VI.1.

Notiune
Subiectele dreptului international public sunt "entitati participante la viata internationala, cu drepturi
si obligatii directe". Cu alte cuvinte, subiectele dreptului international public reprezinta acele entitati
care participa la raporturi juridice, reglementate de normele acestui drept. A fi subiect de drept
international inseamna a beneficia de personalitate juridica internationala, ceea ce presupune
capacitatea de a fi titular de drepturi si obligatii cu caracter intern 414f55e ational.
VI.2. Participantii la raporturile juridice
internationale Personalitatea juridica internationala se diferentiaza pentru fiecare dintre
participantii la raporturile juridice internationale:
a) statele , considerate subiecte originare, tipice, primare;
b) organizatiile internationale guvernamentale, calificate drept subiecte derivate;
c) natiunile sau popoarele care lupta pentru cucerirea independentei, subiecte cu personalitate
juridica limitata si tranzitorie, pana la formarea statului indepen
d) alte entitati care participa la raporturi juridice internationale, dar a caror personalitate juridica nu
este recunoscuta in dreptul international public- persoanele fizice si organizatiile neguvernamentale.
VI.3. Statul-subiect principal al dreptului international public.
Suveranitatea statului
Statul suveran ocupa o pozitie dominanta intre subiectele de drept international public si aceasta,
pentru ca, mult timp a reprezentat unicul subiect al acestui drept si este singurul care poseda
capacitatea de a-si asuma totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter international.

Calitatea de subiect de drept a statului deriva din suveranitatea sa, independent de faptul ca, celelalte
state le recunosc sau nu aceasta calitate. Suveranitatea este cea care confera statului personalitate
juridica internationala, adica aptitudinea de a actiona in cadrul comunitatii internationale, prin
exercitarea drepturilor si asumarea de obligatii. Suveranitatea este un "atribut al puterii de stat" In
virtutea atributului de suveranitate, statul isi exercita autoritatea pe doua planuri: pe plan intern, el are
dreptul de a exercita puterea asupra cetatenilor sai, precum si asupra tuturor persoanelor aflate pe
teritoriul si sub jurisdictia sa, edictand legi si aplicand sanctiuni in cazul nerespectarii lor, iar pe plan
extern, are dreptul de a reprezenta natiunea si a o angaja in raporturi cu alte natiuni. Pentru ca o
entitate sa poata constitui un stat, este nevoie de o populatie permanenta, un teritoriu determinat, un
guvern independent si o ordine sociala, politica si juridica.
VI.4. Drepturile si obligatiile stat
Unele dintre drepturile si obligatiile fundamentale ale statelor au fost mentionate in Conventia de la
Montevideo (1933), care reprezinta actul constitutiv al Organizatiei Statelor Americane (O.S.A.) si in
Carta drepturilor si obligatiilor economice ale statelor (O.N.U., 1974). Dintre drepturile statelor se retin:
a) dreptul la existenta si suveranitate;
b) dreptul la pace si securitate;
c) egalitatea in drepturi;
d) dreptul de a participa la viata internationala;
e) dreptul la legitima aparare in cazul comiterii unui act ilicit sau a unui act de agresiune din partea
altor state;
f) dreptul la autodeterminare, implicand dreptul de a alege si de a organiza in mod liber sistemul
politic si de a dispune nestingherit de resursele sale economice si naturale;
g) dreptul la dezvoltare si progres.
Conform reglementarilor de drept international, statele beneficiaza de imunitate de jurisdictie a lor si
a bunurilor lor, in fata organelor judecatoresti ale altor state. Acesta reprezinta un drept la care statul
poate sa renunte, in anumite imprejurari.
Obligatiile statelor au la baza, in primul rand, respectarea principiilor fundamentale ale dreptului
international public si consta in:
a) obligatia de a nu recurge la folosirea fortei sau la amenintarea cu forta in relatiile interstatale;
b) obligatia de a respecta inviolabilitatea frontierelor;
c) obligatia de a rezolva orice diferend pe cale pasnica ;
d) obligatia de a indeplini cu buna-credinta obligatiile internationale rezultand din tratate;
e) obligatia de a proteja mediul.