CSB F2 VOL 1 2011 WM PDF

U
Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a
C A
I
T R
P C
U B A L
N E
L I
P E M
A R
B
T F O R
P U
N IN
E
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare
ENT RU
urban integrat a municipiului Bucureti
R
M
i a teritoriului su de susinere i influen
A
VOLUMUL I
C U T
P E
M
Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare
E R
N
urban integrat a municipiului Bucureti i
O O
a teritoriului su de susinere i influen
M
D
Conceptul strategic Bucureti 2035
U
F
- FAZA A II-A -
C
D N
O
I
U
C A
I
R A
Faza a II-a:
L
ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache
T
B
P C
Formularea obiectivelor strategice si a
Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Iani
U
Dr.arh. Nicolae arlung
I
directiilor de actiune; Politicile de
Dr.arh. Sorina Racoviceanu
N
Dr. arh.Mircea Enache
E
L
Asist.urb.Mihai Alexandru
dezvoltare; Plan de actiune; Monitorizare
E
Asist.urb.Andreea Popa
R
B
si Evaluare; Planul institutional-legal;
A
P
Cerc.t.princ.dr.Manuela Stnculescu
Cerc.t. Rzvan Voinescu
Planul de marketing; Planul de
M
U
Lect.dr.arh.Angelica Stan
R
Prof.dr.arh. Nicolae Lascu
comunicare-participare.
T P
conf.dr.arh.Sergiu Nistor
O
Conf.dr.arh.Ctlin Srbu
F
Prof.dr.ing. Ioan Bica
N IN
CONCEPT STRATEGIC BUCURETI 2035 Dr.ing. Radu Gogu
E
Conf.dr.arh.Monica Rdulescu
ENT R
BENEFICIAR: Ing.Eugen Ionescu
U
Lect.dr.arh.Mihaela Negulescu
Primria Municipiului Bucureti
R
Ing.tefan Fierscu
M
Conf.dr.arh.Cerasella Crciun
A
Urb.Reinhold Stadler
PROIECTANT GENERAL: CONSORIU DE PROIECTANI Urb.Ioana Ivanov
U E
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiz i Consulting Soc.Marius Plecan
P
M
Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu
Arh.Ctlina Ioni
C
Bucureti ef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache
T
Cons. Iuliana Leca
E R
Cons. Mircea ulea
N
O
Lect.dr.arh.Claudiu Runceanu
S.C.IHS Romania S.R.L. Arh.Antonela Rou
O
Urb.Paul Murean Iuga
M
D U
F
S.C.EMI INVEST S.R.L.
C
Consultani:
Prof.dr.arh.Alexandru Sandu
D N
O
Prof.dr.arh.Doina Cristea
I
Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu
U
C A
I
R A
CUPRINS: 2.3. DIAGNOSTIC .................................................................................................... 22
L
T
B
2.4. VIZIUNEA .......................................................................................................... 26
P C
U
Contents
I
2.5. DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE ..................................................... 27
Etapa a II-a : .................................................................................................................. 5
N
2.5.1. DIMENSIUNEA TERITORIAL - DIRECII STRATEGICE PENTRU
L
Formularea obiectivelor strategice si a directiilor de actiune; ........................................ 5
E
BUCURETI I TERITORIUL SU DE SUSINERE I INFLUEN ................................. 27
E
Politici de dezvoltare; ..................................................................................................... 5
R
2.5.2. DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL
B
Plan de actiune; ............................................................................................................. 5
A
BUCURESTI - 2035 .............................................................................................................. 29
P
Monitorizare si Evaluare; ............................................................................................... 5
M
2.6. COMUNICAREA REZULTATELOR ETAPEI I .................................................. 31
U
Plan institutional-legal;................................................................................................... 5
R
3. PREZENTAREA GENERAL A ETAPEI II ......................................................... 32
T O
P
Plan de marketing;......................................................................................................... 5 4. VALORI FUNDAMENTALE I PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC .... 33
F
Plan de comunicare-participare. .................................................................................... 5 4.1. VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035....................... 33
N IN
INTRODUCERE ............................................................................................................ 6
E
4.2. PRINCIPII ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 ................... 33
ENT R
1. CONCEPTUL STRATEGIC I ROLUL SU N DEZVOLTAREA 5. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE DEZVOLTRII CAPITALEI PN N 2035 .. 33
U
BUCURETIULUI .................................................................................................................. 7
5.1. LISTA OBIECTIVELOR CONCEPTULUI STRATEGIC ..................................... 33
R
1.1. Conceptul strategic ca plan n timp i spaiu.......................................................... 7
M
6. OPIUNI STRATEGICE I FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI STRATEGIC ...... 37
A
a. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN SPATIU .................. 7
6.1. DOMENII DE INTERVENTIE SI ZONE STRATEGICE PENTRU
U
b. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN TIMP ...................... 8
E
BUCURESTI 2035 ................................................................................................................ 37
P
M
c. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN PLANIFICARE ....... 9 7. PRIORITI STRATEGICE DE LUAT N CONSIDERARE PT ZONA DE
C
SUSINERE I INFLUEN ................................................................................................ 62
T
d. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035 IN RAPORT CU
E R
STRATEGIA EUROPA 2020................................................................................................ 11
N
7.1.1. INTRODUCERE ............................................................................................. 62
O
2. CONTEXTUL I FACTORII DETERMINANI PENTRU SUCCESUL 7.1.2. RELAIA CU DIAGNOSTICUL ...................................................................... 62
O
STRATEGIEI........................................................................................................................ 12
M
7.1.3. Delimitarea teritoriului metropolitan................................................................ 63
D F
1.1. CONSIDERATII PRELIMINARE ....................................................................... 12
U
7.1.4. POLITICI PRIORITARE ................................................................................. 64
2. SINTEZA ETAPEI I .............................................................................................. 17
C
7.1.5. PROGRAME I PROIECTE PRIORITARE.................................................... 64
D N
O
2.1. CONCLUZIILE ETAPEI I .................................................................................. 17
8. POLITICI PUBLICE PROPUSE - ORIZONTUL 2035 ........................................... 68
I
2.2. RECOMANDARI ALE ETAPEI I ....................................................................... 20
8.1.1. POLITICI ........................................................................................................ 68
U
C A
I
R A
9. PROGRAME I PROIECTE DE DEZVOLTARE URBANISTIC A CAPITALEI .. 77 POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE .................................................................................... 124
L
FINANTARE surse, modalitati................................................................................. 125
T
B
9.1.1. PROGRAME SI PROIECTE URBANE PRIORITARE ................................... 77
P C
1.1.5. PROGRAME .......................................................................................................................... 127
U
I
Optiunile strategice de interventie se refera la:............................................................ 77
1.1.6. CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 127
N
10. ZONA CENTRALA - DEZVOLTARE INTEGRATA ........................................... 96
L
FINANTARE surse, modalitati................................................................................. 127
E
10.1.1. Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti
E
12.1.3. POLITICI PRIVIND ORASUL PRODUCTIV ................................................. 128
R
extrase 97
B
ANEXE 2 : .................................................................................................................. 133
A
P
10.1.2. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Centrul Bucurestiului..................... 102
COMENTARII PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA APLICAT N
M
U
10.1.3. Optiuni strategice pentru abordarea zonei centrale ..................................... 105
ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURETI
R
11. CONCLUZII I RECOMANDRI .................................................................... 106 2000 2025........................................................................................................................ 133
T O
P
11.1.1. CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A .................................................................. 106 PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA............................................................................. 133
F
N
11.1.2. RECOMANDRI ......................................................................................... 109 13. ILUSTRARE PROIECTE CU TITLU EXEMPLIFICATIV............................... 159
IN
E
12. ANEXE 1 : FISE DE POLITICI PUBLICE ....................................................... 112
ENT R
12.1.1. POLITICI PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL ................................ 112
R U
12.1.2. POLITICI PRIVIND MOBILITATEA ............................................................. 116
M
1. POLITICA DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE INTEGRAT A
A
TRANSPORTUL PUBLIC .................................................................................................. 116
U E
1.1.1. notiuni cheie: .......................................................................................................................... 116
P
M
FINANTARE .............................................................................................................. 118
C T
Sursele posibile sunt identificate detaliat n MPGTU-B ....................................... 118
E R
N
2. POLITICA STAIONRII ................................................................................... 119
O
1.1.2. PROGRAME........................................................................................................................... 120
M
O
4. Realizarea unor parcri de transfer, cu prioritate: ........................................ 121
D U
F
FINANTARE surse, modalitati ............................................................................. 122
C
1.1.3. PROGRAME........................................................................................................................... 123
D N
O
1.1.4. CONDITII LEGISLATIVE ...................................................................................................... 123
I
FINANTARE surse, modalitati ................................................................................ 124
U
T R C A Etapa a II-a :
N I
Formularea obiectivelor
L
strategice si a directiilor de
E
P U B
actiune;
Politici de dezvoltare;
T
Plan de actiune;
P
Monitorizare si Evaluare;
N E
Plan institutional-legal;
E R
Plan de marketing;
Plan de comunicare-participare.
U M A
C R M
O
D F O
I N 5
U
R A
INTRODUCERE
N T I C Volumul de fata prezinta sintetic rezultatele fazei a II-a a studiului privind
L
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 - propunerile privind obiective strategice,
E
directii majore de actiune, substrategii, politici, programe si proiecte, precum si
B
planul de marketing si cel institutional.
P U
Continutul acestei etape valorifica rezultatele primei etape a studiului
si includ concluziile consultarii cu profesionisti in domeniu, ca si reactiile la
propunerile venite din partea unor locuitori ai capitalei.
T P
Din pacate, aceasta parte a doua a studiului nu beneficiat de atentia
decidentilor din cadrul Consiliului General al municipiului Bucuresti.
N
Subliniem de la inceput ca in opinia elaboratorilor studiului, pentru ca
E
acest concept strategic sa poata beneficia de succes in operationalizare, sunt
E R
necesare dezbateri ale propunerilor cu toate categoriile de "actori urbani", de la
toate nivelurile.
Volumul cuprinde trei parti: propunerile pentru continutul CSB 2035,
M
impreuna cu sintezele planurilor de marketing si institutional.
U A
C R M
O
D F O
I N 6
U
R A
1. CONCEPTUL STRATEGIC I
T C
ROLUL SU N
I
DEZVOLTAREA
E N L
BUCURETIULUI
P U B 1.1. Conceptul strategic ca plan n
T
timp i spaiu
N P
E
a. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC
E R
BUCURESTI 2035 IN SPATIU
M A
Strategia de dezvoltare a Bucurestiului in urmatorii 25 de ani nu poate fi
U
gandita izolat spatial si nici Conceptul ei nu este astfel. Integrarea spatiala
M
este determinanta in stabilirea Conceptului strategic si gradul de integrare
C
este crucial pentru rezultatele strategiei de dezvoltare, pentru succesul orasului.
R
Performantele economice ale capitalei, esentiale pentru o mai buna
O
calitate a vietii locuitorilor ei sunt influentate, in epoca globalizarii, atat de
O
schimbari ori decizii luate la mare distanta de Bucuresti ori de Romania
D F
scara Uniunii Europene este un exemplu, dar si cea a unor teritorii cu geometrie
variabila cum sunt cele acoperite de mari companii transnationale - cat si de
decizii luate in Bucuresti si in vecinatatea sa, vizand diverse entitati
N
administrative si teritorii de diverse marimi national, regionale, judetene ori
I
locale, dar si actori economici ori grupuri sociale.
7
U
R A
durabile: nu numai ca reflecta amplificat si amplificand disfunctionalitatile aparute
In acelasi timp, in mod evident, starea si evolutia capitalei influenteaza ca urmare a unei dezvoltari necorelate si necoordonate in teritoriul de sustinere si
T C
sau, dupa caz, chiar determina, modul si gradul de dezvoltare a unor teritorii influenta, dar ingreuiaza dezvoltarea viitoare si ameninta sa marcheze greu
I
mai mici sau mai mari, incepand bineinteles cu vecinii Bucurestiului, dar si reparabil utilizarea solului, calitatea mediului, dotarile tehnico-edilitare si inevitabil
N
perceptia orasului ca mare centru urban. cheltuielile publice necesare in viitor. De aici nevoia urgenta de instituire a unor
L
mecanisme de control coordonat al dezvoltarii in teritoriul de sustinere si
E
Aceste inter-conditionari multiple sunt de diverse naturi si se influenta al Bucurestiului.
B
manifesta sub diverse forme: de la infrastructurile de comunicatii ori deciziile
P U
(3) In lumea marcata de globalizare si de viteza sporita si predictibilitatea
de amplasare a unor activitati economice de catre companii romanesti ori de relativ redusa pe care aceasta le aduce, teritoriul de sustinere si influenta al
peste hotare si pana la calitatea mediului sau dinamica demografica, de la capitalei constituie o resursa esentiala pentru cresterea competitivitatii
T
investitiile imobiliare rezidentiale ori activitatile agricole si silvice si pana la Bucurestiului si pentru ambitia sa de a-si asuma un rol de mare centru urban de
P
sanatatea publica ori miscarile migratorii ale fortei de munca, de la accesul la importanta macro-regionala. De aici nevoia de a corela marile investitii de
informatii si nivelul de educare si pana la reputatia economica a Bucurestilor ori
N
infrastructura dar si de a gestiona calitatea mediului si resursele de teren nu
imaginea sa in lume, ca oras cultural ori din alte perspective.
E
doar pentru satisfacerea nevoilor capitalei in viitorul apropiat, ci si tinand seama de
E R
noile provocari ce pot aparea la scara unor teritorii mult mai vaste in primul rand
Drept urmare:
cele de la nivelul Uniunii Europene cat si cele din regiunea Danubiano-Balcanica.
(1) Dincolo de faptul ca prevederile unei strategii de dezvoltare a
M
Bucurestiului sunt asumate si se aplica pe teritoriul administrativ al capitalei,
A
elaborarea Conceptului Strategic trebuie in mod necesar sa tina seama de b. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI
2035 IN TIMP
U
inter-conditionarile de mai sus. Cunoasterea lor este posibila in masuri diferite,
M
atat din cauza disponibilitatii si acuratetii variabile ale datelor cat si din cauza
C
gradului variabil de predictibilitate sau de transparenta. De aici rezulta nevoia Strategiile sunt planuri cu caracter holistic si pe termen lung.
R
studiilor de fundamentare si a analizelor statistice, inclusiv intelegerea unor Lumea de azi, puternic marcata de globalizare, se caracterizeaza prin
O
procese de evolutie din trecut. De aici, asa cum s-a aratat si in partea I a ceea ce John Friedmann1 numeste cresterea turbulentei: multiple procese
O
studiului, limitele si structura Conceptului Strategic elaborat in prezent. de schimbare restructurari si re-asezari cu viteze crescute si consecinte
D F
greu cuantificabile.
(2) Evolutia capitalei ca realitate functionala ansamblu de relatii de
Cu toate acestea, strategiile nu-si pierd deloc din importanta, in
interdependenta pe multiple planuri de mediu, economice si sociale a
planificare in general , dar si in planificarea urbana. Accentul se deplaseaza
depasit hotarele administrative ale municipiului, iar realitatea morfologica
N
configurarea spatiala: de la structura stradala si parcelar si pana la de pe certitudinile pe termen lung pe: (1) intelegerea contextului si a evolutiei lui
I
caracteristicile peisajului construit este nepotrivita unei dezvoltari 1
John Friedmann, Planning in the Public Domain.
8
U
R A
, (2) coerenta raspunsului prin actiuni coordonate pentru diverse orizonturi 3) Cerinta beneficiarului pentru identificarea unor programe de dezvoltare
temporale si (3) flexibilitatea interventiilor pe termen scurt si a adaptarea urbanistica si a unor proiecte prioritare pana in 2016 a fost abordata din doua
T C
institutionala. perspective temporale. De aici optiunile pentru programe cu impact consistent
I
Acum, marile orase europene planifica strategic pentru perioade de si al caror efect de multiplicare este marit de concentrarea teritoriala in zone
N
circa 15 ani, dar asta dupa aplicarea consecutiva a unor strategii coerente si strategice, programe ce pot fi prelungite sau amplificate dupa orizontul 2020, si
L
adaptabile in ultimii 2-3 decenii Barcelona este exemplul prin excelenta, dar si in raport cu oportunitatile reprezentate de strategia Europa 2020 si de programele
E
Berlinul, Viena sau Stockholmul (prin istoria sa particulara in planificare, Parisul de finantare posibile. Pe de alta parte identificarea unor proiecte prioritare are
B
este iarasi o notabila exceptie). in vedere: (1) pregatirea si demararea unor proiecte majore pana in 2016 dar
P U
Urmare evolutiei sale din ultimele decenii caracterizata prin lipsa unei si (2) proiecte de dimensiuni si conditionari spatiale care sa poata fi realizate
planificari coerent si consecvent transpusa in practica dar si incontextul in totalitate sau mare parte pana in 2016
T
existentei unor resurse (cel mai optimist) moderate in raport cu nevoile de
P
interventii urbane, Bucurestiul are nevoie de o definire pe termen lung a
directiilor sale de dezvoltare urbana in context teritorial.
c. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI
N
2035 IN PLANIFICARE
E
Drept urmare:
E R
1) Planificarea dezvoltarii Bucurestiului si a teritoriului sau de influenta Planificarea spatiala coerenta este recunoscuta azi ca o pre-conditie a
oricarei dezvoltari durabile, la orice scara teritoriala. Daca Agenda 21 a
trebuie sa fie corelata ca durata cu definirea directiilor de evolutie a tarii, deci pe
M
termen lung si in stransa corelare cu strategiile de la nivel national. De aici promovat principiul sa gandim global sa actionam local, tot globalizarea aduce
A
importanta Conceptului Strategic elaborat pentru o perioada 25 de ani dar si in prim plan necesiatatea coordonarii eforturilor de dezvoltare la scara marilor
U
teritorii. In acest sens, evolutia abordarii planificarii spatiale in Uniunea
nevoia coordonarii politicilor si programelor cu cele nationale sectoriale, in
M
Europeana este simptomatica: de la considerarea planificarii spatiale ca
special in ceea ce priveste competitivitatea economica si conectivitatea,
C
subiect al subsidiaritatii, prin studiile privind Europa 2000 si Europa 2000+ si
elaborate de asemenea pe termen lung.
