Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Analize Medicale Pe Intelesul Tuturor PDF

    Încărcat de

    Loredana Cioclei
    46 vizualizări101 pagini

    Titlu original

    Analize medicale pe intelesul tuturor.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    46 vizualizări101 pagini

    Analize Medicale Pe Intelesul Tuturor PDF

    Încărcat de

    Loredana Cioclei

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 101
    Prep PCS RUC Lg } CUVINT CATRE CITITORE Introducerea analizelor medicale in spitale, inici, policlinici a usurat nu numai munca me- dicilor in stabilirea diagnosticului bolilor cia | adus foloase si bolnavilor prin ‘depistarea tim- t purie a bolilor si deci prin aplicarea unui tra- fament. mai precoce, mai rapid $i mat eficient, | Asttisi in epoca marilor descoperiri stiinti- | fice medicale, nu se poate concepe un diagnos- | tic, jun prognostic $i un tratament corect fara girul laboratorului de analize. Mai mult, existd afectiuni (diabetul, bolile genetice, infectiile | virale, microbiene, parazitare ete.) in care diag- | nosticul!se pune numai de citre laboratorul de _ analize medicale. Iar in unele boli: hepatita vi- rald, tulburdri de coagulare a singelui, anemii, boli Irenale, diabet etc., cu. ajutorul analizelor medicale se urmareste evolitia acestor afec- tiuni spre vindecarea sau eficacitatea trata- Pe de alti parte, un buletin de analiza, jur, nui poate pune un diagnostic, fare a fi de medic prin gindirea ‘sa clinict ee De asemenea, trebuie ‘stiué ci limitele su- perioare si inferioare ale valorilor analizelor ‘medicale nu constituie 0 frontiera fix, de treeut, ei reprezintd. niste. eifre conventionale, orientative, care nu totdeauna delimiteazé nor- ‘malul de patotogic. Exist cazuri de persoane siniitoase la care se depisteazt intimplator, din. plicate prea. tir- iu, analize cu valori peste normal ale glice- miei, colesterolului, trigliceridelor, grasimilor sau se descoperdi un sifilis. De aceea, nti numai bolnavii_trebuie sti-st fact lanalizele ci si oamenii. sandtosi mai_ales dupa virsta de 35—40 de ani. Invers, se intil- nese $i bolnavi care prezinta analizele medécale relativ normale: tuberculozd cu VSH normald, cirozé hepatica cu reactie ta timol micd, wn numdr de globule albe normat in lewcemii etc. De mentionat cd, existd inumeroase boli (hiper- tensiunea arterial, boli neuropsthice, ulcer gas tric, colitd, gastritt, unele boli de piele, fn. care analizele medicale sint normale, Din aceste mo- tive, un buletin jeu toate analizele normale nu indica neapirat c& omul nu poate fi -bolnav, De aceea, in cazurile dubioase, analizele res- pective se repetil. In acest sens si bolnavul tre- buie sa participe constient si sincer tla buna sa explorare biologicd, dindu-i medicului toate in- formatiile cu privire la boala sa st respectind. recomandérile medicate atit in ceea ce priveste pregitirea pentru analize cit si in respectarea tratamentului recomandat. ‘ Descoperirea de not aparate moderne de analize $1 noi metode de dozare a constituenti- lar ‘eorpului omenese, cu 0 mare precizie si cu cantitati mici de singe, a declansat interesul i inerederea oamenilor in valoarea analizelor me- dicale, motiv pentrw care laboratoarele de ana- lize medicale sint suprasolicitate. In, prezent Sa reusit ca analizele medicale si exploreze nu riwmai cea ce se vede cu ochiul liber sau la microseop ci si structuri ultramicroscopice, intracelulare sau chiar moleculare. De asemenea, in prezent s-au realizat 0 se- rie de teste rapide de analiza, care permit eli- berarea rezultatului in citeva minute, flirt ca bolnavit si mai astepte 1—2 zile, mai ales in eazuri de urgenta. Bxista si citeva analize spe- ciate care prin complexitatea lor dureazé mai ‘mult timp, Oamenii de asttizl, bolnavi sau sdnitos!, au devenit mai receptivi la problemele medicale si mai curtosi cu ceea ce ‘se intimpla in orga- | nismul lor, fiind dornici de a se documenta per- ‘manent, de a descoperi misterioasete si compli catele mecanisme diologice ale viejii, si a se implica, alituré de medic pentru rezolvarea fa- vorabild a suferinted lor. De altfel, nu existé om care macar odata in viafii st nu-gi facd 0 ana- lid medicalé, De aici si motivatia bolnavilor de a cunoaste ce se intimpla in corpul lor si de a urmiri instindtosirea cit mai rapidé a boli- lor pe baza informatitior furnizate de buletinele de analiza. Valoarea unui buletin de analizi nu trebuie ‘sf se limiteze numai la situatia prezenté a unei boli, cé poate constitué wn document medical, util’ bolnavilor si medicitor pentru mai. tirziu. De aceea, se recomanda ca toate buletinele cu rezultatele analizetor medicale sa fie pastrate intr-un dosar personal. Educatia medicaté a oamenilor, acum in pra- gul mileniului al treilea, este un obiectiv in| atentia organizatiilor guvernamentale si negu- vernamentale, inclusiv a Organizatici Mondiale a Sanatatiz, Am dorit si ne-am straduit ca lu- crarea de fatti sti reprezinte 0 infima pirticic’ in acest mare efort. ‘CAUZELE CARE INFLUENTEAZA VALORILE