Sunteți pe pagina 1din 5

Stiati ca infarctul apare foarte frecvent si iarna?

Incidenta infarctului miocardic este destul de mare in anotimpul rece, in special cand persoana
cardiaca face modificari bruste de temperatura de la cald la rece. Aceasta pentru ca vasele care
iriga inima sunt deja afectate iar frigul le contracta si mai mult, ceea ce duce la o diminuare
drastica a fluxului sanguin in inima, rezultand infarctul miocardic.

1. Aproximativ 100.000 de batai pe zi, 35 milioane de batai intr-un an, trei


miliarde de batai intr-o viata. Cu asta isi ocupa timpul inima ta.

2. Toate vasele sanguine puse cap la cap ar avea o lungime de peste 96.000 de
kilometri. Circumferinta Pamantului la Ecuator este de numai 40.075 de kilometri.

3. Inima femeii cantareste in jur de 230 grame, pe cand a unui barbat are cam
280 grame.

4. In ce priveste dimensiunile, inima este un pic mai mare decat un pumn strans.

5. Inima nu este asezata langa umarul stang ci mai degraba in centrul pieptului,
intre plamani. Doar partea inferioara este usor intoarsa catre stanga.

6. Plamanul stang este putin mai mic decat cel drept fiindca trebuie sa faca loc in
cavitatea toracica pentru inima.

7. Cele mai multe atacuri de cord au loc intre orele 8:00 si 9:00 dimineata. Cea
mai riscanta zi a saptamanii este lunea.

8. O inima normala poate crea atat de multa presiune incat sa arunce sangele
pompat la o distanta de noua metri.

9. Cel mai mare vas de sange al corpului tau, artera aorta, are in jur de 3,5
centimetri in diametru, deci cam cat un furtun de gradina. Capilarele, cele mai
mici vase de sange, au un diametru mediu de opt microni. Un micron este egal cu
un metru impartit la un milion.

10. In corpul uman se afla aproximativ cinci litri de sange, care circula prin tot
corpul de trei ori in fiecare minut.

11. Chiar si cand stai pe loc, muschiul inimii lucreaza la fel de intens ca muschii
de la picioarele unui alergator de viteza.

12. Sangele este format din apa in proportie de 78%.

2. Pulsul se poate modifica in functie de muzica pe care o asculti. Spre exemplu, o melodie
relaxanta il incetineste, iar una care invita la dans energic il mareste. Dintre toate curiozitatile
despre inima, aceasta poate fi testata cel mai usor.

3. Cuplurile indragostite isi pot sincronicza bataile inimii. Cercetarile au demonstrat ca un


barbat si o femeie, care se iubesc, isi pot sincroniza bataile inimii daca se uita unul in ochii
celuilalt timp de trei minute. - See more at: https://www.realitatea.net/12-curiozitati-despre-
inima-pe-care-trebuie-sa-le-afli_1861263.html#sthash.SU1O0wtj.dpuf
4. Inima este muschiul cu cea mai mare activitate fizica. Nu muschii membrelor superioare
ori inferioare sunt cei care lucreaza intens de-a lungul vietii, ci inima. De ce? Pentru ca ea nu
inceteaza sa lucreze nici macar atunci cand dormi.

5. Primele batai ale inimii apar la patru saptamani de la fecundarea ovulului. Acesta este
unul dintre cele mai emotionante momente pentru parinti. Desi nu sunt atat de puternice incat
sa poata fi auzite, bataile inimii pot fi observate la ecograf.

6. Ziua de luni este periculoasa pentru inima. Se pare ca cele mai multe cazuri de infarct se
petrec in diminetile de luni. Sa fie de vina oare bucuria pentru inceperea muncii?

7. Inima continua sa bata si dupa ce este scoasa din piept. Atat timp cat
mai are o doza de oxigen, inima continua sa bata contractandu-se sub actiunea
unui impuls electric.

9. Inima este o buna prietena cu rasul. Sunetul bucuriei imbunatateste


circulatia sangelui si relaxeaza peretii vaselor sanguine, astfel ca nu mai este de
mirare de ce rasul este benefic pentru sanatatea inimii.

10. Inima produce zilnic energia necesara deplasarii unui camion pe o


distanta de 32 de kilometri. Intr-o viata, energia produsa de inima poate fi
egala cu un drum pana la luna si inapoi.

12. Balena albastra are cea mai mare inima din lume. Aceasta cantareste
aproximativ 680 de kilograme.

n starea fetal, inima se formeaz naintea creierului.

