Sunteți pe pagina 1din 25

somelir, somelieri, s. m. 1. Persoan responsabil cu administrarea i servirea vinurilor (p.

ext. a oricrui tip de butur alcoolic) ntr-un restaurant sau o cram; chelar,
pivnicer. 2. Lucrtor responsabil cu ngrijirea procesului de fabricaie a vinului. Din
fr. sommelier, engl. sommelier.

TIPURI DE VIN: Rosu: Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Shiraz, Syrah -
Alb: Riesling, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Grigio, Pinot Gris

Rose

Prosecco vin spumant

Chardonnay

Merlot

Cabernet

Potrivirea vinului cu mancarea:

un vin sec, corpolent va merge la un preparat consistent, pe cnd dimpotriv, poate pune n umbr aromele unui
fel de mncare mai uor; de asemenea, un vin mai lejer nu s-ar simi foarte bine lng un preparat consistent i
prea condimentat.

Somelierul Eduard Jakab* detaliaz cteva aspecte, care ar trebui luate n considerare n asocierea vin-mncare:
culoarea, acordul aromelor, densitatea (corpolena) i evident, opiunea personal care ine cont de cele mai
multe ori de obinuin, de zona n care trieti i de tradiiile gastronomice i oenologice ale acesteia.

1. Asocierea clasic, tradiional n Frana, este bazat pe culoare: carnea alb (de pui i pete, de exemplu)
merge cu un vin alb, carnea roie (de vit, porc ori vnat) cu un vin rou. Vinurile rose sunt cele mai versatile,
cci pot fi consumate lng aproape aproape orice tip de carne (de pete, pui, porc, vit i mruntaie), dar i pe
lng brnzeturi i deserturi nu foarte dulci.

2. Cnd masa este bogat, asocierile devin un pic mai complicate. Ca regul general, buchetul vinului - aromele
cele mai intense ale acestuia - se va asocia cu savoarea cea mai pregant din farfurie. Se ine cont att de
corpolena vinului, dar i de textura ingredientelor din farfurie. Ca s fie clar, o mncare uoar, mai fin, merge
cu un vin lejer, pe cnd o mncare mai grea, bogat, va fi nsoit de un vin corpolent. Vinurile fortificate (cu trie
ridicat, de la 16% alcool), ca i vinurile dulci, merg la platourile de brnzeturi maturate cu fructe uscate i nuc,
precum i la foie gras sau preparate dulci.

3. Acordul aromelor - dulcele merge cu dulce, sratul cu srat etc. (dei pot exista cazuri n care dou arome
contrare se balanseaz foarte bine). Cele cinci gusturi: dulce, acru, srat, amar i umami (care desemneaz
capacitatea proteinic a unei mncari) influeneaz foarte mult asocierea. De exemplu, mncrurile dulci i
umami reduc din caracterul aromatic al vinurilor, fcndu-le s par mai acide; cele amrui reduc textura vinului,
fcnd-o mai dulce.
4. Zona i tradiiile gastro oenologice ale acesteia au un cuvnt important de spus astfel c nu e de mirare c
asocieri care, la prima vedere, ar putea prea bizare, s se dovedeasc excelente. Sezonul precum i ocazia de
consum vor influena de asemenea alegerea. Oricum, concluzioneaz Eduard Jakab, "este n firea lucrurilor ca,
n ceea ce privete asocierea ntre mncarea i vin, s primeze gustul personal. Important este s savurm
combinaiile pe care le facem i nu s le impunem ca fiind recomandri general valabile".

Asocieri

Vin alb sec lejer: Aligote, arb, Crmpoie, Sauvignon Blanc, Riesling italian, Pinot Gris - antreuri din pete nu
foarte gras, cu legume, pete la vapori, sushi, crustacee fierte, cu sosuri uoare, pui cu sosuri uoare, brnzeturi
(capr, cacaval).

Vin alb sec corpolent: Feteasc Alb, Feteasc Regal, Chardonay, Semillon, Viognier cu pete la grtar, paella
cu pui sau fructe de mare, mruntaie, momie, creier, paste cu sosuri cremoase, brnzeturi.

