Tehnici de interviu - aga da, aga nu | 94 Dickinson de la The Times a vazut-o cu siguranta ca pe un dar divin dupa interviul sau din 1999 cu Glenn Hoddle, pe atunci managerul echipei de fotbal al nationalei Angliei. Hoddle spusese c& persoanele cu dizabilitagi platesc pentru pacatele dintr-o viafd anterioara, dar mai tarziu a sustinut c& a fost citat gregit de c&tre reporter. Redactorul rubricii sportive de la The Times, Keith Blackmore, a spus la vremea aceea: ,,Bineinjeles c& sustinem adevarul celor scrise. De fapt Glenn Hoddle a fost cel care I-a sunat pe Matt Dickinson pentru un interviu. Acesta a fost realizat telefonic, a durat 25 de minute si, desi nu exist& nicio inregistrare a conversatiei, avem © transcriere exact si perfect valabilé a ceea ce s-a spus”, Vezi http: // archives. tcm. ie/irishexaminer/1999/02/01/phead. htm. Daca te hotarasti sa mergi pe varianta reportofonului, ia intotdeauna cu tine gi un carnefel, pentru cazul in care se termina bateriile sau persoana pe care o intervievezi refuz s& fie inregistraté. Carnetelele sunt, desigur, nepretuite si pentru c& poti mézgilli pe ele impresii din timpul interviului ; nu prea poti sa te apleci spre reportofon ca si faci observatia ca intervievatul nu se simte la largul lui si se fataie pe scaun cand ti pui intrebarile dificile. Pregatirea interviului Primul lucru de care trebuie sd tii cont cand realizezi un interviu este c& va trebui s&-ti pregitesti o multime de intrebari. Nu vei primi de-a gata tot ce vrei s& afli din primele cinci minute, intr-un pachet frumos ambalat. De obicei persoanele cu care discuti nu stiu ce te intereseaz’, asa cé depinde de tine s4 smulgi informatiile cu ajutorul unor intrebari bine géndite. Lynn Barber, detinatoarea unor premii jurnalistice si a unor rubrici in mai multe ziare nationale, didea cateva sfaturi (1991): Si fii un bun intervievator inseamn’ mai degraba s4 asculti decat s& pui intrebari - sa asculti ce nu vor oamenii s& spuna in aceeasi masurd ca si ceea ce doresc s& divulge, si asculti ce spun cu naturaleje si ce spun cu stingacie, s4 captezi partile care fac sa vibreze o coardi emojionala. Din punctul meu de vedere intrebirile mestesugite sunt 0 pierdere de timp ; intrebarea cu adevarat inteligenta este cea mai scurta si care determin cel mai lung raspuns ~ de cele mai multe ori, in fapt, intrebarea este de ce?”, Va trebui s& iti dezvolti abilitatea de a pune intrebari deschise, care s4-] provoace pe interlocutor si raspunda pe larg. Daca intrebi pe cineva: ,,Te-ai bucurat cand a fost dat afari?”, vei obtine un raspuns diferit - si care-nu te va ajuta prea mult - de cel care ti s-ar fi dat dac& intrebai — ,,Ce ai simtit cénd a fost dat afara?”. intrebarile inchise, la care se raspunde prin da” si ,nu”, nu prea sunt folositoare, pentru ca nu-fi ofer nicio declaratie buna de citat in articol. Mai mult, intrebarile care contin o negatie, de genul ,,Presupun c& nu puteti s4 imi spuneti....”, primesc in general raspunsul Nu”, O regula generala este c& o intrebare care incepe cu cine”, ,de ce”, »ce”, ,cand”, ,unde” sau cum” iti ofera ganse mult mai mari de a primi un raspuns complet - si aceste mici intrebari folositoare te ajut4 in majoritatea cazurilor s& afli ceea ce vrei sa $f inainte de a inainta prea mult cu interviul, acorda-ti un pic de timp ca sa afli datele personale ale interlocutorului. Astfel vei avea toate informatiile esentiale in