R
prin reafirmarea rolului determinant al marilor centre urbane ca tractanti ai
2) Atat strategia cat si politicile trebuie definite pe termene extinse in timp
cresterii competitivitatii regionale, la aparitia Perspectivei de Dezvoltarea
O
dar au nevoie de re-examinari periodice care sa permita repozitionari si/sau
Spatiala Europeana in 1999 si la referinta directa la importanta coeziunii
O
reformulari, determinate nu doar de schimbari majore in macro-context, dar si
teritoriale in Tratatul de la Lisabona. Prin coordonarea privind realizarea
D F
modificaril ale conditionalitatilor (a se vedea mai jos, in cadrul CSB2035), ori
coridoarelor europene de transport, prin atentia acordata dezechilibrelor
modificari in resursele financiare disponibile. De aici utilitatea definirii politicilor
regionale si, mai nou, sprijinirii constituirii unui clar si complex ierarhizat sistem
pentru orizonturile 2020 si 2035 dar si nevoia de suplete in formularea lor, ca
urban in retea la scara Uniunii, se structureaza nu doar argumente pentru
N
si intelegera suprapunerii partiale a unor programe ca fiind sanse pentru optiuni
armonizarea treptata a sistemelor de planificare, ci chiar pentru o viitoare
I
de natura politica, fianciara sau de conjunctura macro- sau sociala.
planificare spatiala strategica la scara continentului.
9
U
R A
acest sens Conceptul strategic poate servi drept nucleu de referinta pentru o
Pe de alta parte, sistemul complex de planuri si regulamente de Strategie de Dezvoltare Spatiala Regionala, dar si drept concept pentru o
T C
amenajarea teritoriului si de urbanism stabilit prin Legea Amenajarii Strategie de dezvoltare urbanistica a capitalei, pentru o perioada de 15 ani si
I
Teritoriului si a Urbanismului a fost utilizat inegal si dezechilibrat, cu cu o fundamentare mult mai detaliata si temeinica. Caracterul integrat si director
N
neglijarea rolului director (de reglementare generala) a planurilor de al Conceptului Strategic permite tocmai acest dublu rol, ca si cel de subiect de
L
amenajarea teritoriului si a rolului strategic al Planurilor Urbanistice Generale, dezbatere publica atat politica cat si cu alte categorii de actori urbani sau
E
cu transformarea exceptiilor in comportamente uzuale (prin asa-numitul teritoriali.
B
urbanism derogatoriu). Eforturile de introducere a abordarii strategice si a
P U
2) Avandu-se in vedere necesitatea elaborarii Planului Urbanistic General
asigurarii calitatii profesionale a planurilor sunt relativ incete, iar aspectele de
al Municipiului Bucuresti, dar si resursele limitate de terenuri pentru dezvoltare
operationalitate urbana asteapta inca mecanisme stabilite legislativ si practici
aflate in interiorul teritoriului administrativ al capitalei, Conceptul Strategic a fost
T
institutionalizate. astfel structurat incat sa poata fi utilizat ca si cadru tematic de referinta pentru
P
Planul Urbanistic General daca structura sa va urma fidel prevederile
In sensul celor de mai sus, ca si in cel al problematicii particulare a
N
legislative actuale, in special privind componenta pe termen lung a planului. Pe de
capitalei, planificarea strategica a viitorului Bucurestiului este situata la
E
alta parte, Planul Urbanistic General are menirea de a defini mult mai precis atat
interferenta unor strategii ori planuri de dezvoltare spatiala cum sunt:
E R
vocatia urbana a unor zone ce pot fi dezvoltate sau (re)convertite functional, ca si
ESDP, strategiile si programele Uniunii Europene, PATN si Strategia de
caracteristicile unor procese de dezvoltare urbana difuza, ce pot modifica sau
dezvoltare durabila a Romaniei, planuri de amenajare a teritoriului regionale, conserva caracterul unor zone deja constituite. De aici optiunile luate de a defini
M
judetene sau inter-comunale, strategii si planuri urbanistice generale ale prin Conceptul Strategic: (1) teritorii, axe si noduri structurante ale
A
comunelor ori oraselor din zona sa de inluenta si sprijin, dar si strategii ale organismului urban, (2) sansa acestor teritorii de a contribui la ameliorarea
U
marilor companii transnationale ori ale investitorilor imobiliari, ori planuri de situatiilor din vecinatattile lor si (3) tipurile de interventii operationale ce pot
M
investitii ale companiilor ce asigura furnizarea unor servicii tehnico-edilitare sau fi introduse ca prevederi ale PUG, pentru adresare prin planuri urbanistice
C
de transport. zonale.
R
3) Conceptul Strategic are un limpede rol director (nici macar de
Drept urmare:
O
reglementare generala insa). Cu toate acestea, beneficiarul a solicitat si referirea
O
1) Planificarea viitorului capitalei nu poate fi facuta separat de cea a
la proiecte prioritare pentru orizontul de timp apropiat, nominalizand atat programe
D F
teritoriului sau de sustinere si influenta, asa cum s-a aratat si mai sus, la Locul ori proiecte in curs de realizare cat si aflate in faza de proiectare sau chiar de
CSB in spatiu si cum a rezultat limpede si din etapa I a studiului. De aici, nu doar intentie. Conceptul Strategic nu este a-toate-incapator, iar uneori deciziile ar
limitele inerente pe care si le asuma prezentul studiu cat mai ales
putea fi reexaminate si consecintele unor proiecte re-evaluate, dar caracterul sau
N
necesitatea unei duble revizuiri necesare: a procesului de planificare in ceea
indicativ ii permite sa fie flexibil, fara insa ca aceasta flexibilitate sa elimine
I
ce poate deveni Regiunea Metropolitana Bucuresti cat si a sistemului de
disfunctionalitatile sau efectele neprevazute ale unor proiecte sau chiar programe
planuri pe baza caruia sa se decida directiile si modurile de dezvoltare. In
10
U
R A
implementate independent sau izolat spatial. De aici optinuea luata de a stabili (8) promovarea ocuprii forei de munc i sprijinirea mobilitii forei
prin Conceptul Strategic atat (1) zonele strategice proritar a fi dezvoltate
T
de munc;
C
tinand seama de cerintele temei studiului dar si de directiilor strategice
(9) promovarea incluziunii sociale i combaterea srciei;
I
prioritare avizate in cadrul primei etape, cat si (2) definirea unei axe
(10) investiiile n educaie, competene i nvare pe tot parcursul
N
prioritare strategice de dezvoltare cursul Dambovitei - abordabila prioritar
L
vieii;
si in mod integrat, pe baza unei planificari operationale, cu maxim impact in
E
(11) consolidarea capacitii instituionale i o administraie public
ceea ce priveste dezvoltarea Bucurestiului ca intreg.
B
eficient.
P U
d. LOCUL CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI
2035 IN RAPORT CU STRATEGIA EUROPA
T P
2020
N
La formularea propunerilor CSB 2035 s-a tinut seama de Obiectivele Tematice
E
Prioritare formulate de Comisia Europeana in raport cu Strategia Europa 2020, listate mai
E R
jos:
(1) consolidarea cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii;
(2) sporirea utilizrii i a calitii i accesului la tehnologiile informaiei
M A
i comunicaiilor;
- (3) mbuntirea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a
U M
sectorului agricol (n cazul FEADR) i a sectorului pescuitului i
C
acvaculturii (pentru EMFF);
R
(4) sprijinirea tranziiei ctre o economie cu emisii sczute de dioxid de
O
carbon n toate sectoarele;
O
- (5) promovarea adaptrii la schimbrile climatice, a prevenirii i a
D F
gestionrii riscurilor;
- (6) protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor;
(7) promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor
N
din cadrul infrastructurilor reelelor majore;
I 11
U
R A
2. CONTEXTUL I FACTORII
T C
DETERMINANI PENTRU
I
SUCCESUL STRATEGIEI
E N L
B
1.1. CONSIDERATII PRELIMINARE
P U
T P
Schemele de mai jos au menirea sa ilustreze importanta covarsitoare pe
N
care o au pentru succesul oricarei strategii de dezvoltare a municipiului Bucuresti
E
: pe de-o parte, conditionarile externe referitoare la cadrul legislativ, modul de
E R
impartire administrativ-teritoriala, precum si contextul spatial la diferite scari, iar
pe de alta parte modul in care calitatea administratiei publice contribuie la o buna
M
guvernanta ce poate asigura atat o planificare durabila coerenta, cat si un nivel
A
mai inalt al performantelor strategiei.
U
In ceea ce priveste conditionarile, ele sunt in mare parte dincolo de sfera de
M
decizie directa a administratiei publice locale, in masuri diferite, dar tot in masuri
C
diferite ele pot fi influentate sau studiate pentru intelegere in vederea definirii
R
celor mai bune optiuni strategice.
O
Si concluziile etapei I au aratat ca fara sprijin teritorial, reforma administrativ-
O
teritoriala sau mecanisme adecvate de cooperare inter-comunala sau/si fara un
D F
cadru legislativ care sa permita actiuni coerente si sa puna la dispozitie
instrumente operationale, dezvoltarea orasului va avea mult de suferit si orice
strategie, oricat de ambitios formulata va fi expusa unor esecuri prin lipsa de
N
sinergie intre programele si proiectele prin care se pune in aplicare.
I 12
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O Nivelul performantei administrative poate fi potentat de conditionari favorabile dar
poate fi si stanjenit de modul defectuos in care acestea functioneaza.
I N 13
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
Performanta administrativa poate fi privita ca centrul de greutate al
tetraedrului bazat pe conditionari si avand drept varf succesul punerii in practica
a CSB 2035. Trebuie mentionat ca posibilitatea de ameliorare a performantei
N
administrative este consistenta si independent de cele trei conditionari.
I 14
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O O crestere a performantei administrative are drept consecinta amplificarea
succesului punerii in practica a CSB 2035. Aceasta amplificare poate fi la randul
N
ei marita de o sinergie pozitiva a celor trei tipuri de conditionari "de baza".
I 15
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O Vulnerabilitatea intregului concept strategic este ridicata in raport cu
adversitatea venita din campul unei conditionari sau din inadecvarea acesteia
N
("lipsa dintilor sau rotirea in sens invers").
I 16
U
T R C A 2. SINTEZA ETAPEI I
I
2.1. CONCLUZIILE ETAPEI I
E N L
Aceasta parte cuprinde concluziile primei etape a studiului, formulate
B
sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate
P U
pentru a doua etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni
majore de avut in vedere.
T P
1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului
Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000-2008,
N
dinamica reflectata in mod inegal in teritoriul sau de sustinere si influenta.
E
Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar atat evolutia
E R
capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese complexe:
(a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin
M
existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si
A
operationale de planificare;
U
(b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate;
M
(c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple surse;
C
(d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori.
R
2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de
O
expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in
O
mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la
D F
cel de sustinere si influenta):
(a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un
caracter iradiant, generand o epuizare progresiva a teritoriului, dinspre oras
N
catre localitatile vecine;
I 17
U
R A
(b) expansiunea urbana intensa a municipiului in teritoriul imediat limitrof orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de locuinte in
este caracterizata de risipire urbana (urban sprawl), afectand teritorii vaste si zonele de periferie, iar generalizarea solutiilor locale are consecinte greu si
T C
amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci vulnerabil; costisitor reparabile;
I
(c) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul axelor (i) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit (prea putin
N
principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si generand incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente si de
L
astfel atat benzi de dezvoltare urbana (ribbon development) unele intinse operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si
E
pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin bariere diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica;
B
izolatoare intre portiuni de teritoriu, cat si dificultati privind accesibilitatea ori (j) creste polarizarea socio-economica a populatiei, cu inregistrarea
P U
calitatea mediului; formarii unor buzunare spatiale de saracie concentrata :
(d) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor tipuri (k) in plan spatial, creste decalajul intre nordul si sudul orasului,
T
de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) cele mai expuse sunt concomitent cu diferentierile ce apar intre diversele planuri locuire, locuri de
P
componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci, soluri munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate;
sensibile; (l) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit insa
N
(e) se inregistreaza o agravare a exceselor climatice, in contextul de cresterea performantelor/ reputatiei universitare;
E
global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana, (m) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare stiintifica
E R
in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe de avansata comercializabila atat cea finantata de stat, cat si cea universitara
control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele de sau finantata privat chiar daca creste ponderea activitatilor industriilor
M
realizarea unor coridoare cu efect pozitiv microclimatic (circulatia aerului si creative (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul unei emigrari
A
diminuarea efectelor insulelor de caldura); cenusii consistente);
U
(f) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii (n) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert de
M
infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate; mare suprafata, punand in dificultate comertul de mica scara, traficul urban
C
acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite din si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din
R
cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu infrastrctura capitala;
disponibila sau posibil a fi realizata atat in interiorul orasului cat si in teritoriul de (0) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul populatiei,
O
sustinere si de influenta; atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustinere si influenta (iar sporuri
O
(g) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata prin semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie).
D F
politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa exploateze 3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a
epuizant oportunitatile existente rezultatul principal al acestei tendinte este Bucurestiului si cel al teritoriului sau de sustinere si influenta, cu exceptia
neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial;
N
zonelor imediat vecine orasului, care preiau dezvoltarea radianta;
(h) se inregistreaza un decalaj crescand intre echiparea tehnici-edilitara
I
si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in interiorul
18
U
R A
4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua competente distinctive necesara, mai ales din doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si
neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national; neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor;
T C
5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, precum 11. Decupajul administrativ, cu precadere cel intre municipiu si teritoriul
I
si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate scarile de sustinere si influenta - teritoriul bucurestean muscat catre nord-est - nu
N L
spatiale; ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane;
E
6. Economia e mai dezvoltata ( statistic) in raport cu restul tarii, 12. Se inregistreaza o adevarata falie de comunicare/cooperare - o
B
dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro-regionala, ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al
P U
fara a mai vorbi de cea globala; guvernului) si nivelul capitalei; cand nu a fost ostila, relatia a fost in cel mai
7. Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala bun caz indiferenta, si aceasta caracteristica s-a perpetuat de-a lungul a doua
decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat
poate fi caracterizata ca anormala- in sensul lipsei unor beneficii majore pentru
T P
(pierdere majora Bucuresti 2000 iar ca realizare ar putea fi, poate,
economia orasului - mai ales prin ne-inlocuirea industriilor depasite si
Stadionul National);
falimentare cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe
N
inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea terenurilor 13. Planificarea spatiala regionala care sa produca efecte -
E
fostelor incinte industriale. respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a
E R
8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta;
este insuficient si/sau sub-utilizat, fie din cauza bazei patrimoniale sau a 14. ipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara supra-
M
motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic ambele municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment
A
influentand calitatea actului didactic fie din cauza lipsei unei cercetari stiintifice major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul de sustinere si
U
performante si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor influenta;
M
particulare ale diverselor universitati; 15. Primaria municipiului Bucuresti si-a diminuat constant
C
9. Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este institutia capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii
R
utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a urbane, in loc sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa
O
Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare creeze o agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor
O
articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de zone/programe de interventie urbana;
D F
amploare, are efecte de imobilism al dezvoltarii urbane la scara unor zone din 16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere tarziu-reactiva -
oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel in situatii devenite de criza, vizand mai curand temperarea efectului - decat
de abordari); pro-activa - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului.
N
10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar
I
- si a mai multor interventii izolate bune nu a creat plus-valoarea sociala
19
U
R A
municipiului, cu prioritate a celor aflate in perimetrul central si a celor care au
2.2. RECOMANDARI ALE ETAPEI I inca mari suprafete compacte de teren (inclusiv cu evidentierea proprietarilor);
T C
(g) Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din Municipiu,
I
Recomandarile pot fi grupate in doua categorii: unele care vizeaza modul
pe baza criteriilor de evaluare aprobate de Ministerul Culturii si a evaluarii
N
de desfasurare a etapei a doua a studiului si altele care au un caracter
simultane a starii si resurselor necesare pe etape de urgenta a interventiilor se
L
general, supuse atentiei beneficiarului Primaria Municipiului Bucuresti - dar
poate astfel fundamenta o politica publica realista in domeniu;
E
au putut fi deja propuse tinand seama de continutul acestei etape.
