Cuprins:

1. Formarea economiei mondiale. Structura si trasaturile ei

2. Piata mondiala. Structuri de organizare
3. Masuri de stimulare a exporturilor
3.1. de natura bugetara
3.2. de natura fiscala
3.3. de natura financiar-bancara
3.4. de natura valutara.
4. Managementul comparat.
4.1 Definire
4.2.Tipologia colilor de management
4.3.Modele ale managementului comparat pe plan mondial
A.Modelul Farmer Richman
B.Modelul Negandhi Prasad
C.Modelul lui Geert Hofstede
1.Formarea economiei mondiale. Structura si trasaturile ei
Economia mondiala un sistem complex, dinamic, care incorporeaza
ansamblul economiilor nationale dar si relatiile, interdependentele economice
dintre ele, generate si dezvoltate pe baza diviziunii internationale a muncii, precum
si de mecanismele, normele juridice si institutiile nationale si modiale conform
carora se realizeaza aceste legaturi.

Trasaturile de baza ale economieie mondiale contemporane:

1) Cresterea futunoasa a numarului de state suverane si afirmarea economiilor

nationale ca rezultat al evolutiei contradicotrii si al destramarii unor sisteme,
spatii economice;

2) Tendintele de reconstruire si dezvoltare a unor noi spatii economice zonale,

regionale, internationale;

3) Unitatea economiei mondiale asigurata prin accentuarea si diversificarea

interdependentelor economiilor nationale, internationale, regionale si
mondiale.

Componentele de baza ale economiei mondiale:

a. Economiile nationale ca verigi de baza ale economiei mondiale, eterogene

dupa orinduirea politica si sociala, precum si dupa inzestrarea cu factori de
productie, dupa nivelul de dezvoltare economica, dupa marimea PIBului;

b. Organizatiile economice internationale: Banca Mondiala, FMI, Organizatia

Mond a Comertului etc;

c. Societatile transnationale(STN) din care fac parte acele #ri care sunt
nationale dupa provenienta capitalului, dar internationale dupa sfera
activitatii lor.

d. Gruparile integrationiste regionale numite uneori organizatii economice

interstatale: UE, CSI.

e. Fluxurile economice internationale: de marfuri si servicii, de capitaluri, de

forta de munca, monetare si financiare.
Factorii ce au influentat asupra economieie mondiale:

a) Scaderea considerabila a preturilor la produsele de baza si a paritatilor

schimburilor comerciale;

b) Peirderile suferite drept consecinta a acestui factor si agravarea crizei

datoriilor externe, majorarea dobinzilor, ceea ce aredus ritmurile cresterii
eocnomice in tarile in curs de dezvoltare;

c) Schimbarea raportului dintre crestrea economica si consumul de resurse;

d) Multipolaritatea economica ca urmare a reducerii ponderii SUA si a cresterii

ponderii Europei Occidentale si a Japoniei;

e) Confruntarea cu problemele globale ale omenirii si necesitatea masurilor

concrete in solutionarea lor la scara nationala si internationala.

2.Piata mondiala. Structuri de organizare

Piata mondiala reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii
economici de pe intreg globul. Piata mondiala este eterogena fiind alcatuita din
segmente specifice tranzactiilor cu diferite categorii de bunuri sau servicii.
In practica exista o piata mondiala a petrolului, o piata mondiala a autoturismelor,
a graului, etc. Pe aceste piete preturile se formeaza in functie de o serie de factori
specifici economici, sociali sau chiar politici care influenteaza oferta si cererea pe
pietele respective.

