EVAZIUNEA FISCALA

2016
 EVAZIUNEA FISCAL

Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima

importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le
limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se preocupe sistematic
si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile
publice, poate si sa incite la evaziune fiscala, urmarind in principal doua scopuri: un scop
'pozitiv' argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului si un scop 'negativ' reflectat in
sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.
Evaziunea fiscala e o notiune foarte dificil de precizat, in plus nu exista o definitie legala
a fraudei fiscale. Daca se vorbeste de frauda se vorbeste in aceeasi masura de frauda legala sau
legitima, de frauda ilegala , de evaziune internationala, evaziune legala, de evaziune ilegala, de
paradisuri fiscale sau de refugii, de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului, de libertatea
alegerii caii celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala, frauda la lege sau economia
subterana.
Evaziunea legala sau mai bine spus tolerata exprima actiunea contribuabililor de a ocoli
legea, recurgand la o combinatie neprevazuta de legiuitor si deci tolerata prin scaparea din
vedere. Ea nu pote fi posibila decat datorita unei inadvertente sau lacune a legii si e frecventa
mai ales in epoci cand apar noi forme de intreprinderi sau noi categorii de impozite.
Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploatand insuficientele legislatiei eludeaza in mod
'legal' sustragandu-se in total sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita acestei insuficiente a
legislatiei. Procedand astfel contribuabilii raman in limita stricta a drepturilor lor si statul nu se
poate apara decat printr-o legislatie bine studiata, clara, precisa, stiintifica. Singurul vinovat de
producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar legiuitorul. In practica faptele de evaziune
bazate pe interpretarea favorabila a legii, sunt foarte diversificate in functie de inventivitatea
contribuabilului si larghetea legii, dar cele mai frecvent folosite sunt urmatoarele: practica unor
societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru
care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, scaderea din venitul impozabil a cheltuielilor
de protocol, reclama si publicitate; constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva intr-un
cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedere economic, etc.
Def. Legea privind combaterea evaziunii fiscale, numarul 87/1994 defineste evaziunea
fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor,
taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale
de stat si fondurilor speciale extrabugetare, de catre persoanele fizice si persoanele juridice
romane sau straine.

Clasificarea evaziunii fiscale

Dupa modul in care se procedeaza in activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se

diferentiaza :
evaziunea fiscala legala;

evaziunea fiscala frauduloasa.

 In functie de criteriul cantitativ se distinge frauda artizanala si frauda industriala.Frauda
fiscala artizanala are ca si caracteristica majora faptul ca este definita mai putin de modalitatile
tehnice de realizare sau amploarea sustragerilor de impozite de la plata catre bugetul de stat, cat
si de modul izolat, pe cont propriu de actiune al autorilor ei. Frauda artizanala este cea care se
intalneste cotidian.
Exemple de frauda fiscala artizanala sunt multiple, de la o banala diminuare a pretului real de
vanzare a unui imobil sau importul de marfuri fara a fi declarate, pana la omiterea inregistrarii
veniturilor in contabilitate sau majorarea cheltuielilor deductibile si munca la negru.

Spalarea banilor

Termenul de spalare a banilor provine din anii 1920 cand oameni ca Al Capone SI Bugsy
Moran au deschis spalatorii in Chicago pentru a-si spala banii murdari.
In zilele noastre, acestui scop ii servesc restaurantele fast-food, cazinourile si alte societati
comerciale care au la baza numerarul.
Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile despre care se crede ca
provin dintr-o activitate infractionala sunt transportate, transferate, transformate sau amalgamate
cu fondurile legitime, in scopul de a ascunde sau escamota adevarata natura, provenienta,
dispunerea, deplasarea sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective.
Fenomenul infractional al spalarii banilor are 2 componente : producerea de bani in
conditii ilicite, si spalarea, reciclarea acestor fonduri prin diferite procedee si utilizand anumite
institutii financiar bancare.
Infractiunea de evaziune fiscala este principala componenta a economiei subterane. Pe
plan mondial exista tendinta de a evita definirea evaziunii fiscale ca infractiune primara de
spalare a banilor.

