Sunteți pe pagina 1din 2

Chelcea

- Dezindustrializarea Bucurestiului inceputa in secolul trecut, in anii ,60


si ,70, dezindustrializarea este procesul prin care o tara sau o regiune
trece de la un sistem economic bazat pe industrie, la o ecoomie a
serviciilor sau a informatiei, dupa ce firmele si-au retras investitiile in
sectorul industrial
- Existenta fabricilor valoroase din punct de vedere istoric a devenit
vulnerabila in momentul in care terenurile lor au fost privatizate impreuna
cu cladirile la inceputul anilor 90 si cand pretul terenurilor a crescut in anii
200, ajungand sa fie mult mai ridicat decat valoarea activitatilor
economice ce se desfasurau acolo
- Industria in Bucuresti: doua aspecte diametral opuse. Primele incercari de
localizaare a mai multor intreprinder intr-un spatiu geografic restrans, iar
pe de alta parte exissta o pulverizarea activitatilor in spatiu, mai ales
prin ateliere si chiar a unor fabrici de dimensiuni mici. Fabrici mari
pagina 92
- Tendinta de dezvoltare ca zona
- Zone industriale existente inainte de 1990
- Zonele sunt integrate functional intern intr-o anumita masura, prin
concentrare de industrii complementare, cum ar fi cazul, de ex, al
constructiilor/reparatiilor de echipament feroviar pe de o parte si garile pe
de alta parte
- Anii 1860-1880-investitiile industriale masive facute de armata
- Statutul de capitala a romaniei pagina 100
- Sectorul metalurgic 1, alimentara 2
- Armata rol important (mai ales legat de pozitionarea fabricilor forturile)
pagina 104 + primele conversii functionale
- Caile ferate romane rol al doilea important : 1 contractele incheiate
dupa care isi incepeau modernizarea, activitatile de reparatii, constructii
sau depozitare gestionate de CFR au dus la aparitia unor fabirici noi; 2-
CFR cel mai mare proprietar din bucuresti ex cartierul GIULESTI; 3
transportul rapid si ieftin al marfurilor pentru acea vreme
- Legea pentru protectia industriei nationale pagina 105 (perioada 1890
1910 avantaje fiscale) in perioada asta s-a extins sectorul industriei
alimetare
- Dupa al doilea RM, economia Bucurestiului nu a mai fost ghidata de piata,
ci de plan
- Dupa nationalizare, s-au comasat in intreprinderi integratE, la fel si
micile ateliere care au fost arondate fie fabricilor cu profil asemanator, fie
unor forme cooperatiste (erau prezentate ca un succes de catre regimul
comunist) gigantism industrial -> intreprinderi foarte mari care au
atras forta de munca din toata tara, dar care erau foarte greu de sustinut.
Insa au dezvoltat cartiere pe teritoriul fostelor sate din jurul bucurestiului
- Anii 70 noua economie integra industria grea cu domenii noi pagina
114
- Intreprinderile s-au dezvoltat foarte mult in relatie unele cu celelalte. De
exemplu, langa gara Filaret existau atelierele Wolff unde se reparau
trenurile si tipografia Filaret care imprima biletele de tren
- De exemplu, la atelierele Wolff au mai fost construite cateva cladiri
multietajate in perioada comunista, insa cele vechi nu au fost daramate
pagina 123
- Fabrica de chibrituri actual inchiriaza spatii pagina 125
- Exemplu firma Trimond care se darama pagina 128
- Pagina 131 si mai era si ceva in urma exemplu foarte important despre
cum fabrica insemna mai mult decat un loc de munca. Oferea ajutoare
pentru muncitori si familiile lor, activitati sociale (biblioteca, echipe
sportive, o sala de spectacole, o echipa de teatru, un cor, difuza emisiuni
radio, sezatori si conferinte, teren de cultivat zarzavat pentru cantina)
Tesatoriile reunite, la fel si pentru Fabrica de ciocolata N.
Anghelescu (camin pentru angajati, sala de festivitati, biblioteca)
pagina 137, echipa de fotbal a Fabricii de pantofi Carmen pagina 139,
fabrica de bere Bragadiru pagina 147 palat de cultura pentru
angajati, sala de bal, o biblioteca, o popicarie (dupa nationalizare casa
de cultura a sectorului 5), Uzina Vulcan pagina 154, Adesgo pagina
169, Gralex pagina 222
- Fabrica de ulei Muntenia daramata pagina 133
- Despre intreprinderi integrate pagina 146 realiza procesul de productie
complet, pagina 150 Fabrica de Tacimuri Sandrik comasata cu ateliere
mai mici, detinute de mestesugari si cu o fabrica de foarfece si bricege,
pagina 152 intreprinderea de produse zaharoase bucuresti, Gralex
pagina 223
- De-a lungul timpului, multe intreprinderi au fost nvoite sa si
adapteze productia atunci cand anumite produse nu mai aveau
aceeasi solicitare sau cand capacitatile existente permiteau
diversificarea activitatilor (uzina Vulcan pagina 153)
- Privatizare Intreprinderea de stat de ciorapi Bucuresti partial daramata
pentru City Center Residence pagina 160
- Fabrici daramte la ordinul lui Ceausescu paginile 173 176
- Nucleul din Nerva Traian, cat si cel din zona Caii Dudesti si-au pierdut
aproape complet caracterul industrial prin demolarile din anii 80, dar si
prin dinamica dezvoltarii postcomuniste pagina 237