CUPLAJE PARAZITE CAPACITIVE

1.Scopul lucrarii:
Se studiaza principiul cuplajelor capacitive, principalii factori de care depinde
marimea tensiunii de zgomot induse in circuitul perturbat si masurile generale de
reducere a acestor cuplaje.

2. Teoria lucrarii
Cuplajele parazite capacitive sunt cuplaje prin camp electric la frecvente la care
capacitatile distribuite intre liniile de conexiune pot fi modelate cu elemente
concentrate (capacitati parazite).

2.1.Principiul Cuplajului
Consideram doua corpuri conductoare 1 si 2, aflate in apropiere unul de celalalt.
Corpul 1 este alimentat la tensiunea
U1 fata de masa iar corpul 2 are fata C12
de aceeasi masa impedanta Z2M.
Corpul 1 va crea un camp electric 1 2
care induce o tensiune de zgomot
U2zg pe corpul 2. Aceasta influenta
poate fi modelata folosind
Z 2M
capacitatea de cuplaj Z2M U 2 zg U1
U1 1
Z 2M
C12 dintre cele 2 corpuri. jC12

C12
U1 Z2M U2zg Schema electrica echivalenta consta intr-un
simplu divizor de tensiune.

Cu ajutorul acestei echivalari simple se observa urmatoarele:

Capacitatea parazita de cuplaj apare intre traseul cald al circuitului perturbator
si traseul cald al circuitului perturbat.
Tensiunea de zgomot U2Zg din circuitul perturbat depinde atat de valoarea
parametrului C12 (caracteristicile geometrice si de material ale conexiunilor ),
cat si de cea a lui Z2M (impedanta totala intre traseul perturbat si masa).
Circuitele care prezinta capacitate mica si rezistenta mare, deci la care modulul
impedantei totale Z2M este mare, sunt mai sensibile la cuplaje parazite prin
camp electric (Z2M este capacitiva in circuitele electronice).

Aplicam principiul general al cuplajului la doua circuite electronice vecine.

1
 U1G Tensiunea parazita U2zg indusa in
U1 1 Zi1=Zs
circuitul 2 datorita U1 se obtine
Ze1 = ZG1
folosind schema echivalenta
simplificata de mai jos:
C12 C12

2 Ri2 U1 R2 C2M U2zg

Re2 Ce2 '
C 2M = Ci2
U2zg
RS2

jC12 R2
U 2 zg U 1 unde:
1 j (C12 C2 M ) R2
Re 2 Ri 2
R2 Re 2 || Ri 2 si C2 M Ce 2 Ci 2 C2' M
Re 2 Ri 2

2.2.Caracterisitica de frecventa
U 2zg
Caracteristica de frecventa a raportului ( ) , intre tensiunea indusa prin cuplaj in
U1
circuitul perturbat si tensiunea perturbatoare, prezinta doua regiuni :
U 2 zg
U1

C12
C12 C2 M

C12 R2 1
C=
R2 (C12 C2 M )

J.F. .F.
Pentru << C U 2 zg j C12 R2 U 1 regiunea de joasa frecventa (J.F.)
C12
Pentru >> C U 2 zg U 1 regiunea de inalta frecventa (I.F.)
C12 C2 M
Denumirile J.F. si I.F. sunt conventionale pt ca C depinde de parametrii
circuitelor.
2.3. Factorii de care depinde cuplajul
Impedanta circuitului perturbat: Z2M. Cu cat aceasta e mai mare cu atat
respectivul circuit e mai sensibil. La joasa frecventa (<< C) conteaza
componenta rezitiva U2zg ~ R2, iar la frecvente inalte (>> C) doar cea
1
reactiva: U 2 zg ~ .
C 2M
Daca in etajul perturbat avem circuite comandate in tensiune, la joasa frecventa
conteaza in special rezistenta generatorului RG2 pentru ca RG2 << Ri2 .

2
 C12 capacitatea de cuplaj;
U1 tensiunea perturbatoare; circuitele perturbatoare tipice sunt cele de
tensiune ridicata U1 si curent mic I1 .

