de ordine corespunztoare, n csua alb, o cifr care va semnifica dac activitatea respectiv i place,
i displace sau i este indiferent.
Astfel:
2-dac i place acea ocupaie
1-dac i este indiferent
0-dac i displace acea ocupaie
- Nu trebuie s iei in considerare competenele sau pregtirea necesar pentru aceste activiti, ci numai ce simi tu fa de ele.
- Lucreaz repede.
- Primele reacii constituie cele mai bune rspunsuri.
1. S repari ceasuri i bijuterii. 30. S predai cursuri de muzic n coli.

2. S numeri bani (persoana care s primeasc i s dea banii la o banc). 31. S asamblezi componentele unui echipament stereo.
3. S intervievezi persoane n legatur cu problemele comunitare. 32. S examinezi bugetul unei companii.
4. S faci experimente tiinifice. 33. S dai sfaturi privind legislaia oamenilor sraci.
5. S conduci un departament administrativ. 34. S studiezi cauzele bolilor de inima.
6. S cni pe o scen. 35. S conduci un restaurant mare.
7. S repari motoare de automobile. 36. S scrii un roman.
8. S nregistrezi datele financiare ale unei companii. 37. S fii electrician.
9. S ajui persoane handicapate fizic. 38. S ii evidenta mrfurilor, rechizitelor etc.
10. S foloseti microscopul pentru a studia celulele i bacteriile. 39. S ai grij de oamenii bolnavi.
11. S cumperi marf pentru un magazin mare. 40. S utilizezi matematica pentru a rezolva probleme tehnice i tiinifice.
12. S fii artist. 41. S te ocupi de politica administrativ
13. S faci mobilier. 42. S regizezi piese de teatru.
14. S lucrezi cu maini de calculat sau de copiat ntr-un birou. 43. S conduci un tractor cu remorc.
15. S fii lucrator social. 44. S lucrezi cu cifre ntr-un birou de afaceri.
16. S citeti cari, reviste tiinifice. 45. S ajui persoanele care au ieit din nchisoare s-i gseasca loc de munc.
18. S scrii povestiri scurte. 46. S fii medic chirurg.
19. S lucrezi pe o macara. 47. S fii preedinte de banc.
20. S faci rezervri pentru zboruri de avioane, pentru hoteluri,ntr-un birou de voiaj. 48. S fii cntre de jazz.
21. S fii profesor sau nvaator. 49. S faci, s repari, s refinisezi mobil.
22. S faci munc de cercetare ntr-un laborator de fizic. 50. S studiezi o companie i s elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale f
23. S intervievezi muncitori care au nemulumiri la locul de munc. 51. S nvei i s califici aduli pentru o meserie.
24. S faci desene animate. 52. S fii biolog uman.
26. S fii expert contabil care stabilete taxele returnate altora. 53. S fii jurist-consultul unei companii.
27. S studiezi sociologia, adic s studiezi cum triesc oamenii mpreuna. 54.S citeti articole despre muzic i art.
28. S faci studii tiinifice despre Soare, Lun, planete, stele. 55.S utilizezi i s repari echipamente de radio, telegraf.
19
29. S faci bani prin comer sau burs de valori. 56. S supervizezi personalul administrativ al unui oficiu.
57. S ajui oamenii n alegerea unei cariere. 95. S fii judector.
58. S examinezi efectele aerului poluat asupra mediului. 96. S pictezi animale sau peisaje.
59. S ocupi o poziie de lider. 97. S lucrezi ca paznic sau custode.
60. S faci designul reclamelor pentru reviste sau TV. 98. S operezi ntr-un registru de ncasari.
61. S instalezi sau sa repari telefoane. 99. S nvei s ajui oamenii din rile nedezvoltate.
62. S urmezi un curs de matematic pentru afaceri. 100. S conduci studii tiinifice privind controlul bolilor plantelor.
63. S garantezi sau s supraveghezi persoane care au inclcat legea. 101. S recrutezi i s angajezi oameni pentru o companie mare.
64. S inventezi un nou tip de echipament tehnic sau tiinific. 102. S scrii scenarii TV.
65. S fii agent imobiliar. 103. S conduci un autobuz.
66.S asculi marii muzicieni. 104. S fii recepioner la un hotel.
67. S lucrezi n construcii 105. S studiezi psihologia(comportamentul i dezvoltarea fiinelor umane)
68. S controlezi declaraiile bncilor pentru a descoperi greeli. 106. S fii medic i s ajui la prevenirea bolilor.
69. S participi la creterea fondului de caritate. 107. S cltoreti prin ar pentru a vinde produsele companiei.
70. S faci cercetri tiinifice privind utilizarea energiei solare pentru ncalzirea caselor. 108. S faci scenografia pentru piesele de teatru.
71. S lucrezi pentru a convinge guvernul sa voteze o lege. 109. S repari lucrurile din gospodrie.
72. S scrii o piesa de teatru. 110. S fii funcionar administrativ.
73. S montezi dispozitive electrice i electronice. 111. S coordonezi, s conduci programul sportiv pe un teren de sport.
74. S foloseti calculatorul pentru date contabile. 112. S faci studii tiinifice despre natura.
75. S planifici activitatea altora. 113. S organizezi i s conduci afaceri.
76. S lucrezi la realizarea unei inimi artificiale. 114. S aranjezi muzica de fond pentru un film.
77. S promovezi dezvoltarea unei noi piee de aprovizionare a populaiei. 115. S repari mecanisme.
78. S compui sau s faci aranjamente muzicale. 116. S operezi cu cifre pe un computer.
79. S construieti etajere pentru cri. 117. S conduci discuii de grup cu copii delicveni.
80. S urmezi un curs de contabilitate. 118. S ajui cercettorii tiinifii n experimente de laborator.
81. S dai primul ajutor. 119. S fii manager de producie.
82. S fii asistent medical intr-un laborator. 120. S faci recenzia unei cri ca un critic literar.
83. S faci o afacere, s faci comer.
84. S dirijezi o orchestr simfonic.
85. S construieti case ca antreprenor de cldiri.
86. S introduci informaiile n calculator.
87. S lucrezi n calitate de consilier familial.
88. S urmezi un curs de biologie la coala sau la universitate.
89. S fii legiuitorul care s medieze disputele dintre sindicate i comapnii.
90. S scrii reportaje pentru reviste.
91. S faci animale din lemn.
92. S fii funcionarul care pstreaza datele referitoare la ctigurile lucrtorilor.
93. S ajui copii cu tulburari mintale.
94. S cercetezi, s caui un remediu contra cancerului.
20
21
Tema 4. PROBLEMA SI ETAPELE REZOLVARII EI
Confruntarea cu sitatii problematice si tentativele de rezolvare a acestora, ocupa o mare parte