(h) Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie
B
si investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un audit
P U
1. O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea energetic prospectiv al capitalei;
demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii (i) Amorsarea elaborarii unei politici verzi schimbarile climatice si energia care
T
specializate, bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate, precum si sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic;
P
pe informatiile furnizate de viitorul recensamant. In ciuda existentei multor (j) Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si
regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente
N
documentatii de planificare si a unor proiecte si studii specializate, autorii
regionaleuropene;
E
rapoartelor de expertiza si specialistii consultati in cadrul focus-grup-urilor
(k) Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii
E R
economisti, geografi, sociologi, ingineri, urbanisti, arhitecti au considerat ca
neaparat necesare studii extensive care sa se refere la: mai suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau pentru
(a) Structura actuala a economiei locale, dinamica prezenta a acestei structuri dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras;
M
cu marcarea distinctiei intre Bucuresti si teritoriile unitatilor administrative locale (l) Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare
A
vecine; 2. O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea
U
(b) Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si
M
sustinere si influenta, precum si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti; influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere
C
(c) Economia informala (SRI estima la cca. 30% ponderea economiei gri pentru reusita Conceptului Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului;
R
sinegre la nivel national in 2009)
3. Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea
O
(d) Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului
Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea
O
zilnic de deplasari, in special cele oras-teritoriu (dar si cele din interiorul capitalei)
dezvoltarii teritoriale a a tarii Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii ci
D F
in ambele sensuri;
si pe cel de tractant al economiei nationale; totodata se recomanda analizarea
(e) Identificarea cu mai multa acuratete mai ales prin anchete focalizate - a
la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a prevederilor
discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta: localizarea
Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila;
N
zonelor
4. Se recomanda urgentarea constituirii unei banci operationale de
I
defavorizate, profilul acestora, asteptarile populatiei;
date urbane, functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem
(f) Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe teritoriul
20
U
R A
sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de
calculat si monitorizati (macar) anual;
T C
5. Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului,
I
o atentie sporita acordata pariului cultural al Bucurestiului, ca si
N L
examinarii rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului
E
civic si in conturarea identitatii proprii a Bucurestiului intre orient si
B
occident;
P U
In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se recomanda:
6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati

sporite pentru viziune si directii strategice la un nivel de reuniune cel putin
T P
similar celei ce s-a desfasurat pe 16 mai referitor la dimensiunea teritoriala a
dimensiunii urbane;
N
7. Transmiterea catre toate partidele - si in particular catre toti
E R E
membrii Consiliului General a solicitarii de a formula si transmite un punct
de vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare
stabilite in aceasta etapa;
M A
8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea
duratei fazei a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru
U
Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate
M
identificate. Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte scazuta
C
- din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea orasului, doar 8
R
au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste organizatii si se
O
dezamorseaza comportamentul ulterior tip nu am fost ascultati/consultati;
O
9. Utilizarea si in etapa a doua a unei campanii de recoltare de
D F
solutii de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin folosirea
a doua reuniuni tip focus-grup;
10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea
N
rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor
I
specialistilor si publicului larg.
21
U
R A
de ap), iar teritoriul de suport este dependent de locurile de munc i serviciile
2.3. DIAGNOSTIC
T
sociale din ora.
C
Fracturile funcionale i structurale la nivelul teritoriului,
I
Bucuretiul anului 2011 este rezultatul unui proces de
N
performana i competitivitatea sczute i identitatea incert a
dezvoltare incoerent i inegal, lipsit de o viziune clar pe
L
acestuia rezult din funcionarea individual a unitilor administrative,
E
termen lung i nesprijinit de cooperare teritorial, nesustenabil
alimentat de lipsa cadrului legal pentru cooperare i a politicilor
B
i genernd dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit
comune i de fragmentarea politic.
P U
inadecvat resursele nevalorificnd competenele distinctive
Structura economiei capitalei a fost puternic afectat de
locale i care nu s-a Concentrat suficient asupra creterii
dezindustrializare, iar creterea economic bazat pe consum i
T
calitii vietii locuitorilor, calitate neleas ca rezultat al
P
serviciile asociate, ca i pe investiii imobiliare speculative, n
concurenei mai multor factori de naturi diferite: de mediu
detrimentul dezvoltrii unor sectoare de nalt performan i bazate
N
natural i construit, economico-sociali, culturali, istorici.
pe creativitate s-a dovedit nesustenabil, mai ales n contextul perioadei de
E R E
n consecin, astzi, nemulumirea cetenilor fa de criz la scar global. Competitivitatea scazut a Bucuretiului nu
starea oraului este generalizat, performanele capitalei de valorific suficient fora de munc calificat de care dispune i pe care o
catalizator al economiei romneti n ultimii 10 ani au fost mult
M
formeaz acesta ori vecintatea capitalei cu Dunrea i apropierea
A
sub ateptri, n timp ce competitivitatea scazut n context de Marea Neagr, fiind grevat de infrastructuri de comunicaii
U
european i global mpreun cu reputaia sa nefavorabil insuficente i de lipsa unor politici economice pe termen mediu ori de
M
plaseaz Bucuretiul pe ultimele locuri n clasamentele europene programe i proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori de
C
privind atractivitatea i calitatea vieii. cercetare, precum i de servicii avansate de suport al afacerilor.
O R
Atractivitatea Bucuretiului pentru investitori ori vizitatori, dar i
Teritoriul de influen i suport al Bucuretiului se caracterizeaz printr-
O
asumarea rolului de capital sunt afectate de o accesibilitate redus,
un proces de decdere economic i demografic, decalaje de
D F
determinat n principal de numrul redus i de calitatea
dezvoltare ntre partea de N NE i cea de S i infrastructur tehnic i
infrastructurilor rutiere i feroviare, dar i de capacitatea limitat a
social deficitar ce ofer un grad inegal de deservire. Capitala
aeroporturilor existente ori neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice.
N
exercit presiuni asupra teritoriului inconjurtor, absorbind resurse socio- Lipsa unor sisteme regionale de cale ferat i de autostrzi i
I
economice i compromind resursele de cadru natural (pduri, oglinzi drumuri expres, proactiv dispuse i judicios dimensionate,
22
U
R A
afecteaz nu doar legatura municipiului cu teritoriul su de operaiunile urbane de amploare ca iniiativ public au contribuit
T
susinere i de influen ori cu marile coridoare de transport, dar determinant la aceste procese cu efecte negative.
C
Populaia de aproximativ 1,94 milioane de locuitori a
I
genereaz ncrcari majore de trafic auto n interiorul oraului,
N
suprasolicitnd arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, i restul reelei sczut n ultimii 10 ani cu 3,3%, n principal din cauza unei tendine de
L
stradale, genernd poluare urban i nervozitate social. stabilire a domiciliului celor mai nstrii n localitile din regiune care a cstigat
E
Transporturile publice aproape inexistente la scar regional i nc circa 16% n populaie dar mbtrnirea ncepe s se manifeste i este
B
mult sub ateptri ori sub imperativele sustenabilitii, la scara prognozat a continua. Densitatea pe teritoriul oraului cunoate
P U
oraului, nu au cum s genereze, n lipsa unor politici i programe variaii foarte mari un raport de 1:3,5 ntre sectoare - i, mai ales acolo
adecvate, trecerea ctre un alt fel de mobilitate urban i teritorial. unde este asociat cu srcia, contribuie la o calitate sczut a
T P
Presiunea ridicat privind construirea din ultimii ani, condus doar locuirii. Dac veniturile sunt n medie mai mari dect media
de interese speculative nguste i neorientat sau limitat de naional, problemele sociale majore sunt polarizarea crescut,
N
politici publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a manifestat i spaial, omajul n rndul tinerilor, starea de
E R E
determinat creterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraului, sntate a populaiei, ct i formarea profesional continu insuficient ori
diminuarea suprafeelor plantate, a contribuit la agravarea existena grupurilor vulnerabile.

Locuirea este profund marcat de o mobilitate de locuire
M
problemelor de trafic i staionare, deteriornd n multe cazuri
A
redus, generat n principal de deinerea n proprietatea ocupanilor a
peisajul urban i contribuind la un comportament distructiv n ce
U
majoritii stocului de locuine, dar i de lipsa unei piee suple i
privete elemente valoroase de patrimoniu construit. Resursele
M
diversificate a locuinelor. Marile ansambluri de locuine au att
reprezentate de marile terenuri ale fostelor zone industriale au fost n
C
durata de serviciu trecut de jumtate ct i spaii comune
mare parte irosite sau subutilizate n interesul oraului, prin fragmentare
R
degradate, prin diminuarea spaiilor verzi n favoarea parcrilor
O
i dezvoltare ngust-speculativ, multe din ansele de dezvoltare de
ori prin insuficiena gradului de dotare cu echipamente, iar
O
noi poli urbani prevzui de Planul Urbanistic General din 1999 fiind
eforturile de reabilitare a unor zone, meritorii dar i costisitoare
D F
pierdute sau puternic compromise. Att lipsa unui "proiect al
uneori, sunt inegal distribuie spaial i nu pot rezolva n totalitate
oraului n ansamblu" larg asumat i urmat cu consecven, ct i un
problemele, mai ales n zonele cu densitate mare de locuire. n acelai
context legal i administrativ mai curnd descurajnd
N
mod, programele de refacere a faadelor odat cu ameliorarea
I
izolrii termice nu pot suplini n totalitate incapacitatea
23
U
R A
economic ori lipsa de determinare a multor proprietari care sau prea puin eficace, n condiiile unui cadru legal incoerent n contextul
suport din ce n ce mai greu chiar i plata utilitilor. Programele de schimbrilor climatice compromiterea unor posibile "coridoare micro-climatice",
T C
cu efect pozitiv n reducerea insulelor de cldur i n ventilarea oraului are
I
locuine sociale sunt cvasi-inexistente, iar locuirea pe lot nu este avut
consecine greu i costisitor reparabile.
N
substanial n vedere ca subiect al vreunei politici de cretere a confortului.
Domeniul n care lipsa unei politici publice articulate a
L
Piaa marcat de interese puternic speculative i regimul
produs cele mai vizibil-dramatice consecine este cel al calitii
E
creditelor bancare nu au cum s rezolve singure multiplele
B
spaiului public. Invadarea acestuia de ctre automobil, chiar i
probleme ale locuirii, n lipsa unor politici publice clare pe
P U
acolo unde spaiul public a fost special proiectat n favoarea pietonilor este doar
termen mediu i lung. O gravitate deosebit o prezint starea unei mari pri
cel mai des invocat fenomen; lipsa proiectelor de reabilitare, creare
a fondului construit vulnerabil la riscurile seismice, mai ales n situaia
publice variate, de calitate
T
sau regenerare a unor spaii
P
realizrilor complet insuficiente n raport cu nevoile de consolidare.
arhitectural ridicat i generatoare de interaciune social
Calitatea vieii este afectat consistent de parametrii de mediu, iar
N
nivelurile diverselor tipuri de poluare cresc necontenit, n divers i toleran este deopotriv pregnant vizibil, mai ales din
E
principal nivelul emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe cauza prezenei degradante a publicitii neadecvat poziionate, ori a
E R
unele axe majore i n cadrul cruia prezena vehiculelor mari ce nu respect improvizaiilor neprofesionist proiectate i realizate. n unele cazuri,
normele europene este foarte mare, dar i nivelul polurii fonice. Amprenta de aceste intervenii realizate cu bune intenii, fie suprasolicit locul, ca n
M A
mediu a municipiului este amplificat de extinderile necontrolate n multe mari parcuri, fie instaureaz o imagine strin de caracterul
teritoriu, de soluiile locale n domeniul evacurii apelor uzate i acestuia. Astfel configurat i gestionat, spaiul public, n general,
U
de ntrzierea funcionrii la parametri necesari a staiei de contribuie mult prea puin la dezvoltarea spiritului comunitar i la
C M
epurare. Un sistem ineficient i neecologic de gestionare a convivialitate, ntr-un oras n care diversitatea etnic i
R
deeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcii, are multiculturalismul sunt n cretere.
O
consecine grave n ce privete calitatea apei, a aerului i a solului, amplificate de Educaia avansat i valorile culturale, poteniale caliti
O
comportamentul prea puin responsabil al cetenilor, nc rezisteni individualizante ale oraului i purttoare de imagine, sunt apreciate de
D F
la puinele iniiative educativ-ecologice i la proiectele pilot. Diminuarea locuitorii acestuia dar sunt insuficient sprijinite coerent de toate
dramatic a suprafeelor verzi ntre 1990 i 2007, ca i creterea nivelurile administraiei pentru a aspira la excelen, respectiv pentru a
N
cantitii de praf i alte suspensii n aer au generat nemulumiri contribui la creterea prestigiului i reputaiei internaionale a
I
publice puternice, iar politicile sau programele de contracarare sunt timide
24
U
R A
oraului, contracarnd plasarea Bucuretiului pe locuri din
ariergarda multor clasamente privind componente ale competitivitii.
T I C
Dupa calitatea aerului, poluarea fonic, starea de
N
curenie a oraului i serviciile de sntate, caracteristicile
L
urbane cele mai negativ percepute de ctre populatie sunt modul
E
n care autoritile locale folosesc banul public i eficiena
P U B
redus a serviciilor publice. n acelasi timp, sondajele par a indica o stare
de pasivism social, n principal din cauza resemnrii n faa lipsei unor
realizri durabile ori din cauza scepticismului n ceea ce privete
T P
reducerea corupiei, iar lipsa unei strategii clare, rod al unui proces
N
participativ i nsoit de politici, programe i proiecte realiste,
E
inteligent finanate i atent evaluate nu face dect s accentueze
E R
nerealizrile n domeniul planificrii lucide i sustenabile a
dezvoltrii municipiului.
M A
Fr aceast planificare integrat i coerent, susinnd
U
interesele strategice ale comunitii i fr o urmrire
M
consecvent a direciilor prioritare de aciune astfel definite, de
C R
ctre instituii calificate i transparente, deschise spre
O
parteneriate i sprijinite de cadrul legal i de politici naionale i
O
regionale, multe din resursele urbane potenial valorificabile nc
D F
existente se vor consuma ineficient, deteriornd calitatea vieii
cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei
Romniei n competiia urban global.
I N 25
U
R A
2.4. VIZIUNEA
protejeaz valori i respect tradiii, care este totodat conciliant
T
i deschis diversitii i cooperrii, o comunitate plurivalent i
C
multicultural care ii construiete armonios imaginea de succes.
I
(1) Bucuretiul este, n 2035, o metropol influent i
N L
integrat european prin durabilitate i caracter, reinventata
(5) Dezvoltarea Bucuretiului este realist dimensionat,
E
inteligent i sensibil, o comunitate deschis i evoluat, o
rezultatul unei planificri spaiale lucide care integreaz nivelul
B
capital dinamic i creativ.
P U
urban cu cel teritorial i al unei finanri coerente; administraia
public local este nu doar gestionar eficient al resurselor ci i

(2) Municipiul este un nod cu activitate intens de
constructor de parteneriate spre binele public cu nivelul naional i cel
T P
cooperare n reele multiple, bine conectat cu regiunea, ara i lumea
teritorial, cu vecinii, dar i cu toate categoriile de actori privai i cu societatea
prin infrastructuri articulate, echilibrat grupate ntr-un sistem spaial
civil; beneficiind de adecvarea i supleea cadrului legal, procesul
N
de poli i coridoare, dar i prin porturi, aeroporturi ori portale digitale,
E
de dezvoltare este monitorizat i adaptat noilor provocri i
E R
un ora care e caracterizat de accesibilitate crescut i mobilitate
aspiraiilor comunitii.
complex.
M A
(3) Capitala are o economie competitiv i un comportament
U
responsabil fa de mediu: o educaie performant i deschis
M
favorizeaz dezvoltarea tehnologiilor avansate i a industriilor
C
creative iar cercetarea bine valorificat i serviciile diversificate
R
contribuie nu doar la atractivitatea economic crescut ci i la
O
gestiunea inteligent a energiei, a resurselor naturale ori la
D F O
protejarea biodiversitii, deci la sustenabilitatea dezvoltrii.
(4) Cetenii apreciaz viaa intr-un ora santos, sigur i
N
cu identitate bine conturat, cu locuire de calitate i cu locuri de
I
munc motivante, fiind membri ai unei comuniti solidare, care
26
U
R A
autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat
2.5. DIRECTII STRATEGICE si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan.
T C
FUNDAMENTALE
N I
Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica
L
directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere
2.5.1. DIMENSIUNEA TERITORIAL -
E
a investitorilor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu
B
DIRECII STRATEGICE PENTRU dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu
P U
asezarile invecinate/deservite oferindu-le astfel resursele pentru
BUCURETI I TERITORIUL SU DE
eficientizarea productiei (in special agricultura), eficientizarea
SUSINERE I INFLUEN infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia.
T P
Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara orientarea
Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si
N
eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea unei forme
construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a
E
administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de
E R
asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice,
influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali,
protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B),
eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea
implementarea unor zone naturale de echilibru , promovarea si
M
durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit.
sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) ,
A
monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii
U
Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea zona/ tehnologiilor cu grad redus de poluare.
M
regiune metropolitana implica directii de actiune precum: controlarea si
C
coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in
R
publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul
cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la
O
cooperarii intre UAT-uri.
atingerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.