Vin alb demisec/demidulce: Gewurztraminer, Tmioas Romneasc, Riesling de Rhin, Semillon, Muscadelle,
Gras de Cotnari, Muscat Ottonel cu Pui i pete cu legume, preparate asiatice nu foarte iui din pui sau pete,
brnzeturi Chevre cu stafide i smochine uscate, deserturi cu fructe sau dulcea din fructe - cum ar fi tarta de
mere caramelizate.

Vin rou sec lejer: Pinot Noir, Grenache, Gamay, Novac, Negru de Drgani cu:

carne roie - vit, porc -, la grtar, mruntaie, mezeluri uscate, paste cu sosuri uoare, pizza.

Vin rou sec corpolent: Merlot, Cabernet Sauvignon, Carmenere, Malbec, Shiraz - carne roie - vit, porc, miel,
berbecu, vnat - prjite, la grtar sau la tigaie, cu sosuri, crnai, mezeluri, brnzeturi moi.

Vin dulce: Muscat Ottonel, Busuioac de Bohotin, Semillon, Furmint - deserturi -prjituri i torturi cu ciocolat,
prjituri cremoase, deserturi cu fructe confiate sau uscate - , produse de patiserie, brnzeturi, foie gras.

Rose cu aperitive fine de ex. carpaccio de somon cu rucola, biftec tartar, risotto cu fructe de mare, pete, pui cu
legume, curcan, brnzeturi, millefeuille cu fructe, deserturi n cazul celor demiseci/demidulci.

Spumante cu aperitive franuzeti, italieneti, pete i scoici, caviar, deserturi.

*Recomandri oferite n cadrul degustrii de vinuri, care a marcat debutul lunii vinurilor franuzeti, n magazinele
Lidl, disponibile pn pe 7 noiembrie.

GHIDUL MESELOR DELICIOASE. CUM POTRIVE TI


VINUL POTRIVIT LA MNCAREA POTRIVIT

Iun 11, 2016


Exist 5 tipuri de gust pe care trebuie s le nelegi ca s devii un expert n combinarea mncrii cu

vinul potrivit. n acest articol vom vorbi despre acestea, dar i despre alte metode la fel de eficiente

care i pot indica cum s potriveti vinul cu preparatele culinare n funcie de textura, vrsta sau

consistena acestuia.

Sunt cinci reguli eseniale de asociere a vinului cu mncarea ntre care putem alege sau le putem

combina, dup plac:


1. Bea i mnnc ce i place

Dac eti genul de persoan spontan care prefer s se ghideze dup instinct, ar trebui s tii deja c

cel mai potrivit lucru pe care l poi face este s alegi un vin pe care i dore ti s-l consumi oricum.

Astfel, chiar dac vei eua cu asocierea, tot te vei bucura s bei dintr-un vin care i-a czut cu tronc.

Cnd mncarea i vinul nu i poteneaz reciproc aromele, tot po i ie i n c tig; bea o gur de ap

sau ia o bucic de pine ntre mbucturi i vin i papilele tale gustative vor fi pclite s

experimenteze separat gusturile.

2. Caut echilibrul

Ia n considerare corpolena vinului i a preparatului. E ca un duet iar combina iile potrivite sunt ct se

poate de instinctive. Astfel, la preparatele uoare merg vinurile u oare (n general cele albe sau roze),

iar la fripturile din carne roie, se potrivete un vin mai corpolent, de regul ro u sec. Ca s vezi cam

ct de simplu e, gseti cele mai frecvente asocieri de preparate culinare cu vin, mai jos, la care po i

reveni oricnd simi nevoia de inspiraie:


Asocierile n funcie de tipul de carne:

carnea de vit are o arom puternic dar devine mult mai savuroas dac se asociaz cu
vinuri roii seci sau cupaje din: Cabernet Sauvignon, Rar Neagr, cupajele de Rar Neagr i
Malbec

carnea de porc este pus n eviden de vinurile roii seci care i accentueaz frgezimea i i
mblnzesc voluptatea aromelor : Rar Neagr, Cabernet Sauvignon

carnea de pui se asociaz de regul cu vinuri albe seci pentru a-i mbog i gustul:
Chardonnay, Sauvignon, Pinot Grigio, cupaje care conin Feteasc Alb, Chardonnay