ANALIZELOR MEDICALE Chiar in mod normal, valorile analizelor medicale variaza in limite foarte largi, fara a fi considerate ca anormale, Tata citiva factori igenerali care pot influenta in plus sau in minus valorile unor analize medicale, chiar Ja oame- nit sanatosi. Alimentafia, Prin caracterul compozitiel lor, alimentele ingerate de catre om influenteaza in cea mai mare masura rezultatele analizelor medicale, Astfel, glucidele (zaharurile), grasi- mile, proteinele, sarurile minerale tree din tu~ ul digestiv in’ singe unde pot creste valorile unor parametri sanguini chiar dupa 12—24 ore de la ingestie. Urbanizarea, In mediul urban colesterolul, glicemia, lipidele totale, acidul uric din singe prezinta concentratii mai mari decit 1a -persoa~ nele din mediul rural.” 3 ‘Acéste diferente s-au explicat prin modul de viata si de alimentatie, prin sedentarism, stres, prin poluarea atmosfericd, sonora, toxic’. Mediul urban datorita aglomeratiei_umane fa- vorizeazi infectiile cu caracter epidemic: vi- roze, boli cu transmitere genital, uncle boli neuropsihice, alergiile ete. ales compozitia singelui, Fumatul, aleoolismu, cafeaua, stupefiantele si In special medicamen= ce EROS NE tele pot da rezultate fals pozitive sau fals ne- | SE ANALIZEAZA IN LABORATOR? gative. Acolo unde va fi cazul, se vor mentiona medicamentele care pot modifica rezultatele unei analize medicale. Produsele biologice care sint analizate_ in laboratoarele spitalelor si policlinicilor, In. ve- derea stabilirii diagnosticului de bali, sint foarte variate: Singole din care se executé numeroase ana~ ize hematologice, serologice, biochimice, para zitologice. El se recolteaza din pulpa degetului, din vene sau din artere. Urina, care se recolteazi din prima emi- siune de’ dimineata (circa 100 de grame) sau pe 0 perioada de 24 de ore, dupa indicatia me- dicului, Proba de uriné pentru cercetarea unei infectii urinare se recolteaza in mod steril. Bila (fierea), sueul gastric si duodenal se recolteazi cu ajutorul unei sondé de cauciuc, numal in spital sau in policlinic’, Materiile fecale sc analizeazd atit_pentru diagnosticul bolilor infectioase intestinale, cit si pentra depistarea oudlor de paraziti intes- tinal Secrefiile diferitelor mucoase sau eavitati: gura, faringe, nas, ochi, urechi, organele geni- ale Sint foarte frecvent analizate, Prin punefie se poate extrage pentru ana- lize lichid pleural (in pleurezie), lichid cefalo- 13 rahidian din gira’ spindrif, Jichi. si : et ddd Sealy (net) bee | ABC UL ANALIZELOR MEDICALE menea, se pot cerceta pentru flora microbian: produce purulente din furuncule, abcese, plagi infectate etc, Jn scopul de a identifica sia gisi mai rapid Tn general, laboratorul efectueaza analizele | 0 analizé care Intereseaza pe cititor, acestea au medieale la indicatia medicului, singurul care | fost prezentate, in lucrarea noastra, in ordine cunoaste ce teste ii sint necesare pentru a pune | alfabetici. un diagnostic corect. Dar sint cazuri cind 0 per- In general, s-a cAutat ca fiecare problem soand Se poate prezenta direct la laborator pen- | si fie tratata pe Intelesul tuturor, concls, si sis- tru uncle afectiuni care nu necesita aminare | tematizat, dupa urmatoarea schema: definitie, (blenoragie, sifilis, SIDA, icter ete), sau pentru | important, valorile normale ale anclizei, bolile evaluarea tratamentului ‘antidiabetic ori eu an- | care produ abaterea in plus saut in minus de ticoagulante, Alteori solicitarea unui buletin de | la normal, medicamentele care pot influenta analiza se face in vederea unei angajari, a unel | rezultatele analizelor medicale, precum si Te- cisitorii, pentru obfinerea carnetului de con- | comandarile necesare pentru. persoana care se ducere auto ete. pregiteste sa-gi facd aceste analize. Cind probele pentru analize se recolteazi 1a Rezuiltatele analizelor medicale variazi in © distanfa mare de laborator (localititi rurale, | raport de metoda de dozare ca si de unitatea santiere etc), ele vor fi trimise cit mai urgent | de masurd utilizata: micrograme (ue), mili avind grijé ca pe timpul transportului sa nu se | grame (ing), arame (g), litri (I), miliechivalentt verse (pericol de infectie), s& fie ferite de in- | (mBq), milimoli (mmol), moli (mol), unitat in= ghet (iama) sau de caldura (vara), Modul corect | ternationale (U.L) si alte unitati_ de masurdi, de recoltare a produselor timane va fi expus | De amintit ci, expresia miligrame la suta (mg?