Structuri de organizare in economia mondiala

In planul economiei mondiale, prin organizare se intelege ansamblul regulilor si
institutiilor socio- economice care functioneaza dupa o logica economica. In
economia mondiala, regulile predominante sunt regulile tehnice, nu cele morale.
Prin reguli tehnice se inteleg acele reguli care trebuie respectate pentru atingerea
unui scop bine definit, in cazul nostru de natura economica.
In cadrul economiei mondiale aceste reguli au fost stabilite la nivelul subsistemelor
cum ar fi:
-comertul international;
-subsistemul monetary international, etc..
 Regulile tehnice au ca fundament principiile convenite si consecrate prin
"Cartea ONU" adoptata in 1945. Printre aceste reguli se numara:
-respectarea suveranitatii nationale, implicit cea economica;
-neamestecul in treburile interne;
-nediscriminarea partenerilor, etc.
Puterea economica - se defineste ca fiind capacitatea de a controla procese si
fenomene din economia mondiala sau de a impune anumite orientari unor parteneri
de relatii economice internationale (fie firme, fie state). Marea majoritate a
specialistilor apreciaza ca in prezent cea mai importanta componenta a puterii este
puterea economica.
In cadrul puterii economice se desting patru subsisteme de referinta:
1.subsistemul monetar financiar;
2.subsistemul sectorului industrial si al serviciilor;
3.subsistemul informatic;
4.subsistemul sectorului cercetare- dezvoltare.
In prezent , pe plan mondial se pot definii trei tipuri de putere:
1.putere regionala - un stat care joaca un rol important intr-o anumita regiune
(Mexic in America Latina)
2.putere mondiala - un stat care joaca un rol hotarator pe mai multe planuri (o serie
de state din G7 - Franta, Germania, Japonia)
3.superputere - un stat care dispune de pluridimensionalitat ea puterii (SUA).

3. Masuri de stimulare a exporturilor

Masurile de stimulare a exporturilor sunt masuri luate la nivel macroeconomic,
care vizeaza cresterea competitivitatii marfurilor destinate exportului, precum si
sporirea gradului de cointeresare a producatorilor si exportatorilor in vederea
cresterii exporturilor. Aceste masuri care se doresc a fi elemente de influentare
pozitiva a exportatorului, exercita anumite efecte asupra politicii comerciale. In
primul rand, ele asigura un regim preferential pentru activitatea de export; aceasta
inseamna de fapt un efort facut de stat pentru a asigura competitivitatea produselor
autohtone pe piete externe. In al doilea rand, ele vor fi aplicate mai ales in
domeniile in care exista o concurenta mare pe piata externa, sau in situatia in care
anumite tari beneficiaza de avantajele date de resursele de care dispun.

Principalele categorii de mecanisme pe care statul le are la dispozitie pentru a

stimula exporturile sunt:

1. de natura bugetara

2. de natura fiscala
 3. de natura financiar-bancara
4. de natura valutara.

3.1. Masuri de stimulare a exporturilor de natura bugetara

Subventiile directe de export sunt sume de bani pe care statul le acorda firmelor
care produc pentru export, pentru a le acoperi o parte din costurile de productie, in
situatia in care preturile acestor produse sunt mai mari decat preturile de pe piata
mondiala. Subventiile de export prezinta, in general, doua caracteristici: in primul
rand ele vizeaza obtinerea unui anumit pret pentru un contract de export, mai
repede decat asigurarea unui anumit volum al vanzarilor la export; in al doilea
rand, in general cuantumul subventiei este fixat nu inainte, ci dupa ce a fost
asigurat un anumit contract de export si s-a negociat un pret intre firma
exportatoare si cea importatoare. Trebuie precizat faptul ca acest tip de subventie,
care se concretizeaza intr-o scadere artificiala a pretului de export, afecteaza
negativ termenii schimbului natiunii exportatoare, favorizand consumatorii straini
in detrimentul celor nationali care vor suporta subventia. In general,
subventionarea directa poate influenta in mod diferit economia unei tari: in mod
pozitiv, atunci cand au fost stimulate exporturile ramurilor moderne, purtatoare de
progres tehnic, si in mod negativ, daca au fost stimulate ramuri aflate in declin.
Aceste facilitati se pot acorda selectiv pentru industriile in declin (mai ales in tarile
dezvoltate), ramurile strategice, domeniile in care statul se confrunta cu probleme
sociale (ocuparea fortei de munca), etc. Dincolo de efectele pozitive (cresterea
incasarilor valutare, restructurarea economiei nationale) aceste masuri pot genera o
serie de consecinte negative: concurenta neloiala fata de tara importatorului,
mentinerea unuor industrii depasite, etc.

Primele directe de export sunt sume de bani acordate de catre stat unor firme
exportatoare, ca recompensa pentru un anumit volum al exportului sau pentru
anumite produse exportate (de exemplu: produse cu un inalt grad de prelucrare).
Motivatia acordarii acestor prime nu este rentabilizarea productiei, ci cresterea
volumului acesteia, precum si modificarea structurii si orientarii fluxului comercial
(de exemplu: se acorda prime pentru un anumit volum de marfuri exportate in
UE).