carnea de curcan merge cu toate cele trei declinri ale vinului- ro u, alb i rose; e greu s dai
gre, indiferent dac alegi un vin rou sec, precum Merlot, un vin alb sec precum Pinot Grigio, sau
chiar un rose

carnea de miel are nevoie de un vin care s-i fac fa intensit ii aromei; aici se remarc
vinurile roii seci: Rar Neagr, Cabernet Sauvignon sau cupajele care conin soiuri precum
Merlot, Saperavi, Malbec

carnea de vnat, fr excepie, se combin cu un vin rou sec: Cabernet Sauvignon, sau un
cupaj capabil s pun n valoare autenticitatea gustului naturii, al libert ii; o alegere bun ar fi
vinul Freedom Blend, care elibereaz aromele unor soiuri precum Rar Neagr, Saperavi i
Bastardo

carnea de pete capt un gust distins dac este asociat cu vinuri albe, seci; un Chardonnay,
un Pinot Grigio sau Sauvignon Blanc te vor face s apreciezi prospeimea preparatului, fr s
rmi cu un gust final de pete dup mas, aa cum s-ar ntampla dac ai asocia un vin
rou. Studiile arat c acel coninut infim de fier din vinul rou accentueaz un gust nefinisat, de
balt

fructele de mare, la fel ca petele, se potrivesc cu vinurile albe dar i cu cele rose
Asoceri ale celor mai populare feluri de mncare cu vin:

pizza se potrivete cu un vinurile roii seci, aa ca Pinot Noir, Merlot, dar i cu vinurile ros
sau cupajele ros rezultate din soiuri precum Feteasc Neagr sau Montepulciano

pastele cu sos rou merg servite cu vinuri roii, seci: Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir

pastele cu sos alb i pe baz de ulei trebuie servite cu vinuri albe seci: Chardonnay, Pinot
Grigio, Sauvignon Blanc

lasagna se servete cu vin rou sec: Rar Neagr, Merlot, Cabernet Sauvignon

tocniele se potrivesc cu vinurile roii taninoase: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Rar
Neagr

gulaul se asociaz de regul cu vinul rou sec: Cabernet Sauvignon

mncarea de varz cu afumtur se completeaz cu un vin alb sec: Pinot Grigio, Sauvignon
Blanc
Asoceri ale felurilor de mncare gourmet cu vin:
rulad de cerb la cuptor, umplut cu smochine - un astfel de preparat caracterizat printr-o
explozie de gusturi elaborate are nevoie de prezen a pragmatic a unui vin matur rou sec sau un
cupaj din Cabernet-Sauvignon, Saperavi, Rar Neagr, Merlot sau Malbec

rulad de fazan cu piure de castane - gustul complex de vnat devine sublim alturi de un
vin matur rou sec

fil de morun cu sparanghel i sos olandez - un astfel de preparat este echilibrat de un


vin alb sec cu accente ample, dar delicate, de stejar, i cu o aciditate conturat care s stimuleze
papilele seduse de sosul olandez

fil de calcan gratinat cu orez negru este pus n eviden de un vin matur alb sec cu un
gust opulent cu note de migdale i vanilie, asemeni unui Chardonnay

fil de pete Sea bass Sauvignon, un vin alb sec, cu o arom revigorant de citrice
subliniaz perfect prospeimea preparatului

sushi, fructe de mare astfel de preparate ne duc cu gndul la mare, la plutire i relaxare, iar
experiena este cu att mai uor de imaginat dac asociem vinuri albe seci - Pinot Grigio,
Chardonnay, Pinot Blanc - sau ros care optesc enigmatic arome distinse

piept de ra afumat carnea de ra, asemeni celei de curcan, permite o universalizare a


opiunilor - poi alege orice vin sec - rou, alb sau ros

aperitive cu prosciutto un aperitiv italian are nevoie de un vin care s-i fac fa pe scena
maturrii; un Merlot, vin rou sec, maturat timp de 12 luni n barrique fran uzesc de stejar poate
asigura o competiie dreapt
Asocierea brnzeturilor cu vin:

camembert: vin alb sec - Chardonnay

feta: vin rou sec - Pinot Noir

mozzarella: vin alb sec - Pinot Grigio

gorgonzola: vin alb sec - Sauvignon

branz de capr: vin alb sec - Sauvignon

branz Cheddar: vin alb sec - Chardonnay

branz Gouda: vin alb sec - Pinot Grigio

branz cu mucegai: vin rou sec - Cabernet Sauvignon

branz Emmental: vin rou sec - Merlot

branz Gruyere: vin rou sec - Pinot Noir

parmezan: vin alb sec - Sauvignon


Asocierea deserturilor cu vin:

desert pe baza de fructe: vin alb dulce; o sugestie care poteneaz aromele deserturilor care
au nevoie de un astfel de vin - Ice Wine Purcari , de o culoare aurie lucioas care d un aer festiv
oricrui desert pe baz de fructe

tort cu ciocolat: un Cabernet Sauvignon precum Pastoral de Purcari sau un vin matur rou
sec precum Freedom Blend tempereaz dulceaa ciocolatei i transform experien a culinar ntr-o
srbtoare a echilibrului

cheesecake: vin alb dulce

tiramisu: vin rou sec

cltite: vin alb dulce sau ros

baclava: vin alb dulce sau ros

3. Potri ve te vi nul cu cel mai proeminent element al


preparatului

Dac asocierile specifice de mai sus sunt mai greu de re inut, po i s te bazezi pe o formul mai simpl

i general care spune c exist 5 profiluri aromatice de baz, din care reies 5 reguli simple de

potrivire a vinului cu mncarea:

1. Vinul cu o aciditate sporit se potrivete de minune cu mncrurile grase i cu cele dulci.

2. Mncrurile grase au nevoie fie de un vic acidulat ori de unul cu un procent ridicat de alcool,
care s-i pstreze personalitatea n fa a aromelor bogate ale preparatelor.

3. Vinurile taninoase (cu postgust amarui, astringent) pot fi balansate cu un preparat dulce. n
general, dulcele modific gustul srat, precum i aciditatea sau gustul amar.

4. Preparatele srate nu ar trebui s se afle pe aceea i mas cu vinurile n care predomin


aciditatea; nu i fac niciun favor. Vinurile spumante sunt perfecte pentru a poten a gusturile
elaborate.

5. n schimb, gustul amrui i aciditatea unui vin rou, taninic, vor da pe telui sau brnzei un
gust uor metalic.

4. n elege ce rezult din di verse combina ii de arome


ACID + ACID. Dac vinul are mai puin acididate dect mncarea, acesta va avea un gust
plat, ca atunci cnd vei combina un Chardonnay cu o salat cu sos vinegret (ulei + o et).

AMAR + AMAR. Aa cum probabil ai bnuit, gustul amar nu merge combinat cu un alt tip de
gust amar. ncearc, aadar, s domoleti amarul unui vin ro u cu grsimea somptuoas a unei
mbucturi dintr-un tort de ciocolat; experiena asta te va convinge s nu le mai consumi niciodat
separat.

DULCE + SRAT. Dac i plac alunele srate nvelite n caramel sau brnza maturat cu
dulcea, o combinaie de vin dulce cu un preparat srat i vor fi, cu siguran , pe plac. Convinge-
te, asociind un Sauvignon cu mncare asiatic.

AMAR + MNCRURI BOGATE N GRSIMI. O bucat frumoas de friptur gtit n


propria grsime i un pahar de vin rou taninos este o combina ie devenit clasic tocmai pentru c
se balanseaz perfect.

ACID + MNCRURI BOGATE N GRSIMI. Un vin spumant sau o ampanie va poten a


arome nebnuite la preparatele bogate n grsimi. Dac e ti n situa ia s alegi un companion pentru
o porie delicioas de cheesecake, mergi cu ncredere ctre un vin spumant.

5. Ser ve te vin urile la mas n ordinea care le pune cel mai


bine n va loare gustul

Recomandarile generale de servire a vinurilor la masa sunt:

vinurile albe se servesc naintea celor roii

vinurile roii se servesc naintea celor albe dulci

vinurile seci se servesc naintea celor dulci

vinurile uoare se servesc naintea celor mai aspre i complexe pentru a nu strica savoarea
vinurilor usoare

vinurile tinere se servesc naintea celor mai vechi

vinurile rcite se servesc naintea vinurilor servite la temperatura camerei


Sperm c ai nvat lucruri noi din acest material i c vei reveni la el de fiecare dat cnd vrei s

scoi n eviden mai bine gustul mncrurilor pe care le serve ti.