I . Infractiunile primare de spalare a banilor, cuprinse in legea romana sunt: traficul de

stupefiante, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, nerespectarea regimului materialelor
nucleare sau al altor materiale radioactive, nerespectarea regimului materiilor explozive,
falsificarea de monede sau de alte valori, proxenetismul, contrabanda, santajul, lipsirea de
libertate in mod ilegal, inselaciunea in domeniul bancar, bancruta frauduloasa, furtul si tainuirea
de autovehicule, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, traficul de animale ocrotite in
tarile lor, comertul cu tesuturi si organe umane, infractiunile savarsite prin intermediul
calculatoarelor si cartilor de credit, infractiunile savarsite de persoane care fac parte din asociatii
de infractori, nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si de reziduuri,
nerespectarea dispozitiilor privind jocurile de noroc.
Infractiunea de evaziune fiscala, infractiunile de coruptie, infractiunile din zona vamala,
etc., care produc cea mai mare parte din banii negri, nu sunt considerate de legiuitor ca
infractiuni primare de spalare a banilor.

II. Infractiunile generatoare de bani murdari, necuprinse in lege: infractiuni prevazute de

legea pentru combaterea evaziunii fiscale, infractiuni prevazute de lege privind Codul Vamal nr.
141/1997 (altele decat contrabanda), infractiuni contra patrimoniului.
 III. Infractiunile de spalare a banilor: schimbarea sau transferul valorilor ce provin din
savarsirea unor infractiuni, ascunderea sau disimularea naturii reale a provenientei, apartenentei
bunurilor respective, dobandirea, posesia sau utilizarea de bunuri ce provin din savarsirea unei
infractiuni.

Obtinerea de bani din activitati ilicite pune mari probleme celor care ii detin, deoarece
acestia pot intra in conflict cu organele legii.
De aceea, in lumea interlopa, a consilierilor, contabililor si avocatiilor din asa zisa
categorie de infractori a gulerelor albe au existat in America si Europa Occidentala preocupari
de introducere a acestor fonduri sau bani murdari in circuitul economic normal, astfel incat sa
dea aparenta de legalitate a acestor fonduri obtinute pe cai necinstite.
Trecerea dupa anul 1990 la economia de piata in tara noastra si multiplicarea relatiilor
economice si financiare cu strainatateaau condus inerent si laimportul acestor tipuri noi de
onfractiuni din lumea occidentala, fara a exista o riposta din partea organelor de aplicare a legii.
Fiind decoperiti din punct de vedere legislativ, prin sistemul nostru financiar-bancar au
avut loc activitati de spalare a banilor sau de reciclare de fonduri, asa cum se mai numeste acest
fenomen.
Acest lucru este oarecum rezolva abia in anul 1999 prin adoptare de catre Parlament a
Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, lege care se aplica de la data
de 21 aprilie 1999.

Speta Evaziune Fiscala

Evaziune fiscala. Facturi fiscale nenregistrate n contabilitate. Nentocmirea documentelor

justificative. Sustragere de la plata impozitului pe profit si a TVA
Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1) lit. b), 11, 13
Legea nr. 82/1991, art. 10