din sfera comportamentului uman. Principala finalitate a sistemului cognitiv este de a rezolva
probleme. Reprezentarea cognitiva a mediului si calculele efectuate asupra acestor reprezentari, sunt
realizate cu scopul de a spori adaptabilitatea organismului la mediu, de a-l ajuta sa rezolve problemele
cu care se confrunta pentru care instinctele sale nu sunt suficiente.
Spre deosebire de celelalte componente ale sistemului cognitiv (ex: procesarea informatiei vizuale,
atentia, memoria etc.), care formeaza sisteme functionale specifice, sustinute adesea de structuri
anatomo-fiziologice relativ individualizate, mecanismele rezolvarii de probleme au un caracter
globalist, cuprinzand toate celelalte sisteme. O performanta rezolutiva deficitara poate fi rezultatul
functionarii neadecvate a unui singur "bloc cognitiv" (ex: a memoriei, a categorizarii sau recunoasterii
etc.). In conditiile functionarii adecvate a tuturor celorlalte mecanisme implicate in rezolvarea
problemei respective. Rezolvarea de probleme este, asadar, o rezultanta a functionarii interactive a
mecanismelor cognitive studiate anterior. Desi rationamentul poate fi inclus in rezolvarea de probleme,
procesul racionativ constituie un calcul specific, diferit de alte strategii rezolutive. Pentru a nu ajunge la
o abordare generala a rationamentului prin aglutinarea diferentelor sale fata de alte proceduri
rezolutive, am optat pentru tratarea sa separata. in consecinta, prima parte a capitolului va viza
definirea "problemei", a metodelor de investigare a procesului rezolutiv, inclusiv strategiile euristice si
algoritmice, iar a doua parte, va aborda problematica rationamentului.
Ce este o problema?
Debutul cercetarilor sistematice asupra rezolvarii de probleme a fost facut de W. Khler (1927), un
psiholog gestaltist german bine-cunoscut, care a emigrat in SUA la sfarsitul anilor 30. Fiind surprins
de inceputul primului razboi mondial in Teneriffe (Insulele Canare), Khler a inceput sa studieze
comportamentul rezolutiv al membrilor unei colonii de cimpanzei captivi. Subiectul sau preferat de
studiu, se numea Sultan. Una dintre problemele cu care se confrunta Sultan era aceea de a obtine o
banana aflata la distanta fata de cusca sa, folosindu-se de cateva bete de bambus. La inceput, unul
dintre betele de bambus era suficient pentru a-l ajuta sa-si dobandeasca banana respectiva. Ulterior,
Khler i-a pus la dispozitie doua bete, dar nici unul dintre ele nu era suficient de lung pentru ca
cimpanzeul sa-si apropie hrana. Dupa tentative repetate de utilizare a unui singur bat, lui Sultan ii "vine
ideea" sa monteze cele doua bete - unul in prelungirea celuilalt - reusind sa-si dobandeasca hrana mult
dorita. Aceasta "iluminare" brusca ce duce la solutia corecta, dupa tentative nereusite, a fost botezata
insight sau "aha-reactie", si a jucat un rol important in paradigma gestaltista din psihologia deceniilor
trei-patru ale secolului nostru.
Avand in minte exemplul prezentat mai sus, sa ne intrebam acum, ce este o problema? O problema
apare atunci cand subiectul intentioneaza sa-si realizeze un scop, sau sa reactioneze la o situatie-stimul,
pentru care nu are un raspuns adecvat stocat in memorie. Mai exact, o problema apare cand exista: a) o
stare initiala a organismului si a mediului sau. In cazul nostru, Sultan se afla inchis intr-o cusca, avand
la dispozitie cateva bete de bambus, iar undeva, in afara custii - o banana. b) o stare-scop - o situatie
dezirabila, diferita de cea initiala pe care subiectul e motivat sa o atinga. In cazul lui Sultan - aducerea
bananei in interiorul custii sale pentru a-si satisface foamea. c) o multime de actiuni sau operatii a caror
realizare fac plauzibila atingerea scopului; in exemplul oferit mai sus - repertoriul de actiuni pe care le
poate face Sultan (ex: sa intinda unul din membrele sale, sa foloseasca unul din bete sau sa-l
concateneze), pentru a obtine "premiul" dorit.
Absenta uneia dintre aceste caracteristici suspenda problema. De pilda, daca situatia actuala este
complet satisfacatoare, daca nu exista o situatie diferita de cea actuala pentru care subiectul sa fie
motivat, nu ne confruntam cu nici o problema, "n-avem probleme", cum se spune in limbajul cotidian.
Trebuie sa avem capacitatea de a intrevedea o alta stare de lucruri decat cea prezenta si sa fim motivati
22
sa o atingem pentru a putea apare problema. Daca nivelul intelectual nu ne permite sa intrezarim o alta
stare de lucruri decat cea actuala sau daca realizarea acesteia nu ofera nici o satisfactie, nu satisface nici
o trebuinta, nu ne ofera nici o intarire pozitiva, traim "fara probleme".
In mod similar, daca nu dispunem de un repertoriu de actiuni sau operatii care sa ne permita atingerea
scopului, comportamentul rezolutiv nu apare. Trebuie sa consideram ca disponibilitatile noastre
operatorii sau actionale fac cel putin plauzibila realizarea scopului pentru ca sa vedem in diferenta
dintre starea initiala si starea dezirabila - o problema. Sa luam, de pilda, problema construirii unui
perpetuum mobile. E clar ca o stare de lucruri in care apare un perpetuum mobile este diferita de starea
prezenta, in care orice miscare are nevoie de un input initial si este finita in spatiu si timp. E la fel de
evident ca am dori sa dispunem de o astfel de masinarie. Dar cunostintele pe care le avem, mijloacele
de calcul si procedeele tehnologice de care dispunem fac total implauzibila constructia unei astfel de
masini. In consecinta, nici un om (de stiinta) serios nu-si mai pune o astfel de problema. Poate doar
copiii sau alienatii mintal, care, estimandu-si eronat disponibilitatile, mai persista in realizarea unei
atari inventii. Estimarea sanselor de reusita pentru transformarea starii initiale in stare-scop pe baza
aplicarii operatiilor sau actiunilor de care dispunem, este esentiala pentru aparitia unei probleme. Altfel,
discrepanta dintre starea actuala si starea-scop nu este problema pentru noi, nu e "problema noastra",
deci sistemul cognitiv o eludeaza din procesarile sale, nu ne gandim la ea.
Turnul din Hanoi
Diferentele existente la nivelul starii actuale, a motivatiei pentru atingerea unei stari dezirabile, a
capacitatii operatorii si modului de estimare a sanselor de reusita, rezida in diferente interindividuale a
repertoriului de probleme. Repertoriul problematic variaza de la individ la individ. Acolo unde cineva
vede o "problema", altcineva trece nepasator. Pentru creatia stiintifica, de pilda, surprinderea unei
probleme (problem-finding) este mai importanta decat rezolvarea ei (problem-solving) (Dillon, 1988).
Parafrazand pe A. Einstein, "formularea problemei este adesea mult mai importanta decat solutionarea
sa, care poate fi nimic altceva decat o chestiune de deprinderi matematice sau experimentale" (Einstein,
Infeld, 1938, p. 12).
La o analiza mai profunda, problemele pe care subiectul si le pune, depind de baza sa de cunostinte
declarative si procedurale. Pentru o astfel de abordare, vezi Miclea & Radu, 1987, Miclea, 1991.
Spatiul si mediul problemei
Modul in care subiectul isi reprezinta problema constituie spatiul problemei. Una si aceeasi problema
poate fi reprezentata diferit in mintea unor subiecti diferiti sau in mintea aceluiasi subiect, in functie de
variatia cunostintelor sale si a capacitatilor de procesare. Sa presupunem ca o problema dintr-un manual
de geometrie, este reprezentata intern de prezumptivul rezolvitor. Problema ca atare, asa cum este ea
prezentata in manualul respectiv, formeaza mediul problemei. Reprezentarea ei interna, dependenta de
sistemul cognitiv al rezolvitorului = spatiul problemei. Spatiul problemei consta intr-o multime de stari:
a) starea initiala (= "ceea ce se da"), b) starea finala (= "ceea ce se cere", sau se intentioneaza) si c) stari
intermediare, care reprezinta transformari succesive ale starii initiale in starea finala. Toate aceste stari
pot fi stari fizice (stari de lucruri), sau stari de cunostinte, adica structuri de cunostinte aflate initial la
dispozitia subiectului sau dobandite pe parcursul procesului rezolutiv. Adica, informatiile accesibile
rezolvitorului intr-un moment dat al procesului rezolutiv. Transformarea unei stari in alta stare, este
facuta cu ajutorul unui operator. Un operator poate fi o actiune fizica ce schimba o stare de lucruri in
alta stare de lucruri, sau o operatie cognitiva, care transforma o stare de cunostinte intr-alta. Orice
operator se aplica numai daca anterior sunt indeplinite anumite conditii numite constrangeri de aplicare
a operatorului in cauza. Rezolvarea problemei consta in aplicarea acelor operatori care vor permite
transformarea starii initiale in starea finala, cu satisfacerea constrangerilor de aplicare. Cel mai scurt
"drum" dintre starea initiala si starea finala, constituie solutia optima.
Sa luam acum un exemplu, pentru a ilustra cele spuse anterior. Una dintre problemele cele mai mult
analizate de catre psihologi este cea numita Turnul din Hanoi.
23
Se dau trei discuri (A, B, C), de marimi diferite si trei tije (1, 2, 3). Cele trei discuri sunt asezate in
ordine crescatoare pe una dintre tije, formand un turn cu aspect oriental (de unde si numele de "turn din
Hanoi"), asa cum se poate vedea in figura 8.1.
Spatiul problemei "Turnul din Hanoi". Sagetile indica transformarile ce se pot realiza in conditiile
satisfacerii constrangerilor de aplicare a operatorilor.
Sarcina subiectului este de a muta toate cele trei discuri de pe tija 1, pe tija 3. Starea initiala si
starea finala sunt vizibile in figura 8.1. Intre ele, ne putem imagina o multime de stari intermediare.
Mutarea jetoanelor trebuie facuta respectand urmatoarele constrangeri: (a) la orice miscare nu se poate
deplasa decat un singur disc; (b) se poate deplasa numai discul de deasupra; (c) nu se poate pune un
disc cu diametru mai mare, peste un disc cu diametrul mai mic.
Operatorii cu care lucreaza rezolvitorul consta in suita de deplasari pe care acesta le poate efectua, iar
constrangerile deja mentionate, sunt constrangerile sau conditiile de aplicare a operatorilor. Rezolvarea
problemei consta in multimea de transformari care duc de la starea initiala (A, B, C in 1), la starea
finala (A, B, C in 3). Spatiul problemei este circumscris de multimea acestor stari initiale, intermediare
si finale, precum si de transformarile unora in altele. Figura 8.2. ilustreaza spatiul problemei Turnul din
Hanoi.
In contextul discutiei despre spatiul problemei, mai trebuie mentionata distinctia dintre
probleme bine definite (well-defined problems) si probleme insuficient definite (ill-defined problems).
Daca intr-o problema se specifica complet starea initiala, starea finala, setul de operatori si conditiile de
aplicare a acestora, avem de-a face cu o problema-bine-definita (p.b.d.). Demonstrarea unei teoreme de
logica simbolica este un exemplu de astfel de problema. Se specifica starea initiala (= axiomele din
Principia Mathematica), se specifica starea finala (= teorema ce trebuie demostrata), setul de operatori
(= regulile de deductie, de pilda modus ponens si regula substitutiei) si conditiile de aplicare a acestora
(ex: daca se aplica regula substitutiei, atunci variabila substituita trebuie inlocuita in toate ocurentele
sale dintr-o expresie. Demonstrarea unei teoreme de geometrie, "Turnul din Hanoi", multe probleme de
algebra, probleme de sah, sau probleme de rutina din viata cotidiana etc., constituie tot atatea exemple
de probleme bine definite.
Problemele-insuficient-definite (p.i.d.), sunt cele in care nu sunt complet specificate starile
problemei, sau blocul de operatori, sau conditiile de aplicare ale acestora. De pilda, a scrie o carte de
psihologie cognitiva este o problema-insuficient-definita. Nu e clar precizata nici starea finala - cum
trebuie sa arate, in final, o astfel de carte, nici operatorii care ar permite atingerea ei. Alegerea unei
profesiuni potrivite, intemeierea unui mariaj fericit sau inventarea unui nou tip de automobil, sunt tot
atatea exemple de probleme insuficient definite, in care una sau mai multe dintre componentele
problemei, sunt slab specificate.
H.A. Simon, care impreuna cu A. Newell a pus bazele abordarii rezolvarii de probleme ca o deplasare,
o "navigatie", in spatiul problemei in celebra lor carte Human Problem Solving (1972), sunt de parere
ca diferentele dintre problemele-bine-definite si cele insuficient-definite nu sunt insurmontabile. O
mare parte din procesul rezolutiv, spun ele, consta in reducerea problemelor-insuficient-definite la
probleme-bine-definite (Simon, 1977). Desi lucrurile nu sunt inca pe deplin clarificate, cel putin
problema reducerii unei pid la o pbd, pare a fi o problema bine definita ea insasi.
Metode de cercetare a procesului rezolutiv
Cercetarea rezolvarii de probleme a constituit "placa turnanta" a psihologiei cognitive pana la inceputul
deceniului opt, "sacralizata" odata cu aparitia lucrarii lui H.A. Simon & A. Newell (1972). Pentru
studiul procesului rezolutiv s-au pus la punct o serie de metode capabile sa ofere informatii valide
despre spatiul problemei si procesarea informatiei desfasurata in cazul rezolvarii de probleme.
Principalele metode sunt urmatoarele: analiza timpului de latenta, protocolul gandirii cu voce tare,
inregistrarea miscarilor oculare, analiza sarcinii, analiza produselor activitatii, analiza erorilor,
protocolul comportamentului motor. Pentru cei interesati de metodologia cercetarii, e disponibila o
24
vasta bibliografie pe aceasta tema (ex: Erickson & Simon, 1984, Anderson, 1987, Kahney, 1986, Hoc,
1987, Richard, 1990 etc.). Cea mai bogata in informatii s-a dovedit a fi analiza protocolului gandirii cu
voce tare, celelalte metode fiind folosite mai mult ca adjuvant. Ca atare, vom proceda la o tratare
separata a acestei metode.
. Protocolul gandirii cu voce tare
La baza acestei metode se afla asumptia ca subiectul isi poate verbaliza cunostintele si modul de
procesare a acestora pe parcursul procesului rezolutiv, sau ulterior. Ca atare, rezolvitorul este pus sa
gandeasca cu voce tare, fie in momentul efectuarii unei operatii, fie la sfarsitul rezolvarii problemei.In
primul caz avem de-a face cu o verbalizare concomitenta; in cel de-al doilea, cu o verbalizare
retrospectiva.
Mai intai, subiectul este instruit de catre experimentator in ce consta gandirea cu voce tare si i se ofera
o "sarcina de proba", in care el sa-si exerseze abilitatea de verbalizare a gandirii, sub supravegherea
experimentatorului. De pilda, subiectul e pus sa descrie itinerariul pe care l-a folosit in dimineata
respectiva pentru a ajunge de la locuinta sa, in laboratorul de cercetare. Se da apoi o sarcina cognitiva
mai dificila, pe care el trebuie sa o verbalizeze. De pilda, i se cere sa efectueze adunarea 834+452, si sa
relateze toate operatiile care le face, cat si despre imaginile sau cunostintele care ii vin in minte pe
parcursul rezolvarii ei.
Dupa ce subiectul a inteles in ce consta aceasta metoda, i se administreaza sarcina propriu-zisa, pentru
care avem nevoie de gandirea cu voce tare. Tot ceea ce relateaza rezolvitorul se inregistreaza si se
consemneaza intr-un protocol - protocolul gandirii cu voce tare. Daca, pe parcursul verbalizarii
subiectul tace mai mult de 5 secunde, i se sugereaza sa continue verbalizarea. Se recomanda utilizarea
unor sugestii non-directive, de genul "incearca sa verbalizezi", acestea fiind mai eficace decat cele
directive (ex: "spune-mi la ce te gandesti acum?"). Pentru a obtine informatii suplimentare subiectii pot
fi solicitati sa explice si de ce anume au procedat intr-un anumit fel, la o anumita secventa a procesului
rezolutiv. Acest gen de intrebari lungeste considerabil rezolvarea problemei, dar poate oferi informatii
suplimentare despre cunostintele tacite ale rezolvitorilor. Este indicat sa punem acest gen de intrebari
dupa terminarea sarcinii, in verbalizarea retrospectiva, cautand sa evitam interferenta dintre procesul
rezolutiv propriu-zis si sarcina de verbalizare. S-a observat, in repetate randuri, ca subiectii
verbalizeaza mai usor informatia despre cunostintele implicate in rezolvare si mai dificil informatia
referitoare la prelucrarile sau operatiile efectuate. Pentru a contracara pe cat posibil aceasta situatie,
vom acorda o atentie speciala consemnarii verbelor utilizate de subiecti si a conectivelor logice ("si",
"sau", "daca", "atunci", "nici" etc.), precum si a idiosincraziilor de discurs, care apar in verbalizare.
Dupa inregistrarea protocolului brut el se transcrie, incluzand, acolo unde este cazul, si informatiile
obtinute ulterior de la subiecti, prin verbalizare retrospectiva, sau prin intrebari lamuritoare despre
anumite etape ale rezolvarii. Rezulta un protocol mai complet decat cel obtinut prin verbalizarea
concomitenta. Acest protocol e supus apoi analizei.
Analiza de protocol debuteaza cu segmentarea sau "frazarea" acestuia in unitati sau componente care
pot fi considerate relativ independente. De regula, componentele de baza sunt propozitiile. Orice
propozitie denota fie o stare a problemei (o stare fizica sau o stare de cunostinte), fie o operatie care
permite transformarea starii precedente intr-una succedenta. Marcarea conectivelor logice ne poate fi de
mare folos in segmentarea protocolului. Dupa segmentarea protocolului, se umplu "petele albe", adica
se infereaza acele procesari sau cunostinte care nu au fost verbalizate de subiect, dar care se pot deduce
din mersul rezolvarii. In acest moment, coroborarea datelor din protocol cu cele obtinute din analiza
sarcinii, adica a operatiilor care trebuie efectuate pentru a putea rezolva problema, sau din observarea
produselor intermediare ale procesului rezolutiv, se dovedeste a fi deosebit de utila.
25
SISTEME DE VALORI
Educaia intercultural
Educaia intercultural e un proces social.
Pentru ca o societate s devin realmente intercultural,, fiecare grup social trebuie s poat
tri n condiii de egalitate, oricare ar fi cultura sa, modul de via sau originea. Aceasta implic a
reconsidera modul nostru de a interaciona cu alte culturi care ni se par stranii prin raport cu a
noastr, dar i maniera noastr de a interaciona cu minorii ca homosexualii sau handicapaii care
se izbesc de diverse forme de intoleran i discriminare combinate, diferite fore-sociale, economice,
politice-pentru a pune n practic o asemenea societate. Educaia intercultural este azi unul din
instrumentele la dispoziia noastr pentru a ne ajuta s profitm de oportunitile pe care le ofer
societile multiculturale.
Cel de lng noi