Subventiile indirecte la export - imbraca forma unor servicii de prospectare a

pietei, asistenta tehnica de specialitate, organizarea de targuri si expozitii si
acordarea de facilitati privind participarea la acestea, deschiderea de reprezentante
comerciale in alte tari, etc., servicii suportate in intregime sau partial de catre stat.
In practica internationala, aceste subventii se adreseaza mai ales firmelor mici si
mijlocii, care nu dispun de un suport financiar adecvat intrarii pe o piata noua.
3.2. Masuri de stimulare a exporturilor de natura fiscala

Acestea se concretizeaza intr-o serie de facilitati, adica reduceri sau eliminari de

taxe fiscale, astfel incat sa se obtina o competitivitate mai mare a produsului
printr-un pret mai mic. Astfel deosebim doua mari categorii de facilitati: facilitati
fiscale pentru marfurile exportate si facilitati fiscale acordate firmei exportatoare.

a) Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate imbraca forma unor

reduceri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia marfurilor. Aceste facilitati vor
fi cu atat mai mari cu cat produsul inglobeaza o cantitate mai mare de munca
nationala.

Tot in aceasta categorie intra si importul cu scutire conditionata de plata taxelor

vamale, asa-numitul drawback. Este vorba de importul unor produse, de obicei
subansamble, care urmeaza sa fie incorporate in produsele destinate
exportului. Drawback-ul reprezinta rambursarea taxelor, impozitelor si altor
prelevari, suportate anterior de exportator pentru importul unor materii prime,
materiale, produse semifinite care vor fi incorporate sau transformate in produse
destinate exportului.

Importul cu scutire conditionata de plata taxelor vamale (cunoscuta in Romania

sub denumirea de perfectionare activa) se deosebeste de drawback prin faptul ca
importul de produse care vor intra in componenta unor marfuri destinate
exportului va fi scutit de plata taxelor vamale. In Romania, aceasta operatiune
imbraca doua forme: perfectionare activa cu suspendarea taxelor vamale (PAS)
cand importul temporar este scutit de plata taxelor vamale si perfectionare activa
cu restituirea taxelor vamale (PAR) cand la importul temporar se platesc taxe
vamale, dat care vor fi restituite la un anumit interval de timp. Aceste masuri vor
fi aplicate in functie de: importanta exportului respectiv in structura productiei
nationale, crearea de noi locuri de munca, incorporarea unei cantitati mai mari de
manca nationala in produsul destinst exportului, etc.

b) Facilitatile fiscale acordate exportatorilor imbraca forma unor

reduceri fiscale acordate firmei exportatoare, dintre care amintim: reducerea
impozitului pe profitul obtinut din export, reducerea diferitelor impozite suportate
de firma, etc. Aceste masuri sunt considerate ca avand rolul de a spori gradul de
cointeresare a exportatorului si de creste rentabilitatea firmei de export.

3.3. Masuri de stimulare a exporturilor de natura financiar - bancara

Sunt acele masuri care vizeaza indeosebi finantarea exporturilor. Aceste masuri
sunt larg practicate in lume, apreciindu-se ca au efecte pozitive atat pe termen
scurt, cat si pe termen lung. Din aceasta categorie fac parte: creditele de export si
asigurarea si garantarea acestora.

a) Creditele de export sunt creditele instituite pentru a finanta o parte din

valoarea exportului. Din aceasta categorie fac parte: creditul cumparator, creditul
furnizor si liniile de credit (vezi capitolul referitor la finantarea relatiilor
economice internationale).

b) Asigurarea si garantarea creditelor constituie o parghie importanta de

cointeresare a exportatorilor, de a efectua livrari pe credit in strainatate.