REZUMAT:
Fapta inculpatului care, n calitate de administrator al unei societati comerciale, n baza aceleiasi
rezolutii infractionale, a procedat la emiterea unui numar de 138 facturi fiscale catre diferiti
clienti din tara, fara a le include n jurnalul de vnzari, precum si la vnzarea mai multor cantitati
de marfa, fara a detine documente justificative pentru aceste operatiuni contabile, n scopul
sustragerii de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei
pe valoare adaugata, producnd un prejudiciu de 128.798 RON, ntruneste elementele
constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
241/2005.
n calitate de administrator al societatii, inculpatul este responsabil si de faptul ca la nivelul
punctului de lucru al acesteia nu a fost ntocmit niciodata un registru de casa pentru evidentierea
fidela a ncasarilor si platilor efectuate prin casieria unitatii, iar acesta nu s-a ngrijit nici de
ntocmirea fiselor de magazie care ar fi redat fidel situatia stocurilor zilnice ale marfurilor rulate
prin intermediul societatii comerciale.
(Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala, Decizia nr. 668/A din 8.12.2009, nedefinitiva)
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: DRAGU MIHAELA
JUDECATOR: TRTAU LUMINITA SPERANTA
CONSIDERENTE:
Prin sentinta penala nr.234/26.03.2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, n
dosarul penal nr. 2277/300/2008, n baza art.9 alin.1 lit.b din Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., s-a dispus
condamnarea inculpatului M.N., la 2 ani nchisoare pentru savrsirea infractiunii de evaziune
fiscala.
n baza art.64 alin. 2 si 3 C.p. raportat la art.9 alin.1 din Legea nr.241/2005, s-a interzis
inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a doua si lit.b C.p. pe o durata de 1 an, cu
titlul de pedeapsa complementara.
n baza art. 71 alin. 1 C.p., s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a
doua si lit b) C.p., cu titlul de pedeapsa accesorie.
n baza art. 81 C.p., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei nchisorii aplicate
pe durata unui termen de ncercare de 4 ani, conform art. 82 C.p..
n baza art. 71 alin. 5 C.p., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii
conditionate a executarii pedepsei nchisorii.
n temeiul art. 359 alin. 1 C.proc.pen., s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si
84 C.pen., a caror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendarii conditionate a
executarii pedepsei.
S-a admis actiunea civila si n baza art. 14, art. 346 C.p.p. si a art. art.998 si urmatoarele Cod
civil, au fost obligati inculpatul si partea responsabila civilmente S.C. O.F. S.R.L. n solidar la
plata catre partea civila Statul Romn, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a sumei
de 221.242 lei si a majorarilor de ntrziere aferente, calculate conform art. 119 si urmatoarele
din O.G. nr. 92/24.12.2003 republicata privind Codul de procedura fiscala.
S-a luat act ca Ministerul Economiei si Finantelor nu s-a constituit parte civila n cauza.
n baza art. 353 C.p.p. raportat la art. 163 alin. 1 si 2 C.p.p. si art. 11 din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a mentinut masura asiguratorie a sechestrului
asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului pna la concurenta sumei de 128.798 lei,
dispusa prin ordonanta din 07.11.2007 a Parchetului de pe lnga Judecatoria Sectorului 2
Bucuresti, si s-a dispus aplicarea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si
imobile ale inculpatului pna la concurenta cu diferenta fata de prejudiciul total de 221.242 lei
plus majorarile de ntrziere aferente.
n baza art. 353 C.p.p. raportat la art. 163 alin. 1 si 2 C.p.p. si art. 11 din Legea nr. 241/2005
pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a dispus aplicarea masurii sechestrului
asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale partii responsabile civilmente S.C. O.F. S.R.L.
pna la concurenta prejudiciului de 221.242 lei plus majorarile de ntrziere aferente.
n baza art.13 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, s-a
dispus comunicarea, la data ramnerii definitive a prezentei hotarri, a unei copii a dispozitivului
catre Oficiul National al Registrului Comertului.
n temeiul art.191 alin.1 si 3 C.p.p., inculpatul si partea responsabila civilmente S.C. O.F. S.R.L.
au fost obligati n solidar la plata catre stat a cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunta aceasta hotarre instanta de fond a retinut ca n perioada ianuarie-iunie 2006,
S.C. O.F. S.R.L., avndu-l pe inculpat drept administrator, a vndut marfuri (ceapa, mere,
morcovi 327.085 kg) pentru care a emis 138 facturi fiscale fara a le mentiona n jurnalele de
vnzari, sustragndu-se de la plata catre bugetul de stat a TVA aferenta, n cuantum de 70.149 lei,
si a impozitului pe profit, n cuantum de 12.529 lei. Totodata, n aceeasi perioada, societatea a
vndut marfuri (legume si fructe 378.915 kg.) n valoare totala de 604.717 lei fara emiterea de
facturi fiscale si fara evidentierea operatiunile comerciale n actele contabile sau n alte
documente legale, fiind mentionate doar n caietele si agendele ce cuprind notari olografe ale
inculpatului si angajatilor societatii, sustragndu-se de la plata catre bugetul de stat a TVA
aferenta, n cuantum de 114.896 lei, si a impozitului pe profit, n cuantum de 23.668 lei. Starea
de fapt retinuta rezulta din coroborarea raportului de expertiza contabila judiciara nr.
6100/30.08.2007 cu nscrisurile administrate n cauza si cu declaratiile martorilor audiati, precum
si, partial, cu declaratiile date de inculpat n faza urmaririi penale si n timpul cercetarii
judecatoresti.