Povestea Tineree fr btrnee i via fr de moarte (citit cu mintea
tnrului de clasa a X-a)
Povestea drumului (din cultura african)
A-i descoperi pe alii nseamn a te deschide ctre o relaie i nu a te izbi de o barier (Claude
Levi-Strauss)
n educaia pentru valori -i n ceea ce se numete educaie n general- oamenii se orienteaz n
funcie de potenele i vulnerabilitile lor; altfel rezultatele obinute ar fi cu totul nmpltoare. Cei
care desfoar acest tip de activiti trebuie s aleag ntre valoare i non-valoare.
Etica negativului
Prin implicarea n pregtirea i desfurarea aciunii, omul arat c deine vocaia
axiotropismului. Aceasta nseamn c, n aciunile sale el distinge ntre: ceea ce este util i ce ea ce este
de prisos, ntre ceea ce este ru i ce este bun, ntre ce este drept i ce e ru, ntre ceea ce merit i ceea
ce nu merit, ntre ce e constructiv i ce e distructiv etc.
Aceste distincii sunt operate de orice societate i individ. Se poate spune c actanii respect un
numr de reguli care le ghideaz judecile i aciunile pentru a alege ntre valoare i non-valoare.
Axiotropismul e o coordonat permanent a existenei umane, constnd n posibilitatea de a stabili
felul de a fi al unui lucru dup indicele de abatere de la o ax . El se manifest la dou niveluri de
intensitate: n cadrul aciunilor grupului i n cadrul aciunilor individuale.
a. la nivelul grupului/comunitilor/societilor axiotropismul funcioneaz ca principiu ce
include postulatele oportunitii i normalitii sociale.
b. la nivelul aciunilor individuale axiotropismul mbrac forma unor obiective particulare,
aferente unor perioade relativ scurte din viaa persoanelor. De ex.: Un elev de la gimnaziu i propune
prin nvare s ia o not bun la o disciplin, un licean s accead la facultate, un student s obin un
anumit loc de munc, etc.
Fa de axa axiotropic, aciunile individuale sufer abateri mai mari dect n cazul grupurilor.
n pofida acestor variaii, dac imperativul axiotropic al grupului nu este neglijat, comunitile i
societile pstreaz acelai modus vivendi. n societile arhaice i tradiionale abaterea era uor de
contracarat. Nesocotirea valorii atrgea dup sine reprimarea, excluderea. n societile moderne
varietatea valorilor i non-valorilor este foarte mare. n orice caz, se constat c omenirea a nceput
sistematizarea cunotinelor privitoare la aciunea eficient prin a limita sfera non-valorilor. De ex.
Biblia, prin Decalog, sintetizeaz coninuturi ale cunoaterii non-valorii: s nu ucizi, s nu trieti n
desfrnare, s nu furi, s nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu etc. Deci, nti s cunoti
pericolele i apoi s dezvoli lucrurile bune. Cunoaterea surselor rului era prioritar. i numai pe
aceast cale puteau fi organizate modaliti concrete de contracarare a efectelor negative. Astfel, n
basmul romnesc Tineree fr btrnee i via fr de moarte, fiului de mprat i se permite s
26
mearg oriunde n mprie, numai n Valea Plngerii nu, pentru a nu ntmpina necazuri. Dincolo de
bogia de sensuri ce am putea gsi, sau de rafinamentul unei analize interdisciplinare, vom ndruma
elevii s observe nevoia omului de modele. El nu poate tri cu adevrat fr acestea. i acestea
suntvalorile-indiferent n ce domeniu se manifest- dar mai ales cele morale. Pentru c regresia moralei
duce la ceea ce se petrece azi oribil n lume.
Obiective:
- dezvoltarea cunotinelor despre interculturalitate
Obiective specifice:
- a dezvolta percepiile i imaginile noastre despre culturile altor popoare;
- atacarea stereotipiilor i prejudecatilor cu privire la popoare i culturile lor;
- s dobandeasc cunotine referitoare la educaia intercultural;
- s-i dezvolte capacitatea de a fundamenta relaii interumane prin dialog intercultural;
- s identifice soluii noi la problemele noi cu care se confrunt omenirea.
Concepte-cheie:
Mizele, problemele i originile lor;
- evaluarea diferenei;
- diviziunea economic a lumii: N-S;E-V;
- Europa n plin schimbare;
- reacia fa de schimbare;
-rspunsuri noi la situaii noi.
Strategie didactica :
a) Se mpart participanii n grupe;
b) Li se cere s citeasc povestea distribuit n copii;
c) Se cere grupurilor s dea fiecare interpretarea povetii;
d) Se noteaz, pe scurt, esena interpretrii;
e) Se cere s se precizeze ce valori fundamentale comune multor culturi sunt prezente aici.
Sugestii pentru animator:
Discuie asupra elementelor care au dus la interpretrile grupurilor. Avnd n vedere variaiile
de ordin geografic, climateric, religie etc., ne vom concentra pe valorile universale vehiculate n poveti
(se poate alege o poveste asemnatoare din povetile i legendele popoarelor). Ar fi bine s invitm la
activitate, dac e posibil, tineri refugiai, pentru a scoate n eviden valorile care ne unesc.
Evaluare:
-ncepei discuia ntrebnd participanii dac le-au placut povetile, dac i ct de important e
originea lor;
-Concentrai discuia pe ceea ce a condus participanii ctre deciziile asupra valorilor i
elementelor pe care ei le asociaz diverselor culturi. Ce gndii despre un popor/popoarele care i
imagineaz lumea astfel i care propune astfel de valori umane?
Bibliografie: Spaiul mioritic, Lucian Blaga
POVESTEA DRUMULUI - poveste african

Tatl i fiul, mergnd prin locuri neprielnice, au rtcit drumul. Dup multe ncercri, fiul a
reuit s-l regseasc.
- Acum drumul e al meu, cci eu l-am gsit, spuse fiul.
- Ce vrei s faci? ntreb tatl.
- l bag n sac pentru c de-acum e al meu.
- Drumul e al oamenilor - spuse tatl. Dar, orict se strdui, nu reui sa-l conving pe fiul su.
Acesta, ntr-adevr, lu drumul i-l puse n sac.
Prin partea locului erau puse capcane pentru animale. Primul care czu n capcan fu fratele
mamei tnrului. Apoi unchiul ei. n cele din urm, chiar cei doi se rtcir i nu mai tiau ncotro s
mearg. Disperarea lor era mare i le era fric s nu moar. Acum abia fiul eliber drumul. Astfel,
dintr-o dat, tiur pe unde s mearg iar cei prini n capcane reuir s se elibereze.
27
PREGTIREA PENTRU VIAA SOCIAL
. Pregtirea pentru viaa de familie
Precizri pentru profesor

- aceast tem va fi abordat cu atenie deosebit, innd cont de prezena elevilor din
Centre de plasament i din familii dezorganizate;
- ntrebrile de mai jos vor fi scrise pe 4 foi de fleep-chart urmnd a fi consemnate
rspunsurile elevilor;
1.Ce presupune pregtirea pentru viaa de familie?

2.Care este momentul cel mai potrivit pentru a ncepe procesul de pregtire pentru viaa de
familie?
3.Care sunt avantajele i dezavantajele pregtirii pentru viaa de familie?
4. Ce informaii v sunt necesare pentru a v considera pregtii pentru viaa de familie?
Sunt ntrebri pe care i le pun n prezent unii adolesceni i probabil c i le-au pus i n trecut
unii dintr cei care i-au ntemeiat o familie.
Trebuie s recunoatem c multe familii s-au ntemeiat fr o pregtire contientizat i au avut
o via armonioas echilibrat. Aceast constatare nu este un argument plauzibil pentru a lsa ca
ntmplarea s ne conduc viaa.ntmplrile pot genera fericire sau nefericire de aceea se impune ca
noi s facem ceva pentru a evita acele experiene care ne pot marca n mod dureros traseul vieii.
Familiile n care ne natem i trim ne ofer modele din care prelum contient sau incontient
anumite elemente, dar acestea nu corespund ntotdeauna atepriilor noastre sau schimbrilor produse
n societate.
- prinii au influen asupra vieii copilului nc din leagn, i pot nva s recunoasc
emoiile i sentimentele proprii i ale altora , s le controleze, s-i trateze pe ceilali pentru a
genera reacii pozitive;
- s nu uitm c nu toi prinii au abilitatea de a-i nva copiii n acest sens,ci
dimpotriv le cultiv agresivitatea, nencrederea n sine i n ceilali; de aceea e necesar s ne
pregtim pentru a nu repeta greelile altora;
Exerciiu
1 Lucrnd n grupe de 4-5 elevi rspundei la cele 4 ntrebri.
2 Prezentai n plen rspunsurile i alctuii o list comun cu avantajele i dezavantajele
pregtirii pentru viaa de familie?
Fr a fi deintorii unor definiii riguroase a conceptelor suntem convii c v-ai gndit la ceea
ce reprezint pentru fiecare dintre voi familia, relaiile n interiorul acesteia, rolurile n familie, locul
familiei n societate etc
- nu se va insista pe definiii ale familiei (acestea vor fi abordate n clasa aXI-a);
- nu insistai n situaia n care unii elevi nu vor s vorbeasc despre propria familie( e posibil s
nu doreasc s-i aminteasc lucruri dureroase);
- se va preciza c ntemeierea unei familii presupune s fii pregtit pentru asumarea unor
responsabiliti (ex. cretrea i educarea copiilor), presupune s cunoatem comportamentelor specifice
rolurilor n familie, presupune asigurarea condiiilor materiale, antrenament n comunicare, capacitatea
de autocontrol emoional, capacitatea de a alctui bugetul familiei etc.
28
Exerciiu
1. Folosind o metafor caracterizai famila voastr (putei s o nsoii i de un desen)- lucru
individual
2. Prezentai n plen rezultatele exerciiului.
3. Dac ai fi n situaia s ntemeiai propria familie ce ai prelua de la familia n care ai trit i
ce nu ai prelua? Notai pe o foaie.- lucru individual.
4. n grupe de 4-5 membri prezentai i analizai rspunsurile de la
punctul 3
Fiecare grup va scrie un scenariu despre un aspect neplcut sau plcut care se ntmpl n
unele familii i-l va juca n faa colegilor.
- se va cere elevilor s explice de ce au ales metafora respectiv, care este sensul pe care l dau
ei;
- nu insistai n situaia n care unii elevi nu vor s vorbeasc despre propria familie( e posibil s
nu doreasc s-i aminteasc lucruri dureroase);
vei analiza cauzele care au generat momentele neplcute i ce factori au generat aspectele plcute; vei
urmri s fie prezentate att aspecte plcute ct i neplcute;
Evaluare
Se cere elevilor s completeze n scris frazele de mai jos.
Aceast lecie m-a ajutat:
- s neleg c....
- s am o nou atitudine fa de...
Tem pentru acas

- Realizai un eseu sau un poster n care s fie prezentat familia model pe care ai dori s o
ntemeiai.
- Cum vom proceda ca viaa de familie s nu devin o coal a agresivitii ci una a armoniei i
echilibrului?
- tema pentru acas va fi analizat n ora urmtoare;
- se va cere elevilor s prezinte paii pe care ar trebui s-i fac n pregtirea personal pentru a
ajunge s ntemeieze familia pe care i-o doresc;
. Viaa pe cont propriu
n calitatea noastr de fiine umane suntem responsabili de vieile noastre.

(StephenR.Covey)
De multe ori n discuiile adulilor cu copiii se face afirmaia: Va veni o vreme cnd vei fi pus
n situaia s iei viaa pe cont propriu. Conotaiile ei depind de tonul cu care este rostit .Uneori sun
ca o ameninare: acum i este bine pentru c eti protejat de prini dar va trebui s te descurci
singur n jungla vieii. Alteori poate suna ca o atenionare n sensul c e necesar s te pregteti pentru
a nu fi surprins de evenimente atunci cnd vei fi n situaia de a te descurca singur.
Pentru a putea aborda acest subiect este necesar mai nti s ne asigurm c nelegem despre ce
este vorba.
Exerciiu
1. Subliniai n lista de mai jos cuvintele i expresiile care reflect viaa pe cont propriu:
independen financiar, responsabilitate, distracie, libertate n luarea deciziilor, fonduri financiare
proprii, autogospodrire, distracie, ntemeierea unei familii, rspundere, democraie, linite,
29
probleme, detaare de prini, autogestionarea fondurilor, imtimitate , viaa sub control, locuin,
salariu, loc de munc, a te descurca, dependen, riscuri, curaj, temeri, cutarea soluiilor pentru
problemele personale obligaii ceteneti....
2. Alegei cuvntul sau expresia care considerai c a reprezentat sau va reprezenta pentru
voi nceputul vieii pe cont propriu i discutai cu un coleg despre acest moment. Punei accent pe
ceea ce ai gndit i ai simit n acel moment.
Sugestie pentru profesor: pot fi prezentate n plen cteva opinii ale elevilor
V prezentm n continuare un exemplu care reflect un anumit mod de a ncepe viaa pe cont
propriu. Lucrnd n grupe de cte 4 elevi analizai cazul prezentat i rspundei la ntrebrile de mai jos.
Studiu de caz
De ziua lui, Andrei, elev n clasa a XII a, a primit o garsonier de la bunici i a hotrt s sa
mute n ea nc de a doua zi,. mpreun cu prietenul su Relu, elev n clasa a X a. Dei prinii celor
doi le-au cerut s mai atepte pentru a clarifica unele probleme, ei s-au mutat (chiar dac se
nelegeau bine cu prinii). Erau foarte fericii cnd au luat aceast decizie.Ei i-au sunat colegii i
prietenii pentru a le da vestea cea bun. Mutndu-se n garsonier au constatat c dispuneau de un
aragaz, un frigider i un pat. A doua zi o vecin le-a atras atenia c au dat muzica prea tare i i-a
anunat c trebuie s stea acas ntre orele 16-18 pentru citirea contoarului.(chiar n timpul
programului nostru de pregtire pentru meciul de sptmna viitoare, gndi Andrei.)
Seara cnd s-au ntors au gsit frigiderul gol, hainele pe jos, atenionarea de la I.R.E. Bucuria
de pe faa celor doi prieteni a disprut i n locul ei s-au instalat ngrijorarea i tristeea.
Lucrnd n grupe de cte 4 elevi analizai cazul prezentat i rspundei la ntrebrile de
mai jos.
1. Ce credei c a generat starea de fericire a celor doi prieteni?

