Pentru a nelege mai bine rolul actual al Guvernului aa cum acesta reiese din

dispoziiile constituante i din practica politic ar trebui s evocm tradiia pluripartidist a

Franei i, n acest context, insabilitatea ministerial cauzat de acets fenomen acutizat dup cel
de-al doilea rzboi mondial din timpul celei de-a patra Republici. Intenia Constituional din
1958 a fost gsirea unor instrumente constituionale care s asigure stabilitatea politic,
echilibrul ntre forele politice avnd doctrine i ideologii diferite, fr a limita ns
pluripartidismul i fr a ncorseta aciunea politic a partidelor. Soluia preconizat i pus n
aplicare a fost ntrirea puterii executive, dar nu numai a efului statului, ci i a guvernului.
Cum puterea oricrui organism depinde de atribuiile ce i se confer, constituantul din
1958 a redactat aceste atribuii de putere executiv ntr-o formul general care poate include
unele prerogative i, ceea ce este mai important, s permit guvernului s aprecize el insui
mijloacele de aciune. Astfel, articolul 20 din Constituie prevede c Guvernul stabilete i
conduce politica Naiunii. El dispune de administraie i forele armate, iar articolul 21, c
Primul ministru conduce aciunile Guvernului...
Observai enunul sec al dispoziiilor constituionale i vei avea imaginea cadrului juridic
al puterilor ncredinate Guvernului i efului acestuia. Guvernul deine chiar o putere de
reglementare arelaiilor sociale, adic edicteaz n anumite condiii norme de conduit
( desfoar o autentic activitate legislativ).
Evident, Guvernul are dreptul de iniiativ legislativ putnd propune Parlamentului orice
proiect de lege. n cadrul Guvernului, primul ministru se bucur de o autoritate considerabil i
chiar de o anumit putere disciplinar putnd propune Preedintelui Republicii eliberarea din
funcie a oricruia dintre minitri. Poziia efului guvernului este marcat i de faptul c acesta
contrasemneaz anumite acte ale Preedintelui Republicii. Este adevrat c prin asemenea acte
nu se stabiesc decizii foarte iportante.
n ceea ce privete statutul membrior Guvernului, acetia nu pot ndeplini, concomitent
cu funcia ministerial, nici o activitatea profesional sau orice alt funcie de repezentare
profesional avnd un caracter naional. De asemenea, funcia de ministru este incompatibil cu
exercitarea mandatului parlamentar.