/s) Ja fiecare analiza in parte. “ este echivalenta cu multiplul grame la mie (i), (vezi tabelele 1—4). ‘In aceasta carte sint redate valorile nor- mate ale analizelor, valabile 1a noi in tara, in conformitate cu instructiunile Ministerului Sa- natitil, Spre a nu se crea confuaii, acolo unde 18 va fi cazul, valorile normale ale analizelor me- dicale vor fi redate in mai multe unititi de masura. Pentru a usura infelegerea_unor. termeni medicali, s-au redat intre paranteze si unele denumiri populare. Tar_in cazul eind pentru aceeasi analiza exist mai multe denumiri (care trateazd acelasl subiect), se fac trimiteri la alte subcapitole. De exemplt, eritrocitele sau hema- tile se vor trata la subcapitolul ,Globulele ro- sii* deoarece sinonimele exprima’ acelasi lueru, In general, valorile analizelor medicale sint reprezentative pentru femeia si barbatul adult, dar unde este cazul se fac referiri si pentru copii. Mentiondm cd, unele laboratoare elibereaz buletine de analizi pe care sint tipirite si va- lorile normale ale analizelor medicale, dar aceste valori pot s4 nu mai corespunda sau si-se deo- sebeascd de cele ale altor laboratoare. De aceea, interpretarea enalizelor medicale trebuie si fie facut numai de ¢&tre medicul care le-a reco mandat. Pentru a nu repeta de fiecare data ze cile de medicamente care modifica rezultatele analizelor medicale, in uncle situatii se va spe- cifica numai grupa'chimica din care face parte medicamentul respectiv astfel: Citostatice (antimitotice): Antifolan, Ciclo- fosfamid, Citosulfan, Endoxan, Girostan, Levo- = 5 dopa, Levofolan, Methotrexat, Metildopa, Ni- palkin Vinblastin, Vineristin ete. Corticosteroizi: Cortizon, Diprophos, Hidro- cortizon, Mincortid, Prednison, Supercortizol, Superprednol, Tviameinolol etc. Diuretice: Acetazclamid4 (Ederen), Edecrin, Furantril, Furosemid, Nefrix, Spironolactona, Utrix ete / Extrogeni; Etinilestradiol, Estradiol, Estro- ent, Ginosedol, Oestriol, Sintofolin etc. Fenotiazine: Clordelazin, Levomepromazin, Neuleptil, Majeptil, Mirenil, (Lyogen), Plego-” mazin, Romergin, Romtiazin, Tiroidazin, ‘Tri- ‘fluoperazin etc, Salieilati: . Aspirina (acid _acetilsalicitic), Antineyralgie, Fasconal, Feniramin ete. Substanfe de contrast: Lipiodol, Odiston, Pobilan, Razebil etc, Sint mentionate si unele analize care se pot efectua la domiciliu pentru bolnavii cronici, cu boli ale aparatului urinar sau cu diabet, care niu se pot prezenta freevent la laborator, pentru a putea urmiri evolutia bolii lor. In acest sens ei Vor fi instruiti mai intfi de catre o persoana competent. Analizele la domiciliu se fac fo- losind benzi speciale de hirtie, impregnatd cu reactivi, care se procura din farmacii Din ‘citeva sute de analize medicale care se solicita in practica medicala, in acest-volum s-au az ca si alle substante inrudite, se in singele bolnavilor de diabet netra- singe, acetona trece in urina si in pl De aceea, aerul respirat al diabeticilor mai ales in comé diabetica miroase a ace- sall_a mere coapte“. De obicei acetona analizeazi tn urind (vezi: Corpli cetonicl), _ Aciditatea gastrica e Sucul gastric sau lichidull stomacal este com- pus din apa, acid clorkidrie, pepsina (un fer- Tent) mics si diverse minerale,|Rolol sit este de a mistui alimentele ‘proteine (carne, oud, lactate, cereale. oe Datorité scidului clorhidric, sucul gastric are 0 reactie acidd, Gradul de aciditate gastrica {stomacala) se stabileste prin analizele de la- orator, In acest scop se re cu ajutorul unei sonde subtiri din cauciue,-care este introdusa pina in stomac, Cu ajutorul unei seringi se extrage o cantitate de lichid gastric ‘tit inainte cit si dupa o injectie de histamina care are scopul de a excita secretia gastrica. Alteori se poate folosi ca excitant alcoolut sau Iteazd suc gastric” cofeina. Apoj probele cu suc gastric sint trimise Ja laborator unde se dozeazi aciditatea, care se exprima in miliechivalenti pe oré (mEq/ora). ‘Valori normale: Inainte de histamind =15~25 mEa/ord Buna histamina Si ma os (Ege Sei ee are Sucul gastric are o aciditate liber (acid clorhidric liber, necombinat cu alte substante) si o aciditate totala, care se exprima in diferite | unitati de mdsura: grame acid clorhidrie 1a 1000 ml (gHCI%); miliechivalenti la 1000 mi (mEgqp) sau mililitri hidroxid de sodiu normal pe 10 (ml NaOH N : 10), conform tabelului ur- mator: ‘Vatori normate: ‘Aciditatea gastric mEq +| Aciaitates. ibera HCL Ge azz0 | 45-55 20-35 | 55100 Aciditatea gastrica tinde sa scad dupa virsta de 60 de ani si este mai mica la femel decit la barbafi, Valori crescute ale aciditatii stomacale se intilnese la bolnavii de ulcer duodenal, une- rT} ‘ori la persoane cu ulcer stomacal, sau gastrit ‘si dupa consumul de excitante ale secretiei gas- ‘ice: alcool, cafea, condimente, dupa stresul emotional precum gi dupa tratamentul cu cor- ticosteroizi, Fenilbutazond, salicilati. ‘Valori scizute ale aciditAtii gastrice se con- stata Ja bolnavii cu gastrita cronica atrofica, ul- cer gastric, cancer gastric, anemie Biermer, pe- agra, insuficienta glandei tiroide (mixedem), boala Addison, alcoolism crontc. Analiza se’ face in spital dar si ambulator, Jn policlinicd, pe nemincate si in absenta unui tratament. medicamentos. Vezi si: Tubajul gas= tric. Aciditatea urinari In mod normal reactia urinii (pH-ul urinar) este acida, sub pl-ul 7. Cu ajutorul unei hirtit {ndicatoare de pH, cum este hirtia de turnesol, ‘care se umezeste cu urind proaspitd, se poate aprecia, pe baza schimbarii de culoare, daci o lurind este acid sau alealina. Evaluarea reac- fiel se face prin comparatie cu o scala de culori. Valori normale: pH=5—7 urind foarte acida se intilneste dupa o