Sensibilitatea

- proprietatea organismului de a raspunde prin reactii specifice la diferiti stimuli

- la plante raspunsul este simplu
- la animale s-au perfectionat organele de simt care culeg informatii din mediu, pe care
sistemul nervos le prelucreaza si asigura comanda si controlul reactiilor de raspuns

A.Miscarea si sensibilitatea la plante

- la plante, raspunsul la actiunea stimulilor consta in:
miscari intracelulare (ale citoplasmei, ale cloroplastelor, ale nucleului)
miscari de crestere ale organelor vegetativecare in functie de excitant; pot fi:
orientate (TROPISME), neorientate (NASTII)

TROPISME
- miscari ale organelor vegetative orientate in functie de directia sursei de stimul; pot fi:
geotropisme (stimulul este forta gravitationala)
ex: radacina geotropism pozitiv; tulpina geotropism negativ
fototropisme (stimulul este lumina)
ex: radacina fototropism negativ; tulpina si frunzele fototropism pozitiv
hidrotropisme (stimulul este apa)
ex: radacina hidrotropism pozitiv
tigmotropisme (stimulul este mecanic)
ex: volbura atingerea unui suport

NASTIILE
- miscari neorientate, nu depind de directia unui stimul ci de intensitatea lui; pot fi:
fotonastii: regina noptii, zorele, papadia
termonastii: laleaua
seismonastii (socurile mecanice): mimoza, macrisul iepurelui
- ezista o categorie de miscari ale celulelor mobile numite tactisme: ex: deplasarea
gametilor masculini spre cei feminini (chimiotactism pozitiv)

B.Sensibilitatea la animale
ORGANELE DE SIMT: ochiul, urechea, nasul, limba, pielea = receptori care
receptioneaza stimuli din mediul de viata

cale aferenta senzitiva cale eferenta motorie

STIMUL RECEPTOR C.N.
EFECTOR RASPUNS
 OCHIUL
ORGANE ANEXE - de miscare: muschii extrinseci ai globului ocular = 6 (4 drepti
si 2 oblici) permit
rotirea ochiului in toate directiile
- de protectie: sprancelele, pleoapele ce genele, conjunctiva,
glandele lacrimale
GLOBUL OCULAR - este alcatuit din invelisuri, sistemul receptor si aparatul optic

INVELISURILE
SCLEROTICA (extern)
- are rol protector, in partea anterioara are o portiune transparenta numita cornee
COROIDA (mijlociu)
- are rol de hranire
- prezinta: irisul care are in mijloc pupila cu diametrul reglabil
corpul ciliar care este alcatuit din muschi ciliari si procese ciliare; de corpul
ciliar se prinde cristalinul
RETINA (intern)
- o tunica de natura nervoasa; prezinta 2 zone:
pata oarba (locul unde iese nervul optic, nu contine receptori)
pata galbena (se mai numeste macula luteea)
are in centrul ei o adancitura numita Foveea centralis care reprezinta locul unde se
formeaza cea mai clara
si corecta imagine a obiectelor privite
SISTEMUL RECEPTOR
- este reprezentat de celulele fotoreceptoare (fotosensibile) cu conuri si bastonase
localizate in retina
Celulele cu conuri:
- sunt raspunzatoare de vederea diurna cromatica
- se gasesc in Macula luteea (pata galbena)
- contin un pigment numit iodopsina
Celulele cu bastonas
- sunt raspunzatoare de vederea nocturna, la lumina slaba
- se gasesc in special in periferia retinei
- contin un pigment numit rodopsina sau purpurul retinian
APARATUL OPTIC
- este format din mediile transparente ale ochiului
CORNEEA (este avasculara)
CRISTALINUL: - o lentila biconvexa care imparte cavitatea ochiului in 2 camere:
anterioara (intre cornee si cristalin) si posterioara (intre cristalin si retina)
UMOAREA APOASA: se afla in camera anterioara si este produsa de procesele ciliare
UMOAREA STICLOASA (corpul vitros): situata in camera posterioara si are
consistenta de gel

- razele de lumina (cu lungimi de unda de 400-700 nm nanometrii) strabat mediile

transparente, realizand o tripla refractie si se proiecteaza pe retina in Foveea centralis
unde se formeaza o imagine reala, mai mica si inversata a obiectelor privite
- vederea la mamifere este binoculara (se suprapun imaginile de la cei doi ochi)
- pe calea nervilor optici sosesc la creier impulsuri nervoase care provin de la ambii ochi
- creierul contopeste impulsurile intr-o singura imagine formandu-se senzatia spatiala de
vaz
- reglarea intensitatii luminii care patrunde in ochi se datoreaza maririi sau micsorarii
diametrului pupilei (in grosimea irisului se afla muschi netezi radiari cu rol in reflexul
pupilo-dilatator si muschi netezi circulari cu rol in reflexul pupilo-constrictor)
- pt. vederea clara a obiectelor situate intre 10-15 cm si 6 m ochiul se acomodeaza, un
rol important revenind cristalinului (cristalinul se bombeaza pt vederea de aproape
punct maxim; cristalinul se aplatizeaza pt vederea la distanta punct remotum)
punct proxim = pct. cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect cu efort
acomodativ maxim
punct remotum = pct. cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect fara
acomodare
DEFECTE DE VEDERE
- ochiul normal: ochi emetrop, distanta focala = 17 mm, iar lungimea axului antero-
posterior = 24 mm
distanta focala = distanta dintre cristalin si focarul principal situat pe retina
- ochiul anormal: ochi ametrop, poate fi miop, hipermetrop, astigmatic
Miopia
- nu se vad clar obiectele la distanta
- axul antero-posterior este mai lung sau curbura cristalunului este exagerata
- imaginea se formeaza in fata retinei
- se corecteaza cu lentile divergente
Hipermetropia
- nu se vad clar obiectele apropiate
- axul anteroposterior este mai scurt sau convexitatea cristalinului este diminuata
- imaginea se formeaza in spatele retinei
- se corecteaza cu lentile biconvexe sau convergente
Astigmatismul
- curbura corneei sau a cristalinului nu sunt uniforme, astfel ca razele de lumina
focalizeaza in mai multe puncte pe retina
- se corecteaza cu lentile cilindrice
Presbitismul
- apare la varstnici, se datoreaza scaderii elasticitatii cristalinului
- imaginea se formeaza ca la hipermetropie si se corecteaza la fel (pct proxim 60-80 cm)
Strabismul
- cauza este slabirea unuia dintre muschii externi ai globului ocular
- se corecteaza prin exercitii de intarire a musculaturii sau chirurgical
Cataracta
- opacificarea cristalinului
- se corecteaza chirurgical
Daltonismul
- este o maladie ereditara cauzata de o mutatie genica, se manifesta numai la barbati,
femeile sunt doar purtatoare
- consta in imposibilitatea de a distinge rosu si verde