3.4. Masuri de stimulare a exporturilor de natura valutara

Sunt utilizate pe scara larga in economiile dezvoltate, avand ca principal scop

cresterea competitivitatii si cointeresarii exportatorilor. Instrumentele utilizate in
acest domeniu sunt: primele valutare si deprecierea monedei nationale.

a) Primele valutare sunt primele obtinute de catre exportatori, cu ocazia

schimbarii valutei straine obtinuta din export pe moneda nationala, la un curs de
schimb mai avantajos (curs cu prima) decat cursul oficial.

b) Deprecierea monedei nationale este o metoda de stimulare a

exporturilor numai in masura in care: pe de o parte deprecierea monedei nationale
in raport cu cea straina se produce intr-un ritm mai accelerat decat scaderea puterii
interne de cumparare si pe de alta parte cererea externa pentru marfurile de export
este elastica fata de pret. Aceasta metoda este mai putin practicata deoarece
inrautateste rata de schimb a tarii respective, si astfel poate deteriora pozitia
acesteia in sistemul economiei mondiale.

4. Managementul comparat

4.1. Definirea

Ca pentru orice tiin tnr, i pentru managementul comparat exist mai

multe accepiuni asupra coninutului i funciilor sale. Se constat chiar mai multe
variante de definire, cu o larg circulaie n literatura de specialitate. Astfel,
William Newman, unul dintre bine cunoscuii specialiti n domeniu, afirma c " .
Un pas nainte face, dup opinia noastr, Raghu Nath, care consider c "n mod
larg, managementul comparat se concentreaz asupra similaritilor i deosebirilor
dintre sistemele de management i economice din diferite contexte".
 Edwin Miller, ne propune o definire a managementului comparat mult mai
cuprinztoare i mai exact dect precedentele. Astfel, el consider c
"managementul comparat se ocup cu studiul fenomenelor de management pe o
baz multinaional, axndu-se asupra detectrii, identificrii, clasificrii, msurrii
i interpretrii similaritilor i deosebirilor privitoare la elemente cum ar fi
procesele, conceptele i tehnicile de management".
Analiznd un ir de surse din domeniul respectiv, considerm c
managementul comparat poate fi definit n maniera urmtoare: Managementul
comparat este tiina care studiaz procesele i relaiile manageriale din organizaii
ce funcioneaz n contexture culturale naionale diferite, axndu-se asupra
identificrii i analizrii asemnrilor i deosebirilor manageriale, n vederea
favorizrii transferului internaional de know-how managerial i a creterii
funcionalitii, eficacitii i eficienei organizaiilor".
Aceast definire surprinde patru aspecte:
a. obiectul comparaiei l constituie numai elementele de management;
b. specificul examinrii const n viziunea cultural multinaional utilizat,
cuprinzndu-se realiti i abordri teoretico-metodologice din dou sau mai
multe ri;
c. abordarea comparativ se concentreaz asupra reliefrii similaritilor i
diferenelor dintre practicile sau elementele teoretice de management avute
n vedere;
d. obiectivele urmrite sunt de natur pragmatic, realizarea transferului
internaional de know-how managerial, amplificarea eficacitii i eficienei
organizaiilor

Managementul comparat este strns legat de managementul internaional cu

care uneori este confundat. Dintre multiplele definiri ale managementului
internaional apreciem ca fiind mai complet urmtoarea: "managementul
internaional se ocup de managementul i activitile corporaiilor
internaionale i n mod specific cu asigurarea i controlul de fonduri, oameni i
informaii ce traverseaz frontiere naionale i politice". Din examinarea
corelativ a managementului comparat i a celui internaional rezult c ntre
ele exist att unele elemente comune, ct i deosebiri substaniale. Primul se
ocup de toate fenomenele managementului care au fundament multinaional i
implicit nagementul internaional reprezint o component sau un domeniu
specific de particularizare a managementului comparat. n ceea ce privete
natura abordrilor, se constat c managementul internaional este preponderent
pragmatic.
 4.2. Tipologia colilor de management
Una dintre primele clasificri ale colilor de management comparat a efectuat-o n
1969 Hans Schollhammer. n lucrarea sa The Comparative Management Theory
Jungle delimiteaz urmtoarele patru coli:
a. socio-economic, ce pune accent pe rolul critic al conducerii pentru creterea
economic;
b. ecologic, ce accentueaz influena factorilor de mediu asupra managementului
ntr-o viziune transnaional;
c. comportist sau behaviorist, ce se concentreaz asupra
comportamentului conductorilor n cadrul diferitelor activiti, zone, ri sau
culturi;
d. eclectic-empiric, alctuit din diverse abordri de management comparat care
nu prezint caracteristici comune, dar cuprind elemente rezultate mai ales din
investigaiile de teren ce au servit unor interesante teoretizri i ipoteze de
cercetare tiinific.