Despre vinul rosu sunt numai cuvinte de lauda. O multime de studii s-
au grabit sa il numeasca leac anti-imbatranire si protector impotriva a
diferite boli. Cert este ca vinul rosu contine antioxidanti si pentru
acestia este atat de apreciat. Nu inseamna, insa, ca toate vinurile rosii
sunt la fel. Gustul, aroma si notele distincte difera de la un soi de
strugure la altul. Iti spunem care sunt cele mai cunoscute si apreciate
in lume.

1. Cabernet Sauvignon
Este cel mai faimos si popular vin rosu la nivel mondial. Culoarea lui rubinie, ca zmeura
coapta si densitatea il fac usor de recunoscut. Soiul de struguri pentru acest vin este cultivat
in toate regiunile mai calde al lumii, care sunt faimoase pentru podgoriile lor. Originar din
Bordeaux, in Franta, este insa la fel de apreciat si in Australia, Chile sau California. Este un
vin cu aroma puternica si multi tanini, care poate fi invechit pentru mai muti ani, ceea ce ii va
reduce din asprimea gustului.
Are note de coacaze negre si piper verde, iar invechirea lui in butoaie de stejar ii aduce si
arome vanilate. Este un vin care poate fi servit langa orice fel de fripura de vita, rata sau
pasari de vanat, carne de miel, branzeturi cu mucegai, ciocolata neagra si feluri de mancare
bogate in grasimi.

2. Merlot
Un vin rosu mai putin pregnant ca aroma, dar foarte placut. Este primul pe care ar trebui, de
fapt, sa il incerci daca abia descoperi vinurile rosii. Soiul de struguri este cultivat in Franta,
Italia, Romania, Chile sau Australia. Este al patrulea soi de struguri ca arie cultivata la nivel
mondial. Are mai putini tanini si este folosit adeseara in cupaje impreuna cu Cabernet
Sauvignon sau Cabernet Franc. Primele arome pe care le poti identifica sunt cele de mure,
prune si coacaze negre.

Merlot este un vin rosu usor si se potriveste perfect langa fripturi la gratar, fripturi de porc,
branzeturi maturate sau specialitati cum sunt Camembert sau Cheddar. Poate fi servit si
langa feluri de mancare cu rata, miel, curcan, carnati, paste sau feluri cu sos de rosii.

3. Pinot Noir
Strugurii din care este produs sunt extrem de pretentiosi. Au nevoie de un anumit climat cu
zile calde si seri racoroase. Sunt plantati mai ales in Burgundia, Franta, dar si in alte regiuni
ale lumii. Pinot Noir este considerat unul din vinurile rosii nobile, cu un gust placut, cu o
structura delicata si proaspata. Pentru ca strugurii au nevoie de conditii speciale, nu este
produs in cantitati foarte mari.

Pinot Noir are putini tanini si un nivel scazut de polifenoli. Aromele distincte pentru acest vin
sunt cele fructate (de cirese, prune, capsune) cu note de frunze de ceai, fan si condimente.
Pinot Noir se poate asocia usor cu feluri de mancare din carnuri rosii, dar si cu carne de
pasare, cu somon, ton, carnuri afumate, cu ciuperci si branzeturi de capra.

4. Syrah
Acest soi de struguri este cultivat de pe vremea Imperiului Roman in regiunile unde acum se
afla Iranul. Syrah este un soi de strugure nergu, cu coaja groasa si tare care se simte excelent
in climatul cald din California, Australia sau Valea Ronului in Franta. Din soiul Syrah se fac
vinuri excelente si in Italia, in regiunie Piemont sau Sicilia.

Aromele sale puternice sunt cele de coacaze negre, cu note distincte de piper verde, vanilie
sau fum. Syrah este un vin rosu potrivit langa carnuri rosii, carnuri la gratar, rata, caprioara,
ton sau ciuperci.

