Sunteți pe pagina 1din 4

UNIV.MED.FARM.

TÂRGU-MUREŞ
CLINICA NEUROLOGICĂ
Prof.dr.ION PASCU

SINDROAMELE CEFALALGICE (CEFALEEA)

Definiţie: durere spontană a capului cu caracter difuz şi profund

1. Epidemiologie
- 70-75% din populaţie au avut sau au o cefalalgie de un anume tip
- 12-15% din populaţie suferă de cefalee
- în fiecare an nr.celor ce au cefalalgii creşte cu aproximativ 1%
- frecvenţa este în raport de sex, vârstă, mediu familial, social şi geografic
- raportul F/B = 1,3
- factori de risc: condiţii atmosferice (fronturi), habitudini personale (fumat,
consum de alcool etc.), procese de diferite naturi (vasculare,
inflamatorii, tumorale etc.)

2. Fiziopatologie
- cefalalgia este răspunsul senzitiv dureros, apărut prin mecanisme
complexe şi variate, la o modificare tisulară, suficient de rapidă
şi de intensă pentru a depăşi pragul la durere
2.1. Formaţiunile senzitiv-dureroase ale capului:
2.1.1. Exocraniene:
- ţesuturile moi: pielea, structurile subcutanate, muşchii,
fascia temporală
- arterele: temporală superficială, supraorbitară, frontală, occipitală,
postauriculară
- periostul: mai ales în regiunea temporală şi occipitală
- altele: cavităţile nazale, conţinutul orbitei, urechea externă şi
mijlocie, dinţii
2.1.2. Endocraniene:
- arterele durei mater: meningee mijl.→ durere în reg.temporo-
parietală; meningee ant.→ durere în reg.frontoorbitară;
meningee post.→ durere în reg.occipitală
- sinusurile durei mater = sensibile la tracţiune şi dislocare
- sinusul long.sup.→ sensibil pe toată lungimea sa
- venele tributare sinusului long.sup.sensibile mai ales la
joncţiunea lor cu acest sinus → durere reflectată mai ales
în reg.frontală
- sinusul occipital → durere reflectată în reg.retroauriculară sau
occipitală ipsilaterală
- sinusul transvers → durere reflectată frontoorbitar(supratentorial)
sau retroauricular (subtentorial)
2

- a.mari de la baza creierului şi principalele lor ramuri sunt


sensibile la distensie sau tracţiune şi determină durere mai
puţin precisă, însă cu o componentă retrooculară
constantă
- a.vertebrale şi a.cerebelare post.-inf. → durere reflectată în
reg.occipitală ipsilaterală
- dura mater adiacentă bazei craniului, în special la nivelul etajului
ant.şi fosei craniene post.→ durere iradiată fie în reg.
orbitooculară, fie în cea occipitală ipsilateral
- dura mater adiacentă bolţii craniene este sensibilă la durere
numai în zonele perisinusale
- nervii cranieni: V, IX, X cât şi rădăcinile post.C2 şi C3
2.2. Structuri nesensibile:
- craniul osos, creierul, pia mater, arahnoida, plexurile coroide,
ependimul ventricular, ependimul apeductului Sylvius
2.3. Mecanismele cefalalgiilor:
2.3.1. Dilataţia şi tracţiunea arterelor
2.3.2. Tracţiunea şi deplasarea sinusurilor venoase
2.3.3. Tracţiunea şi iritarea durei mater în anumite regiuni
2.3.4. Inflamarea structurilor senzitiv-dureroase extra- şi intracraniene
2.3.5. Compresiunea nervilor cranieni V, IX, X sau alte modificări
(inflamatorii, vasculare) în jurul acestora

3. Clasificare
- încercările de clasificare a cefalalgiilor după criterii clinice sau
fiziopatologice sunt incomplete ţinând seama de:
- multiple cauze } intricate
- multiple mecanisme }
- afecţiune individualizată = migrena
- simptom - permanent }
- trecător } al unei
- dominant } afecţiuni
3.1. Clasificare clinică
3.1.1. Cefalalgii acute
a.- localizate
- frontotemporal: sinuzită ac.frontală, glaucom, irită, arterită
temporală (B.Horton) etc.
- occipital: leziuni cervicale sup.
b.- generalizate: hematoame intracraniene, HSA, TC, hem.cerebrale,
procese inflamatorii (meningite, meningoencefalite, abcese
cerebrale)
3.1.2. Cefalalgii recurenţiale (ciclice acute)
a.- migrene
b.- malformaţiile vasculare cerebrale (anevrisme, angioame)
c.- HTA paroxistică
d.- HIC paroxistică
3.1.3. Cefalalgii subacute şi cronice
a.- subacută progresivă: TC, hematoame subdurale etc.
3
b.- exagerată de mişcările capului: TC de fosă cerebrală post.
c.- localizată occipital: leziuni osoase şi/sau musculare ale
reg.cervicale sup.
3.2. Clasificare etiopatogenică
- cauze generale
- cauze locale
- endocraniene
- exocraniene
3.2.1. Cefalalgiile vasculare de tip migrenos: diferitele tipuri de migrenă
3.2.2. Cefalalgii vasculare nemigrenoase:
a.- din afecţiuni vasculare sistemice
b.- de diferite naturi
- stările hipoxice
- intoxicaţiile cu CO, nitriţi, alcool
- stări postcontuzionale şi postconvulsive
- uremie
- feocromocitom (HTA paroxistică)
3.2.3. Cefalalgii prin contracţii musculare
- spondiloze şi polidiscopatii cervicale
3.2.4. Cefalalgii prin mecanisme combinate
- vasculare + contr.musculare
3.2.5. Cefalalgii psihogene
3.2.6. Cefalalgii prin iritaţii asupra mai multor structuri endocraniene
a.- TC primitive sau metastatice
b.- hematoame
c.- HSA
d.- edem cerebral - HIC
e.- post puncţie lombară ± PEG (hipotens.intracraniană)
3.2.7. Cefalalgii prin inflamaţii
a.- meningite }
b.- meningoencefalite }
c.- arterite, flebite cerebrale } intracranian
d.- abcese cerebrale }
e.- arterite }
f. - celulite } exocranian
3.2.8. Cefalalgii prin traumatisme craniene
- factori multiplii
3.2.9. Cefalalgii prin boli oculare
a.- glaucom
b.- hipermetropie, miopie
c.- irită
d.- traumatisme
e.- tumori oculare
3.2.10. Cefalalgii prin boli ORL
a.- inflamaţii
b.- traumatisme
c.- tumori
d.- factori alergici
3.2.11. Cefalalgii în afecţiunile stomatologice
4
a.- dentare
b.- tumori
c.- traumatisme oromandibulare
d.- disfuncţii (artic.temporomandibulară)
3.2.12. Cefalalgii prin afectarea altor structuri craniene şi cervicale
a.- ligamentare
b.- periostice
c.- articulare
d.- musculare
e.- radiculare
3.2.13. Cefalalgii prin afectarea nervilor cranieni
a.- tumori
b.- traumatisme
c.- inflamaţii
3.2.14. Cefalalgii asociate unor nevralgii de nervi cranieni: V, IX
- debut ca nevralgie şi se continuă cu cefalee

- ambele clasificări îşi au lacunele lor, de unde necesitatea de a ţine


seama de ambele

4. Ex.paraclinice
- multiple
- f.importante pentru etiologie

5. Tratament
- etiologic: antiinflamator etc.
- simptomatic: antialgic, sedativ, anxiolitic, psihoton