alimentatie bogata in carne, in diabetul netra- tat, in bolile febrile, in litiaza uricd, in uncle ‘tumori maligne, dupi o diaree grava, dupa ‘eforturi musculare mari i dup consumul de sare de limiie si vitamina C. © urind alcalind (anormala), pind in jurul pH-ului 8, se constata dup’ o alimentatie vege- tariana, in timpul infectiilor urinare (cistita, pielonefrita), dupa ingestie de bicarbonat, pra furi alealine, ape minerale. Chiar o urina nor- mala, mai veche de 4 ore, care se infecteazit in sticla poate deveni alcalina. Aciditatea urinei se poate determina sila domiciliu cu ajutorul unei hirtit indicatoare de pH. Acest procedew este util bolnavilor care trebuie si-gi urmareasci reactia acidé a urinii (in caleuloza urica) sau reactia alealina (infec- tii urinare, calculozi cu fosfat si carbonat dé calciu). Acidul oxalic Acest acid organic rezulté din arderile ali- mentelor introduse in organism (in special glt- ide sl proteine); din consumul de acid oxalle existent in_unele produse vegetale: cafea, ceai, spanac, macris, patrunjel, rubarbi, dragavel, loboda etc. Exista persoane cu defecte genetice care sintetizeazi din orice, mari cantitati de acid oxalic. ‘Deoarece in singe se giseste in cantititi mici, acidul oxalic se dozeaza in urina din 24 ore. Vatori normate: 1025 mgi24 ore 79— 150" rmol/24 ore Concentratii mari de acid: oxalic (oxalati) ‘se giisese in hepatita cronica, in diabet, tn. hi- peroxaluria primard (boala familial), precum gi in vunele avitaminoze (ipsa viteminslor By si By) Dozarea acidului oxalic este utila pentru a depista predispozitia unor oameni spre litiazt (calculozé) renala. Caci circa 70—80% din toti calculii urinari sint compusi din oxalat de cal- iu (vezi gi: Sedimentul urinar), Acidul uric Acidul uric este o substanta azotata care ia nastere in organism fie din descompunerea pro- feinelor alimentare (carne, oud, lactate etc.), fie prin sintezi din alte materiale existente in singe si fesuturi, Fiind un deseu pe care orga- nismul nu-l mai poate utiliza, acidul uric din singe este eliminat prin urind, Cind productia sa depaseste concentratia normala, acidul uric ‘se poate depune in jurul unor articulafii produ- ind guta (podagra) sau se solidifica in caile urinare sub forma de calculi urinari de acid uric sat urati. Z 1, Acidul uric sanguin variazi in limitele largi in raport de alimentatie, virstd, sex (ni- Velul sau find mai sciizut la femei si copii de- cit la barbatul adult), de zona geografica i de mostenirea genetica. Valori crescute: # Dupi consumul excesiv de produse car- nate, in special dupa ficat, rinichi, creier, mai ales la bueatari, macelari, chelneri, gurmanzi, ‘© In anomaliile enzimatice genetice care due la 0 supraproductie de acid urie printr-o sintezi crescutd (gutd primard, mongolism). © In stirile cere distrug celulele organi ‘multi, bogate in constituenti ai acidultt uri leticemnie, anemia Biermer si hemoliticd, poli- globulie, infaret miocardic, soc traumatic, ar- Suri intense, boli febrile, stres, mielom si alte tumori maligne, dupa radioterapie. ' | , '* In bolile renale cronice (insuficienta re~ ‘eal, tuberculozé, hidronefrozi), cind filtrul re- eal sclerozat nu mai permite trecerea aci- ‘dului uric in urin’, acesta acumulindu-se in singe. _ __# In afectiunile glande! tirolde si parati- In diabet, obezitate (deregliri hormonale). * Aleoolul creste nivelul acidului urie cu 25% blocind eliminarea sa din organism. * Alte stiri: inanitie, sarcina toxicd, into- xicajii cu plumb si mercur, sareoidozi, pso— iazis. © Dupa unele medicamente, ca: Acctazola- midi (Ederen, Diamox, Uleosilvanil), Aminofi lina, anticonceptionale orale, citostatice, codeina, cofeind, corticosteroizi, Edecrin, Etambutol, nacetin’, fenotiazine, Furosemid, Gentamicina, Griseofulvina, Guanetiding, Imutan, Indometa: in, Izonfazida, Lincomycina, Mialgin, morfina, Nefrix, Nitrofuranton, Oxacilina, Pirazinamidi, Propranolol,” salicilati, Spironolactoni, sulfa mide, Tetraciclina, Ufrix. Circa © treime din persoanele cu valori ale acidului uric peste 7 mgr” fac gutd, iar 10— 25%) din acestia fac calculi urinari de acid uric. ‘S-a constatat ci unele persoane cu concentra~ ii sanguine crescute de’ acid uric au o mai mare capacitate de munca intelectuala. Valotile scizute: nu au mare importanfa in " patologie. Fle se intilnese in subnutritia cu pro- feine, in bolile de ficat (prin sinteza scazuté) sat dup’ medicamente care scad sinteza ori elimina acidul uric din singe, cum sint: Allo purinel, colehicina, Fenilbutanoz’, Piperazina, Probenicid, Uralyt. Pe Aeldul uric’ urinar, reflecta in general _ concentrafia sa sanguind ‘Valori normale: 30a gt ores SAMA Tamotsd ore Valori crescute: in aproape toate cazurile fn care se constat niveluri crescute in singe si dupa tratamentul gutei si litiazei urinare uriee, ‘eu medicamentele mentionate anterior Valori scdzute: in subnutritia proteinic’, in insuficienta renald (eliminare scazuta). Acidul vanilmandelic (A.V.M.) AVM, este un produs de degradare a cate- colaminelor, hormoni ai glandelor suprarenale, care