Astfel, att n declaratia data n cursul cercetarii judecatoresti ct si n declaratiile date n

cursul urmaririi penale, inculpatul a recunoscut emiterea celor 138 de facturi fiscale fara
evidentierea operatiunilor comerciale n jurnalele de vnzari, contestnd cuantumul prejudiciului.
Totodata, explicnd minusurile din stocul societatii, inculpatul a recunoscut vnzarea de marfuri
fara a fi ntocmite si nregistrate documente de vnzare.
S-a mai retinut ca, cuantumul total al prejudiciului produs bugetului de stat este de
221.242 lei fiind reprezentat, conform expertizei contabile ntocmite, de TVA (70.149 + 114.896
lei) si impozitul pe profit (12.529 + 23.668 lei). n ceea ce priveste sumele rezultnd din
diferentele dintre datele din caiete si agende si facturile de livrare, nu exista motive pentru ca
acestea sa nu fie avute n vedere, avnd n vedere certitudinea faptului ca au existat operatiuni de
vnzari de marfuri fara a fi ntocmite si nregistrate vreun fel de documente de vnzare, iar
caietele si agendele respective s-au ntocmit ca urmare a dispozitiei inculpatului de a se tine
evidenta operatiunilor cu numerar ale societatii. Totodata, expertul a tinut cont la stabilirea
prejudiciului de coeficientii legali de perisabilitate, stabilind cantitatea de marfuri vnduta fara
includerea perisabilitatilor.

De asemenea, instanta fondului a mai stabilit ca SC. O.F. S.R.L. a fost constituita prin
Actul constitutiv autentificat n data de 21.12.2004, fiind nregistrata la Oficiul Registrului
Comertului al Judetului Ilfov sub nr. J23/2058/29.12.2004, avnd C.U.I. R17085370, si
nmatriculata din nou n data de 28.07.2005 sub nr. J40/13239/2005, atribuit de O.R.C.
Bucuresti. Domeniul principal de activitate al societatii este reprezentat de comertul cu ridicata al
produselor alimentare, al bauturilor si al tutunului cod CAEN 513, obiectul principal de
activitate fiind comertul cu ridicata al fructelor si legumelor cod CAEN 5131. Conform Actului
constitutiv capitolul IV, att conducerea ct si administrarea societatii erau asigurate n
perioada ianuarie iunie 2006 de cetateanul turc M.N., inculpatul, acesta fiind asociat unic si
administrator. Conform art. 10 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, raspunderea pentru
organizarea si conducerea contabilitatii i revenea acestuia, care a ncalcat dispozitiile alineatelor
2 si 3 ale aceluiasi articol.