5. Sangiovese
Este un soi de struguri extrem de popular in Italia. Vinul produs din ei are multi tanini si este
folosit adesea in cupaje in combinatie cu alte vinuri rosii cum este Cabernet Sauvignon. Cele
mai apreciate vinuri din acest soi de struguri sunt vinurile Chianti si cele produse in
California.

Vinurile produse din Sangiovese au o aciditate medie, gust bogat si arome puternice de
scortisoara, vanilie si fructe. Le poti servi langa feluri de mancare din bucataria italiana si
mediteraneana, langa fripturi, paste, sosuri albe, aluaturi si branzeturi.
5 tipuri de vin alb pe care toat lumea trebuie s le
tie

Postat pe 30.11.2014 | 8:45 in TRAVEL/LIFESursa: Independent.md/foodstory.ro

Chiar dac seamn ntre ele, vinurile albe au gust i caliti


diferite n funcie de soiul de struguri din care sunt produse i de
regiunea din care vin. Cu sute de varieti existente n magazine e
greu s te hotrti la o singur sticl dac nu tii exact ce caui.
Te ajutm cu o list a celor mai cunoscute i consumate vinuri
albe pe care trebuie s le ncerci i tu mcar o dat.

Citete i: 5 vinuri roii pe care toat lumea trebuie s le tie

1. Vinurile Chardonnay
Chardonnay este i numele soiului de struguri din care sunt produse
aceste vinuri. Sunt originare din Frana, din regiunea Burgundia, dar
aceeai struguri sunt plantai acum n multe regiuni din lume, inclusiv n
Romnia. Vinurile tinere din acest soi de struguri au arome fructate de mr
verde sau par, iar cele cu vechime, pstrate n butoaie de stejar, primesc
i note de vanilie i arome plcute de unt.
Cel mai cunoscut n lume este tipul de vin Chardonnay sec, un vin amplu i
onctuos, cu arome fructate. Dar soiul de struguri Chardonnay este att de
versatil nct este ingredient principal i pentru ampanie, iar n Romnia,
solul din Dobrogea l-a fcut perfect i pentru vinuri albe dulci.

Chardonnay se potrivete lng feluri din carne de pui i pete, dar i


lng mncruri care au la baz smntn i unt.

2. Vinurile Sauvignon Blanc


Este unul din soiurile de vin alb cu o popularitate imens n lume. i acesta
s-a nscut n Frana, pe Valea Loarei, dar i Noua Zeeland produce vinuri
Sauvignon Blanc excelente. n general, sunt vinuri seci cu arome de baz
vegetale. Notele dominante pornesc de la cele de mr pn la unele mai
tropicale cum sunt citricele.

Sauvignon Blanc se potrivete lng preparate cu legume sau


vegetariene, fructe de mare i pete, crnuri albe i salate.

Citete i: (VIDEO) Vinurile moldoveneti, promovate de un


jurnalist britanic

3. Vinurile Pinot Gris


Dei e un soi de vin cu vechime, italienii l-au fcut de curnd faimos prin
varianta Pinot Grigio. Din podgoriile noastre vinurile Pinot Gris cele mai
cunoscute sunt dulci sau demidulci, dar n lume e cunoscut ca un vin alb
sec. Cu un gust puternic astringent, Pinot Gris este dominat de arome
fructate de par, lmie sau mr.

Este un vin versatil care se potrivete cu o mulime de preparate: de la


buctria asiatic i preparatele ei condimentate, pn la feluri cu carne
de pui i chiar porc.

4. Vinurile Riesling
La noi e mai cunoscut Rieslingul italian, dar cel mai mare succes n lume l
au vinurile Riesling produse din struguri albi cultivai n Germania, pe
Valea Rinului. Aceste vinuri nemeti au o aciditate metalic i sunt uor
dulci. Sunt, ns, i variante seci de Riesling foarte apreciate n lume. Sunt
vinuri mai uoare dect cele Chardonnay, cu arome fructate i note florale.
Riesling se potrivete i la aperitive i la desert, la mncruri
condimentate sau preparate din carne alb i de porc.

5. Vinurile Gewrztraminer
Sunt vinuri aromate i extrem de apreciate n lume. La noi e mai puin
cunoscut, dar dac vezi o etichet cu acest nume poi s l cumperi cu
ncredere. Soiul de struguri din care sunt fcute aceste vinuri este cultivat
mai ales n Frana, n Alsacia, dar i Germania, Australia sau Noua
Zeeland. Vinurile Gewrztraminer sunt foarte aromate, cu note fructate
de piersici, par, trandafir sau scorioar.