se elimina prin urind, Valori normale; 177A mg/24 ore; 86—37,9 amol/24 ore: Aceste valori sint influentate de buna sau. reaua funefionare a glandei hipofize sia supra- renalelor. Pregatirea In vederea Sale a bolile in care se recomanda dozarea A.V.M. ssint la fel cu cele expuse Ia subcapitolul: tecolaminele, - Acizii grasi totali Sint componente ale grisimilor din singe si "+ Se prezinta sub doua forme: acizi grasi saturati si nesaturati, = Valori normate: 860=770 mg la 100 mi be Concentratia sanguina a aci: i este crescuta in diabet, in stres, a son san ca si in situatiile care crese si alte grasimi (vezi: Lipidele totale si Trigliceridele). Consumul exagerat de acizi_ grasi saturaji care intr in compozitia grasimilor de origine animal, in dauna acizilor grasi nesaturati, exis- tenti mai ales in grasimile vegetale, predispune la ateroscleroza vaselor sanguine gi deci la bo- : lile cardiovasculare, Eschimosii care se alimen- teazi cu ulei de focd, bogat in acizi gragi nesa- turati, suferd foarte rar de ateroscleroza. aoe ACTH. Adrenocorticotropina (A.C.T.H.) este un hor- mon secretat de glanda hipolizé, care este si- tuati la baza creierului, Acest hormon are ro- Tul de a mentine functia normal si a altor lande endocrine (tiroida, suprarenalele, glan- {ele genitale). De aceea, secretin in exces sau mai redusi de A.C.T-H. duce fie la suprastimu- are fie la incetinirea secretiei de hormoni din glandele respective. ; ‘Valori normale: 1-8 nanograme la 100 ml aer 216 pleo mol/l Concentrafii mari de A.C.T-H. se intilnese in tumorile glandei hipotizare (bola Cushing) ‘si tumorile suprarenale precum gi in stresul psihic. Adrenalina Veui: Catecolaminele. Albuminuria (proteinuria) In mod normal omul elimind prin uring ‘cantitafi foarte mici de albumina (proteine), ‘care nu pot fi puse in evident de laborator. Ea Ins in anumite stiri patologice cantitatea de slbumind din uring G@lbuminera) poste ajunge Ja citeva grame in 24 de ore. Acest fapt se da- toreste alterarii filtrului renal, care permite trecerea albuminei din. singe in’ urina. Exist si 0 albuminurie fiziologie’, in ab- senta unor boli, asa cum se constaté dupa un efort fizic intens, dupa expunerea la frig sau dupa un stres, in timpul sareinii normale, La unii tineri de 15—25 de ani, inalti gi slabl, care staul timp indelungat in picioare, se intilneste © albuminurie ortostatica (de pozitie verticala), care dispare in repaus. 5 ._Majoritatea albuminuriilor se intilnese tn di- ferite afectiuni, astfel: ¢ In bolile rinichilor si cailor urinare: in- suficienfa renala acuta, glomerulonefritd acuta si cronicd, pielonefrita, nefroza, tuberculozi, cistit’, ealculoza urinara, amiloideza, cancer, ‘* Boli infectioase febrile: i - atone Sele _¢ Boli_ cardiovasculare: insuficienta .car- Giaca, hipertensiunea arterial, _© Alte boli: diabet, sifilis, malarie, leuce- mie, miclom si alte tumori, lupus, purpura ‘trombocitopenicd, traumatism cerebral, stari alergice, sarcina toxica, ¢ Infepaturi sau muscaturi de insecte, seor- ploni, serpi. ‘© Intoxicatii cu siruri de mercur, de. bis- ‘mut, de aur sau cu ciuperci. ‘Se constata'si o albuminurle falsa dupa tupele substante si medicamente, ca: penicilina, PAS, sulfamide, Tolbutamida, substante iodate de contrast. 5 Existenta albuminei in urina se noteazi cu expresia ,prezent sau prin calificativele: ,nor foarte finy nor fin, albumina dozabila, in ra- port de intensitatea reactiel. Albumina' se do- zeazi si cantitativ si se exprima in grame la litru. Albuminuria se poate depista si la domici~ liu prin urmatoarele metode: a, Intr-o eprubeti mare se pune urina de analizat (cam de 3 degete) peste care se adaugi un yirf de cutit de sare de bueatarie siotet alb (cam de un deget). Apoi conginutul se fierbe la © flacara de spirt sau gaz, dirijata c&tre partea superioaré a lichidului, Daca urina se tulbura Iuind un aspect laptos, brinzos, atunci inseamna 4 are albumina. 'b. Cu ajutorul benzilor de hirtie indicatoare pentru albumin procurate din comert, Se in~ moaie o fisie de hirtie in urina proaspaté $i dupa doud minute se observa modificarea culorii Snitiale, Daci hirtia capita culoare verde spre albastru-violet, aceasta indica prezenta. albu- minei, 2 Alcoolul in singe Dozarea alcoolului etilic "in singe (alcoole- mia) se efecttieaza la cererea organelor judici- are si de politie, pentru stabilirea unor infrac- tiuni ce s-au comis in stare de ebrietate (acci- dente de circulatie, de munca, crime ete,). In mod normal, singele conjine cantitafi in- fime de alcool etilic rezultat din fermentarea alimentelor. Dar in cazul consumului de bau- turi alcoolice, acestea trec rapid (15—30 minute), « in singe, in cantitati dozabile, La noi in tara, alcoolemie de un gram la un litru de singe este considerata contraventie pentru persoa- nele care conduc mijloace de transport, iar in Franta concentratia de peste 0,8 g/l este soco- titd periculoasa. S-a constatat cd unele persoane omit accidente de circulatie chiar Ia alcoolemii sai mici. * Singele se recolteazi din vena, avind grija ‘ca dezinfectia