D F O
Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica
directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in
teritoriu (in special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea
N
sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti,
I 27
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 28
U
R A
Reinventarea structurii economiei catre tehnologii
2.5.2. DIRECTII STRATEGICE
avansate si industrii creative; pregatirea continua a fortei de
T C
FUNDAMENTALE PENTRU munca si performante avansate si diverse in asumarea rolului
I
MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035
N
de tractant economic national si regional
L
Protejarea si utilizarea inteligenta in dezvoltare a
E
Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a
resurselor naturale terenul, apele si spatiile plantate;
B
teritoriului sau de sustinere si influenta: institutii, strategii si
P U
protejarea agriculturii si a biodiversitatii; dezvoltarea
actiuni concertate, intr-un context legislativ ameliorat si de
industriilor verzi
reforma administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca
Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a
T
prioritate nationala asumata si parteneriate pragmatice pe
P
calitatii mediului si a bunastarii sociale
termen mediu si lung cu toate autoritatile administratiilor locale
Ameliorarea locuirii si a serviciilor, impotriva segregarii
N
vecine
E
socio-economice spatiale
Ancorarea conexiunilor spatiale la toate scarile
E R
Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de
teritoriale: utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor
comunitate ; valorificarea multiculturalismului emergent,
intermodali majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul
M
cresterea activismului social in comunitate si educarea spre o
A
national si european, ci si drept axe complexe si nuclee
existenta urbana civilizata
U
teritoriale generatoare de dezvoltare, conlucrand sinergic;
Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea
M
fructificarea magistralei Dunarii si legaturii cu Constanta
calitatii noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii
C
Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai,
R
istorice cat si ca vector educativ si de promovare a imaginii
articulat, continuu, consecvent urmarind promovarea reputatiei
O
urbane
reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si
O
Profesionalizarea administratiei publice si folosirea
proiecte aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a
D F
sustenabila a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de
rolului de inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de
transparenta si de suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in
dezvoltare sustenabila
finantarea dezvoltarii urbane.
I N 29
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 30
U
R A
2.6. COMUNICAREA REZULTATELOR
T C
ETAPEI I
N L I
Rezultatele etapei I a studiului au fost comunicate dupa cum urmeaza :
E B
1. Continutul etapei in forma extinsa a fost pus la dispozitia membrilor
P U
Comisiei Tehnice
2. Principalele doua volume ale studiului impreuna cu volumul de
T
prezentare sintetica au fost afisate pe site-ul dedicat proiectului Bucuresti 2035
P
(www.csb2035.ro) fiind astfel accesibile oricarei persoane interesate. Mentionam
N
ca site-ul permite inregistrarea reactiilor celor care il acceseaza, iar transmiterea
E
de opinii a fost incurajata prin facilitarea conectarii directe a mesajelor in chiar
E R
momentul parcurgerii materialelor afisate.
Mentionam ca reactia publicului a fost anemica, numarul redus de mesaje
provenind de la persoane fizice - desi informate, organizatiile non-
M A
guvernamentale active in domeniul dezvoltarii urbane sau in altele conexe nu au
reactionat in niciun fel.
U M
3. Toti membri Consiliului General al municipiului Bucuresti au primit,
C
transmise prin mesaje personalizate, volumul de prezentare sintetica insotit de o
R
scrisoare in care se sublinia importanta CSB 2035 pentru dezvoltarea viitoare a
O
capitalei si se solicitau in mod expres opinii sau propuneri care sa fie luate in
O
considerare la formularea fazei a II-a.
D F
Mentionam ca nu a fost primit niciun mesaj de raspuns.
4. Rezultatele primei etape ca elemente pentru fundamentarea
N
propunerilor si prevederi din cadrul documentatiei aferente etapei a II-a vor fi
I
dezbatute in cadrul Registrului Urbanistilor din Romania si prezentate in doua
intalniri cu caracter profesional : Reuniunea Punctului de contact ESPON
31
U
R A
3. PREZENTAREA GENERAL
Romania (Octombrie 2011) precum si vizita de studiu a unor experti afiliati
Centrului International de Dezvoltare Urbana din Cambridge, Statele Unite ale
T C
Americii (Octombrie, 2011).
A ETAPEI II
N I
5. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a constituit si subiectul catorva
L
interviuri pentru presa.
E
Faza a II-a a Conceptului Strategic a urmarit valorificarea concluziilor
B
de la prima etapa si a comentariilor aduse acesteia fie in cadrul comisiilor
Avand in vedere cele de mai sus, apreciem ca este necesara utilizarea si
P U
de specialitate consultate, fie prin intermediul altor intalniri ce au avut ca
a altor metode de comunicare a conceptului, recomandand Primariei municipiului rol dezbaterea unor elemente partiale ale conceptului.
Bucuresti organizarea unor evenimente speciale in acest scop, similare Rolul fazei a II-a a fost stabilirea obiectivelor strategice majore,
T
prezentarii din 16 Mai, dar si discutarea in interiorul primariei impreuna cu esentiale pentru dezvoltarea viitoare a Bucurestiului, articulate cu
P
directiile specializate. viziunea si misiunea dezvoltarii. Pentru ca aceste obiective sa devina
N
tangibile intr-o perioada de timp discutata pe diverse faze, a fost necesara
E
articularea lor cu principalele domenii majore cat si cu domeniile
E R
prioritare precum orasul teritorial, orasul productiv, orasul functional,
orasul durabil si managementul orasului.
Operationalizarea conceptului tine insa de detalierea acestor
M
obiective prin politici, programe si proiecte care depind insa de
A
capacitatea administratiei de a le implementa.
U
Conceptul Strategic este in acelasi timp un concept spatial, care
M
vizeaza in primul rand dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului, motiv
C
pentru care au fost propuse planuri si scheme de dezvoltare pe unele
R
domenii prioritare. Rolul acestora este de a sublinia orientarile majore si
O
prioritatile in dezvoltare dar si de a spatializa sau localiza zonele cheie
O
pentru dezvoltarea Bucurestiului.
D F
Intreaga structura pe care o propune faza a II-a a Conceptului
Strategic se sprijina de fapt pe aceasta prioritizare fara de care intreg
proiectul devine o simpla lista a tuturor problemelor Bucurestiului.
I N 32
U
R A
4. VALORI FUNDAMENTALE I 5. OBIECTIVELE STRATEGICE
T C
PRINCIPII ALE CONCEPTULUI ALE DEZVOLTRII CAPITALEI
I
STRATEGIC
N
PN N 2035
E L
4.1. VALORI ALE CONCEPTULUI
B
5.1. LISTA OBIECTIVELOR
P U
STRATEGIC BUCURESTI 2035 CONCEPTULUI STRATEGIC
Accesibilitate Deschidere
T
1. O comunitate educata si adaptabila capabila sa raspunda provocarilor
P
Dinamism Continuitate 2. O structura echilibrata si dinamica de activitati economice
N
Caracter Constiinta 3. O racordare eficienta la marile axe europene de transport si conectare facila
E
cu fluxurile informationale globale
E R
Chibzuinta Responsabilitate
4. Un nucleu metropolitan puternic ancorare functionala puternica in teritoriu
Adaptabilitate Mobilitate
5. Un mediu sanatos de viata poluare diminuata, amprenta ecologica
M A
6. Responsabila gestionare a energiei, cu maxima eficienta
4.2. PRINCIPII ALE CONCEPTULUI
U
7. O calitate ridicata a locuirii fara segregare si o polarizare socio-economica
STRATEGIC BUCURESTI 2035
M
diminuata
C
8. Servicii sociale performante adaptate nevoilor si adecvat distribuite spatial
R
Principiul echilibrului multiplu 9. O identitate urbana puternica rezultat al valorificarii istoriei si al construirii de
O
Principiul dinamismului ofensiv noi insusiri
O
10. O dezvoltare urbana curajos planificata, lucid condusa si atent evaluata
Principiul respectului valorilor
D F
11. Administratia publica performanta, capabila sa construiasca parteneriate
Principiul constructiei comunitare
profitabile dezvoltarii sustenabile a orasului
Principiul performantei orientate
N
12. Capitala de succes, in sistemul marilor orase balcanice, oras-poarta si oras-
I
Principiul parteneriatelor adaptabile punte.
33
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 34
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 35
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 36
U
R A
6. OPIUNI STRATEGICE I
T C
FLEXIBILITATEA CONCEPTULUI
I
STRATEGIC
E N L 6.1. DOMENII DE INTERVENTIE SI
P U B
ZONE STRATEGICE PENTRU
BUCURESTI 2035
N T P
Studiul privind Conceptul Strategic a fost structurat pe cele cinci planuri
E
majore orasul si teritoriul, orasul productiv, orasul functional, orasul
E R
durabil si managementul orasului tocmai pentru sublinierea, pe de o parte,
a contributiilor esentiale pe care fiecare plan le are la succesul Bucurestiului
ca oras competitiv si cu o calitate inalta a vietii, dar si, pe de alta parte, a inter-
M A
conditionarilor complexe intre aceste planuri, a faptului ca orice castig in unul
din aceste planuri contribuie la sansele de reusita a actiunilor in celelalte
U
planuri, dupa cum esecurile intr-un domeniu pot avea consecinte nefaste in
M
celelate domenii.
C R
Asa cum s-a aratat deja, performanta manageriala calitatea
O
administratiei publice locale, ca instante si mecanisme de luare a deciziilor, ca
O
institutionalitate, ca temeinica fundamentare tehnica a proceselor de interventie
D F
dar si ca abilitate de asigurare a realizarii cu succes a proiectelor constituie o
conditionare majora, putand determina hotarator o dezvoltare in directia
potrivita, cu actiuni concertate pe toate aceste planuri. Aceasta calitate a
N
administratiei publice constituie atat miezul guvernantei locale ca si proces
I
complex, dar si a se vedea schemele deja prezentate centrul de greutate
37
U
R A
pentru structura ce poate determina un succes al aplicarii Conceptului inteleasa/acceptata comunitar. Este evident ca este posibila o flexibilitate, dar
Strategic. ea este limitata, fara compromiterea unora dintre obiective.
T C
In acest sens, dezbaterea propunerilor Conceptului Strategic este
I
In sensul celor de mai sus, atat directiile strategice fundamentale esentiala pentr ameliorarea sanselor sale de transpunere prin programe si
N
formulate la sfarsitul fazei I a studiului, cat si obiectivele strategice proiecte.
L
fundamentale propuse in cadrul acestei faze au fost definite si structurate ca
E
sistem, tinand seama de cele cinci planuri. In acelasi timp, politicile ofera un grad de suplete care sa permita, in
B
functie de diverse optiuni politice, financiare, sociale, tehnice
P U
In conformitate cu cerintele beneficiarului, pentru orizontul 2035 au fost structurarea si etapizarea actiunilor, cazuri in care se pot schimba
formulate substrategii si politici publice, listate mai jos, fie cu caracter proiectele prioritare.
T
integrat prin natura subiectului sau in raport cu zona de interventie ce In ceea ce priveste dezvoltarea spatiala a orasului, a fost intreprinsa o
P
solicita o astfel de abordare, fie cu caracter sectorial dar cu puternice identificare a teritoriilor, axelor si nodurilor strategice, tinandu-se seama de
relationari cu interventiile in alte domenii. criterii care privesc: (1) amplasarea in oras, (2) potentialul de dezvoltare, (3)
N
nevoia de interventie din cauza unor disfunctionalitati existente, (4) existenta
E
Multe din aceste politici vizeaza guvernanta si managementul urban unor nuclee sau procese de dezvoltare urbana, (5) potentialul de propagare a
E R
economic, al mediului sau cel in domeniul social; ele pot fi in unele cazuri dezvoltarii, dar si (6) posibilitatea de actionare intr-un anume context legislativ
aplicabile intregului oras, sau, in altele, situatiilor asemanatoare intalnite in sau institutional.
M
diverse locatii din oras si au in acest sens, atat conditionari cat si consecinte
A
in dezvoltarea spatiala, urbanistica. Desi astfel sunt identificate multe astfel de teritorii de interventii, a fost
U
operata o prima selectie, optandu-se pentru pastrarea pentru o etapa post 2035
M
Drept care rezentul studiu pentru Conceptul Strategic Bucuresti 2035 a dezvoltarii unor zone sau pentru introducerea lor in obiectivul politicilor in
C
cuprinde optiunile pe care elaboratorii si alti profesionisti le-au considerat situatia aparitiei unor oportunitati noi.
R
drept prioritare, tinandu-se seama de urmarirea unei sinergii, dar si de
posibilitatea desfasurarii simultane a unui numar limitat de programe si proiecte Pe de alta parte, Conceptul Strategic Bucuresti 2035 propune ca axa
O
atat din ratiuni financiare sau institutionale, cat si ca suportabilitate functionala majora de dezvoltare strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului
O
si sociala. Dambovitei, ca arie cu multiplu rol :de ax radiant de dezvoltare urbana, de
D F
sutura intre parti fracturate ale orasului ,de legatura a zonelor centrale cu
Evident, exista multe alte optiuni privind politicile ce pot fi elaborate exteriorul orasului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri
si puse in practica, dar alegerea unui pachet de succes trebuie sa importante si a unor activitati de interes public major si de
N
reprezinte simultan o decizie politica bine sustinuta tehnic si reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore pe axa V-E, de
I
linie de forta in comunicarea urbana (nu doar prin trafic).
38
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 39
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 40
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 41
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 42
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 43
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 44
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 45
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 46
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 47
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 48
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 49
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 50
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 51
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 52
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 53
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 54
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 55
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 56
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 57
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 58
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 59
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 60
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 61
U
R A
7. PRIORITI STRATEGICE
T C
DE LUAT N CONSIDERARE PT
N I
ZONA DE SUSINERE I
E L
INFLUEN
P U B 7.1.1. INTRODUCERE
T P
Bucuretiul i teritoriul su de influen i suport sunt caracterizate de
lipsa unei gndiri comprehensive i integrate. Acest fapt a condus la apariia
N
disparitilor teritoriale, afectnd calitatea vieii populaiei prin dezvoltarea
E R E
dezechilibrat i inechitabil a infrastructurii tehnice i socio-economice i la
compromiterea unor resurse deosebit de valoroase (cadru natural, rezerve de
de teren etc.).
U M A
7.1.2. RELAIA CU DIAGNOSTICUL
C R M n vederea remedierii problemelor identificate n faza de analiz i
O
diagnostic este necesar abordarea acestora att pe vertical, ct i pe
O
orizontal, prin adoptarea i implementarea unor politici relevante care s
D F
susin dezvoltarea echilibrat a teritoriului. n acest sens au fost propuse patru
direcii principale de aciune:
I N 62
U
R A
- Adoptarea unei forme administrative la nivelul Bucuretiului i al Conductor sau partener principal n proiecte de dezvoltare importante pentru
teritoriului su de influen i suport; teritoriu;
T C
- ntrirea i revitalizarea sistemului de poli teritoriali; Consultarea asociaiilor de cooperare intercomunal;
N I
- Eficientizarea i dezvoltarea sistemului de infrastructur; Gestionarea transportului public metropolitan.
L
- Valorificare durabil a resurselor de patrimoniu natural i construit.
E
Pe baza acestor direcii de aciune a fost elaborat un set de politici ce
B
Propunerea unui nou decupaj de zon metropolitan s-a bazat, n
P U
vizeaz: susinerea economic a teritoriului pe plan naional i internaional prin principal, pe:
promovare i cooperare transfrontalier, creterea accesibilitii, dezvoltare
1. Indicele de integrare;
metropolitan echilibrat i coodonat, creterea performanei economice,
2. Izocronele de accesibilitate;
T
distribuia echilibrat a forei de munc, dezvoltarea i modernizarea
P
infrastructurii tehnice i sociale, stimularea turismului i, nu n ultimul rnd, 3. Proiecte propuse, n derulare sau resurse importante pentru
dezvoltarea Bucuretiului;
N
protecia mediului n consens cu principiile dezvoltrii durabile.
E
4. Studiile anterioare ale ZMB.
E R
7.1.3. Delimitarea teritoriului 1. Indicele de integrare a fost agregat i calculat la faza I prin
intermediul softului Map Decision. Acesta a reprezentat un factor de prim
metropolitan
M
importan pentru delimitarea teritoriului de influen i suport al Bucuretiului.
A
2. Prin intermediul izocronelor se remarc legturi puterice pe direciile
U
Avnd n vedere contextul actual al Bucuretiului i al teritoriului su de Bucureti - Ploieti i Bucureti Giurgiu, fapt care explic influena puternic
M
influen i suport, una dintre interveniile prioritare pentru a opri avansarea pe care Capitala o are asupra acestor dou centre urbane. Chiar dac
C
disparitilor teritoriale este recunoaterea din punct de vedere juridic a unei legturile E-V se manifest prin dou autostrzi, distanele pn la
R
zone sau regiuni metropolitane i instituirea unui organism care s urmtoarele centre urbane este prea mare pentru ca acestea s poat fi
gestioneze i s susin dezvoltarea controlat, printr-un demers continuu, influenate semnificativ de Bucureti. Cei doi poli urbani din apropierea direct a
O
dinamic i pe termen lung. Bucuretiului, Ploieti i Giurgiu, sunt suficient de dezvoltai pentru a
O
genera la rndul lor arii de influen, fora lor de polarizare asupra
D F
Atributiile ageniei de dezvoltare ar consta n :
vecintilor directe fiind mai puternic dect influena Capitalei. Din acest motiv
Localizarea zonelor-cheie pentru investiii specifice i atragerea de investitori
s-a evitat includerea acestor dou orae n teritoriul delimitat (totui ele sunt
ctre aceste zone;
influenate puternic de Bucureti).