2.4.Metode de reducere a cuplajului

2.4.1. Micsorarea Z2M : - in circuitele analogice urmarim scaderea Ze a etajelor
generator; in CID folosim buffere de curent mai mare.
- Adaugarea unei capacitati in paralel cu circuitul perturbat in cazul cand f Zg f util
2.4.2. Reducerea capacitatii de cuplaj C12 pe cablaje imprimate:
- Prin metode constructive: cautam, in faza de proiectare, sa nu apropiem etajele de
tensiune ridicata de zonele cu amplificatoare .
Cautam sa minimizam suprafata armaturilor pt. condensatoarele plane formate de
trasee din plane alaturate (astfel de trasee se duc cu directii respectiv perpendiculare).
- Prin ecranare electrica intercalarea unui traseu de masa sau a unui plan de masa
(la cablaje multistrat) intre circuitul perturbator (P) si cel perturbat (p).
- Prin folosirea unui plan de masa sub traseele P si p; acesta modifica configuratia
campului si scade valoarea capacitatii de cuplaj.

3.DESFASURAREA LUCRARII:

3.1.Se va face identificarea montajului conform schemei de mai jos.

75
G
U1
8 M1
18 1 16'
RS 1
16 13
14 15
14'
15'

7 9
9'
5 6
A Z i2 10 11 12

C ' C "
2
2
2
RG2
U e2 4 2 2'
1 3 3' 1'

CIRCUITUL PERTURBATOR (1)=P este format din generatorul G care

debiteaza pe sarcina RS1=75 printr-unul din traseele :
15-15, 16-16 de pe fata cablajului imprimat, sau prin 14-14 de pe spatele
cablajului.
Masa generatorului se leaga la M1.
CIRCUITUL PERTURBAT (2)=p este format dintr-un generator simulat prin RG2
care debiteaza pe intrarea de mare impedanta Zi2 a amplificatorului A, prin traseul

3
9-9 si unul din traseele de masa 2-2 sau 3-3.
In gama frecventelor de lucru |Zi2|>>RG2.
Semnalul de zgomot transmis prin cuplaj capacitiv din circuitul 1 in 2 se masoara la
iesirea amplificatorului, astfel incat tensiunea la intrare va fi : U2Zg=Ue2/A , unde
valoarea amplificarii A va fi indicata de catre cadrul didactic.

3.2.Se studiaza dependenta de frecventa a tensiunii de zgomot U2Zg (de la intrarea

amplificatorului A), pentru diferite valori ale rezistentei de iesire RG2 a generatorului
din circuitul perturbat .
Conexiuni generale: 18-15; 13-15;1-3;1-3;
Valorile rezistentei RG2:
3.2.1. RG2=27k (conexiunea 9'-10) ; 3.2.2. RG2=4k (conexiunea 9'-11) ;
3.2.3. RG2=75 (conexiunea 9'-12)
Se traseaza curbele U2Zg/U1 = F(f) pentru RG2=ct. masurand U e 2 U 2 zg A . Datele
masurate se vor trece in Tabelul 1.

TABELUL 1
Nr. crt f(MHz) 0,02 0,05 0,1 0,2 0,5 1 1,5 2 U1
Ue2(mVvv) 40mVef=
3.2.1.
Ue2/(A U1) 114mVv-v
Ue2(mVvv) -- 40mVef=
3.2.2.
Ue2/(A U1) -- 114mVv-v
Ue2(mVvv) -- -- 1200mVef =
3.2.3. U /(A U )
e2 1 -- -- 3395mVv-v

3.3. Se studiaza prin comparatie cu cazul 3.2.1 efectul modificarii pozitiei traseului
de masa in circuitul perturbat. In acest caz conexiunea permanenta ramane RG2 = 27
k
(9'-11) si modificam traseul de masa (2-2' in loc de 3-3'): conexiuni 1-2 si 1-2.

TABELUL 2
Nr. crt f(MHz) 0,2 2 U1
Ue2(mVvv) 40mVef=
3.3.1.
Ue2/(A U1) 114mVv-v

3.4. Se studiaza dependenta U2Zg de frecventa pentru diferitele configuratii

geometrice ale traseelor cuplate, pentru RG2=4 k. Conexiuni generale: 9-11;1-3;
1-3.