pielfi la punctul de recoltare si se faci cu un dezinfectant apos si nu cu alcool ‘sau tincturd de iod, cum se procedeazi in ge- _-neral. Aldolaza este o enzima ce se giseste in ce- lulele ficatului, inimii in muschii scheletici si in globulele rosii, Cind peretii acestor celule sint distrusi de diferiti agenfi patogeni, aldolaze este eliberatd in singe, in cantititi foarte mari, de unde poate fi analizati. Nivelul seric al enzimei este redat in unitati pe ml ser, in unititi Siblei (U.S.) sau In unitati “internationale pe ml ser. Vatori normale: 2-10 Umi; ou. 0925 Ui/m La copii. valorile sint_ mai_mari, pind la 9 U.L/ml. Vatori crescute se intinese: ‘¢ Th bolile-mugchilor: contuzii_musculare, distrofia musculara: progresiva, polimiozita. ~e In infaretul miocardic, cerebral si pul- monar, in cangrena picioarelor. In alte stiri: pancreatits acu, anemia hemolitied, hepatita, ciroz’, pneumonie, tu~ mori ale prostatel, trichinelozd, intoxicatii cu aleool § eu plumb. Aldosteronul ob 5 Aldosteronul este un hormon al glandelor suprarenale care are rolul de a mentine echi- librul mineral al organismului. Astfel, el re- tine sodiul si elimina potasiul la nivelul rini- chiului. Deoarece concentrafia sanguina a hor- monului in singe este foarte mica (30—140 Ranograme 1a littu) el se dozeazi in urina din 4 ore, Vatorl normates | 215 o)24' ore 53-415 nancmoli24 ore | Aceste cifre sint mai mici dupa consumul excesiv de sare gi mai mari dupa un regim alimentar fara sare. De asemenea, valorile sint mai crescute daca omull sta in pozitia verticala decit in pozitia culcat, Valori creseute se constata_in: tumorile glan- delor suprarenale (boala Conn), hipertensiu- nea arteriala maligna, ciroz& cu ascitd, insufl- cient cardiaca, nefrozd, sarcind, dupa pierderi mari de sodiu (hemoragif, transpiratii _abun- dente, tratament cu diuretice). Valori scazute se observa la copii, in boala Addison, dupa perfuzii cu ser fiziologic. a Ami: = : Enzima secretatd de pancreas si in mai miei ‘masuri de edtre glandele salivare, ea are rolul de a digera amidonul provenit din alimente. Cantitati mici de amilaz& se gasese in mod normal in singe si urina, Valorile sale se ex- prima In unitéti Woblgemuth (U.W.) sau in ‘unitati internationale. Valori érescute se gasese in bolile panereasului {pancreatita acuta si cronicd, tumori, trauma tisme si operafii. pe pancreas, ulcerul gastric per- forat in pancreas), in parotidita (orelon), cole- cistita, calculi biliari, obstructie —intestinala, sarcini extrauterind rupté, insuficienté car- diaci, ‘Urmutoarele substante si medicamente pot determina valori crescute false; ACTH, alcool, eorieind, corticosteroizi, Fenilbutazond, Furose- mid, Histaming, Indometacin, Izoniazida, Mor- 2 Anaze meaiate 2 fina, Nefrix, Odiston, PAS, sulfamide, Tetraci- lina, Triferment, Ufrix. Amoniacul = Amoniacul este un produs azotat care re- zulté din digestia si metabolismul_proteinelor alimentare. Dozarea se face din singele venos. Ses ‘Valori crescute se observa dupa o alimentatie bogati in proteine (carne, oui, lactate) sau dupa o hemoragie digestiva. Ficatul este organul care in mod normal distruge, neutralizeazé-amoniacul. De aceea, in bolile hepatice (hepatita acuta si cronica, ci- rozé), se constata cresteri mar] ale amoniaculut sanguin. ‘De asemenea, valori crescute s-au _inre= gistrat dup unele medicamente: Acetazolami- da, barbiturice, codeina, Diamox, Ederen, Gen- tamicina, Heparina, Izoniazica, ‘Morfind, Mial- gin, PAS, Uleosilvanil. Calculii urinari (pietrele la rinichi) se for~ ‘meazi in aperatul urinar prin pietrificarea sub- | stanfelor organice si minerale in exces, care mi mal pot fi dizolvate in urind. Dup& natura lor chimicd, caleulii urinari analizati pot fi: 1, Calculi de oxalat de calciu, care sint mici, pind la un bob de fasole, 'brun-galbui, foarte duri, aspri la pipAit. Persoanele care att eliminat astfel de calculi vor evita pe viitor alimentele bogate in calciu (lactate), prafurile ‘alealine pe bazA de caleiu sau alimentele bo~ gate in oxalati (vezi: Acidul oxalic). 2, Caleulii de urafi sint rosietici, rotunzi sau ovalari, sfairimiciosi, adesea multipli. Pentru prevenirea recidivelor se va reduce cantitatea de carne din alimentatie (vezi: Acidul uric). 8, Caleulii de fosfat si carbonat de calciu, albiciosi, mai rari dar de dimensiuni mai mari, sint sfarimiciosi si se formeazi mai freevent in vezica urinaré. Se previn prin tratarea in- fectiel urinare, a diabetului si a statulul pre- Jungit Ja pat. Tn vederea analizei (pentru stabilirea com- poritiel chimice si pentru. tratament) este me- cesar recuperarea calculilor, Acest lucru se face fie cu ocazia operatiei chirurgicale, fie ca lurmare a eliminarii calculului in urind, in tim= pul unet colici renale. De aceea, in timpul co- lic si ctteva zile dupa aceasta, toata urina se va colecta Intr-un borcan. Apoi, fnainte de a 2 6 se arunea, aceasté urina se va filtra printr-o ‘ucatai de pinza pentru a refine eventualul cal- cul eliminat care va fi dus la analizi. Analize pentru sifilis = Sifilisul (luesul) este 0 boald contagioasé, produs de o spirocheta (Treponema pallidum), ‘care fn general se transmite pe cale genitala. In.prima lund de la infectie, cind pe or- ganele genitale apare o leziune care se numeste saneru sifilitie, microbul se poate pune in evidenté cu "ajutoral microscopului. Dupa aceasté perioada spirocheta dispare de la locul leziunii sifilitice si trece In singele omulul, unde incepe si product anticorpi. De aceea, dupa 4—6 sptimini de la contactul sexual in- fectant, anticorpii respectivi se pot depista in singe cu ajutorul analizelor de laboratory nu- mite reactii serologice pentru sifilis. Exista numeroase reactii serologice a cdror denumire arati pe autorii care le-au imaginat: reactia Bordet-Wassermann, Kolmer, Kahn, Kline, Meinicke, precum si reactia V.D.R.L. © reactie pozitiva (care depisteaz4 anticorpii sifiliticl) se noteaza cu 1—4 semne plus (cruci) in raport de intensitatea infectici. Dar aceste analize nu sint specifice pentru sifilis si pot iesi pozitive si in alte boli, De faceea, In caz de reaultat pozitiv, la indica- 26 ~ et ai tia medicului, analizele se repeta intr-un labo- ator specializat, cu posibilitati de a efectua si teste specifice pentru spirocheta sifilisului. Pa- cientii trebuie s& precizeze dacd au facut tra- tamente cu antiblotice care pot fntirzia for- marea de anticorpi si astfel analizele s& fas fals-negative. Dupa tratamentul sifilisului cu Penicilind desi spirochetele sint distruse anti corpli_ din singe mai pot persista citeva luni sau chiar ani, ‘Aceste reactii nu se fac numai pentru bol- navii de sifitis ci si pentru stabilirea starii de sénatate a persoanelor cu ocazia angajarii in serviciu, a cisitoriei, a obtinerii carnetulut de conduicere auto, a satisfaceril servictului mili- tar ete, Analizele de mai sus pot fi facute la cerere de citre orice persoana care in urma nui raport sexual suspect observa aparitia pe ‘onganele genitale, de leziuni neobisnuite. In cazurile in care sifilisul nu a fost tratat corect si infectia a paitruns fn sistemul nervos central atunci se cerceteazi anticorpii_sifilitick §i in lichidul cefalorachidian, recoltat de medic din sira spinarii, Persoanele (cisitorite sau nu) care prezint& analizele pozitive pentru sifilis. trebuie si-g sfatuiasca si partenerul sexual ca sisi fac analizele respective, in vederea depistiril ih- 7 si efectuarea tratamentului (daca este _ destarea sensibilitatii.sau rezistentei micro- ilor la antibiotice se numeste antibiogramd. C&ci in prezent nu este suficient numai a de- Pista 0 infectie cu un microb oareeare ci si de ‘a stabili care antibiotic 1 poate distruge, in ve- derea unui tratament corect, stiintific. Tehniea antibiogramei consté din introdu- cerea microbultj izolat de la bolnav intr-o c= tie cu un mediu nutritiv solid, favorabil dezvol- tatli Tui, peste care se aplica tablete cu diferite antibiotice. Dupa 0 perioada de 12—24 ore de mentinere la temperatura de 37°C, pentru. in- mullirea microbilor, se apreciaza gradul de sensibilitate a acestora la anttbiotice. Astfel, daca colonia de microbi testati creste pind in apropiereatabletelor cu. antibfotice inseamna ca sint rezistenti ta suubstanfele "respective. Daci ins dezvoltarea microbilor se opreste la © oarecare-distanta de tabletele cu antibiotice, care ii oprese s& creased, atunci se spune ca ‘int sensibilé. In raport de marimea zonei cir- cutlare de inhibitie din jurul tabletei, gradul de sensibilitate al microbilor se poate aprecia, ca: foarte sensibili, sensibil sau slab sensibil. Unele laboratoare redau diametrul de inhibitie in mi- limetr, exemplu: Penicilini=30 mm; Strepto- ‘micind—20 mm ete. Pentru testare se utilizeazd un numar de 10-20 de antibiotice, iar medicul alege pentru tratament pe acela care il considera mai efi- cient contra infectiel. De notat cf, nu in toate cazurile in care un mictob este gisit de laborator sensibil Ia un antibiotic, poate sa fie tot aga de sensibil si in ‘organismul omului, Exist si situatia inversa cind un microb poate fi distrus de caitre un an= tibiotic cind este introdus in organism, desi in laborator acest microb s-a dovedit rezistent la antibioticul respectiv, In alte cazuri, acelasi microb care a fost sensfbil Ja un antiblotie, dup © perioad’ de tratament, se obignuioste cu an- tibioticul respectiv si devine rezistent, In aceasta -situatie_medicul va_repeta antibiograma $i va” stabili un alt tratament, Antibiograma se efectueaza numai pentru testarea microbilor si a unor levuri si nu pentru virusuri care nu sint sensibili 1a’ antibiotice. Antigenul Australia Acest antigen, denumit astfel pent e4 s-a descoperit prima data Ja un bolnav din. Australia, nu se gaseste in singele oamenilor sdnatosi, ‘Antigenul respectiv se depisteazii nu- ‘mai fn serul bolnavilor de hepatita cu virus tip B, insé nu si la cei cu virus tip A. Hepatita vi- ralA cu virus B se transmite prin ace i seringi nesterilizate, prin transfuzii de singe, hemo- diali2d, prin practica acupuncturii, tatuajului si chiar prin contact sexual. De aceea, boala Se intiineste