N
Controlul documentaiilor necesare noilor dezvoltri,
I
3. Deosebit de important pentru delimitarea teritoriului metropolitan al
Bucuretiului este integrarea pe ct posibil a programelor i proiectelor
63
U
R A
importante pentru dezvoltarea acestuia, astfel nct s poat fi gestionate acestora condiii favorabile de dezvoltare prin cadrul legislativ,
coordonat i eficient. infrastructur, dotri i calitate ridicat a vieii.
T C
4. Teritoriul analizat a inclus toate variantele de zone metropolitane i Politica de cooperare intercomunal se refer la dou paliere de
I
aglomeraii urbane elaborate pn n prezent pentru Bucureti, i s-au
N
cooperare intercounitar i anume:
L
analizat direciile de dezvoltare din fiecare propunere. Aglomeraia Urban,
Modernizarea infrastructurii sociale
E
primul concept referitor la teritoriul de influen i suport al Bucuretiului, este
Furnizarea serviciilor publice i echiparea teritoriului
B
integrat n cele dou propuneri ulterioare de zona metropolitan. Acestea
P U
din urm se difereniaz prin atitudinea fa de diferite proiecte de importan Prin intermediul investitiilor intercomunitare se asigur o dezvoltare
regional i/ sau naional (ex. canalul Dunre-Bucureti). teritorial echilibrat i eficientizarea exploatrii resurselor. Prin intermediul
asociaiilor intercomunitare se pot accesa fonduri europene pentru proiecte
Legtura cu direciile de dezvoltare la nivel suprateriorial se remarc
T
comune de dezvoltare i echipare a teritoriului.
P
prin orientarea favorizat ctre Nord i Sud. Apare nsa o difereniere a
legaturilor E-V innd de contextul regional. Astfel, direcia ctre Constana, n contextul documentului de fa, Bucuretiul nu poate impune politici (i
N
important la nivel suprateritorial, nu este suficient de puternic nivel regional, nici delimitarea) teritoriului su metropolitan, ns poate genera i aplica
E
din lipsa unor poli - aezri puternic relaionate cu Bucuretiul. politici care au un impact semnificativ asupra acestuia.
7.1.4.
E R POLITICI PRIORITARE 7.1.5. PROGRAME I PROIECTE
M
PRIORITARE
U A
Deoarece, pe de-o parte, CSB 2035 este un document axat n principal pe
M
problematica Bucuretiului i este supus limitrilor atribuiilor Municipalitii, i,
Programele prezentate includ noi direcii de dezvoltare a Capitalei i
C
pe de alt parte, este necesar abordarea Capitalei din punctul de vedere al
totodat integreaz proiectele existente aflate n diferite stadii (studii de
R
competitivitii teritoriului care este imposibil de atins limitndu-ne la
fundamentare, proiecte n stagnare, etc). Stagnarea unor proiecte majore (de
O
conturul administrativ, vom detalia n continuare numai dou politici teritoriale,
ex. autostrzile) afecteaz semnificativ dezvoltarea teritoriului i produc pierderi
O
ce trebuie ns considerate prioritare:
la nivelul bugetelor publice i valorii terenurilor, din cauza variaiilor economice.
D F
Politica referitoare la investiii nationale pentru creterea competitivitii i n acest context se consider strict necesar continuarea i/ sau reluarea
asigurarea coeziunii teritoriale proiectelor majore pentru Bucureti i teritoriul su metropolitan i este
preferabil s se evite suprapunerea acestor proiecte cu implementarea de
Politica de cooperare i investiii intercomunale.
N
noi proiecte majore, pentru a prentmpina posibilele blocaje financiare,
Politica de investiii naionale se refer la susinerea Bucuretiului i
I
politice, administrative, etc. Majoritatea proiectelor noi propuse se
teritoriului su metropolitan pentru atragerea de investitori, oferindu-le
64
U
R A
caracterizeaz prin costuri sczute/medii i prin intervenii ce au n vedere
promovarea economic i turistic, conservarea i protejarea mediului i
T C
educarea populaiei.
N L I
E
n concluzie, pentru a i atinge obiectivele pentru 2035,
P U B
este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din
teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone
sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poata
T P
asigura dezvoltarea teritorial durabil, echilibrat i
coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea
N E
importanei cooperrii pe orizontal i vertical n vederea
E R
dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului i
asumarea rolului de
M
capital.
U A
C R M
O
D F O
I N 65
U
R A
Propunere Zon Metropolitan
T C
Bucureti pe suportul Indicelui de
N I
Integrare (prezentat n varianta
L
detaliat)
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 66
U
T R C A Localizarea programelor i
N I
proiectelor prioritare din teritoriul
L
metropolitan al Capitalei
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 67
U
R A
8. POLITICI PUBLICE
T C
PROPUSE - ORIZONTUL 2035
N L I
E
8.1.1. POLITICI
P U B
P1.1
Politica de investitii nationale in Bucuresti si terit de sprijin si
T P
influenta
P2
N
Politici intercomunale de investitii si servicii publice
E R E PE.1
M
Politica privind planificarea si dezvoltarea unor zone ce
A
concentreaza activitati economice
U M
PE.2
C R
Politica privind sprijin si cresterea performantelor activitatilor
economice mici si mijlocii.
O
D F O
PE.3
Politica privind activitatile economice tertiare si de industrii

creative incurajarea dezvoltarii celor locale si atragerea unora
N
noi.
I 68
U
R A
P3
T C
Politici pe zone PEd.2
I
P4 Politici pe zone Politica privind educatia universiatara, in parteneriat cu ministerul
N
de resort si cu universitatile, cu prioritate pentru capacitatea si
L
P5.1
performantele in cercetare
E
Politica privind construirea de locuinte sociale/accesibile
B
economic;
P U
P7.1
Politica privind alimentarea cu apa si reteaua de canalizare:

P5.2
calitate, acoperire/extindere retea, dotari aferente;
T P
Politica privind
ameliorarea calitatii fondului de locuinte colective;
N
P7.2
E
Politica privind
E R
P5.3
gestiunea apelor de suprafata: rauri, lacuri, ploi.
Politica de sprijin pentru imbunatatirea confortului la locuintele
individuale
M A
P8.1
P6.1
U
Politica privind diversificarea tipurilor de surse si cresterea
Politica de asistenta sociala pentru cei mai defavorizati.
M
capacitatii ;
C
P6.2
R
P8.2
Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare
O
Politica privind reducerea consumului energetic pentru incalzire
profesionala, asistenta, integrare sociala, activitati comunitare) in
O
si functionare in cladiri ;
zonele cu concentrare de saracie
D F
P9.1
PEd.1
N
Politica privind crearea de noi parcuri, gradini si scuaruri;
Politica privind constructiile si facilitatile pentru educatie dar si
I
cresterea performantei educationale.
69
U
R A
P9.2 P11.1
T C
Politica privind ameliorarea calitatii vegetatiei, organizarii si Politic de dezvoltarea integrat a transportului pe cale ferat
I
dotarilor in spatiile verzi existente.
N L
P11.2
P9.3
E
Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a
B
Politica privind transportului public
P U
administrarea si sporirea spatiului verde difuz;
P11.3
T P
P9.4 Politic privind ncurajarea transportului eco (vehicule
Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari si mici) nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative)
N
privind crearea de spatii plantate. P11.4
E
PF.1 Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin
E R
Politica (integrata) privind cresterea calitatii spatiului public crearea unor reele pietonale att la scara oraului ct i a unor
subzone)
M
P11.5
A
PF.2
Politic privind staionarea autovehiculelor : noduri park&ride,
U
Politica funciara privind cresterea si mai buna gestiune a
parkinguri majore, staionarea difuz
M
patrimoniului public - achizitii schimburi concesionari
C
PF.3
R
P11.6
Politica funciara si financiar fiscala privind masuri de stimulare a
O
Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea
valorificarii compatibile cu interesul public a marilor proprietati
O
pietonilor i a transportului public
D F
S10.1
PMag.1
Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce
N
Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea
necesita reabilitare (si care nu sunt zone protejate)
I
unui brand urban
70
U
R A
PMag.2 mari investitori / ageni economici
T C
Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea
I
civil (organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare)
N
la scara oraului sau a unor subzone
E L
P12.1
P U B
Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea
personalului
T P
P12.2
N
Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena
E
deciziilor
E R
P12.3
M
Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei
A
oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate
U
(CPU)
C M
P12.4
O R
Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a
O
operaiunilor de dezvoltare urban Agenie de dezvoltare
D F
urban i parteneriate publice
PE.4
N
Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu
I 71
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 72
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 73
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 74
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 75
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 76
U
R A
eficiente in ceea ce priveste mobilizarea si utilizarea resurselor, chiar daca mai
9. PROGRAME I PROIECTE
dificil de structurat si pus in practica; au fost identificate si cateva programe
T C
sectoriale, dar si acestea ar trebui abordate in contextul corelarii interventiilor cu
I
DE DEZVOLTARE URBANISTIC cele din alte programe. Aceasta optine are in vedere principiului echilibrului
N
multiplu (sinergia unor interventii de facturi diferite) dar si pe cel al
A CAPITALEI
L
parteneriatelor adaptabile (sansa adusa de existenta unor posibili parteneri sau
E
cea a diverselor surse de finantare).
B
9.1.1. PROGRAME SI PROIECTE
3. Utilizarea localizarii diferentiate: atat prin gruparea in teritorii strategice
P U
a interventiilor, cat si distribuirea in teritoriu a unor interventii care sa
URBANE PRIORITARE raspunda unor nevoi ce se manifesta similar in mai multe zone din oras. Aceasta
T
optiune are in vedere principiul performantei orientate (concentrarea eforturilor
P
in zone in care schimbarea este relevanta pentru ansamblul orasului) dar si pe
cel al constructiei comunitare (rolul pe care unele interventii il pot juca in
N
Selectarea programelor si proiectelor propuse are in vedere cateva
agregarea unor zone/cartiere din oras ca reale comunitati).
E
optiuni strategice, care reflecta atat valorile pe baza carora este construit
4. Asocierea unor programe ample si complexe ce necesita eforturi
E R
Conceptul Strategic, cat si principiile strategice pentru dezvoltarea capitalei.
financiare, dar si claritate, consecventa si institutionalitate ori cadru legal adevat
si a unor programe continue cu interventii de mici dimensiuni dar care
Optiunile strategice de interventie se
M
reclama continuitate si atingerea unei mase critice de interventii pentru o
A
refera la: ameliorare la scara orasului). In ambele situatii se respecta principiul
U
performantei orientate
M
1. Formularea atat a unor programe-cadru vizand un anume tip de interventii 5. Formularea atat a unor programe-cadru vizand un anume tip de
C
urbane, ce pot fi localizate in raport cu nevoile sau cu o conjunctura caracterizata interventii urbane, ce pot fi localizate in raport cu nevoile sau cu o conjunctura
R
de existenta altor tipuri de interventii cat si a unor programe-individualizate caracterizata de existenta altor tipuri de interventii cat si a unor programe-
individualizate localizate precis si urmarind schimbarea fie intr-un teritoriu mai
O
localizate precis si urmarind schimbarea fie intr-un teritoriu mai amplu, fie printr-un
amplu, fie printr-un proces de interventie de durata (in ambele cazuri fiind
O
proces de interventie de durata (in ambele cazuri fiind necesare coordonarea unor
necesare coordonarea unor actiuni de facturi diferite). Aceasta optiune are in
D F
actiuni de facturi diferite). Aceasta optiune are in vedere atat principiul
dinamismului ofensiv (introducerea stimulilor de schimbare urbana) cat si cel ce vedere atat principiul dinamismului ofensiv (introducerea stimulilor de schimbare
se refera la performanta orientata (generarea printr-un anume tip de interventii a urbana) cat si cel ce se refera la performanta orientata (generarea printr-un
anume tip de interventii a unor schimbari concurand la o anumita schimbare
N
unor schimbari concurand la o anumita schimbare urbana).
urbana).
I
2. Identificarea in principal a unor programe de dezvoltare integrata
considerate mult mai eficace in ceea ce priveste propagarea schimbarii si mai
77
U
R A
6. Identificarea in principal a unor programe de dezvoltare integrata
considerate mult mai eficace in ceea ce priveste propagarea schimbarii si mai
T C
eficiente in ceea ce priveste mobilizarea si utilizarea resurselor, chiar daca mai
I
dificil de structurat si pus in practica; au fost identificate si cateva programe
N
sectoriale, dar si acestea ar trebui abordate in contextul corelarii interventiilor cu
L
cele din alte programe. Aceasta optinue are in vedere principiului echilibrului
E
multiplu (sinergia unor interventii de facturi diferite) dar si pe cel al parteneriatelor
B
adaptabile (sansa adusa de existenta unor posibili parteneri sau cea a diverselor
P U
surse de finantare).
T
7. Utilizarea localizarii diferentiate: atat prin gruparea in teritorii strategice a
P
interventiilor, cat si distribuirea in teritoriu a unor interventii care sa raspunda
unor nevoi ce se manifesta similar in mai multe zone din oras. Aceasta optiune
N
are in vedere principiul performantei orientate (concentrarea eforturilor in zone in
E
care schimbarea este relevanta pentru ansamblul orasului) dar si pe cel al
E R
constructiei comunitare (rolul pe care unele interventii il pot juca in agregarea
unor zone/cartiere din oras ca reale comunitati).
M A
8. Asocierea unor programe ample si complexe ce necesita eforturi
U
financiare, dar si claritate, consecventa si institutionalitate ori cadru legal adevat
M
si a unor programe continue cu interventii de mici dimensiuni dar care
C
reclama continuitate si atingerea unei mase critice de interventii pentru o
R
ameliorare la scara orasului). In ambele situatii se respecta principiul
performantei orientate.
O
D F O
I N 78
U
SUBSTRATEGIA/
T R A
POLITICI
C
PROGRAME PROIECTE
I
domeniu
N L
P1.1 PgF.1.11 - Program de promovare si dezvoltare Pr1.11 - Proiect complex de realizare a unei platforme
E
a transportului intermodal - proiect complex de logistice in comuna 1 Decembrie
B
Politica de investitii
P U
realizare a unei platforme logistice in comuna 1
nationale in Bucuresti si terit
Decembrie
de sprijin si influenta Pr.1.12 - Realizarea unei centuri exterioare a
Bucurestiului conectata cu autostrazile nord-sud si est-
T P
vest
PgF.1.12 - Program de conectare la culoarele
N
S1 Paneuropene de transport sustinut prin
E
Pr.1.14 - Proiect complex - Canal Bucuresti Dunare
cresterea calitatii si capacitatii infrastructurii
E R
Rolul de capitala
existente, dar mai ales prin dezvoltarea de noi
legaturi feroviare, rutiere de mare viteza Pr.1.13 - Proiect complex de parc tiinific i tehnologic
M
(Giurgiu, Brasov..etc)
A
Pr.1.14. - Proiect complex de Parc tiinific Vcreti
U
21 ha
C M
PgF.1.13 - Program de valorificare a cursurilor
R
de apa (Arges, Sabar, Dunare) prin realizarea
de porturi, dar si de racordare a Bucurestiului la
O
acestea
D F O
I N 79
U
SUBSTRATEGIA/
T R A
POLITICI
C
PROGRAME PROIECTE
I
domeniu
N L
P2.1 PgF.2.11 - Program de modernizare si utilare a
E
institutiilor de invatamant in localitatile cu
B
Politici intercomunale de
potential de a deveni centre teritoriale
P U
investitii si servicii publice
polarizatoare: Voluntari, Magurele, Mihailesti,
Buftea, Bolintin Vale, Racari, Titu, Fierbinti Targ,
S2
T
Fundulea, Budesti, Urziceni, Oltenita si Giurgiu
P
Strategie teritoriala
N
Integrata
E
[metropolitana]
E R
PgF.2.12 - Program de dezvoltare de parcuri
industriale si platforme logistice in noduri
M
intermodale prioritare: Aeroport Otopeni, Port
A
Giurgiu, Aeroport Baneasa, sau importante,
U
Aeroport Adunatii Copaceni, 1 Decembrie,
M
Budesti.
O C R
D F O
I N 80
U
SUBSTRATEGIA/
T R A
POLITICI
C
PROGRAME PROIECTE
I
domeniu
N L
PE.1 PgE.11 - Program vizand operatiuni de
E
recuperare, comasare si valorificare integrata a
B
Politica privind planificarea si
unor terenuri in zone cheie ale orasului, in
P U
dezvoltarea unor zone ce
vederea constituirii unor poli reprezentativi
concentreaza activitati
economice
T P
PE.2 PgE.21 - Programul vizeaz reconversia
N
Politica privind sprijin si funcional a unor cldiri proprietate municipal
E
i transformarea lor n incubatoare de afaceri,
E R
cresterea performantelor
pentru sprijinirea IMM-urilor i a afacerilor nou
activitatilor economice mici si
nfiinate.
mijlocii.
M
Economie
U A PE.3 PgE.31 - Program de configurare a unei zone PrE.31 - Parc de cercetare integrat cu Univeristatea
M
centrale de afaceri (CBD) in zona Bucuresti 2000 Politehnica (Dambovita)
C
Politica privind activitatile
in relatie cu axa Uranus-Calea Rahovei
R
economice tertiare si de
industrii creative (Dambovita)
O
PrE.32 - Dezvoltarea unei/unor zone de concentrare de
incurajarea dezvoltarii celor
O
activitati media si industrii creative - amplasamente
locale si atragerea unora noi.
D F
posibile: Bucurestii Noi, Vacaresti, Pallady, dar si sud-
vest,, Faur.