2. Care credei c erau problemele pe care considerau prinii lui Andrei i Relu c ar fi trebuit
s le clarifice?
3. Explicai cauzele tristeii i ngrijorrii celor doi prieteni i precizai ce ar putea face pentru
a depi aceast situaie.
Dac vrei ca viaa ta pe cont propriu s fie o via de calitate trebuie s fii pregtit astfel
nct s nu-i trieti viaa la ntmplare, s trieti avnd anumite standarde care s-i asigure o
stare de mulumire i echilibru.
Viaa pe cont propriu presupune:
- s fii pregtit pentru conducerea propriei viei
- s ai control asupra propriului timp (s tii s-l planifici pentru a realiza un echilibru ntre
timpul pentru sine, timpul pentru familie i timpul pentru alii)
- s tii ce vrei i s acionezi n sensul dorit (s-i fixezi obiective i s acionezi pentru a le
realiza)
- s ai capacitatea de a te adapta la condiii diverse
- s ai control asupra vieii tale emoionale (s-i contientizezi emoiile, sentimentele,
dispoziiile i s le poi stpni, controla)
- s ai capacitatea de a lua deciziile cele mai bune pentru tine
- s ai un sisem propriu de valori
- s conientizezi ce obligaii ai ca cetean i cum poi te achii de ele
- s ai capacitatea de a-i asigura fondurile financiare
- s ai o orientare clar asupra propriei viei (s nu te lai dus de val)
.............cearc s completezi aceast list i n acelai timp bifeaz situaiile pentru care eti
deja pregtit.
30
Suntem convini c i place s trieti inedependet dar s nu ignori faptul c independena
noastr se manifest ntr-un sistem de interdependene. Aceasta nseamn c vei ine cont de tine, dar
vei ine cont i de alii. Va trebui s nvei s-i creezi un sistem de relaii interpersonale i s nvei s
ntreii aceste relaii
n deciziile pe care le vei lua va trebui s fii atent la responsabilitatea care i revine i ct
trebuie s te lai influenat.
Aplicaie
1. Formuleaz o problem pentru care tu ar trebui s iei o decizie.
2. Realizeaz un inventar al informaiilor pe care le ai despre aceast problem.
3. Stabilete ce informaii i-ar mai fi necesare i identific sursele din care ai
putea s le obii.
4. ntocmete o list cu persoanele cu care te-ai putea sftui n legtur cu aceast
problem.
5. Formuleaz soluii posibile.
6. Pentru fiecare soluie stabilete consecinele pozitive i negative pentru tine i
pentru cei care sunt importani pentru tine.
7. Formuleaz soluia cea mai potrivit
Dac dispui de timp i rbdare discut cu cineva tot demersul tu de la 1 la 7 i fii atent la
sugestii.
NU UITA!
E bine s fii atent la sugestii dar trebuie s ai i propriile convingeri.
Considerm c nu se poate stabili o dat un moment n care s nceap pregtirea pentru viaa pe
cont propriu, dar s tii c familia i coala pot s te ajute n acest sens dac tu nu eti indiferent la ceea
ce se ntmpl n jurul tu .De exemplu, i-ai pus ntrebri de genul: Care sunt taxele i impozitele pe
care le pltesc prinii ti anual?, Care este adresa instituiilor car percep aceste taxe i impozit?,
Care este programul n care se pot plti? etc.
Aplicaie
Urmrete timp de 2 sptmni care sunt problemele pe care trebuie s le rezolve prinii
ti i noteaz-le. Analiznd fiecare problem, formuleaz soluia pe care o vezi tu i n ce msur
te-ai putea implica n rezolvarea ei. Realizeaz o programare n timp petru rezolvarea
problemelor pe care le-ai notat.
Fcnd acest exerciiu i va fi mai uor s nelegi dac eti pregtit pentru a te descurca
singur/ singur.
Evaluare Viaa pe cont propriu

Prezentai n scris strategia personal
Poate c e bine mai nti s te gdeti ce este mai important pentru tine n via
- s ai un loc de munc stabil
- s fii iubit
- s cltoreti
- s fii apreciat
- s iubeti
- s fii respectat
- s ai o via de familie linitit
- s ai o munc de rspundere
- s ai un loc de munc n care ctigi bani muli
- s-i ajui pe ceilali
- s-i poi pune n valoare potenialul
31
CLASIFICAREA OCUPATIILOR N ROMNIA
1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR N ROMNIA
2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMNIA
3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR
n practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICRI, care

constituie componentele de baz ale SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC. Acesta se
constituie n instrumente indispensabile pentru asigurarea n mod unitar a culegerii, stocrii, prelucrrii
si analizei datelor.
Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE CLASIFICRI SI

NOMENCLATOARE, care functioneaz la nivel macroeconomic.
Elaborarea noii clasificri a ocupatiilor din Romnia (COR) a avut ca obiectiv prioritar alinierea
la standardele internationale elaborate de Comunitatea European (ISCO-88-COM) si ONU (ISCO-88),
asigurndu-se transparenta informatiei economico-sociale n domeniul resurselor si utilizrii fortei de
munc.
Lucrarea are un caracter inedit prin aceea c, pentru prima dat n Romnia, s-a realizat o
clasificare a ocupatiilor care cuprinde si elemente de descriere pe fiecare treapt a acesteia (grupa
majora, subgrupa major, grupa minor si de baz).
Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea n considerare a specificului

economiei romnesti. Concret, aceasta a nsemnat constituirea unor grupe minore si de baz pentru
categorii de ocupatii semnificative ca pondere si specific n economia romneasc, cu asigurarea
integrrii n standardele internationale.
La elaborarea clasificrii s-au avut n vedere urmtoarele principii si criterii:
Principiul gruprii unittilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective.

Constituirea categoriilor de clasificare s-a fcut n concordant cu diviziunea social a muncii, folosind
caracteristici de grupare tehnico-economice obiective, n succesiunea importantei lor pentru activitatea
practic.
Principiul omogenittii maxime n constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe

etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare submprtire reflectnd
aspecte din ce n ce mai amnuntite ale criteriului aplicat la submprtirile precedente, ca de exemplu:
- gradul de instruire (nivelul scolii absolvite);
- nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activittilor care definesc

ocupatiile;
- gradul de specializare n cadrul aceleiasi activitti;
- felul materiilor prime si utilajelor folosite, proceselor tehno-logice utilizate.
32
Principiul univocittii gruprii unittilor, care presupune si impune repartizarea fiecrei unitti
de clasificat, numai ntr-o singur grup sau subgrup, numai ntr-un singur loc, indiferent de numrul
locurilor si unittilor de clasificat.
Principiul actualittii, al lurii n considerare a celor mai noi ocupatii, a celor mai noi tehnici
de construire a clasificrilor, inclusiv optimizrii si economicittii folosirii codurilor.
Principiul stabilittii pe o perioad mai ndelungat de timp, prin crearea unui sistem elastic
care s permit adaptarea permanent la noile conditii de dezvoltare economico-social.
Principiul multilateralittii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activitti (strategii

guvernamentale, statistic etc.). Posibilitatea utilizrii clasificrii n comparatiile internationale.
n baza acestor principii, CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a

ocupatiilor (functiilor si meseriilor) populatiei active, n care o ocupatie este clasificat o singur dat.
OCUPATIA este activitatea util, aductoare de venit (n bani sau natur), pe care o desfsoar
o persoan n mod obisnuit, ntr-o unitate economico-social si care constituie pentru aceasta surs de
existent. Ocupatia este, deci, proprie persoanelor active, care practic o activitate recunoscut de
societate ca util pentru sine si semenii si. Ocupatia unei persoane poate fi exprimat prin: functia sau
meseria exercitat de aceasta.
FUNCTIA este activitatea desfsurat de o persoan ntr-o ierarhie functional de conducere

sau executie. n clasificarea de fat, functiile sunt cuprinse n grupele majore de la 1 la 5.
MESERIA este complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare si prin practic, necesare
pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii, sau pentru
prestarea anumitor servicii. Meseriile sunt clasificate n grupele majore de la 6 la 8.
Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar s se

defineasc si notiunea de PROFESIE, care, n unele cazuri, poate fi si ocupatie, iar n altele nu.
Deci, PROFESIA este specialitatea (calificarea) obtinut prin studii, iar ocupatia este
specialitatea (calificarea) exercitat efectiv la locul de munc.
Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare, astfel:
- nivelul I - Grupe majore;
- nivelul II - Subgrupe majore;
- nivelul III - Grupe minore;
- nivelul IV - Grupe de baza.
33
Structurarea clasificrii ocupatiilor pe cele patru nivele s-a fcut n raport cu modul de actiune a
cerintelor si principiilor de grupare.
Grupa de baz fiind ultimul nivel de clasificare, include ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel
mai detaliat nivel de omogenitate, din punct de vedere al activittii desfsurate de persoanele cu astfel
de ocupatii.
Pentru codificare s-a adoptat SISTEMUL ZECIMAL DE CLASIFICARE, constituindu-se

grupri conform sistemului, astfel:
10 grupe majore, fiecare grup major dezagregndu-se n 9 subgrupe minore;
fiecare subgrup major se dezagreg n 9 grupe minore;
fiecare grup minora se dezagreg n 9 grupe de baz.
CODUL UNEI OCUPATII va fi reprezentat de 4 cifre:
prima cifr va reprezenta grupa major;
a doua cifr va reprezenta subgrupa major;
a treia cifr va reprezenta grupa minor;
a patra cifr va reprezenta grupa de baz.
Deci, unei grupe de baz i va corespunde un singur cod format din 4 cifre, n care se cuprind
toate ocupatiile corespunztoare numai acesteia. Fiecare ocupatie va fi codificat cu codul grupei din
care face parte, cruia i se adaug nc dou caractere.
De exemplu:
Grupa de baz 7224 - Lucrtori la masini de polizat, rectificat si ascutit
ocupatii componente:
722401 - ascutitor laminate la cald;
722402 - ascutitor laminate la rece;
722406 - polizator;
722407 - slefuitor metale.
Pentru necesitti de cercetare mai analitic, ocupatiile din grupa de baz pot fi detaliate pn la
nivelul care intereseaz, asociind acestora una sau mai multe caractere cifrice, cu posibilitatea obtinerii
unor noi grupri.
I.2. Necesitatea noii clasificri a ocupatiilor din Romnia
34
Clasificri ale ocupatiilor s-au mai fcut n tara noastr, avnd la baz criterii si principii de
grupare specifice perioadei istorice si lucrrilor pentru care s-au elaborat. Se pot exemplifica:
gruparea ocupatiilor dup locul de munc;
gruparea ocupatiilor dup unitatea economico-social;
gruparea muncitorilor si personalului operativ din comert si servicii pe ramuri ale economiei
nationale si subramuri ale industriei.
Aceste clasificri au servit pentru a determina latura cantitativ a structurii ocupatiilor, fr a

oferi ns, n suficient msura, date de analiz privind structura omogen-calitativ a activittii
persoanelor ocupate.
n cadrul clasificrilor anterioare pot fi exemplificate o serie de grupri neomogene, cum sunt:
ocupatiile de muncitori la un loc cu personalul operativ din servicii si comert;
functii specifice personalului economic si de evident care cuprind functii cu nivele de

instruire si complexitate a sarcinilor diferite;
functii specifice din activitatea de ocrotire a snttii, asistentei sociale, sportului, care
cuprind functii cu diferite niveluri de instruire si grade de specializare si altele.
Oportunitatea unei noi clasificri a ocupatiilor, valabil pentru toate trile si n primul rnd
pentru Romnia, este determinat n principal de:
a) aparitia de ocupatii noi ca urmare a rezultatelor spectaculoase n activitatea de cercetare-

dezvoltare, a introducerii tehnologiilor noi, materiilor prime si a diversificrii din sfera serviciilor
(crupier, informatician - designer, detectiv, astronaut etc.) ;
b) schimbrile n structurile economico-sociale, mai ales n trile care trec la economia de piat,
impun noi grupri de ocupatii (conductori de ntreprinderi mari si mici, specialisti cu ocupatii
intelectuale si stiintifice, manageri etc) ;
c) alinierea ntregului sistem de clasificri si nomenclatoare la sistemele standard internationale,

mai ales la cele din trile Comunittii Economice Europene, devine necesar cel putin din urmatoarele
considerente:
cresterea posibilittilor de cunoastere, evaluare, comparare si comunicare a indicatorilor de

dezvoltare si abordarea lor n mod unitar;
asigurarea unor informatii corecte si comparabile dup aceleasi criterii si principii.
3. Clasificarea ocupatiilor din Romnia (COR)
n baza Hotararii Guvernului 575 bis/1992, cu privire la "Realizarea unor nomenclatoare unitare
de interes general prevzute n conceptia general a informatizrii n Romnia", Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale - n colaborare cu Comisia National pentru Statistic, Ministerul nvtmntului si
35
Ministerul Industriilor - i revine responsabilitatea realizrii si ntretinerii "la zi" a clasificrii
ocupatiilor (functii - meserii) din Romnia.
Pentru facilitarea comparatiilor internationale, dar si a reflectrii restructurrilor ce tin de

trecerea la economia de piat, factorii de decizie au optat pentru armonizarea clasificrii ocupatiilor din
Romnia cu cea a trilor din Comunitatea Economic European.
In acest scop, la nivelul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale s-a constituit un colectiv de
elaborare a Clasificrii Ocupatiilor din Romnia (COR), care a cuprins si reprezentantii Comisiei
Nationale pentru Statistic. Pe parcursul elaborrii acestei prime variante a lucrrii, colectivul a
beneficiat de consultant tehnic, din partea unei echipe de experti britanici, n cadrul unui contract de
asistent tehnic finantat de Banca Mondial.
Actuala editie a Clasificrii Ocupatiilor din Romnia (COR) are la baz principiile de clasificare
recunoscute pe plan international si recomandrile corpului de experti britanici ai Comunittii
Economice Europene si O.N.U.
Pentru realizarea clasificrii si descrierea ocupatiilor s-au mai avut n vedere urmtoarele
lucrri:
- clasificarea international standard a ocupatiilor recomandata de CEE ISCO-88 (COM);
- clasificarea international standard a ocupatiilor ISCO (88);
- nomenclatorul ocupatiilor utilizat pentru Recensmntul Populatiei si Locuintelor din 1977 si