Astfel, s-a apreciat ca, in ceea ce priveste contabilitatea societatii, aceasta nu a fost tinuta
si organizata n baza unui contract de prestari servicii, martora T. S. aratnd ca tinea
contabilitatea pe baza unei ntelegerii verbale cu inculpatul n perioada noiembrie 2005 mai
2006, doar pe baza documentelor de evidenta ce i erau puse la dispozitie de administrator,
predarea primirea acestora nefiind facuta pe baza de borderou sau alt nscris justificativ. Astfel,
martora nu putea avea n vedere facturile ce nu-i erau remise din vina inculpatului si, cu att mai
putin, operatiunile comerciale pentru care nu s-au ntocmit facturi fiscale sau alte documente.
Inculpatul nu a pus la dispozitia contabilei toate documentele de evidenta primara emise de catre
societate spre plata, ceea ce a condus la depunerea pe zero a raportarilor la organul financiar
competent.
S-a mai retinut de catre instanta de fond ca, n calitate de administrator al societatii,
inculpatul este responsabil si de faptul ca la nivelul punctului de lucru al acesteia nu a fost
ntocmit niciodata un registru de casa pentru evidentierea fidela a ncasarilor si platilor efectuate
prin casieria unitatii. Inculpatul nu s-a ngrijit nici de ntocmirea fiselor de magazie care ar fi
redat fidel situatia stocurilor zilnice ale marfurilor rulate prin intermediul.
n drept, instanta fondului a apreciat ca, faptele inculpatului ntrunesc elementele constitutive ale
infractiunii continuate de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr.
241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., n
temeiul caruia va dispune condamnarea acestuia, constatnd ca activitatea inculpatului prezinta
pericolul social al unei infractiuni, apreciat n functie de criteriile enumerate de art. 181 alin. 2 C.
pen..
Totodata, instanta fondului a constatat ca, inculpatul are calitatea de subiect activ al
infractiunii retinute in sarcina sa din obligatiile stabilite de Legea contabilitatii.
Astfel, n ceea ce priveste latura obiectiva din continutul constitutiv al infractiunii de evaziune
fiscala, elementul material consta n omisiunea n tot sau n parte a evidentierii n actele contabile
ori n alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
Elementul material este realizat n cauza att prin omisiunea evidentierii a vnzarilor pentru care
s-au emis 138 de facturi n jurnalele de vnzari si n celelalte acte contabile, ct si prin omisiunea
totala a evidentierii n actele contabile ori n alte documente legale a vnzarilor privind 378.915
kg de legume si fructe si a veniturilor realizate. Urmarea imediata a elementului material este
producerea unui prejudiciu bugetului de stat n cuantum de 21.242 lei fiind reprezentat de TVA si
impozitul pe profit datorate, legatura de cauzalitate fiind evidenta.
Cu privire la latura subiectiva, instanta fondului a retinut intentia directa de a savrsi
fapta, inculpatul urmarind prin activitatea sa sustragerea de la ndeplinirea obligatiilor fiscale.
Omisiunea evidentierii fiecarei operatiuni de vnzare de bunuri si a veniturilor realizate a avut la
baza aceeasi rezolutie infractionala, ndreptata spre acelasi scop, sustragerea de la ndeplinirea
obligatiilor fiscale, fapt ce uneste actele de executare ntr-o infractiune continuata.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicata inculpatului si a modului de executare a
acesteia se va tine seama de criteriile prev. de art. 72 si de art. 52 C.pen., respectiv gradul de
pericol social al faptei savrsite, mprejurarile concrete n care a fost comisa infractiunea,
dispozitiile partii generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute pentru infractiunea
retinuta, precum si de persoana inculpatului. Instanta va avea n vedere faptul ca inculpatul nu
este cunoscut cu antecedente penale. Instanta constata ca n cauza nu se poate retine aplicarea art.
73 Cod pen.. Totodata, instanta nu a retinut n favoarea inculpatului circumstanta atenuanta
prevazuta de art. 74 al. 1 lit. a) C.pen., ntruct conduita buna nainte de savrsirea infractiunii
avuta n vedere de acest articol presupune mai mult dect lipsa antecedentelor penale. De
asemenea, s-a constatat ca nu se impune a se retine n favoarea inculpatului circumstanta
atenuanta prevazuta de art. 74 al. 1 lit. c) C.pen.. Totusi, atitudinea cooperanta a inculpatului n
timpul procesului penal si disponibilitatea exprimata de acesta de a acoperi prejudiciul, desi i
contesta cuantumul, justifica aplicarea unei pedepse principale reprezentnd minimul special.
 Pe latura civila, instanta fondului a retinut ca n cauza sunt ntrunite conditiile raspunderii
civile delictuale astfel cum reies acestea din art. 998, 999, 1000 alin.3 Cod civil (prejudiciu, fapta
ilicita, raport cauzal, vinovatie), astfel ca, avnd n vedere si dispozitiile art. 35 din Decretul nr.
31/1954, si a admis actiunea civila oblignd pe inculpat si pe partea responsabila civilmente S.C.