Edwin Miller propune o alt tipologie a colilor de management comparat:

a. orientarea dezvoltrii economice i a mediului, ce reprezint, o combinare a
primelor dou coli delimitate de Schollhamer;
b. orientarea comportist, ce pune accent pe explicarea structurilor
comportamentale dintre indivizi i grupuri n diferite ntreprinderi, entiti culturale
i naionale;
c. orientarea contigency, care se axeaz asupra relaiei dintre ntreprindere,
management i mediul su.

Cea mai recent tipologie a colilor de management comparat, aparine lui Raghu
Nath. Pe baza unei abordri proprii mai vechi, acest profesor la Universitatea din
Pittsburgh delimiteaz cinci coli de management comparat:
- a dezvoltrii economice;
- a mediului;
- comportist sau behaviorist;
- a sistemelor deschise;
- a rolului principal al culturii n management.
 4.3.Modele ale managementului comparat pe plan mondial
A. Modelul Farmer Richman
Produs tipic al colii mediului, modelul Farmer-Richman este prima expresie
formalizat a managementului comparat La baza modelului se afl patru concepte:
1. Eficiena managerial relativ;
2. Managementul intern, referitor la coordonarea resurselor umane i materiale ale
organizaiei;
3. Constrngerile exogene, specifice mediului analizat, de natur economic,
juridic, sociologic i educaional;
4. Eficiena absolut a managementului.

Afecteaza

Constringeri Elementele procesului Managementul

externe de management
si
-educationale afecteaza -planificare afecteaza
Eficienta
-sociologice -organizare
manageriala
-juridico-politice -coordonare
-economice -control determina
-adoptarea deciziilor in
zone operationale
Eficienta firmei

determina

Eficienta
sistemului
 B.Modelul Negandhi Prasad
n elaborarea modelului cei doi specialiti iau ca punct de plecare variabilele, n
modelul precedent propunndu-i ns s-i depeasc limitele determinate de
abordarea pasiv a managementului.

Premisele metodologice de la care pornesc sunt trei:

1. Managementul are un rol activ n viaa economico-social, filosofia

managementului reprezentnd o variabil independent cu o for de
influenare analog factorilor de mediu;
2. Firma sau ntreprinderea joac un rol central economic i social, necesitnd
s i se acorde o atenie deosebit, desigur innd cont de multiplele
interaciuni cu mediul ambiant;
3. Mediul este necesar s fie tratat nu global, ci difereniat, n cadrul su
deosebind, ntr-o viziune sistemic, trei categorii de mediu: organizaional,
instrumental i societal.

Filosofia managementului
Practicile
Atitudini ale
managementului fata de: managementului:

-salariati -planificarea
-consumatori -organizarea
-furnizori
-actionari
-incadrarea cu
-guvern personal
-comunitate afecteaza -motivarea si
Eficienta
directionarea managementului
personalului
-controlul
Factorii de mediu:
-socio-economici
Eficienta
-educationali
-politici intreprinderii
-juridici

C. Modelul lui Geert Hofstede

Axul concepiei lui Geert Hofstede asupra managementului comparat l reprezint
patru concepte sau dimensiuni, cum le denumete acesta, fiecare dintre ele
constnd, de fapt, din interaciunea a dou caracteristici concomitant
complementare i adverse. Cele patru concepte, crora li se atribuie coninuturi
noionale specifice, ce denot o cunoatere aprofundat a mecanismelor sociale i a
teoriei i practicii managementului, n general, sunt:

a. individualism/colectivism;

b. apropierea puterii mare/mic;

c. evitarea incertitudinii n mod intens/redus;

d. masculinitate/feminitate.

La aceste patru dimensiuni, Hofstede, mpreun cu Michael Bond, a adugat

ulterior o a cincea: abordarea pe termen scurt/lung sau dinamism confucianist .

Individualism
/colectivism

Distanta
Feminitat
fata de
e/Masculi
puterea
nitate
mare/mica
Dimensi
uni

Orientar Grad de
e spre ridicare a
termen incertitudinii
lung ridicat/redus