I N 81
U
R A
SUBSTRATEGIA/ POLITICI PROGRAME PROIECTE
T
domeniu
I C
P3.1 Pg3.11 - Program de dezvoltare urbana PrF3.11 - Proiect reinnoire urbana Piata Revolutiei
N
Politici pe zone integrata pentru zona centrala (PIDU) PrF3.12 - Proiect integrat complex Calea Victoriei
L
Pg3.12 - Program de dezvoltare urbana (diferentiat pe tronsoane) - redefinirea spatiului public si
E
S3 integrata Berzei-Buzesti (Dambovita), legatura cresterea rolului identitar
B
strategica intre poli
Regenerare urbana PrF3.13 Proiect multifunctional "Esplanada" (Dambovita)
P U
Programe de 2 tipuri:
Pg3.13 programe de regenerare pentru teritorii
T P
delimitate precis, cu rol de nuclee de dezvoltare
Pg3.14- programe de finantare deschisa pe
N
tipuri de interventii, care sa stimuleze mici
E
proiecte in parteneriat
E R
U M A
C M
S4 P4.1
R
Politici pe zone
Reabilitarea
O
integrat a zonei
D F O
centrale
I N 82
U
R A
T
Domeniu
I C
P5.1
N
Politica privind construirea de Pg5.11 Program de construire de locuinte
L
locuinte sociale/accesibile sociale in grupari mici, in zone diferite din oras,
E
economic; favorizand mixitatea sociala
P U B
Pg5.12 Program de stimulare pentru constructia
de locuinte cu chirii subventionate o perioada
T P
limitata de timp
N
S5 Pg5.13 Program de reguli privind ponderi
E
minime obligatorii pentru locuinte
E R
Cresterea calitatii ieftine/accesibile la dezvoltarile imobiliare de
locuirii amploare
M A
Pg5.14 Program de construire de locuinte
U
accesibile economic pentru tinere cupluri de
M
profesionisti la inceput de cariera
O C R
P5.2 Pg5.21 Program de consolidare a cladirilor de
O
Politica privind locuit colective, cu acces la co-finantzare prin
D F
competitie
ameliorarea calitatii fondului
de locuinte colective;
Pg5.22 Program privind innoirea retelelor la
N
blocuri fie vechi, fie cu solutii vulnerabile
I 83
U
R A
Pg5.23 Program privind sporirea confortului prin
T
reabilitare integrata, obligatoriu cu co-finantarea
C
proprietarilor
N L I Pg5.24 Program de stimulare a renovarii prin
E
cooperare in micro-zone de cladiri de locuit
P U B
P5.3
Politica de sprijin pentru Pg5.31 Program de sprijin pentru limitarea
T P
imbunatatirea confortului la consumurilor de energie (cofinantare)
locuintele individuale
N E
Pg5.32 Program de stimulare a renovarii prin
E R
cooperare, integrat cu reabilitarea unor strazi
secundare
M A
Pg5.33 Program privind stimularea contopirii
U
parcelelor mici in zonele de lotizari de acest tip
C R M
O
D F O
I N 84
U
R A
T
domeniu
I C
P6.1 Pr.6.11 - Infiintarea unui centru rezidential pentru
N
Politica de asistenta sociala persoane adulte fara adapost in municipiul Bucuresti
L
pentru cei mai defavorizati,
E B
S6
P U
Reducerea saraciei P6.2 Pg6.21 Program (in parteneriat cu ong-uri de Pr6.21 Proiecte-pilot de centre comunitare in Ferentari,
profil) de construire si operare a unor centre Andronache, Baicului, Bucurestii Noi
T
Politica privind realizarea unor
P
comunitare in zonele sarace
nuclee de sprijin (formare
profesionala, asistenta,
N
integrare sociala, activitati
E
comunitare) in zonele cu
E R
concentrare de saracie
PEd.1 PrED.11 - Proiect complex educational pre-universitar
M A
Politica privind constructiile si (liceu scoli gradinita) in Ferentari Sud- eventual integrat
cu activitati de asistenta sociala
facilitatile pentru educatie dar
U
si cresterea performantei
M
educationale,
Educatie
C R
PEd.2
O
Politica privind educatia
O
universitara, in parteneriat cu
D F
ministerul de resort si cu
universitatile, cu prioritate
pentru capacitatea si
N
performantele in cercetare.
I 85
U
SUBSTRATEGIA/
T R A
POLITICI
C
PROGRAME PROIECTE
I
Domeniu
N L
P7.1 Pr.7.11 - Proiect finalizat statie epurare Glina (ncheierea
E
Politica privind alimentarea cu lucrrilor i punerea n folosin la ntreaga capacitate).
B
apa si reteaua de canalizare:
P U
calitate, acoperire/extindere
retea, dotari aferente;
T P
P7.2 PgF.7.23 - Program de decontaminare a
S7
Politica privind terenurilor afectate de activiti industriale 100
N
Gestiunea resurselor ha in zona fabricilor Neferal i Acumulator
gestiunea apelor de
E
de apa (Pantelimon, Cernica, Brneti), 20 ha in zona
suprafata: rauri, lacuri, ploi,
E R
canalului Arge, 140 ha imprejurimile localitii
Glina
U M A
P8.1
M
Politica privind diversificarea
S8
C
tipurilor de surse si cresterea
R
Gestionarea capacitatii ;
O
responsabila a P8.2
O
energiei
D F
Politica privind reducerea
consumului energetic pentru
incalzire si functionare in
N
cladiri ;
I 86
U
SUBSTRATEGIA/
T R C A
POLITICI PROGRAME PROIECTE
I
domeniu
N
P9.1 Pg9.11 - Program de planificare si realizare a Pr9.11 - Proiect parc sportiv zona Ferentari Sud
L
Politica privind crearea de noi unui parc cu multifunctionalitate complementara (dezvoltat in etape)
E
in zona Vacaresti (Dambovita)
parcuri, gradini si scuaruri;
B
Pg9.12 - Program "Dambovita Verde" - parc
P U
linear (Dambovita ax structurant)
Pg9.13 - Program al unei zone de recreare cu
T
posibila insertie de activitati tertiare si cuaternare
P
S9 zona Lacul Morii Vest (Dambovita)
N
Spatile plantate in P9.2
E
municipiu: cresterea Politica privind ameliorarea
E R
calitatii vegetatiei, organizarii
suprafetelor,
si dotarilor in spatiile verzi
ameliorarea
M
existente;
A
distributiei in
P9.3
teritoriu, cresterea
U
Politica privind
M
calitatii si diversitatii
administrarea si sporirea
C
spatiului verde difuz;
R
P9.4
O O
Politica de parteneriat cu
D F
proprietarii de imobile (mari si
mici) privind crearea de spatii
plantate.
I N 87
U
SUBSTRATEGIA/
T R A
POLITICI
C
PROGRAME PROIECTE
I
domeniu
N
PF.1 PgF.11 - Program "Gara de Nord" - pol PrF.11 - Proiect multifunctional "Casa Radio" - in relatie
L
Politica pe termen lung de multimodal si multifunctional - restructurare cu polul Gara de Nord (Dambovita)
E
complexa
structurare a sistemului
B
ierarhizat de poli urbani PgF.12 Program "Obor - Gara de Est" - pol
P U
multimodal si multifunctional - restructurare
complexa, conversie
T
PgF.13 - Program de ameliorare - restructurare
P
a functionarii/configuratiei unor poli existenti:
N
Universitate, Piata Victoriei, Piata Sudului, Leu,
E
Academia Militara
E R
PF.2 PgF.21 Program Marile Piete
Functionalitate Politica (integrata) privind PgF.22 Program (f)
M
urbana cresterea calitatii spatiului Strada mica
A
public
PgF.23 Program reabilitare integrata
U
(axa) Nord-Sud
C M
PgF.24 Program
R
Bulevardele Bucurestiului
O
PgF.15 Program
O
Scuarul din vecini
D F
PgF.26 - Program pietonizare a unor strazi
integrat cu stimularea activitatilor atractive pentru
N
pietoni, predominant in zona centrala (si in retea)
I
dar si in alte zone
88
U
R A
PgF.27 - Program de schimbare a raportului
T
pieton automobil (report modal, semi-
C
pietonizare)
N I
PgF.28 - Program de constituire a unor zone
L
pietonale de medii dimensiuni in cartierele de
E
locuinte colective integrate in-/structurante de
B
centre de cartier
P U
PF.3 PgF31 Inventarierea proprietatilor Bucurestiului
Politica (funciara) privind PgF32 Evaluarea calitatii si a priritatilor de
T
buna gestiune a patrimoniului valorificare
P
public PgF33 Program de achizitii funciare
N
PF.4 PgF.41 Evaluarea potentialului urbanistic si
E
planificarea (stabilirea vocatiei) zonelor
E R
Politica (funciara si financiar-
fiscala) privind stimularea compacte convertibile
valorificarii compatibile cu PgF.42 Programe negociate de conversie pe
M
interesul public a marilor zone (decontaminare, reparcelare, echipare,
A
proprietati, cu precadere la construire)
U
conversii
M
S9.1 Pg9.11 Program de conservare minimala a Pr9.11 Proiect integrat complex Calea Mosilor (veche)
C
Politica privind monumentele monumentelor neutilizate
R
istorice protejare, interventii, Pg9.12 Programe de interventii concentrate in
O
punere in valoare; cadrul unor operatiuni de urbanism in zone dens-
O
istorice
S10
D F
Pg9.13 Program de inventariere si reglementare
patrimoniul construit
protejare monumente industriale
N
Pg9.14 Program (urgent) de evaluare a situatiei
I
monumentelor in Bucuresti si de actualizare a
89
U
R A
Listei Monumentelor
T
S10.2 Pg10.21 Program de stabilire a ratiunii protectiei
C
si regulilor de interventie in zonele protejate
I
Politica privind zonele
N
protejate gestionare, Pg10.22 Program de revitalizare a unor zone
L
planificarea si controlul pornind de la reconsiderarea rolului spatiului
E
interventiilor; public si pietonizarii in lungul axelor care le iriga
B
(str.Traian, str.Calarasi)
P U
S10.3 Pg10.31 Program strada noastra renovare
Politica privind zonele cu urbana integrata in zonele centrale, in relatie cu
T
patrimoniu omogen, compact programele de spatii publice
P
ce necesita reabilitare (si care
N
nu sunt zone protejate)
E R E
domeniu
M
P11.1 PgF.11.11- Program privind o noua gara
A
Politic de dezvoltarea internationala - determinarea amplasarii si
U
studiile de dezvoltare urbana, restructurare
integrat a transportului pe
M
cale ferat urbana complexa
C
PgF.11.12 - Programe privind extensiile liniilor
R
de metrou (sau tronsoane noi) spre zonele de
O
mare atractivitate
O
PgF10.13 - Program de realizare a unui ax de
D F
conexiune rapida intre aeroportul Otopeni, gara
S11
de nord, noua gara internationala si aeroportul
Substrategia privind de sud.
N
P11.2 PgF.11.21 - Programul de intermodalitate cu PrF.11.21 Proiect pe viitorul ax Berzei-Buzeti - Uranus -
I 90
U
R A
mobilitatea n Politic privind integrarea crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid, pentru realizarea liniei de tramvai in sit propriu, posibil cu
confortabil, ntre diversele moduri de transport traseu inierbat sau n culoar vegetal complex
T
Bucureti pentru o funcionare mai bun
C
a transportului public prin realizarea unui sistem de poli intermodali
I
complecsi sau intermodaliate simpl -
N
planificat proximitate spaial a diverselor staii
L
i parcri (park&ride sau bike&ride)
E B
PgF.10.22 Programul privind extinderea retelei
P U
de transport public de mare capacitate in
legatura cu zonele dense de locuire si zonele
principale de activitati
N T P PgF.11.22 - Programul eco-cartiere cu
E R E
automobilitate limitat sau chiar eliminat prin
modelul de organizare spaial i printr-o buna
desevire cu TP
M A
P11.3
Politic privind ncurajarea
U
transportului eco (vehicule
M
nepoluante, vehicule electrice,
C
moduri de transport
R
alternative)
O
P11.4 PgF.11.41 - Programul strada spaiu al
O
ceteanului privind reabilitri funcionale i
D F
Politic privind favorizarea
circulaiei pietonale, (inclusiv peisagistice ale unor artere mari sau medii,
prin crearea unor reele transformarea unora n bulevarde (n sensul
N
autentic al conceptului), pentru ameliorarea
pietonale att la scara
condiiilor de deplasare a pietonilor, n special
I
oraului ct i a unor
91
U
R A
subzone) prin diminuarea carosabilelor, dar si prin
pietonizri ale unor stzi i piee/ piaele ubane,
T C
n zona central, n ansambluri rezideniale, n
I
zone comeciale sau de recreere etc.
N L
P11.5 PgF.11.51 - Programul parcri de
E
reedin privind crearea unei oferte de parcri
Politic privind staionarea
B
autovehiculelor : noduri rezideniale multietajate, subterane sau
P U
park&ride, parkinguri majore, supraterane, pentru eliberarea spaiior publice,
staionarea difuz cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat

densitate (zona central, marile ansambluri de
T
locuine colective) ce incurajeaza deplasrile
P
ctre alte zone cu moduri de transport alternative
N
automobilului (Militari, Drumul Taberei, Berceni,
E
Titan, Tineretului).
E R
PgF.10.52 - Programul parcri de transfer ce
prevede un sistem parcri park&ride, i
M
bike&ride care s susin convingtor politica de
A
limitare a automobilelor n zonele sensibile la
traficul motorizat - amplasate n poli intermodali
U
principali (n relaie cu staiile de TP), n relaie
M
cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu
C
capacitate i nivel al serviciilor de transport
R
ridicate sau n formule intermodale, simple sau
O
complexe, n relaie cu staiile de TP, n locuri
O
strategice, locuri poart, de intrare
D F
(Aviatorilor, Piaa Victoriei, Piaa Sudului, Obor,
Gara de Nord, Eroilor, Tineretului, Rzoare,
Dristor; Depoul IMGB, Jilva, Banesea,
N
Industriilor, Republica etc).
I 92
U
R A
PgF.10.53 - Program de staionare n zona
T
central privind un sistem inteligent de parcri
C
publice subterane i de suprafa gestionate
N I
informatizat, cu tarificare care s descurajeze
L
accesul cu automobilul n zon
E
P11.6 Pr.11.61 - Proiect de reabilitare si remodelare a
B
Politic integrat de mobilitate mobilitii pentru zona centrala - in confirmitate cu PIDU
P U
n zona central cu Pr.11.62 - Proiect de reabilitare si transformare n zon
favorizarea pietonilor i a cu automobilitate limitat a zonei B-dul Regina Maria,
transportului public Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Mreti, Filaret, n
T P
relaie cu posibil pietonal pe Calea Victoriei-11 Iunie
pn la Parcul Carol
N E
PMag.1
E R
Politic de marketing urban,
Management
inclusiv construirea i
promovarea unui brand urban
urban
M A
P11.1
U
Politic privind optimizarea
M
funcionrii Primriei i
C
pregtirea personalului
R
P12.2
O
S12 Politic privind comunicarea
O
cu comunitatea i
transparena deciziilor
D F
Substrategie privind
P12.3
creterea
Politic privind planificarea
performanei
N
urban i monitorizarea
administrative
I
evoluiei oraului prin
93
U
R A
stabilirea/renfiinarea unei
instituii specializate (CPU)
T C
P13.4
N I
Politic privind structurarea i
L
desfurarea coordonat a
E
operaiunilor de dezvoltare
B
urban Agenie de
P U
dezvoltare urban i
parteneriate publice
PE.4
T P
Politic de cooperare
N
internaional i stabilire de
Economie
E
parteneriate cu mari investitori
E R
/ ageni economici.
M
PMag.2
A
Politic de parteneriat
U
comunitar relaii i proiecte
Management
M
cu societatea civil
C
(organizaii non-
urban
R
guvernamentale i organizaii
O
comunitare) la scara oraului
O
sau a unor subzone
D F
I N 94
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 95
U
10. ZONA CENTRALA -

R A
aparitiei sau continuarii unor procese de degradare. Cu toate acestea, aceasta limita
T C
nu are decat un caracter orientativ, de lucru pentru Conceptul Strategic. Ea ar trebui
I
DEZVOLTARE INTEGRATA stabilita printr-un studiu multicriterial.
N L
In formularea unei politici urbane integrate pentru zona centrala odata redefinita,
E
este necesara corelarea atenta a problematicilor din urmatoarele domenii: (a)
B
1. Abordarea strategica a dezvoltarii zonei centrale
activitatile economice (altele decat comertul), (b) locuirea, (c) activitatile comerciale de
P U
Conceptul Strategic Bucuresti 2035 considera dezvoltarea zonei centrale drept diverse tipuri si scari, inclusiv cele din sectorul distractiilor(loisir, mai conservator
prioritara tinand seama, in esenta, de: (1) evolutia si dezvoltarea Bucurestiului, spus), (d) activitatile cu caracter reprezentativ: administratie, cultura, altele, (e)
T
bazate pe centralitate puternica, (2) caracterul complex, functional si mobilitatea (abordata integrat, nu doar circulatia auto sau cea a pietonilor), (f) spatiile
P
morfologic, al zonei centrale, (3) rolul puternic de purtator de identitate al zonei publice (majore, in retea s.a.), (g) valori arhitecturale, artistice, de peisaj urban, (h)
diversitate sociala - polarizare, gentrificare, segregare, (i) densitate demografica si/sau
N
centrale, (4) inegalitatea, atat in intensitate cat si in profil functional, inregistrata in
construita.