O.F. S.R.L., n solidar, la plata catre partea civila Statul Romn, prin Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, a sumei de 221.242 lei si a majorarilor de ntrziere aferente, calculate
conform art. 119 si urmatoarele din O.G. nr. 92/24.12.2003 republicata privind Codul de
procedura fiscala.
mpotriva acestei hotarri au declarat apel PARCHETUL DE PE LNGA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI, partea responsabila civilmente SC O.F. SRL si
inculpatul M.N.
Astfel, Parchetul de pe lnga Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a solicitat sub aspectul
individualizarii pedepsei aplicate inculpatului ca aceasta sa fie mai severa si sporita.
Inculpatul M.N. a solicitat, in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d C.p.p. achitarea sa pentru
infractiune dedusa judecatii avnd in vedere ca nu a avut intentia de a se sustrage de la plata
obligatiilor pe care societatea le datora bugetului de stat.
Partea responsabila civilmente a solicitat, prin motivele depuse n scris la dosar, reducerea sumei
retinute in sarcina inculpatului ca fiind valoarea impozitului datorat bugetului de stat.
Examinnd hotarrea apelata prin prisma motivelor de apel invocate ct si din oficiu conform
art.371 al.2 Cod pr.pen., Tribunalul constata nefondate apelurile declarate n cauza, pentru
urmatoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriul emis n dosarul nr. 951/P/2007 al Parchetului de pe lnga
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti s-a dispus punerea n miscare a actiunii penale si trimiterea n
judecata, n stare de libertate, a inculpatului M. N. pentru savrsirea infractiunii prevazute de art.
9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu
aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., retinndu-se ca, n perioada ianuarie-iunie 2006, avnd calitatea de
administrator al SC. O.F. S.R.L., n baza aceleiasi rezolutii infractionale, inculpatul a procedat la
emiterea unui numar de 138 facturi fiscale catre diferiti clienti din tara, fara a le include n
jurnalul de vnzari, precum si la vnzarea mai multor cantitati de legume si fructe, fara a detine
documente justificative pentru aceste operatiuni contabile, n scopul sustragerii de la plata
obligatiilor catre bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata,
producnd un prejudiciu de 128.798 RON, fapta ce ntruneste elementele constitutive ale
infractiunii de omisiune n tot sau n parte a evidentierii n actele contabile ori a altor documente
legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, n forma continuata,
prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea
evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p..
Astfel, n mod corect prima instanta a dispus condamnarea inculpatului M.N. n baza art.
9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal pentru savrsirea
infractiunii de evaziune fiscala.
n ceea ce priveste vinovatia inculpatului la savrsirea faptelor pentru care a fost trimis n
judecata din analiza coroborata a probatoriului administrat n cursul urmaririi penale, a cercetarii
judecatoresti la prima instanta, Tribunalul constata ca n cauza exista probe care sa confirme ca
inculpatul, n calitate de administrator al SC O.F. SRL., n baza aceleiasi rezolutii infractionale,
inculpatul a procedat la emiterea unui numar de 138 facturi fiscale catre diferiti clienti din tara,
fara a le include n jurnalul de vnzari, precum si la vnzarea mai multor cantitati de legume si
fructe, fara a detine documente justificative pentru aceste operatiuni contabile, n scopul
sustragerii de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, respectiv a impozitului pe profit si taxei
pe valoare adaugata, producnd un prejudiciu de 128.798 RON.
Astfel, att n declaratia data n cursul cercetarii judecatoresti ct si n declaratiile date n
cursul urmaririi penale, inculpatul a recunoscut emiterea celor 138 de facturi fiscale fara
evidentierea operatiunilor comerciale n jurnalele de vnzari, contestnd cuantumul prejudiciului.
Totodata, explicnd minusurile din stocul societatii, inculpatul a recunoscut vnzarea de marfuri
fara a fi ntocmite si nregistrate documente de vnzare.
n ceea ce priveste cuantumul total al prejudiciului produs bugetului de stat, Tribunalul
constata ca este de 221.242 lei fiind reprezentat, conform expertizei contabile ntocmite, de TVA
(70.149 + 114.896 lei) si impozitul pe profit (12.529 + 23.668 lei). n ceea ce priveste sumele
rezultnd din diferentele dintre datele din caiete si agende si facturile de livrare, nu exista motive
pentru ca acestea sa nu fie avute n vedere, avnd n vedere certitudinea faptului ca au existat
operatiuni de vnzari de marfuri fara a fi ntocmite si nregistrate vreun fel de documente de
vnzare, iar caietele si agendele respective s-au ntocmit ca urmare a dispozitiei inculpatului de a
se tine evidenta operatiunilor cu numerar ale societatii. Totodata, expertul a tinut cont la