3.4.1.Traseu perturbator departat 16-16: conexiunile 18-16;13-16

3.4.2.Traseu perturbator apropiat 15-15: conexiunile 18-15;13-15.(Masuratoare
facuta deja la punctul 3.2.2).
3.4.3.Traseu perturbator pe spatele placii 14-14 (aproximeaza un plan de masa):
conexiunile 18-14;13-14.

4
Se traseaza curbele U2Zg/U 1=F(f) conform Tabelului 3.

TABELUL 3
Nr. crt f(KHz) 50 100 200 500 1000 2000 U1
Ue2(mVvv)
3.4.1. 40mVef=114mVv-v
Ue2/(A U1)
Ue2(mVvv)
3.4.2. 40mVv-v=114mVvv
Ue2/(A U1)
Ue2(mVvv)
3.4.3. U /(A U ) 40mVef =114mVv-v
e2 1

3.5. Se studiaza posibilitatile de reducere a cuplajelor parazite prin ecranare pe placa

si prin modificarea configuratiei campului intre trasee. Folosim:
3.5.1 Traseul de ecranare 15-15 pus la masa.
3.5.2.Un plan de masa pe spatele placii: traseul lat 14-14 pus la masa.
3.5.3 Ambele trasee legate la masa (15-15 si 14-14).
Traseul perturbator va fi 16-16(conexiuni permanante 18-16; 13-16'), tensiunea
perturbatoare U 1=40mVef iar Rg2=4k (conexiunea permanta 9'-11). Legaturile
traseului de masa al circuitului perturbat raman aceleasi: 1-3; 1'-3'.
Se traseaza dependenta de frecventa a coeficientului de ecranare KE. Formula de
U 2 zg U e2
calcul este: K E unde U2ZgE si respectiv Ue2 sunt tensiuni de zgomot in
U 2 zgE U e' 2
prezenta ecranului iar U2zg si respectiv Ue2 tensiunile fara ecran.
In tabelul 4 se folosesc valorile tensiunii Ue2 (fara ecran) de la punctul 3.4.1

TABELUL 4
Nr. crt f(KHz) 100 200 1000 2000 U1
U e2(mVvv) fara ecran -
U'e2(mVvv)
3.5.1. 40 mVef
K E U e 2 U e' 2
U'e2(mVvv)
3.5.2. 40 mVef
K E Ue2 Ue' 2
U'e2(mVvv)
3.5.3. 40 mVef
K E U e 2 U e' 2

3.6. Se studiaza posibilitatea reducerii tensiunii parazite prin marirea capacitatii fata
de masa a circuitului perturbat, pentru cazurile cand frecventa de zgomot este mult
mai mare decat frecventa utila. Se masoara raportul K=Ue2/Ue2 unde Ue2 este
tensiunea de iesire fara condensatorul conectat. iar Ue2 este tensiunea la iesire in
prezenta condensatorului astfel:
3.6.1.Condensatorul suplimentar C2=10pF(conexiunea 9-6).
3.6.2.Condensatorul suplimentar C2=100pF (conexiunea 9-5).

5
 Se va masura cu restul conexiunilor identice cu cele de la punctul 3.2.1. deci
RG2 =27k (conexiunea 9'-10), si U1 =40mVef , completand Tabelul 5.

TABELUL 5
Nr. crt C2(pF) f(kHz) 100 200 1000 2000
Ue2(mVv-v)
3.6.1 10 U e2 (mVv-v)
K
Ue2(mVv-v)
3.6.2 100 U e2 (mVv-v)
K

INTREBARI:

1. De ce este necesar ca impedanta de intrare a amplificatorului sa fie mare in toata

gama de frecvente in care se fac masuratori ? Cu ce trebuie comparata valoarea
acesteia (mare fata de ce?) ?
2.De ce nu au toate curbele trasate la punctul 3.2 o portiune constanta cu frecventa?
3.Cum se poate evalua, pe baza masuratorilor de la punctul 3.2, capacitatea de cuplaj
dintre trasee? Dar capacitatea totala dintre traseul 9-9 si masa?
Calculati valorile acestor capacitati parazite, folosind rezultatelor masurate in cele 3
cazuri de la punctul 3.4.
4. Care dintre masurile de protectie de la punctual 3.5 este mai eficienta?
5. Comparati rezultatele de la punctele 3.6.1. si 3.6.2., tinand cont de valoarea
rezistentei RG2 si a reactantei condensatorului conectat.