1992;
- nomenclatorul meseriilor pentru care s-au elaborat indicatoarele tarifare de calificare din anul
1964, completat cu denumirea meseriilor avizate "la zi";
- dictionnaire des professions Ofice National de l'emploi - Bruxelles;
- legislatia n vigoare privind denumirea functiilor, meseriilor si stabilirea salariilor;
- informatiile culese de la diferiti agenti economici, privind lista ocupatiilor specifice acestora.
Comparativ cu clasificrile internationale, varianta romneasc (COR) prezint urmtoarele

grupri:
ISCO 88
ISCO 88 (COM)
COR
10 grupe majore;
10 grupe majore;
10 grupe majore;
28 subgrupe majore;
27 subgrupe majore;
36
27 subgrupe majore;
116 grupe minore;

111 grupe minore;
125 grupe minore;
390 grupe de baz.

372 grupe de baz.
414 grupe de baz.
Incadrarea ocupatiilor pe cele 4 nivelurile ierarhice s-a fcut n functie de criteriile de

clasificare, astfel:
1. Nivelul de instruire (scoala absolvit), care se aplic n constituirea celor 10 grupe majore.
Opt dintre cele 10 grupe majore sunt descrise n raport cu cele 4 mari niveluri de calificare
diferite de ISCO, conform tabelului urmtor:
GRUPA MAJORA
NIVEL DE PREGTIRE
1. Legiuitori, nalti functionari si conductori
2. Specialisti (cu ocupatii intelectuale si stiintifice)
3. Tehnicieni
4. Functionari
5. Lucrtori, operatori n comert si asimilati
6. Muncitori din agricultur si pescuit
7. Muncitori si meseriasi
8. Operatori pe instalatii, masini si asamblori de masini, echipamente si alte produse
9. Muncitori necalificati
10. Fortele armate
Cinci dintre cele 8 grupe majore (4,5,6,7 si 8) sunt considerate a fi la acelasi nivel de calificare
si se deosebesc prin referirea la grupe largi de specializare pe meserii.
37
Aceste grupe exprim mai pregnant ocupatiile si activittile specifice fat de cele din ISCO 88
(COM) din care s-au desprins si care sunt eterogene.
Noile grupe de ocupatii introduse n varianta romneasca a clasificrii, fata de ISCO 88 (COM),
au determinat:
a) cresterea numrului de grupe minore cu 14 grupe si a grupelor de baz cu 42;
b) adoptarea unui sistem de codificare propriu, care s-a constituit prin acordarea codurilor libere
existente n ISCO 88 (COM), la grupele nou introduse.
Att clasificarea n ansamblu, ct si sistemul de codificare "deschis" permit cu usurint

conversia datelor despre ocupatii n sistemul de clasificare ISCO 88 (COM) si ISCO 88, si agregarea pe
4 niveluri a datelor, completarea si ntretinerea la zi" a editiei actuale, pe msura aparitiei (disparitiei)
unor ocupatii.
I. 4. Modul de utilizare a clasificrii ocupationale din Romnia
Lucrarea este conceput ca un instrument absolut necesar pentru utilizatori, adresndu-se

tuturor celor care gestioneaz si prelucreaz informatii statistice referitoare la ocupatii, la nivel macro-
sau microeconomic, si este destinat, n principal, clasificrii si codificrii corecte a ocupatiilor
nregistrate cu privire la populatia ocupat, someri, locuri vacante etc.
Modul n care este conceput si sistematizat lucrarea faciliteaz identificarea locului si codului
fiecrei ocupatii n cadrul clasificrii.
Prima parte a lucrrii explic natura clasificrii ocupatiilor din Romnia, fundamenteaz
conceptele de baz utilizate n realizarea ei, prezint avantajele utilizrii standardelor internationale
pentru asemenea clasificri si schiteaz cteva din principalele utilizri ale acesteia.
Partea a II-a, care este principala parte a acestei lucrri, contine clasificarea sistematic a
ocupatiilor, precum si o scurt descriere pentru cele patru niveluri de clasificare.
Partea a III-a cuprinde indexul alfabetic al denumirilor ocupatiilor, cu prezentarea locului

acestora n cadrul clasificrii si codului corespunztor.
Indexul alfabetic al ocupatiilor cuprinde totalitatea ocupatiilor din clasificarea sistematic,

precum si codul de identificare corespunztor. n plus, n indexul alfabetic sunt reluate ocupatiile cu
denumire de felul: zugrav vopsitor; montator, reglor, depanator ascensoare; blocator, chituitor,
deblocator; centrator, debordator piese optice si altele de acest fel si trecute n ordine alfabetic n
functie de fiecare cuvnt component, dar cu pstrarea aceluiasi cod.
38
EVOLUTIA PROFESIILOR PE PIATA MUNCII
INSERIA PE PIAA DE MUNC A TINERILOR ABSOLVENI
Concepte cheie
Piaa muncii
Inseria pa piaa muncii a tinerilor absolveni
Definirea competenelor necesare pe piaa muncii
Evaluarea standardelor ocupaionale
n ncercarea de a gsi un loc de munc adecvat calificrii, competenelor, aptitudinilor i

intereselor , este nevoie de elaborarea unei strategii de abordare a pietei de munca, de instrumente de
acces pe piata (CV, scrisori, recomandari etc.) si, nu in ultimul rand, este nevoie de informatie.
Ce informatii sunt necesare despre piata de munca ?

Cum pot fi gasite informatiile?
Piaa muncii
Caracteristicile pieei muncii:

Este multidimensional, fiind influenat de factori de natur economic, social,
cultural, demografic, educaional, politic etc.;
Este reglementat prin legi, regulamente, acorduri etc. (legislaia muncii, acorduri ntre
partenerii sociali, acorduri internaionale .a.);
Este structurat/segmentat dup diferite criterii: demografice (sex, vrst, zon
geografic), economice (sectoare de activitate economic), privind forma de proprietate (sectorul public
sau privat), gradul de organizare/sindicalizare a forei de munc, domeniile ocupaionale, nivelul
educaional-profesional etc.
Pe piaa muncii se petrec, n mod continuu, o serie de transformri:

Piaa muncii este un mediu dinamic, supus schimbrilor;
Schimbrile se refer la coninutul muncii, organizarea muncii, relaiile de munc;
Ritmul schimbrilor este din ce n ce mai rapid;
O parte din schimbri sunt n favoarea, altele n defavoarea deintorilor de for de
munc.
Cteva tendine contureaz viitorul pieei muncii:

Economia nu se mai oprete la graniele statelor; globul pmntesc devine o mare pia
internaional;
Tehnologiile avanseaz tot mai rapid, informaiile i cunotinele se multiplic, dar se i
perimeaz, ntr-un ritm greu de controlat;
Concurena sporete n toate sectoarele de activitate, iar competitivitatea pe piaa muncii
se nsprete;
Scade sigurana locului de munc, omajul se accentueaz, iar migraia populaiei aflate n
cutarea unor condiii mai bune de munc i de via tinde s devin un fenomen generalizat;
39
Descoperirea unor noi mecanisme de administrare i reglare a pieei muncii constituie o
provocare, nu numai pentru fiecare naiune n parte, ci i pentru societatea internaional.
Figura 1. Megatendine pe piaa muncii (dupa Rutzel, 2000)

Globalizare/Internaionalizare Individualizare/Diversificare
Producie
Piee (de bunuri i servicii,
monetar, de capital, de
for de munc
Competiie
Crize
Desprindere de con- strngeri/

MEGATENDINE independen
Societatea informaionl/bazat PE PIAA Creativitate/iniiativ particular
Recunoaterea competenelor
pe cunotine MUNCII Modularizarea formrii
Democratizarea accesului la
informaii i cunotine
Munca la distan
Perimare rapid a informaiilor
i cunotinelor Schimbarea mediului muncii
nvare pe tot parcursul vieii
Complexitatea muncii
Specializare
Performant
Colaborare
Diversificarea formelor de
munc
Flexibilitate n planificarea
carierei
Precarizarea locului de munc
Activitatea 1
Lucrai pe perechi:
Asociai elementele din prima coloan uneia dintre cele cale patru megatendine care contureaz
lumea de azi i, mai ales, pe cea de mine:
I. globalizare/internaionalizare;
II. individualizare/diversificare;
III. societatea informaional/bazat pe cunotine;
IV. schimbarea mediului muncii
I II III IV
1 munc la distan
2 iniiativ particular
3 Interdependen
4 Acces larg la informaii
5 precarizarea locului de munc
6 Independen
40
7 Crize
8 flexibilitate n carier
9 Competiie
recunoaterea competenelor
formare continu
complexitatea muncii
Solutii: 1-III (IV) ; 2-II ; 3-I ; 4-III ; 5-IV ; 6-II ; 7-I (IV) ; 8-IV (II) ; 9-I (IV) ; 10-III (IV); 11-
III (II); 12-IV
Piaa muncii se redefinete n termeni de competene:

Limbajul comun al actorilor care evolueaz pe piaa muncii este cel al competenelor;
Competenele reflect capacitatea unei persoane de a rspunde exigenelor unui loc de
munc;
Competenele tehnice trebuie dublate de competene-cheie, solicitate de orice loc de
munc: comunicarea, colaborarea, lucrul n echip, construirea de parteneriate; iniiativa, creativitatea,
rezolvarea de probleme; asumarea responsabilitilor sunt numai cteva dintre aceste competene-cheie;
Formarea i evaluarea bazate pe competene reprezint o tendin care ctig teren pe
plan internaional.
EXEMPLU
Descrierea unei ocupaii pe baza competenelor devine un fel de joc LEGO. Sistemul scoian al
calificrilor, de exemplu, are la baz aproximativ 30.000 de uniti de competen, care acoper toate
domeniile ocupaionale. Reprezentanii calificai ai fiecrui domeniu ocupaional, respectiv patronatele,
sindicatele i asociaiile profesionale, aleg din cutia cu competene pe acelea care definesc cel mai
bine ocupaiile specifice domeniului. O ocupaie este descris prin aproximativ 30 de competene.
ntregul sistem este gestionat de Scottish Qualifications Authority, organism semiguvernamental,
responsabil cu structurarea sistemului naional al calificrilor (mai puin a celor universitare), respectiv
al certificrilor cu recunoatere naional.
Standardele ocupaionale / competene

CONSILIUL NAIONAL PENTRU STANDARDE OCUPAIONALE I ATESTARE
(COSA) s-a nfiinat n Romnia n 1994. Ulterior a trecut in componenta Consiliului National de
Formare Profesionala a Adultilor : Directia pentru standarde ocupationale si atestare
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor are o structura tripartita
41
CNFPA, prin Directia pentru standarde ocupationale si atestare, are rolul de a coordona, la
nivel naional, elaborarea standardelor ocupaionale i, totodat, de a acredita centrele de evaluare
de competene, pe domenii ocupaionale. Se implementeaz, n felul acesta, un sistem de recunoatere a
competenelor dobndite de o persoan prin alte ci dect prin frecventarea unor programe de formare
profesional, de exemplu prin experien de munc sau prin studiu individual.
Standardul ocupaional (SO) este o msur pentru abiliti i cunotine:
CUNOSTINTE
A STI SA FACI
(KNOW-HOW)
ABILITATI MOD DE A FI
n rile dezvoltate, sindicatele i patronatele se preocup constant de pregtirea profesional a

angajailor, conform cerinelor locului de munc. SO pune accent pe creterea calitii muncii, care
presupune:
- pregtire profesional;
- abiliti;
- relaii interpersonale
-
A fi competent nseamn a avea cunotine i a le aplica creativ, a ti s lucrezi n echp, s
comunici i s planifici.
Evaluarea la locul de munc este realizat de ctre un specialist cu prestigiu profesional n
domeniul su de activitate. Directia pentru standarde ocupationale si atestare a avizat S.O. precum i
SETURILE DE EVALUARE pe baza crora evaluatorul face evaluarea urmata de eliberarea unui
certificat pentru cunotinele i abilitile pe care le are fiecare persoan.
Certificatul emis arat ce tie o persoan s fac la locul su de munc.
APLICAIE
Alegeti o ocupatie specifica unui domeniu si formulati cateva competente care ar trebui
introduse in standardul ocupational.