Sunt i vinuri seci, i vinuri dulci i se potrivesc lng preparate asiatice,


carne de porc sau crnuri la grtar.

Totul despre Prosecco, vinul italian


care a depasit ca popularitate
sampania francezilor
De Cristina Sauciuc

10 2015 00:03 / 0 comentarii

Nu ai auzit de Prosecco doar daca ai locuit pe alta planeta in ultimii


ani. Considerat la inceput sampania saracului, Prosecco si-a
construit in ultimii ani o imagine mult mai puternica, iar 2013 a fost
anul in care vanzarile de Prosecco le-au depasit pe cele de sampanie
pentru prima oara. De atunci si pana acum, spumantul italienilor si-a
construit o reputatie de neclintit la categoria de vinuri premium.

ARTICOL
GALERIE FOTO (4)

De unde vine Prosecco


Daca sampania vine din regiunea Champagne din Franta, Prosecco se numeste Prosecco doar
daca este produs in nord-estul Italiei, in regiunile Friuli, Venetia, Giulia si Veneto.

Prosecco dateaza de pe vremea Imperiului Roman, cand strugurii Glera au fost cultivati
pentru prima oara in satucul Prosecco. Se considera pe atunci ca este un vin care te poate
ajuta sa traiesti mai mult.
Metoda de preparare
Spre deosebire de sampanie, care foloseste metoda traditionala, iar a doua fermentatie are loc
direct in sticla, cei mai multi producatori de Prosecco folosesc metoda Charmat, care
presupune ca cea de-a doua fermentatie sa aiba loc in cisterne din otel inoxidabil (este o
metoda mai accesibila ca pret). Cu toate acestea, producatorii din zona Conegliano
Valdobbiadene DOCG au voie sa utilizeze si metoda traditionala, folosita in regiunea
Champagne din Franta.

Cum sa citesti etichetele


Ca sa fii sigur ca iti cumperi un Prosecco adevarat, cauta pe eticheta termenii
DOC (denumire de origine controlata), caz in care vei vedea doua origini pe eticheta: Veneto
si Friuli, sau DOCG (denumire de origine controlata si garantata) acesta din urma vine din
Conegliano-Valdobbiadene, o regiune mai mica, dar care produce un vin de calitate
superioara. Vinurile produse aici se numesc "Prosecco di Conegliano-Valdobbiadene",
"Prosecco di Conegliano" sau "Prosecco di Valdobbiadene".

Cum se numesc strugurii


Prosecco este un vin facut din soiul de struguri Glera, cunoscut in trecut chiar sub numele de
Prosecco, preluat dupa orasul cu acelasi nume de langa Trieste, de unde provine. Numele i s-
a schimbat in 2010, dupa un ordin al Ministerului de Agricultura Italian care a decis ca
Prosecco sa reprezinte indicatia geografica, si nu strugurii, care atfel ar fi putut fi folosit in
orice colt al lumii pentru a produce vin sub denumirea de Prosecco.
Cel mai bun Prosecco
Cel mai calitativ si mai scump Prosecco este produs in Cartizze, un deal localizat in zona de
origine controlata si garantata Conegliano Valdobbiadene, ce cuprinde doar 107 hectare.
Zona este alcatuita din cele mai vechi soluri, excelente pentru viticultura.

Tipuri de Prosecco
Prosecco este produs sa fie complet spumant sau frizzante, cu bule care se potolesc la scurt
timp dupa ce ajung in pahar.

Cocktailuri clasice cu Prosecco


Aperol Spritz este vazut ca unul din cocktailurile originale pe baza de Prosecco. Este o
bautura aperitiv servita in nordul Italiei si, mai nou, populara in toata lumea. Contine 50ml
Aperol, 75ml Prosecco, putina apa minerala si o felie de portocale. Un alt cocktail celebru pe
baza de Prosecco este Bellini, un mix de Prosecco si nectar (suc) de piersici.
http://cecchi.net/vino/chianti/

http://www.lovewine.ro/vinuri/italia/sicilia/88/