E
evolutiile din diverse parti ale zonei centrale, inegalitate ce ameninta coerenta-in
E R
diversitate a acesteia, (5) parasirea zonei centrale de catre unele activitati a
caror prezenta este recomandabila si benefica in aceasta zona atat unele activitati Aceste probleme sunt abordate pana in prezent in doua documentatii cu caracter
de afaceri sau comerciale, cat si, diferentiat, unele tipuri de locuire, (6) procese de referinta: Planul Urbanistic Zonal Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti (1999-
M
accentuate de degradare a spatiilor publice pe mai tot teritoriul acesteia, (7) 2000) si PIDU Centrul Bucurestiului (2011).
A
agresiuni sub diverse forme asupra patrimoniului construit valoros si
U
degradari/diminuari ale spatiilor plantate, (8) accentuarea unor segregari socio- PUZ-Perimetrul Central al Municipiului Bucuresti stabilea o delimitare
M
economice care reflecta acutizat probleme la scara intregului oras (acumulari de fundamentata si operationala pentru interventiile in zona centrala, etapizand elemente
C
saracie, zone supuse suprapresiunilor speculei imobiliare, deteriorarea conditiilor de de interventie strategica a se vedea mai jos extrasul format din 4 planse. Aceasta
R
locuit, fie prin contaminare fie prin suprasolicitarea vecinatatilor). documentatie facea deja referire (si nici atunci aceasta referire nu era o noutate
absoluta, ci reflecta intelegerea problematicii cu care s-au confruntat centrele oraselor
O
mari incepand cu anii 70 ) la nevoia unor retele coerente de spatii pietonale, ori la
O
Fata de aceasta situatie, se apreciaza ca necesara o substrategie sau o politica
impactul pozitiv pe care il poate avea re-castigarea unor axe istorice, afectate de
D F
urbana integrata pe termen lung, pentru zona centrala. Conceptul Strategic propune o
revizuire a delimitarii zonei centrale, prin extinderea limitelor stabilite de PUZ Perimetrul interventiile pre-1989 sau de dinamica post 1990. Erau totodata propuse etape de
Central al Municipiului Bucuresti din anul 1999, limite avute in vedere si de PIDU interventii, avandu-se in vedere perioada de (abia) inceput al cresterii economice.
N
2011, in principal spre est si vest, apropiindu-se mai mult de inelul interior al
PIDU Centrul Bucurestiului, documentatie recent elaborata, stabileste un set de
I
municipiului, dar si cuprinzand atat zone cu o dinamica accentuata in ultimii ani, cat si
teritorii a caror caracter ar trebui supravegheat si mai atent controlat, pentru evitarea obiective specifice pentru zona centrala: (1) punerea in valoare a caracterului eclectic
96
U
R A
al centrului Bucurestiului ca marca idetitara a orasului, (2) reintegrarea si restructurarea
tesutului urban, (3) crearea unui sistem de circulatii eficient, (4) revigorarea retelei de
10.1.1. Planul Urbanistic Zonal
T C
spatii publice, (5) dezvoltarea durabila a activitatii economice, (6) asigurarea unui Perimetrul Central al Municipiului
I
climat social divers si sigur .
Bucuresti extrase
N
Totodata sunt identificate (in consonanta cu cerintele in axa Programului
L
Operational Regional al Uniunii Europene 2007-2012) o serie de proritati: (1) (Re-
E
)crearea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului, (2) Revitalizarea zonelor cu ETAPA 1 - situaia existent
B
caracter divers care constituie centrul Bucurestiului, (3) Eficientizarea sistemului de
P U
ASIGURAREA STATUTULUI DE CAPITAL
circulatii in zona centrala prin prioritizarea formelor sustenabile si alternative de
circulatie (4) Regenerarea urbana durabila. Aceste prioritati sunt prezentate argumentat
ETAPA 2 -
T
si ilustrat in extrasul de mai jos.
P
ASIGURAREA COERENEI CENTRULUI
Atingerea obiectivelor si actiunile prioritare sunt sprijinite de o serie de propuneri-
proiect, sustinandu-se puternic impactul pozitiv pe care interventiile de acupunctura
N
urbana, legate in trasee sau de axe, le pot avea asupra starii zonei centrale. ETAPA 3 -
E
DEZVOLTAREA DIRECIONAT SPRE SUD
E R
U M A
C R M
O
D F O
I N 97
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
E
ETAPA 1 - situaia existent
E R
ASIGURAREA STATUTULUI DE CAPITAL
PRIORITATE:
M A
- NTREINEREA I AMENAJAREA SPAIULUI PUBLIC
CUPRINS N CENTRU I NUCLEELE DE CENTRALITATE
U
EXISTENTE
M
ACIUNI:
C
- AMENAJAREA PIEEI REVOLUIEI
R
- AMENAJAREA CIRCULAIEI PIETONALE LIPSCANI, CALEA
O
VICTORIEI
O
- AMENAJAREA PIEEI GRII DE NORD
D F
- AMENAJAREA PIEEI VICTORIEI
- AMENAJAREA PIEEI OBOR
- INTERDICIE PARCARE PE TROTUARE
N
- CURENIE
I
- MOBILIER URBAN - ODIHN, CONTEMPLARE
- OBLIGAII DE NTREINERE FAADE, VITRINE
98
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
E
ETAPA 2 - ASIGURAREA COERENEI CENTRULUI
E R
PRIORITATE:
- ASIGURAREA LEGTURII CENTRULUI ORAULUI CU
M
NUCLEELE DE CENTRALITATE EXISTENTE
A
ACIUNI:
U
- AMENAJAREA CU STATUL DE CENTRALITATE A CII
M
VICTORIEI-LASCR CATARGIU NTRE BD.DACIA I PIAA
C
VICTORIEI (deschiderea pentru public a parcului i Casei Cesianu,
R
amenajarea trotuarelor i spaiului verde din faa Casei Vernescu
O
- AMENAJAREA CU STATUT DE CENTRALITATE A
O
CULOARULUICALEA GRIVIEI-TEFAN FURTUN NTRE GARA
D F
DE NORD I CALEA VICTORIEI (Calea Griviei-prioritate pietonal,
tefan Furtun-prioritate trafic auto)
- COMPLETARE BD.UNIRII N ZONA ANTIERULUI OPEREI I
N
BIBLIOTECII NAIONALE
I
- REALIZAREA LRGIRII I AMENAJRII CU STATUT DE
CENTRALITATE A ARTEREI CALEA BUZETI - STR.BERZEI,
NTRE SPLAIUL DMBOVIEI I PIAA VICTORIEI
AMENAJARE CALEA MOILOR
99
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E
STRATEGIA DE DEZVOLTARE CENTRU DE GRADUL I -
E R
ETAPA 3 - DEZVOLTAREA DIRECIONAT SPRE SUD
PRIORITATE:
M
- ASIGURAREA ECHILIBRULUI DEZVOLTRII URBANE A
A
ORAULUI
U
ACIUNI:
M
- AMENAJAREA CU STATUT DE CENTRALITATE A
C
PRELUNGIRII AXEI NORD-SUD (Bd.Cantemir - str.erban Vod)
R
ntre Piaa Unirii i Piaa incai
O
- NCURAJAREA DEZVOLTRII UNOR POLI DE CENTRALITATE
O
NOI N AMPLASAMENTELE DIN SUDUL PERIMETRULUI
CENTRAL (EX.Piaa Timpuri Noi, Piaa Rahova)
D F
I N 100
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 101
U
R A
spatii publice de calitate. In plus, in ceea ce priveste transportul pe baza de biciclete, se
10.1.2. Planul Integrat de Dezvoltare considera importanta realizarea unei reele de trasee velo concentrice i radiale, astfel
T C
Urbana Centrul Bucurestiului nct s poat constitui o reea continu i coerent. Introducerea acestui traseu
I
alternativ va pastra insa neschimbata capacitatea de trafic. In plus, acesta va fi realizat
N
in doua etape, pentru a nu crea probleme de parcare in zona. Se vor construi intr-o
L
Aciunile propuse n cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urban reflect
prima etapa o insiruire de parcari subterane si supraetajate de dimensiuni medii
E
o serie de prioriti:
care sa rezolve nevoia de parcare din zona si sa elibereze spatiile publice pentru lucrari
B
1. (Re-)crearea unei identiti urbane pentru centrul Bucuretiului. O
de reamenajare ulterioara. Planul se opune realizarii de parcari de mari dimensiuni,
P U
identitate clar i atractiva a orasului este de natura s atrag turitii i investitorii,
care devin ele in sine un factor de crestere a traficului auto in zona centrala.
sa creeze un brand pozitiv, dar sa si creeze un sentiment de comunitate si
4. Regenerarea urbana durabila a arealelor-problema din cadrul zonei de
apartenenta in randul bucurestenilor, cu beneficii in sustinerea activitatilor
T
actiune urbana. Acestea trebuie sa fie obiectul unui proces integrat si coerent de
P
comerciale si economice ale orasului. Actiunile propuse in Planul Integrat de
regenerare urbana care sa aiba in vedere atat reabilitatea fondului construit si a
Dezvoltare Urbana au ca scop sa sublinieze si sa utilizeze din plin caracterul
N
spatiilor publice cat si intarirea comunitatii si incurajarea activitatilor antreprenoriale.
eclectic al orasului, prin crearea de spatii diverse cu identitati diferite, conectate
E
Tendintele sociale recente din Bucuresti reflecta o accentuare a discrepantelor dintre
prin trasee cu prioritate pentru pietoni si biciclisti.
E R
diversele categorii de populatie. Un proces de segregare rezidentiala pe criterii
2. Revitalizarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul
economice este in plina desfasurare, contrar cu principiile generale europene care
Bucurestiului din punct de vedere istoric si arhitectural, fara limitarea la doar
promoveaza mixitatea sociala. Bucurestiul nu trebuie sa se dezvolte ca o serie de
M
zona Lipscaniei drept centru istoric. Analizele efectuate relev c destructurarea
orase paralele, ci sa reflecte caracterul divers si vibrant al unei capitale europene.
A
vatrei orasului si dezechilibrele socioeconomice create de insertia Centrului Civic
Drept urmare, acest PIDU contine actiuni care vizeaza coeziunea sociala, precum
U
reprezinta o problema principala a centrului Bucurestiului, iar acest Plan Integrat de
crearea unor centre culturale pentru comunitate, cu rol social, educativ si de loisir
M
Dezvoltare Urbana urmareste sa reintegreze aceste zone enclavizate, segregate.
pentru intreaga populatie a zonei. Prin reabilitarea infrastructurii, crearea de spatii
C
Reconstructia podurilor Mihai Voda si Calicilor de pe Dambovita, de exemplu, va
pietonale care genereaza un flux continuu de trecatori, cat si crearea unei directii de
R
reconecta nordul si sudul centrului istoric cu beneficii in generarea de fluxuri de
dezvoltare si identitati pentru fiecare zona, vor fi stimulate deasemenea investitiile
vizitatori pe traseele pietonale si de biciclisti precum si in revitalizarea zonelor de
O
private si activitatile comerciale in zona.
la sud de Dambovita, pana la Piata de Flori in Rahova- Uranus.
O
(sursa planselor: http://centralbucuresti.ro/)
D F
3. Eficientizarea sistemului de circulatii in zona centrala prin prioritizarea
formelor sustenabile si alternative de circulatie. Crearea unui traseu cu prioritate
pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa viabila pentru transport. Se are astfel in
N
vedere configurarea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclete
I
intr-o zona larga a centrului care sa reprezinte nu numai oportunitati de circulatie ci si
102
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 103
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 104
U
R A
(5) Este necesara, totodata, o mult mai stransa corelare a interventiilor propuse cu
10.1.3. Optiuni strategice pentru trei domenii: (1) investitiile in infrastructura de transport, inclusiv (si mai
T C
abordarea zonei centrale ales) metroul amploare, trasee, statii, noduri etc., (2) investitiile in
I
constructii de mare amploare sau valoare atat cele publice cat mai ales
N
Pentru stabilirea unei politici urbane integrate pe termen lung pentru zona cele private, (3) investitiile necesare privind echiparea tehnico-edilitara, alta
L
centrala se poate opta pentru denumirea strategie, dar termenul ar putea da decat caile de comunicatii rutiere. Lipsa acestor corelari vor produce o perpetuare
E
nastere unor confuzii cu strategia de dezvoltare a capitalei, se recomanda Primariei a abordarii sectoril-paguboase de pana in prezent.
B
Generale luarea in considerare a urmatoarelor optiuni:
P U
(6) Avand in vedere cele de mai sus, se subliniaza necesitatea si caracterul
(1) Utilizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana ca un program prioritar, integrat ale unei politici urbane pentru zona centrala, construita in mod
T
mai ales tinandu-se seama de faptul ca este elaborat si reflecta unele propuneri realiste strategic, prin proces de corelare investitionala si pe fundamentare multipla (nu
P
de interventie prin proiecte urbanistice. De aici, de altfel, cuprinderea PIDU in tabelul doar urbanistic arhitecturala), o politica integrata cu doua orizonturi temporale
centralizator al politicilor, programelor si proiectelor., pentru orizontul de timp 2020 2020 si 2035, pe un teritoriu extins fata de abordarile existente (si care poate fi
N
sub-zonificat, daca se considera necesar). Importanta noii delimitari nu este
E
(2) Alegerea proiectelor ce ar fi finantate cu prioritate, in perioada de pana in doar metodologic-teoretica, ci va fi determinanta pentru utilizarea unor
E R
2016 primul orizont temporar solicitat pentru Conceptul Strategic, atat in functie de instrumente operationale specifice variate de la instrumente fiscale sau
posibilitatea realizarii lor imediate, cat mai ales in raport de impactul/diferenta pe care reglementari urbanistice, pana la facilitati de finantare sau programe sociale de
M
le pot determina in functionarea si/sau imaginea unei parti a zonei centrale. Se sprijin ori proiecte prioritare de mediu.
A
recomanda mai curand proiectele ce vizeaza direct calitatea spatiului public, cu luarea
U
tuturor masurilor privind calitatea designului SI a executarii lucrarii, existand in mod Aceasta politica integrata pentru zona centrala poate fi elaborata,
M
contrar riscul compromiterii a insasi ideii de interventii punctuale; tinand seama si de utilitatea de necontestat a documentatiilor invocate mai sus,
C
in urmatorii doi ani (durata este estimata astfel in principal din cauza
R
(3) Reexaminarea optiunilor privind ordonarea in timp a interventiilor urbane suprapunerii cu calendarul electoral), neimpiedicand punerea in practica a
prin coroborarea propunerilor din cele doua documentatii si prin abordarea si a unor proiectelor selectionate ca prioritare.
O
definiri de interventii ce au fost doar invocate Calea Victoriei si Bulevardul Magheru
O
constituie prioritati absolute, ca si Piata Revolutiei.
D F
(4) In concordanta cu cele de mai sus se subliniaza necesitatea abordarii
simultane prin proiecte majore si proiecte de mici dimensiuni, cautandu-se
N
efectul de sinergie al acestui mod de abordare.
I 105
U
11. CONCLUZII I
T R C A A. CONCLUZII CU CARACTER GLOBAL
I
RECOMANDRI
N L
1. Dezvoltarea Bucurestiului in urmatorii 25 de ani trebuie planificata strategic
E
si urmarita in raport cu doua atribute majore ale orasului, al caror nivel trebuie
B
ridicat continuu si sustinut: competitivitatea si locuibilitatea in esenta: capacitatea
11.1.1. CONCLUZII ALE ETAPEI A II-A
P U
de a atrage si dezvolta activitati economice performante si calitatea vietii in oras. Aceste
doua concepte constituie elementele cheie ale viziunii municipiului pentru anul 2035 si
structureaza Conceptul Strategic. In raport cu efectul direct asupra cresterii acestor
T
Subiectul principal al celei de-a doua etape a studiului Conceptul Strategic
P
calitati trebuie evaluata orice politica publica, orice program sau proiect urbanistic in
Bucuresti 2035 il reprezinta formularea conceptului propriu-zis: sistemul de
urmatorii ani.
N
obiective strategice corelate cu directiile strategice fundamentale, constituirea
E
ansamblului de politici publice care vor asigura punerea in practica a conceptului 2. In dezvoltarea Bucurestiului, ca si in planificarea dezvoltarii sale economice,
E R
strategic, precum si identificarea unor programe si proiecte prioritare in plan sociale si in relatie cu mediu in particular in dezvoltarea spatiala coordonarea
urbanistic pentru orizonturile de timp 2020 si 2016. Totodata sunt abordate teritoriala si institutionala la scara teritoriului de sustinere si influenta constituie o
problemele vizand institutionalitatea in dezvoltarea Bucurestiului in relatie cu prioritate absoluta: atat cooperarea orizontala, cu toti vecinii limitrofi sau mai
M
teritoriul sau de sustinere si influenta, ca si rolul marketingului urban, ca activitate
A
indepartati, cat si coordonarea pe verticala, cu nivelul regional si cu cel national.
ce conditioneaza aplicarea si poate contribui la amplificarea efectelor pozitive ale Dezvoltarea separata si-a demonstrat deja cu precadere in ultimii 10 ani
U
conceptului strategic. completa nesustenabilitate.