stabilirea prejudiciului de coeficientii legali de perisabilitate, stabilind cantitatea de marfuri
vnduta fara includerea perisabilitatilor.
Astfel, Tribunalul constata ca, in ceea ce priveste contabilitatea societatii, aceasta nu a
fost tinuta si organizata n baza unui contract de prestari servicii, iar martora Tache Sanda aratnd
ca tinea contabilitatea pe baza unei ntelegerii verbale cu inculpatul n perioada noiembrie 2005
mai 2006, doar pe baza documentelor de evidenta ce i erau puse la dispozitie de administrator,
predarea primirea acestora nefiind facuta pe baza de borderou sau alt nscris justificativ. Astfel,
martora nu putea avea n vedere facturile ce nu-i erau remise din vina inculpatului si, cu att mai
putin, operatiunile comerciale pentru care nu s-au ntocmit facturi fiscale sau alte documente.
De asemenea, Tribunalul mai retine ca, inculpatul nu a pus la dispozitia contabilei toate
documentele de evidenta primara emise de catre societate spre plata, ceea ce a condus la
depunerea pe zero a raportarilor la organul financiar competent.
Totodata Tribunalul mai constata ca, n calitate de administrator al societatii, inculpatul este
responsabil si de faptul ca la nivelul punctului de lucru al acesteia nu a fost ntocmit niciodata un
registru de casa pentru evidentierea fidela a ncasarilor si platilor efectuate prin casieria unitatii,
iar acesta nu s-a ngrijit nici de ntocmirea fiselor de magazie care ar fi redat fidel situatia
stocurilor zilnice ale marfurilor rulate prin intermediul societatii comerciale.
Cu privire la latura subiectiva, Tribunalul constata ca inculpatul a savrsit faptele cu intentie
directa, acesta urmarind prin activitatea sa sustragerea de la ndeplinirea obligatiilor fiscale, iar
omisiunea evidentierii fiecarei operatiuni de vnzare de bunuri si a veniturilor realizate a avut la
baza aceeasi rezolutie infractionala, ndreptata spre acelasi scop, sustragerea de la ndeplinirea
obligatiilor fiscale, fapt ce uneste actele de executare ntr-o infractiune continuata. Reevalund
ntreg materialul probator existent n cauza, Tribunalul va constata ca situatia de fapt a fost corect
stabilita iar solutia pronuntata, n sensul unei condamnari si are la baza tocmai situatia redata mai
sus.
La individualizarea pedepsei instanta de fond a avut n vedere criteriile generale de
individualizare a pedepsei, prevazute de art.72 Cod penal si anume: dispozitiile Legii
nr.241/2005 cu referire la tipul de pedeapsa aplicata, la modalitatea de executare a pedepsei,
dispozitiile partii speciale ale Codului penal, modalitatea concreta de savrsire a faptelor, precum
si circumstantele de ordin personal ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale,
iar la stabilirea cuantumului pedepsei si a modalitatii de executare a pedepsei acestor mprejurari
li s-a dat eficienta juridica.
De asemenea, Tribunalul mai constata ca inculpatul a avut o atitudine relativ sincera pe
tot parcursul procesului penal, astfel ca, n acest context toate criteriile de individualizare au fost
analizate, iar stabilirea cuantumului pedepsei a fost stabilit n limite legale si motivat
neimpunndu-se sporirea cuantumului pedepsei aplicate si nici executarea pedepsei in regim de
detentie.
Drept urmare, n temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod pr.pen., Tribunalul va respinge apelurile
formulate, ca nefondate, constatnd ca prima instanta a pronuntat o hotarre legala si temeinica.
n baza art.192 al.2 Cod pr.pen., va obliga pe apelantul inculpat si apelanta parte responsabila
civilmente la plata fiecare a cheltuielilor judiciare avansate de stat, iar onorariul avocatului din
oficiu n cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor
Cetatenesti.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului Parchetului de pe lnga
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti vor ramne n sarcina statului.

DISPOZITIV:
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de PARCHETUL DE PE LNGA JUDECATORIA
SECTORULUI 2 BUCURESTI, partea responsabila civilmente SC O.F. SRL si inculpatul M.N.,
mpotriva sentintei penale nr.234/26.03.2009, pronuntate de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti,
n dosarul penal nr. 2277/300/2008.
Obliga pe apelantul inculpat si apelanta parte responsabila civilmente la plata fiecare a sumei de
300 lei reprezentnd cheltuieli judiciare avansate de stat, iar onorariul avocatului din oficiu n
cuantum de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului Parchetului de pe lnga Judecatoria
Sectorului 2 Bucuresti ramn n sarcina statului.
Cu recurs.
Pronuntata n sedinta publica azi, 08.12.2009.
 Bibliografie

http://www.jurisprudenta.com/speta/evaziune-fiscal%C4%83-facturi-fiscale-ne
%C3%AEnregistrate-%C3%AEn-contabilitate-ne%C3%AEntocmirea-documentelor-
justificative-q76v2/

http://www.info-portal.ro/articol/evaziunea-fiscala/972/1/0/
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE
3. SPALAREA BANILOR
4. SPETA