frecvent la personalul medical, 1a polnavii transfuzati sau operati chirurgical, Ta toxicomanii care isi injecteaza stupefiante cu seringi contaminate. S-a constatat cd antigenul Australia (AgAu) se poate transmite de la ma~ ma la fat in timpul sarcinii sau nagterti, ori prin lapte. Agu, care este un fragment al vi- rusului hepstitei B, poate apare in. singe cu 1—2 saptémini mai inainte decit simptomele ‘hepatitel (icter). El persisia in organism pe tim- pul bolii i in majoritatea cazurilor dispare din singe dupa citeva saptémini sau luni de la vindecare. Persistenta-in singe a AgAu peste 2—6 luni dupa vindecarea clinica a hepatitel acute sugereazi ci boala poate trece in hepa- ita eronicd. Tar acesti bolnavi devin purtaitori cronici de Agu, avind posibilitatea si elimine acest virus prin singe, prin urind, saliva_prin secreliile genitale, putind transmite infectia Si la persoanele slnitoase, cu care vin in con- tact, De aceea, purtitorii de AgAu nu trebuie si doneze singe pentru transfuzil. Prezenta AgAu nu confirma numai o hepatita cu icter LOAN sii aif ei $1 forme de boald fara icter (hepatita cu -vi- Tus B, anicterica) fapt' ce. poate evidentia 0 boali imaj veche, care a trecut neobservata de bolnav. Absenta AgAu in singele unui bolnay cu epatita acuta trebuie s conducé la ideea ca boala este cauzatd de alte tipuri de virusuri (ACD). De asemenea, existenta in singele omului a AgAu sau a anticorpilor pe care Ji produce, nu protejeaza Gecit fati de vi- rusul tip B si nu contra infectiei cu alte tipuri de virus. De mentionat cA, exista analize care Pot pune fin evidenta si anticorpii produsi in singe de cdtre antigenul Australia (anticorpi anti AgAu), Depistarea acestora indica _pre- zenta in antecedentele omulul a unel infectii cu virusul hepatitei B, cu satt fara icter. ASLO. Dupa infectiile cu streptococ (faringita, amigdalita, scarlating, erizipel etc.) in singele omulti ia nastere o serie de anticorpi fata de acest microb. Unul dintre anticorpi care se ‘anallzeaza In laborator este antisereptolizina O sa ASLO. Deoarece in multe cazuri din aceste infectit ‘microbul dispare din ‘ca urmare a tra- tamentului eu penicilina, se recomanda depis- a tarea anticorpilor antistreptococici cu ajutorul reactiei A.S.L.0. Aceasta se efectueaza din serul sanguin si se exprima in unitafi pe ml Vatori normate: 165-200 u/mt Valorile ASLO, crese dupa T~I0 zile de Ja infectia streptococicé, ajungind pina ta 1200—2000 Ujmi, pentru ca dup’ 3 luni si scala Ta aproape de normal. © reactie slab pozitiva de 300—400 U/mt arata fie 0 infectie cu streptococ in urm cu 3—4 luni, fie o infectie recent care n-a apucat inci si creasca coneentrajia de anticorpi. fn aceste situatii analiza se poate repeta dupa 1—2 siptamini. Revenirea la normal a ASLO indicé vindecarea infectiei pe cind cresterea valorilor reactiel sugereuzi persistenta infectiei sau 0 re~ infectie, Importanta reactiel ASLO consti in:— '* Depistarea precoce, in timp util a infectii- Jor streptococice mai ales la copii si tineri, tn Scopil de a-i trata si a preveni astfel unele: ‘complicatii: reumatism, boli de inima (cardita reumatismala), boli de rinichi (nefrita). De aceea, pentru prevenirea acestor complicatii se teco- manda ca la orice infectie a gitulul, mai ales Ja copii si se consulte un medic. ‘¢ Urmirirea mersului bolii spre vindecare, * Depistarea persoanelor purtitoare de Sireptococ in git sau nas, care pot transmite ‘boala. fara ca ele si fie bolnave. Valori crescute se mai intilnesc si in alte oll; obstructia cailor biliare, hepatita, tuber- ‘culozd, poliartrita reumatoida, mielom multiplu, ar numai medicul poate face 0 diferenta intre aceste boli $i 0 infectie streptocociea (vezi si Exudatul faringien), Autovaceinul In unele boli ale pielii provocate de stafi- lococi si. streptococi (foliculita, furuneuloza), fn brongita eronicd sau infectiile urinare cr in care tratamentul cu antibiotice nu are un fect satisfacdtor, atuncl se incearcd si. un tra- tament biologie cu autovacein, Acesta este un ‘vacein preparat in laborator din microbii, pro- Prii_ai pacientului, care au fost omoriti prin cealdura, Injectarea autovaccinului la bolnay declan- ‘seazi in corpul acestuia producerea de anticorpi contra microbulul agresor, pe care il pot dis- ‘truge prin mecanisme imunologice. Recomanda- Fea autovaccinului ca si'tratamentul cu acesta se face numai de catre medic si sub suprave- gherea sa. Bacilul Koch A se vedea subcapitolul: Examenul sputei. Bilicultura Bila sau fierea, recoltaté in mod steril din vezica biliara (vezi: Tubajul duodenal), se in- troduce in nigte medi speciale pentru a con- stata daca este infectaté sau nu cu anumite mi- croorganisme, Dupa 24 ore de mentinere a me~ diilor respective la temperatura de 37°C, se cer ceteazd caracteristicile microbilor care s-au dezyoltat din bila, In mod normal bila este sterila, dar in unele infectii ale cAilor biliare {colecistitd, angioco- lita), se gAsesc _numeroase speci de microbi: Dacilul coli, bacili tifict si alte salmonele, ba-

    S-ar putea să vă placă și