TEST
ncercuii rspunsul/rspunsurile pe care l/le considerai corect/e.
Competena nseamn:
a. a sti
b. a sti sa faci
c. a sti sa faci bine
solutie: a+b+c
42
Standardul ocupational este :
a. o fisa a postului
b. un ansamblu de competente
c. un program de formare
solutie : b
Ce informatii trebuie cautate despre structura postului?

- cunostintele si pregatirea ceruta
- aptitudinile necesare
- sarcinile si responsabilitatile postului
- conditiile de lucru (ex. numarul de ore zilnic, cerintele fizice ale postului, mediul de
lucru, efortul, nivelul de stress etc.)
- marimea salariului/a retributiei
- posibilitatile de avansare in cadrul firmei
- perspectivele profesiei
- alte ocupatii inrudite
Cum pot fi gasite aceste informatii?

- la Centrele de servicii pe piata muncii (CSPM)
- la Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM)
- la Asociatiile profesionale
- pe Internet
- in COR - Clasificarea Ocupatilor din Romnia si in Nomenclatorul calificrilor pentru care se
pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare, care este inclus in COR
- in ziare si reviste
- in carti/casete video de prezentare a diverselor profesii
- contactarea companiei care te intereseaza si stabilirea unei intalniri cu o persoana
vizata
Sub aspectul accesului la informaia privind cererea i oferta de for de munc pe plan
mondial, Internet-ul are un impact considerabil. Oricine are posibilitatea de a-i oferi fora de munc
prin Internet sau de a cuta locul de munc ce i se potrivete. Privit din punctul de vedere al
deintorilor de locuri de munc, Internet-ul a devenit cel mai utilizat mijloc de recrutare a forei de
munc necesare.
ACTIVITATEA 2
Este Internet-ul o prezenta constanta in documentarea dumneavoastra ?

Ce fel de informatii cautati pe Internet ?

43
ACTIVITATEA 3
Accesati pe Internet urmatoarele site-uri dedicate medierii muncii :

www.locuridemunca.rowww.projobs.ro
jobtin.infotin.ro
www.anuntultau.ro
www.trafic.RO
www.job.ro
www.itjobs.ro
Anexe Instrumente de acces pe piaa muncii
Cum se elaboreaza o scrisoare de intentie?

Cum se elaboreaza un CV?
Modele de scrisoare de intentie si CV
Cum se elaboreaza o scrisoare de intentie?
Scrierea efectiva a scrisorilor este un aspect esential al cautarii unui loc de munca. Scrisoarea de
intentie trebuie sa reflecte personalitatea celui care cauta un loc de munca. Nu trebuie copiata de la alte
persoane. Scrisorile vor fi trimise de mana numai cand acest lucru este cerut de catre angajator.
Scopul, forma si continutul scrisorii
In primul rand trebuiesc stabilite scopul scrisorii, forma de prezentare a informatiilor si

informatile propriu-zise. Punctele esentiale ale scrisorii trebuie sa fie la obiect, in linia scopului
scrisorii.
Folosirea repetata a sintagmei Eu, monotonia frazei, scrisul incoerent, plictisitor, scade
nivelul de atingere a obiectivului scrisorii. Paragrafele vor trebui sa se limiteze la 4-5 propozitii, iar
propozitiile nu trebuie sa fie mai mari de doua randuri. Prima propozitie a paragrafului are rolul de a
introduce subiectul care va fi dezvoltat in restul paragrafului.
Scrisoarea se va trimite in original si nu copii cu aspect de reproducere in masa. Se va pastra o
copie a scrisorii. Se pot concepe si folosi scrisori cu antet si carti de vizita personalizate. Efectul obtinut
asupra angajatorului va fi cel de seriozitate si profesionalism.
Tiparirea scrisorii trebuie sa fie de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si
grafica). Dispozitia in pagina, marginile, forma grafica finala sunt foarte importante. De asemenea,
claritatea, tonul abordat, acuratetea, scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
Scrisorile de intentie
Scrisoarea de intentie acompaniaza CV-ul in momentul in care este trimis unui posibil
angajator. Ea are rolul de a prezenta aplicantul ca pe un candidat capabil.
Scrisorile de intentie sunt de doua tipuri:
1.Cover letters sunt acele scrisori care se trimit pentru o pozitie precisa, in urma unui anunt
al organizatiei angajatoare.
44
Numai 20% dintre posturile valabile la un moment dat sunt anuntate (este ceea ce numim piata
de munca vizibila). Vor exista, deci, foarte multi competitori in incercarea de obtinere a posturilor
anuntate. In fapt, 90% dintre persoanele care cauta un loc de munca se orienteaza numai catre acest
sector de 20%, al posturilor anuntate. Nu trebuie limitata aria de trimitere a scrisorilor numai catre
posturile anuntate. Postul dorit este posibil sa nu fie anuntat in presa (sau in alte surse).
2. Broadcast letters sunt scrisorile care se trimit catre locuri de munca neanuntate.
Ele informeaza managerii asupra potentialului aplicantului, cu scopul unei eventuale abordari
ulterioare.
Posturile care nu sunt anuntate pot fi aflate usor vorbind cu oamenii. Localizarea lor se face prin
consultarea cataloagelor, ziarelor, periodicelor, organizatiilor profesionale si a Internet-ului prin
cautarea de oportunitati in mediul de afaceri, in industrie, servicii sociale, educatie, guvern etc.
Similaritati si diferente intre scrisorile de tip "cover" si "broadcast"
Cele doua tipuri de scrisori au similaritati si trebuie sa includa urmatoarele elemente: accentul
va cadea pe punctele forte cerute de post astfel incat angajatorul sa faca o conexiune usoara cu cerintele
organizatiei sale. Punctele forte vor fi elaborate pornind de la calificarile prezente. Exemplele ce contin
numere, cifre conduc la cresterea increderii in acuratetea scrisorii. Prin scrisoare aplicantul se va
diferentia net fata de ceilalti competitori. Angajatorul trebuie sa fie motivat, sa-si doreasca sa se
intalneasca cu aplicantul. Linia generala trebuie sa fie pozitiva, sa pastreze caracteristici de
confidentialitate, dar nu trebuie sa treaca limita spre egoism. Faptele trebuie lasate sa vorbeasca despre
ele.
Scrisoarea tip "cover" este adresata si trimisa unei persoane sau departament specificat intr-un
anunt.
In primul paragraf trebuie trecut titlul postului din anunt. Trebuie mentionate beneficiile pe care
aplicantul le poate aduce si care este interesul acestuia fata de organizatie si postul solicitat.
Scrisoarea tip "broadcast" este adresata si trimisa sefului de departament unde aplicantul
doreste sa lucreze. Daca organizatia este mica, se va trimite direct presedintelui sau directorului
executiv.
In primul paragraf, pe baza cercetarilor facute, trebuie mentionata exact pozitia de care este
interesat aplicantul, ceea ce poate sa ofere, ceea ce ei au nevoie si de ce ar apela la aplicant. Trebuie
mentionate si numele persoanelor (cu permisiunea lor) de la care au fost luate informatiile.
Intr-o scrisoare tip broadcast, alegerea modalitatii de frazare a obiectivului personal pentru
noul post trebuie realizata foarte prudent. Daca este prea limitat s-ar putea sa nu fie considerat
indeajuns pentru postul respectiv, iar daca este prea larg poate fi perceput ca fiind nefocalizat, indecis,
specific unei cautari a unui post oarecare.
Scrisorile trebuie sa aiba la baza activitatile pe care le poate presta aplicantul pentru angajator.
O pagina este maximum admis pentru acest tip de scrisoare.
Calitatea scrisorii va determina prima impresie a angajatorului. Inainte de redactarea scrisorii,
aplicantul trebuie sa analizeze inca o data cerintele locului de munca si competentele pe care le are si sa
realizeze o comparatie obiectiva intre cerinte si competente.
Scrisoarea va contine numai informatiile relevante, particularizate prin experienta aplicantului
de angajat sau voluntar, educatie, obiective atinse, atribute personale cerute de post. Scrisoarea are rolul
de a pune in lumina calitatile aplicantului cele mai importante, CV-ul fiind mulprinzator.
ACTIVITATEA 4: tehnica redactrii unei scrisori de intentie

Va propunem urmatorii pasi de baza in redactarea unei scrisori de intentie:
- Pentru inceput scrie ideile, una sub alta, asa cum iti vin in minte
- Dupa aceasta etapa, analizeaza materialul, grupeaza ideile pe teme si scrie propozitiile
care vor incorpora temele in paragrafe
- Accentueaza contributiile pe care le poti aduce organizatiei
- Pune accentul pe achizitiile de pana acum si pe modul in care le poti transfera asupra
noului loc de munca
45
- Din cercetarea noului loc de munca sau din anunt selecteaza cuvintele care se refera la
cerinte (este ceruta, trebuie sa aiba, foarte necesar, cunoscator al)
- Acorda atentie punctarii fiecareia dintre aceste cerinte. Ele sunt, de fapt, avantajele tale
competitive
- Foloseste verbe de actiune. Nu este indicat sa reproduci ce este scris in CV
- Evita folosirea cuvintelor negative si a sintagmelor cu conotatii negative
- Evita sintagmele de altfel, oricum ar fi etc. deoarece au conotatii negative
- Pune accentul pe calificarile pe care le ai pentru noua pozitie, chiar daca printre ele se
afla unele care nu exista in mod real.
Incercati sa redactati o scrisoare de intentie urmand pasii enumerati mai sus.

ACTIVITATEA 5: Scrisorile de multumire

Trimite scrisori de multumire oricarei persoane care te-a ajutat. Exprima-ti aprecierile si
informeaza-le cu privire la stadiul activitatilor tale. Obtine sprijinul lor. Multumeste fiecarei persoane
cu care ai sustinut un interviu. Mentioneaza 1-2 aspecte din care ai avut de invatat. Promptitudinea
scrisorilor este un element esential. Mentioneaza in scris aprecierile tale pentru informatiile pe care
le-ai primit. Multumeste persoanelor care ti-au dat referinte.
Redactati o scrisoare de multumire urmand recomandarile de mai sus.

ACTIVITATEA 6: Scrisoare de multumire post-interviu
Foloseste aceasta scrisoare, cea mai neglijata dintre toate tipurile de scrisori, sa informezi un
posibil angajator cu privire la interesul tau pentru postul oferit. Rezuma punctele tale puternice si
exprima-ti dorinta de a fi inclus in urmatorul set de interviuri. Promptitudinea (max.24 ore) cu care
trimiti scrisoarea dupa interviu este foarte importanta. Poti sa mentionezi si alte informatii pe care ai
uitat sa le transmiti la interviu. Reaminteste intervievatorului calificarile tale pentru pozitia pe care o
doresti si ce beneficii va obtine compania daca te angajeaza. Exprima-ti aprecierile pentru timpul si
disponibilitatea pe care ti-a aratat-o.
Redactati o scrisoare de multumire post-interviu urmand recomandarile de mai sus.

ACTIVITATEA 7: Scrisoarea ca urmare a respingerii candidaturii

Dupa ce primesti un "ne pare rau, dar...", scrie inca o scrisoare. Vei demonstra atitudinea
pozitiva fata de organizatia care te-a respins. Sugereaza ca esti interesat de un post similar celui pentru
care ai fost intervievat. Mentioneaza ca esti interesat si de un posibil alt post care se elibereaza in cadrul
companiei.
ACTIVITATEA 8: alte tipuri de scrisori

Se mai pot scrie scrisori pentru scoaterea CV-ului tau din baza de date a candidatilor, pentru
refuzarea unei oferte de munca, de acceptare a unui loc de munca etc. In principiu, orice aspect nou
aparut poate fi un bun motiv pentru o scrisoare.
Atentie, insa, sa nu abuzezi de aceasta metoda. Efectul va fi invers celui scontat de tine.