Sursa btilor inimii este inima nsi, iar nu creierul. Inima bate de la sine.
Atunci cnd se efectueaz un transplant de inim, aceasta nu poate fi conectat
cu creierul.7. Impulsul electric al inimii este de 40-60 de ori mai puternic dect
cel al creierului. Este cu mult mai puternic dect impulsul electric al oricrui
organism din corp.
8. Inima trimite mai multe informaii ctre creier dect creierul ctre inim.10.
Celule miocardice de la oameni diferii puse mpreun, se acomodeaz, stabilesc
legturi i reuesc s funcioneze la unison, ca un ntreg, au descoperit
cercettorii. n cazul celulelor nervoase, aceste principii nu sunt valabile.13.
Undele creierului unei mame se conecteaz la btile inimii bebeluului ei.
14. Cnd o persoan se simte stresat, copleit, anxioas, nesigur i
temtoare, inima trimite semnale haotice i incoerente ctre creier/minte,
atrgnd stresul.
15. Atunci cnd n mod sincer simi speran i compasiune, inima ta transmite
semnale coerente i armonioase ctre creier, nlocuind sentimentul izolrii de
ceilali, cu senzaia apropierii.

13. Dc eti fumtor, ar trebui s tii ca fumatul crete rata de apariie a unui infarct cu
peste200 la sut dect a unui nefumtor...
14. Persoanele care lucreaz 11 ore pe zi sunt cu dou treimi mai predispuse s sufere de un
infarct dect persoanele care lucreaz doar 8 ore pe zi.

la fiecare 30 de minute un romn moare de infarct, dei programul naional de infarct a dus la
o bun adresabilitate a urgenelor i la scderea mortalitii n spital.
n Romnia sunt, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile
cardiovasculare, majoritatea de ateroscleroz, boal care poate fi prevenit. Numrul
bolnavilor este mult mai mare, este de ordinul milioanelor. Putem vorbi de ase-apte
milioane de oameni care sufer de boli de inim i tim c peste cinci milioane au
hipertensiune arterial. Alarmant este c a sczut i vrsta la care apare boala, pentru c toat
aceast patologie aterosclerotic este cauzat de modul nostru de via. (...) Boli care apreau
la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani

stopul cardiac reprezint o urgen maxim, iar fiecare minut pierdut scade cu 10 la sut
ansele de supravieuire.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauz de deces n Europa. Printre cauze se numr
consumul excesiv de alcool, dietele nesntoase i fumatul.
Alimente bune pentru inima

1. Varza. Are mult potasiu i fier, necesare inimii si circulatiei sangvine.


2. Broccoli. Previne ateroscleroza si atacurile de cord, prin continutul de calciu si fier.
3. Ridichea. Te protejeaza de atacurilor de inima.
4. Portocalele. Contin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sange.
5. Morcovul. Acidul folic i bioflavonoidele radacinoasei protejeaza inima.
6. Pestele. Acizii grasi Omega 3 apara sistemul vascular de inflamatii si de calcifieri.
7. Ceapa. Scade presiunea sangelui, imbunatateste activitatea inimii si circulatia.

8. Usturoiul. Alicina continuta previne accidentele vasculare cerebrale.


9. Leurda. Substantele sale curata sangele de toxine.
10. Sparanghelul. Asparagina curata cordul si vasele mari de sange.
11. Cicoarea. Scade tensiunea arteriala si colesterolul, curata sangele cu ajutorul unor
minerale specifice.
12. Uleiul de masline. Energizeaza cordul si reduce colesterolul.
13. Somonul. Este o sursa buna de acizi grasi Omega 3, care scad colesterolul si trigliceridele
din sange.
14. Dovleacul. Are efect benefic in cazul hipertensiunii arteriale.

15. Cartofii. Protejeaza contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de
vitamina C pentru sistemul vascular.
16. Paprika. Protejeaza inima si vasele de sange.
17. Rosiile. Diuretice eficiente, normalizeaza tensiunea arteriala.
18. Maslinele. Reduc colesterolul nociv si tensiunea arteriala.
19. Merele. Contin 300 de substane esentiale pentru protectia intregului sistem vascular.
20. Fasolea neagra. O cana din acest aliment furnizeaza intre 120 si 320 miligrame de
magneziu, mineral ce previne aparitia tulburarilor de ritm cardiac.
21. Coacazele. Au cea mai mare concentratie de minerale i de vitamine C, B, D i E; sunt
bune pentru circulatia sangelui.

22. Zmeura. Actioneaza ca o aspirina naturala, intarind sistemul imunitar.


23. Murele. Sunt considerate de specialistii germani fructe cardioactive, ajutand la
functionarea optima a cordului.
24. Socul. Imbunatateste circulatia sangelui.
25. Piersicile. Au multe vitamine si oligoelemente care protejeaza inima.
26. Ciresele. Improspateaza resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si siliciu.
27. Rubarba. Fortifica inima si scade tensiunea arteriala.
28. Grapefruitul. Are o enzima speciala, care previne obstructiile vasculare si tromboza.

29. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.


30. Prunele. Previn tromboza.
31. Curmalele. Sunt bogate in fier, calciu si potasiu. Reduc tensiunea arteriala, protejeaza
impotriva aterosclerozei.
32. Afinele. Pigmentul lor albastru mentine vasele de sange elastice.
33. Ovazul. Are acizi grasi, benefici in bolile cardiovasculare.
34. Porumbul. Are vitamina D i vitamina K.
35. Ardeiul iute. Previne cresterea zaharului din sange, care poate duce la formarea
colesterolului pe vasele inimii.