46
Redactarea unui Curriculum vitae
Sectiunile importante ale unui CV

Nume, adresa, telefon, e-mail, adresa web
Obiectivul de cariera/ obiectivul pentru pozitia solicitata
Sumarul calificarilor
Sumarul aptitudinilor
(n locul obiectivului pentru pozitia solicitata si a sumarului calificarilor)
Educatia
Experienta IT&C
Experienta profesionala
Cercetare stiintifica, certificare
Premii, burse
Afilieri profesionale
Articole publicate
Limbi straine
Activitati/ interese
Referinte/ mapa personala
ACTIVITATEA 9: redactarea unui CV

Respectand sectiunile importante ale unui CV prezentate mai sus si urmatoarele recomandari
pentru unele dintre sectiuni, redactati-va propriul CV.
- Daca ti vei schimba adresa noteaza pna cnd este valabila cea curenta
- Daca incluzi si o adresa de pagina WEB personala, asigura-te ca formatul este unul
profesional. Situl tau poate sa includa un CV, exemple ale activitatii profesionale, fotografii etc
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul
de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gnd sa faci
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru
postul vizat este esential
- "Obiectivul de cariera" se ntinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul
personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie (de ex. sa ajungi
cercetator in domeniul Bioingineriei Umane este un obiectiv de cariera, in timp ce acceparea pozitiei
de Tehnician de laborator este un obiectiv pentru postul dorit)
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul "ce poti sa faci pentru un angajator"
si nu "ce poate angajatorul sa faca pentru tine". Evita expresiile ca "...unde imi voi putea folosi
cunostintele si aptitudinile pentru a-mi largi nivelul de expertiza in..."
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum (ex. Programator
sau Asistent Social), sau dupa aria in care vei lucra (ex. Comunicare, Relatii Publice etc.)
- Pregateste-ti mai multe versiuni de CV-uri in care sa-ti descrii aptitudinile relationat
strict la cerintele locului de munca spre care aspiri
- Sectiunea sumarul calificarilor este poate CEA MAI IMPORTANTA
COMPONENTA a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calificarilor
tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
47
pe care le pui la dispozitie. Poti sa incluzi cateva cuvinte cheie. Acestea vor putea
fi usor folosite n bazele de date ale angajatorilor, pentru a te gasi mai trziu.
- Aceasta este cea mai grea sectiune pe care o ai de scris in CV-ul tau.
Nu ncerca sa o scrii pana cand n-ai scris restul CV-ului. Ai nevoie sa vezi si sa
intelegi informatia scrisa inainte de a o rezuma.
- Poti sa incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive si adjective (nu
verbe de actiune). Mergi pe urmele experientei tale de munca, a celei din pozitia
de voluntar si/sau pe baza unor activitati extracurriculare in termeni de durata,
scop, obiective atinse etc. Daca nu ai experienta relevanta, accentueaza
aptitudinile pe care le-ai dezvoltat in termenii relatiilor interpersonale,
organizationale etc. Prima fraza se rezuma la experienta pe care o ai tinand
seama de obiectivul declarat (ex. un an experienta in design grafic) A doua fraza
descrie cunostintele tale relationat la numeroasele componente si aspecte ale
postului spre care aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.). A
treia fraza descrie numeroasele aptitudini pe care le ai pentru a indeplini efectiv
cerintele locului de munca (ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacitatile de
comunicare, managementul timpului etc.). A patra fraza se refera la baza
academica pe care o ai. Ea completeaza experienta practica acumulata (ex.
design, evaluarea resurselor, marketing etc.) A cincea fraza enumera
caracteristicile si atitudinile tale personale, asa cum sunt ele cerute de locul de
munca solicitat (de incredere, abilitatea de a lucra sub presiune, creativitate etc.)
- Sectiunea sumarul aptitudinilor (n locul obiectivului pentru pozitia
solicitata si a sumarului calificarilor). Aceasta sectiune este esentiala in cazul CV-urilor care
omit obiectivul pentru pozitia solicitata si a sumarului calificarilor. Ea va fi inserata imediat dupa
sectiunea "Nume si Adresa". Are in componenta 3-6 subpuncte care subliniaza cele mai relevante
puncte forte pe care le detii pentru locul de munca solicitat. Descrie avantajele tale competitive -
valorile pe care le oferi. Mergi pe urmele experientei tale de munca, a celei din pozitia de voluntar
si/sau pe baza unr activitati extracurriculare in termeni de durata, scop, obiective atinse etc. Daca nu
ai experienta relevanta, accentueaza aptitudinile pe care le-ai dezvoltat in termenii relatiilor
interpersonale, organizationale etc. Mentioneaza formele de educatie/training formale sau
profesionale. Poate fi folositor sa mentionezi si cunoasterea altor limbi (engleza, franceza, germana
etc.). Enumera principalele arii in care posezi abilitati (ex. utilizarea calculatorului, instrumentare
stiintifica etc.). Enumera si caracteristicile tale personale care sunt cerute de pozitia pe care o soliciti
(ex. entuziasm, flexibilitate, atentie la detalii etc.).
- Mentioneaza liceul absolvit, diploma obtinuta, data si, daca doresti, poti scrie si
specializarea obtinuta (ex. Bucuresti, Diploma Bacalaureat, Liceul "Ion Neculce", 1999)
- Toate etapele educationale vor fi scrise in ordine inversa absolvirii lor (cea mai recenta
prima)
- O sub-sectiune este cea a cursurilor care au relevanta in raport cu locul de munca dorit
- pot fi scrise proiectele relevante, rapoartele, tezele etc. pe care le-ai pregatit (cu
ghilimele). Daca titlul este suficient de expresiv, va fi scris fara a fi date explicatii suplimentare
- Vor fi mentionate atat cunostintele IT teoretice, cat si cele practice. Poate fi realizat un
tabel cu sectiunile: Hardware, Operating Systems, Software, Limbaje de programare
- CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei
profesionale
- Mentioneaza numele premiului, numele institutiei care ti-a acordat premiul si data.
Mentioneaza premiile importante, atat cele obtinute in facultate, cat si cele obtinute in liceu. Ordinea
lor va fi invers cronologica. Explica ce inseamna acel premiu daca cititorul nu poate intelege
importanta
48
- Vor fi mentionate numai articolele aparute in revistele care ar trebui sa prezinte interes
pentru angajator. Mentioneaza ce anume a fost publicat si ce a fost trimis spre publicare
- Mentioneaza in primul rand limbile in care poti vorbi fluent si in care poti sa iti
desfasori activitatea (altele decat limba romana). Mentioneaza daca poti sa vorbesti si/sau sa scrii in
limba respectiva
- Activitatile desfasurate ca voluntar pot fi incluse in mai multe moduri, in functie de
mesajul pe care vrei sa-l transmiti, fie la sectiunea Activitati/ interese (pentru a sublinia modul de
petrecere a timpului liber), fie la sectiunea Experienta profesionala sau se poate crea o sectiune
separata Activitati voluntare (cu mentionarea organizatiilor in care desfasori activitatea,
contributiile pe care le aduci)
- Nota: "referinte la cerere" indica caracterul optional al acestora. Adaugati numele
persoanei care va recomanda daca ea este bine cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va
intalneasca datorita prezentei respectivei persoane
- Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui
sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va fi contactat telefonic de
angajator
- Daca un angajator cere o mapa personala (ex. grafic design, proiectare) va trebui sa o
prezinti. Ca sa o prezinti, trebuie sa o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, asa ca trebuie
pregatita continuu
- Nu scrie Curriculum Vitae sau Resume la inceputul CV-ului tau. Nici data la care
ti-ai scris CV-ul
- Asigura-te ca numele tau este scris in partea de sus a fiecarei pagini
- Foloseste un dictionar pentru intelegerea clara a aptitudinilor/abilitatilor cerute de
locul de munca si a contributiilor pe care le poti aduce tu in cadrul companiei
- Un CV trebuie actualizat din timp in timp
RELATIILE DE MUNCA; LEGISLATIA DIN DOMENIUL MUNCII

Concepte cheie
Relatiile de munca
Drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor
Cunoaterea cadrului legal care reglementeaz piaa muncii
Unde i cum ne informm despre legislaia n domeniul muncii
Relatiile de munca
Drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor

Promovarea i aprarea drepturilor sindicale depinde de atitudinea i eforturile fiecrui membru
de sindicat. Prin sistemul de educaie sindical, angajaii se implic n cunoaterea principiilor juridice
i a textelor fundamentale care definesc drepturile sindicale. Principalele etape n parcurgerea acestui
proces sunt:
cunoaterea aspectelor legate de viaa sindical, dobndirea unor atitudini educaionale

pentru susinerea drepturilor sindicale.
cunoaterea conceptelor juridice i a abordrilor referitoare la drepturile sindicale;
49
DREPTURILE LUCRATORILOR OBLIGATIILE LUCRATORILOR:
Salarizare pentru munca depusa. Sa presteze munca conform
Salariul minim garantat. Contractului individual.
Timp de munca. Sa respecte disciplina muncii.
Repaos zilnic si saptaminal. Sa respecte prevederile
Zile libere platite. Regulamentului Intern,ale
Sarbatori legale. Contractelor Colective de munca si
Concediu de odihna anual. ale Contractului Individual de
Concediu de studii. Munca.
Concediu fara plata. Fidelitate fata de angajator.
Demnitate in munca. Sa respecte masurile de securitate si
sanatate a muncii.
Sanse egale.
Sa respecte secretul de serviciu.
Securitate si sanatate in munca.
Asigurare pentru risc de accidente
de munca si imbolnaviri
profesionale.
Formare profesionala.
Informare si consultatre.
Protectie in caz de concediere.
Negociere colectiva.
Participarea la actiuni colective.
A constitui si a adera la un sindicat.
Preaviz.
Demisie.
Contract individual de munca.
Examen medical gratuit.
Program de lucru redus.
Ore suplimentare.
Norma de munca.
2. Dreptul sindicatelor, fara nici o

interventie din partea autoritatilor
publice, de a elabora propriul statut
si reguli, de a alege reprezentantii
DREPTURILE lorin deplina libertate, de a organiza
OBLIGATIILE ANGAJATORULUI:
institutii
ANGAJATORULUI: proprii si de a elabora
programele si
Sa stabileasca organizarea acestora. Sa incheie Contract Individuala de Munca.
functionarea unitatii. Informarea la angajare.
Sa stabileasca atributiile Sa infiintaze Registrul general al salriatilor.
corespunzatoare pentru Sa asigure conditii tehnice si organizatorice.
fiecare lucrator in conditiile Sa acorde toate drepturile ce decurg cin lege,
legii. din Contractele Colective de Munca, din
Sa dea dispozitii legale. Contractul Individual de Munca.
Sa controleze modul de Sa comunice periodic salariatilor situatia
indeplinire a sarcinilor de economica si financiara.
50
serviciu. Sa se consulte cu sindicatele.
Sa constate savirsirea Sa plateasca toate contributiile si impozitele
abaterilor disciplinare. aflate in sarcina sa.
Sa aplice Sa retina si sa vireze contibutiile si impozitele
sanctiunicorespunzatoare datorate de salariati, in conditiile legii.
legale. Sa eliberezee, la cerere, toate documentele care
Sa modifice locul muncii atesta calitatea de salariat.
prin delegare sau detasare. Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter
Programe individualizate de personal ale salariatilor.
munca. Sa faca concedieri legale.
Planificarea concediilor. Sa plateasca indemnizatia de concediu de
Rechemarea din concediu. odihna.
Sa asigure formarea profesionala.
Sa intocmeasca Regulamentul Intern.
BAZA LEGALA:
o Conventiile OIM.
o Constitutia Romaniei.
o Codul Muncii (L. 53/20030.
o Legea 346/2002.
o Legea 139/1996 (republicata).
o Legea 210/1999.
o Legea 168/1999.
o Legea 108/1999.
o Legea 54/2003.
o Legea 90/1999.
o Legea 130/1999.
Cadrul legal ce reglementeaza piata muncii
Legislaia muncii are specificul su n fiecare ar. Totui, dac ne referim doar la spaiul
european, exist civa piloni legislativi care se regsesc att n statele membre ale UE, ct i n
statele candidate la aderare:
Constituia, care conine principiile de baz ale muncii;
Codul muncii, care reglementeaz relaiile de munc;
Legea ocuprii i proteciei sociale a persoanelor care nu au loc de munc;
Legea contractului de munc la nivel naional, prin care se reglementeaz dialogul dintre
partenerii sociali;
Reglementri privind formarea profesional continu;
Planul Naional de Aciuni pentru Ocupare, prin care se definete cadrul de aciune
pentru stimularea ocuprii i combaterea omajului;
51
Reglementri privind asigurarea egalitii de anse ntre brbai i femei, protecia unor
grupuri dezavantajate etc.
Procesul de elaborare a cadrului legislativ respect, de asemenea, cteva principii comune:

Exist organizaii care au drept de iniiativ legislativ n domeniul muncii. Acestea
elaboreaz un proiect de act normativ;
Proiectul de act normativ este supus unui proces de consultare, n primul rnd cu
partenerii sociali, dar i cu alte organisme interesate sau cu publicul larg;
n funcie de natura sa, proiectul de act normativ este aprobat de parlament, de guvern
sau de o instituie guvernamental.
Activitatea 1
Enumerati cteva instituii importante pe piaa muncii i cteva acte normative care
reglementeaz acest domeniu.

Cine are drept de iniiativ legislativ, la nivel naional, n domeniul pieei muncii?

Cadrul institutional al pieei muncii
Serviciile pe piata muncii

Avand in vedere complexitatea informatiilor si calificarilor necesare pentru a fi oferite,
serviciile pe piata muncii sunt initiate, se concep si se deruleaza in cadrul unor institutii sau
organizatii de profil cum sunt:
Agentii publice de ocupare
Autoritati publice locale
Asociatii sau fundatii de profil
Firme de recrutare si selectie
Firme de consultanta (resurse umane, management)
Institutii de formare profesionala continua
Consortii formate pentru proiecte de dezvoltare locala sau regionala
Statutul juridic al acestor organizatii este dat in general de tipul organizatiei si de legislatia
fiecarei tari, dar in general pot fi regasite in practica:
Autoritati sau institutii publice
Patronate sau sindicate
Organizatii neguvernamentale (asociatii sau fundatii) cu caracter nonprofit
Firme pe baza de profit
Avnd n vedere specificul lor, este dificil, dac nu imposibil ca msurile active pe piaa muncii
s fie prestate de persoane individuale. Cadrul instituional i legislativ, dar i experiena europeana n
domeniu, ne arat c n general aceste msuri sunt dezvoltate de centre de servicii pe piaa muncii.
Aceste centre sunt asociate fiecrui tip de msur activ n parte.
Principalele tipuri de centre sunt urmtoarele:
Centrul de informare i documentare privind piaa muncii (CID)
Centrul de mediere a muncii (CMM)
Centrul de consiliere n cariera profesionala (CCCP)
Clubul omerilor (Job club)
Centrul de consultanta afaceri (CCA)
Centrul de formare/reconversie profesionala (CRP)
Centrul pentru munca temporara
52
In practica insa rareori intalnim centre care sa aplice o singura masura activa de ocupare.
In functie de cerintele contextului local, ale clientilor/beneficiarilor (C/B)dintr-o anumita zona
regasim in interiorul unui CSPM mai multe din tipurile de centre mentionate mai sus, centre care
impreuna ofera un complex integrat de servicii care satisfac in aceeasi locatie o larga gama de cerinte
ale C/B.
Clientii/ beneficiarii unui Centru de servicii pe piata muncii - CSPM
Persoane care nu au Persoane care caut un loc de munca Persoane ce au un loc de munca:
nc o meserie: imediat:
-elevi de gimnaziu -omeri -necalificate
-elevi de liceu -beneficiari de ajutor social
-studeni -persoane ieite din plata -calificate care vor perfecionare
-lucratori necalificati -contract de munca desfcut
disciplinar -vor sa-si schimbe meseria
Liber profesionitii Orice alta persoana care are nevoie de servicii in sprijinul activitii sale
Structuri la nivel de intreprindere
Dei nu sunt instituii n sine, trebuie amintite i anumite structuri organizatorice care sunt
constituite la nivelul ntreprinderilor sau al sectoarelor de activitate.
Astfel, n ntreprinderile aflate ntr-un proces de restructurare i care disponibilizeaz un numr
mare de angajai, se pot organiza structuri interne care s ofere servicii de preconcediere (informare,
consiliere, mediere sau formare profesional) persoanelor care urmeaz s-i piard locul de munc.
EXEMPLU
n Romnia, Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea

ocuprii forei de munc prevede asigurarea de ctre Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de
Munc, n colaborare cu angajatorii i cu sindicatele din ntreprinderile aflate n proces de
restructurare, a unor servicii de preconcediere pentru salariaii care urmeaz s-i piard locul de
munc.
n ntreprinderi, legea prevede nfiinarea unor comitete de sprijin i centre de tranziie al cror
rol este de a-i ajuta pe cei ameninai cu omajul s-i gseasc un nou loc de munc n cel mai scurt
timp, chiar nainte de a deveni omeri
Structuri la nivel sectorial
n numeroase ri, la nivelul sectoarelor de activitate, exist aa numitele comitete sectoriale

sau comitete de ramur sau comitete industriale. Acestea sunt structuri consultative, care
funcioneaz, n general, pe baz de voluntariat i care sunt alctuite din reprezentani ai patronatelor,
sindicatelor, asociaiilor profesionale, institutelor de cercetare i ai altor organizaii la nivel de ramur.
Un rol important pe care l joac aceste organisme const n anticiparea evoluiei
profesiilor/meseriilor din sector i n evaluarea necesarului de competene pe termen mediu i lung.
Aceast anticipare se face, n primul rnd, pe baza planurilor de dezvoltare naionale i sectoriale, dar i
a megatendinelor care se manifest pe plan internaional.
53
Activitatea 4
Vizitai paginile web ale unor instituii reprezentative pe piaa muncii, la nivel internaional,
european i naional, pentru a afla ct mai multe informaii privind atribuiile, structura i legturile
acestora cu alte instituii.
www.ilo.org www.mmss.ro
www.europa.eu.int www.anofm.ro
www.cedefop.gr www.meta.fgov.be
www.trainingvillage.gr www.minszw.nl
www.fas.ie
TEST
Consiliile consultative/ de ramura sunt:
a. organisme neguvernamentale care acorda servicii de medierea muncii

b. structuri consultative de dialog social
c. institutii publice de reglementare pe piata muncii
solutie : b.
Anexe
Legislatia la nivelul UE
Statele membre i, ntr-o anumit msur, i statele candidate i orienteaz activitatea n
domeniu muncii nu numai dup legislaia naional, ci i dup legislaia UE.
Tratatele ncheiate ntre statele membre reprezint baza ntregii legislaii a UE. Plecnd de la
prevederile acestor tratate, instituiile europene adopt o serie de acte, cum sunt: reglementri,
directive, decizii, avize, recomandri, rezoluii .a. O parte dintre aceste acte au caracter obligatoriu,
altele au valoare de recomandare.
EXEMPLU
Cteva exemple de acte comunitare:
Directiva Parlamentului European i a Consiliului din 11 martie 2002 prin care se
stabilete cadrul general referitor la informarea i consultarea lucrtorilor din Comunitatea
European;
Decizia Comisiei din 9 iulie 2001 privind crearea unui comitet n domeniul pensiilor
complementare;
Rezoluia Consiliului din 19 decembrie 2002 privind promovarea i ntrirea cooperrii
europene n materie de nvmnt i formare profesional;
Rezoluia Consiliului din 15 iulie 1996 privind transparena certificatelor de formare
profesional.
Ansamblul documentelor care reglementeaz funcionarea UE alctuiesc acquis-ul comunitar.

Pe lng dreptul comunitar propriu zis, acquis-ul comunitar mai cuprinde, aadar, toate actele adoptate
de UE, precum i obiectivele fixate prin tratate.
Pentru statele membre, dreptul comunitar are asigurat supremaia (primatul) fa de dreptul
intern. Pentru statele candidate la aderare, dup acceptarea cererii de aderare i nceperea negocierilor,
ncepe un proces firesc de armonizare a legislaiei naionale cu acquis-ul comunitar.
54
Activitate
Accesul la legislaia UE se poate face prin site-ul:
www.europa.eu.int/eur-lex.
Documentai-v asupra procesului legislativ din UE, asupra principalilor actori implicai i
asupra competenelor acestora.
Legislatia OIM
Problematica muncii este reglementat i la nivel internaional, prin intermediul Organizaiei
Internaionale a Muncii (OIM). Ca i n cazul UE, OIM adopt acte legislative, unele cu caracter
obligatoriu, altele cu caracter de recomandare pentru rile afiliate.
EXEMPLU
n data de 4 iunie 1975, Conferina general a OIM a adoptat:

Convenia nr. 142 privind rolul orientrii i formrii profesionale n punerea n valoare
a resurselor umane, a crei aplicare este obligatorie pentru membrii OIM, dar i
Recomandarea nr. 150 privind rolul orientrii i formrii profesionale n punerea n
valoare a resurselor umane, care dezvolt ideile din Convenie, fcnd o serie de recomandri privind
modul de aplicare a acesteia.
OIM - UE
Susinerea de ctre UE a politicii dezvoltate de OIM n domeniul muncii se manifest prin
recomandarea adresat statelor membre ale UE de ratificare a conveniilor OIM.
EXEMPLU
Recomandarea Comisiei din 27 mai 1998 privind ratificarea Conveniei nr. 177
din 20 iunie 1996 a OIM asupra muncii la domiciliu cuprinde: ...Comisia recomand ca
statele membre, care nu au fcut-o nc, s ratifice Convenia OIM privind munca la
domiciliu...Statele membre vor informa Comisia n termen de...asupra msurilor luate
pentru aplicarea acestei recomandri.
ACTE NORMATIVE
Legea nr 130/1996 privind contractul colectiv de munca, modificata de Codul muncii in 2003,
completata de OGU nr. 9/2004
Legea nr 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social,
modificata prin legea nr.492/ 2001, si legea nr.58/ 2003
Legea nr. 168/ 1999 privind conflictele colective de munca
Legea nr. 132/1999 republicata, privind nfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului
National de Formare Profesionala a Adultilor
Legea Patronatelor nr.356/2001
Legea nr 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de
munca
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
Legea sindicatelor nr. 54/24.01.2003
Codul Muncii 24.01.2003, modificat cu Legea nr.541/18.12.2003
Contractul colectiv de munca unic la nivel national reactualizat anual
55
Lista actelor normative ramane deschisa si va fi actualizata- pe masura aparitiei unor noi acte
normative- de catre profesori
BIBLIOGRAFIE
Bban, Adriana, Consiliere educaional, ed. Imprimeria Ardealului, Cluj-Napoca, 2001;

Jigu, M, Tehnologiile informatice i de comunicare n consilierea carierei, Institutul de
tiinele Educaiei , Laboratorul de Orientare colar i Profesional, Bucureti 2002;
Jigu, M. , Consilierea carierei, ed. Sigma, Bucureti, 2001;
Ghid pentru cariera elevilor, publicaie finanat de uniunea European
Manual de psihologie social, Adrian Neculau, Ed.Polirom, Iai 2003
. Inteligena emoional, Daniel Goleman, Ed.Curtea veche, Bucureti 2001
. Eficiena n 7 trepte sau un abecedar al nelepciunii, Stephen R. Covey, Ed. ALLFA,
Bucureti, 2002
. Prevenirea i dezadaptarea colar, Eniko Albert-Lorincy, Maria I.Carcea, Ed. Cermi, Iai,
1998
Probleme de psihologie social, Mariana Caluschi, Ed.Cantes, Iai 2001
Mangementul timpului sau cum ne stabilim prioritile, Stephen R. Covey, A. Roger &
Rebecca R.Merrill, Ed.ALLFA, Bucureti, 2000
56

Curs - Managementul Carierei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs - Managementul Carierei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OPIONAL ARIA CURRICULAR

Curriculum la decizia colii

III. Lumea profesiilor

IV. Planificarea carierei

Invitaie la reflecie: V-ai gndit vreodat c singurele persoane din aceast

Poate ca parabola urmtoare v va ajuta s nelegei aceast realitate. Sus, pe un

n minile voastre se afl seminele eecului sau seminele mreiei:

Ce este imaginea de sine?

Imaginea de sine este:

Cum v privii pe voi niv;

Ce presupune crearea unei imagini de sine?

Cum va afecteaz imaginea de sine ?

V etichetai ntr-un fel sau altul;

Vorbii cu voi niv, modalitate prin care va ntrii continuu imaginea de

Ce impact are imaginea despre corpul vostru asupra imaginii de sine?

Care este imaginea voastr despre corpul vostru?

n cartea sa intitulat Psiho-Cibernetica, dr. n medicina Maxwell Maltz

Pentru a descoperi cum stai cu stima de sine, ncercai urmtorul chestionar

1 2 3 4 5 (1) Caut aprobare i recunoatere din partea altora, i m tem de

Spaial n imagini Design, desen, vizualizare, Arta, Lego, video, filme,

Muzical Via ritmuri i S cnte, s fluiere, s

tii c, pentru a avea cu adevrat succes n societatea de astzi una

TEMA II. APTITUDINI SI INTERESE

G: Aptitudinea general de nvare. Putei s:

1.nelegei instruciunile unui joc?

V. Aptitudinea verbal. Putei s:

N. Aptitudinea numeric. Putei s:

1.Introducei cu uurin aa n ac?

1. S repari ceasuri i bijuterii. 30. S predai cursuri de muzic n coli.

Confruntarea cu sitatii problematice si tentativele de rezolvare a acestora, ocupa o mare parte

Turnul din Hanoi

Spatiul si mediul problemei

Metode de cercetare a procesului rezolutiv

. Protocolul gandirii cu voce tare

Cel de lng noi

POVESTEA DRUMULUI - poveste african

Precizri pentru profesor

1.Ce presupune pregtirea pentru viaa de familie?

Tem pentru acas

. Viaa pe cont propriu

n calitatea noastr de fiine umane suntem responsabili de vieile noastre.

1. Ce credei c a generat starea de fericire a celor doi prieteni?

Evaluare Viaa pe cont propriu

1. CLASIFICAREA OCUPATIILOR N ROMNIA

2. STRUCTURA ARBORESCENTA A CLASIFICARII OCUPATIILOR DIN ROMNIA

3. INDEX ALFABETIC AL OCUPATIILOR

n practica economic se utilizeaz SISTEME STANDARDIZATE DE CLASIFICRI, care

Ansamblul acestora reprezint SISTEMUL UNITAR DE CLASIFICRI SI

Alinierea la standardele internationale a COR s-a realizat cu luarea n considerare a specificului

La elaborarea clasificrii s-au avut n vedere urmtoarele principii si criterii:

Principiul gruprii unittilor de clasificat dup criterii economice si sociale obiective.

Principiul omogenittii maxime n constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe

- gradul de instruire (nivelul scolii absolvite);

- nivelul competentelor determinat de amploarea si complexitatea activittilor care definesc

- gradul de specializare n cadrul aceleiasi activitti;

- felul materiilor prime si utilajelor folosite, proceselor tehno-logice utilizate.

Principiul multilateralittii folosirii pe diverse structuri organi-zatorice si activitti (strategii

n baza acestor principii, CLASIFICAREA OCUPATIILOR este operatia de sistematizare a

FUNCTIA este activitatea desfsurat de o persoan ntr-o ierarhie functional de conducere

Pentru definirea corect a notiunii de ocupatie si evitarea confuziei, este necesar s se

Clasificarea ocupatiilor este conceput pe patru niveluri de clasificare, astfel:

- nivelul I - Grupe majore;

- nivelul II - Subgrupe majore;