C M
Prezenta etapa valorifica rezultatele primei etape a studiului, conceptul 3. Atat pentru construirea unei bune competitivitati si pentru crestera calitatii
R
strategic fiind construit pornind de la viziunea stabilita si avizata odata cu prima vietti, cat si pentru o dezvoltare integrata teritorial la toate scarile accesibilitatea
O
faza, ca si de la directiile fundamentale strategice, care ar trebui urmarite pentru are un rol cardinal. Cresterea conectivitatii presupune o mai buna coordonare a
O
atingerea viziunii. diferitelor proiecte de investitii in infrastructura, nu doar in raport cu starea economiei, ci
D F
si in strans raport cu planificarea dezvoltarii spatiale.
Aceasta parte cuprinde concluziile etapei a doua a studiului, formulate 4. In planificarea dezvoltarii Bucurestiului cu precadere in planificarea spatiala,
sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate pentru a
este absolut necesara deplasarea accentului:
N
treia etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni majore de
I
avut in vedere.
106
U
R A
a. de la abordarea reactiva la cea pro-activa ; de la solutionarea unei urmarirea unor obiective, ca si consecintele unor decizii nepotrivite, sau ale unor in-
probleme ajunsa in pragul crizei, la intampinarea oportunitatilor si la stimularea dirijata a actiuni, pentru dezvoltarea pe termen lung a Capitalei si a regiunii acesteia.
T C
proceselor de dezvoltare; Intelegerea coerenta si corecta a unor astfel de consecinte poate contribui la
I
b. de la utilizarea proiectelor singulare (chiar daca necesare) la programe evitarea unor greseli similare in procesul de transpunere in practica a prevederilor
N
coerente ce transpun in realitate politici pe termen lung sau genereaza procese de Conceptului Strategic Bcuresti 2035.
L
schimbare la scara unei intregi zone urbane.
E
B. CONCLUZII PRIVIND CADRUL ADMINISTRATIV, CEL LEGAL SI
B
5. In procesele de dezvoltare urbana actuale, este necesara o admitere a
CEL AL PLANIFICARII
P U
limitelor in ceea ce priveste ambele atitudini, atat cea pro-activa (de orientare si
incitare a dezvoltarii) cat si cea reactiva (de rezolvare a unor probleme de
7. In relatie directa cu concluziile generale de mai sus, este necesara o cat mai rapida
T
functionalitate urbana) aceste limitari se refera la:
P
decizie privind optiunile referitoare la cele doua probleme de natura teritoriala: (a)
(a) capacitate institutionala a administratiei publice,
stabilirea unui nivel regional metropolitan adecvat si (b) impartirea in sectoare a
(b) capacitate financiara
N
Bucurestiului , inclusiv daca e posibila redefinirea teritoriului sau
(c) existenta instrumentelor legale
E
administrativ. In perspectiva exercitiului de finantare Europeana 2014-2020 si in
(d) asteptarile sociale mari
E R
contextul pactelor teritoriale propuse in spiritul strategiei Europa 2020, abordarea
(e) multitudinea problemelor ce asteapta concomitent rezolvare
problematicii dezvoltarii regiunii metropolitane este urgenta fie ca se creaza o
(f) macro-contextul economic
entitate administrativa, fie ca se reexamineaza prin modificari legale - competentele si
M
(g) austeritatea guvernamentala
A
responsabilitatile de planificare si control al dezvoltarii. Se mentioneaza ca incarcatura
(h) standardele/procedurile de acces la alte finantari decat cele locale
politica deosebita a acestor decizii nu ar trebui sa intarzie luarea lor, avandu-se in
U
(i) numarul si structura posibililor parteneri privati sau comunitari
vedere consecintele pe termen lung. In cauza intarzierii unor decizii cu mai mult de 12-
M
Este insa esentiala intelegerea acestor limitari la luarea unor decizii realiste, si
18 luni, obiectivele ce compun conceptul strategic vor fi mult mai dificil de atins in timpul
C
nu utilizarea lor ca motiv pentru deturnarea sensului unor actiuni ori renuntarea
prevazut (a se vedea schemele privind interconditionalitatile CSB 2035).
R
la programe si proiecte necesare, dar mai putin populare.
O
8. Conditionarile mentionate in studiu ca formand baza pe care se sprijina
6. Continuitatea reprezinta un cuvant-cheie al Conceptului Strategic. Continuitatea in
O
performanta Conceptului Strategic conditionarea spatiala, cea administrativ-
procesele de dezvoltare si consecventa urmarire a obiectivelor strategice constituie
D F
teritoriala si cea legislativa sunt nu doar importante fiecare in parte, ci corelarea lor
conditii esentiale pentru punerea in practica a substrategiilor si politicilor propuse. In
poate conduce la o eficacitate si la o eficienta sporita in aplicarea Conceptului Strategic.
acest sens, Conceptul Strategic s-a raportat si a utilizat prevederile cu caracter
strategic din Planul Urbanistic General din 1999 si din Studiul Preliminar
N
9. Capacitatea institutionala a administratiei publice locale trebuie inteleasa in
Diagnostic si Obiective. In Comentariile prezentate in partea a 13-a, sunt
I
dubla perspectiva subordonata: pe de o parte, ca element structurant si structural al
evidentiate, intre altele, cauzele ce au dus la compromiterea sau dificultati in
107
U
R A
atractivitatii orasului pentru investitori (si deci al competitivitatii), ca si al proceselor
de crestere a calitatii vietii in oras, iar pe de alta parte, drept conditie sine-qua-non a 14. In Bucurestiul urmatoarelor decenii, este necesara in mult mai mare masura
T C
succesului punerii in practica nu doar a oricarei strategii urbane (deci si implicarea publica (a administratiei publice locale) in dezvoltarea urbana prin
I
Conceptului Strategic Bucuresti 2035) cat si a oricaror politici eficace, programe initiative, actiuni coerente, continue, consecvente, printr-un sistem de politici publice
N
urbanistice eficiente ori proiecte urbane de succes. urbane.
E L
10. In sensul celor mentionate anterior, o administratie publica municipala 15. Un factor cheie in succesul unei dezvoltari sustenabile il reprezinta corelarea intre
B
performanta devine nu doar un obiectiv legat de un management urban de calitate, ci politicile si/sau programele nationale si cele de la nivelurile regional sau local -
P U
unul dintre obiectivele fundamentale ale Conceptului Strategic - calitatea actului de este absolut necesara o coordonare a structurarii, finantarii si punerii lor in aplicare,
administratie, capacitatea de initiativa si reactie a administratiei locale, mobilitatea si dincolo de diferentele de culoare politica ori de prioritati temporar diferite.
T
deschiderea ei, supletea si capacitatea de invatare tehnica si institutionala sunt tot
P
atatea insusiri ce pot conduce (a se vedea schemele) la nivel ridicat al rezultatelor 16. Dintre numeroasele programe urbanistice necesare, prioritate trebuie acordata celor
punerii in practica a Conceptului Strategic Bucuresti 2035. care:
N
(a) incurajeaza/sprijina un tip de schimbari pozitive ce vor contribui prin propagare
E
11. In contextul actual al planificarii urbane pentru Bucuresti, Conceptul Strategic la dezvoltare economica si la procese de ameliorare a calitatii vietii urbane;
E R
Bucuresti 2035 are un rol important in relatie cu procesul de elaborare a Planului (b) dezvolta/amelioreaza coerent si sustinut o zona urbana / un teritoriu -
Urbanistic General. operatiunile urbanistice integrate
M A
C. CONCLUZII REFERITOARE LA OPTIUNILE SI STRUCTURAREA 17. In punerea in practica a politicilor urbane, cu precadere in primele etape, pana in
U
CONCEPTULUI STRATEGIC 2020, cel mai potrivit este un asamblaj de proiecte urbane de talii diferite: majore, medii,
M
mici.
C
12. Mecanismul principal de orientare spatiala a dezvoltarii urbane si teritoriale, in
R
18. Pentru eficacitate sporita, ca si pentru o propagare a dezvoltarii este critica o
mod integrat - si tinand seama de contextul macro-economic caracterizat cel mult de
coordonare intre marile proiecte urbane si cele teritoriale: infrastructuri, parcuri,
O
crestere stabila redusa, precum si de austeritate in sectorul public intern - il reprezinta
echipamente de alt tip.
O
controlul dezvoltarii dupa cum urmeaza:
D F
a. Cat si unde in teritoriul de sustinere si influenta si
19. In concluzia de mai sus propagarea dezvoltarii se refera la proiecte mari ce
b. Ce, unde si cum in teritoriul urban;
genereaza schimbare la scara unor teritorii intinse dar si proiecte mici ce amorseaza
procese difuze.
N
13. Sistemul integrat de mobilitate, este cel ce poate contribui hotarator la sinergia
I
dintre cele doua planuri, cel teritorial si cel urban.
108
U
R A
D. CONCLUZII REFERITOARE LA ROLUL CSB 2035
11.1.2. RECOMANDRI
T C
20. Conceptul Strategic Bucuresti 2035 este structurat ca referinta coordonatoare pentru
I
programe, operatiuni, proiecte inca din faza de studii de oportunitate si prefezabilitate -
N L
acestea nu trebuie judecate doar in sine sau cu referinta rezumata la domeniul
RECOMANDARI GENERALE SI PENTRU VALORIFICAREA REZULTATELOR
E
sectorial caruia ii pot apartine.
CELEI DE-A DOUA ETAPE A STUDIULUI CONCEPT STRATEGIC BUCURESTI
B
2035, IN VEDEREA ETAPEI A TREIA
P U
21. In perspectiva ciclului de finantare europeana 2014-2020, adoptarea unui Pact
Teritorial pentru Bucuresti devine o preconditie prioritara pactul nu este o declaratie ci
Tinand seama de continutul celei de-a doua etape a studiului privind Conceptul
trebuie sa joace rolul unui document cu putere legala; succesul sau depinde de modul in
Strategic Bucuresti 2035, mai cu seama de concluziile formulate la sfarsitul acestei
T
care nu doar granitele sunt trasate, ci si de cel in care sunt repartizate competentele si
P
etape, elaboratorii studiului formuleaza pentru beneficiar recomandarile de mai jos.
responsabilitatile privind dezvoltarea urbana.
Recomandarile acestei etape completeaza pe cele formulate la sfarsitul
N
primei etape a studiului.
E. CONCLUZII PRIVIND REACTIVITATEA FATA DE
E R E
REZULTATELE PRIMEI ETAPE 1. Prima recomandare, cu caracter general, priveste si in aceasta etapa a
studiului necesitatea demararii unor studii specializate, care sa valorifice atat unele
M
22. Factorii politici responsabili, in principal membrii Consiliului General, au avut o din componentele cu caracter de documentare sau de propuneri ale prezentei faze a
A
reactivitate cvasi-inexistenta fata de rezultatele etapei intai (desi produsul acestei etape Conceptului Strategic, cat si datele rezultate in urma recensamantului derulat in luna
le-a fost transmis individual, in format electronic insotit de scrisoare solicitand opinii). noiembrie, aceste studii aducand totodata elemente noi care sa permita o buna
U
fundamentare a deciziilor ce privesc dezvoltarea Capitalei. In afara studiilor propuse in
M
23. Contributia profesionistilor altii decat cei implicati direct in elaborarea studiului a cadrul recomandarilor primei etape se mai recomanda abordarea urmatoarelor
C
fost consistenta si foarte utila Conceptului Strategic, dar ea a survenit doar in cadrul subiecte:
R
focus-grupurilor organizate, nu si prin intermediul organizatiilor/institutiilor cu caracter
O
profesional, ori ca urmare a propriei initiative; (a) Implicatiile datelor recensamantului privind definirea limitelor unei zone
O
metropolitane, in vederea fundamentarii infiintarii acesteia, fie prin reforma
D F
24. Desi solicitate sa-si expuna opiniile si asteptarile, organizatiile non-guvernamentale administrativ-teritoriala, fie prin instituire cu ajutorul altor modalitati, in vederea unei mai
au fost covarsitor de tacute, in ciuda transparentei totale fata de continutul studiului, prin bune planificari spatiale a dezvoltarii, ca si a unei optimizari a investitiilor in
postarea acestuia pe site-ul 20352.
N
manifestari de expunere publica de alt tip, in contextul calendaristic, de fonduri si
I
2
apreciem ca orizontul relativ indepartat al anului 2035 nu poate constitui decat o
institutional al elaborarii studiului
explicatie partiala fata de lipsa de reactivitate, dupa cum e posibil invocabila lipsa unor
109
U
R A
infrastructura si in servicii publice; acest studiu poate valorifica si documentarea amenajarea teritoriului, (5) constituirea unei banci de terenuri (land-banking), (6)
privitoare la organizarea cooperarii in regiunile metropolitane, predata in aceasta etapa fundamentarea, infiintarea si regulamentele de functionare ale: (a) Agentiei de
T C
a Conceptului Strategic; planificare urbana si metropolitana, (b) Agentiei de dezvoltare urbana proiecte
I
(b) Gradul de interdependenta functional-teritoriala intre Bucuresti si publice si in parteneriat, (c)Agentiei de dezvoltare economica a Capitalei.
N
orasele/comunele imediat invecinate acest studiu ar putea constitui fundamentarea 4. In vederea asigurarii transparentei si a cunoasterii cat mai largi a continutului
L
unui demers care sa vizeze revizuirea, prin extensie, a delimitarii teritoriului administrativ Conceptului Strategic Bucuresti 2035, se recomanda postarea continutului etapei a II-
E
al municipiului Bucuresti; a pe site-ul CSB 2035, iar dupa expirarea duratei contractului, postarea pe site-ul
B
(c) Problematica operatiunilor urbanistice in Bucuresti acest sudiu ar urma sa Primariei a versiunii finale a Conceptului Strategic.
P U
identifice obstacolele si problemele ce au aparut sau pot aparea in cadrul operatiunilor 5. Se recomanda totodata ca in cadrul dezbaterilor pe care Primaria Generala
de interventii concertate public-public sau public-privat, precum si sa examineze urmeaza sa le organizeze, referitoare la continutul etapei a II-a a studiului, sa fie inclusa
T
posibilitati de eliminare/rezolvare a lor prin prevederi legislative; acest studiu ar si o prezentare-dezbatere cu reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale,
P
fundamenta participarea Primariei Municipiului Bucuresti intr-un colectiv care sa din toate domeniile vizate de Conceptul strategic: social, locuire, dezvoltare
propuna proiectele legislative (a se vedea recomandarea nr.3 de mai jos), valorificand urbanistica, mediu, patrimoniu, cultura.
N
si rezultatele auditului urbanistic. 6. Ca si la prima faza a studiului, se recomanda transmiterea de semnalari privind
E
Conceptul Strategic, precum si a unui chestionar in format redus, tuturor organizatiilor
E R
2. A doua recomandare vizeaza initierea unui dialog al Primariei Municipiului non-guvernamentale care au fost informate in cadrul primei etape.
Bucuresti cu unitatile administrativ-teritoriale locale invecinate (orase si comune), 7. Este recomandabila o dezbatere focalizata pe dezvoltarea economica a
M
dialog care poate porni tocmai de la acest studiu si de la seturile de obiective strategice Capitalei - aceasta ar urma sa fie organizata in parteneriat cu o asociatie a oamenilor
A
si de politici publice propuse pentru dezvoltarea capitalei prin Conceptul Strategic de afaceri.
U
Bucuresti 2035. 8. In pofida reactivitatii scazute, se recomanda din nou solicitarea de puncte de
M
3. Tinand seama de rolul important pe care il reprezinta conditionarile legislative vedere din partea fiecarui membru al Consiliului General.
C
pentru succesul aplicarii conceptului strategic, se recomanda constituirea unui grup cu 9. Pentru analizarea problemelor ce vizeaza atat operationalizarea Conceptului
R
misiune definita (task force) care sa elaboreze propuneri legislative propuneri de noi Strategic cat si utilizarea sa ca baza pentru PUG si politici sau programe sectoriale, se
reglementari, modificari ale celor existente sau directii de studiu/explorare care sa recomanda transmiterea acestuia spre analizare si referire catre toate directiile de
O
poata fi facute publice in cadrul demersurilor de modificare a legislatiei existente de specialitate din Primaria Municipiului Bucuresti.
O
catre institutiile sau persoanele ce au initiativa legislativa. Subiectele apreciate de 10. Se recomanda declansarea unui proces de analize a premiselor si continutului
D F
elaboratorii Conceptului Strategic drept prioritare sunt: (1) operatiunile urbanistice politicilor publice propuse in aceasta etapa, analize organizate de catre directiile de
publice sau in parteneriat, (2) parcelarea unor terenuri neconstruite anterior si specialitate din primaria municipiului cu specialisti in domeniile vizate de diversele
reparcelarea terenurilor urbane, (3) continutul cadru al planurilor urbanistice substrategii si politici publice locale
N
zonale, pe tipuri, (4) legislatie privind interdictiile definitive sau temporare de 11. Se recomanda totodata initierea unui dialog, posibil a fi declansat de prezentarea
I
construire si servitutile generate de prevederi ale documentatiilor de urbanism si Conceptului Strategic, cu primarii si primariile de sector.
110
U
R A
12. Se recomanda continuarea actiunilor de prezentare si discutare a propunerilor
Conceptului Strategic cu profesionistii din domeniul urbanismului si al amenajarii
T C
teritoriului, cu arhitecti, ingineri, geografi, sociologi, economisti.
N L I
E
P U B
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 111
U
R A
12. ANEXE 1 : FISE DE POLITICI
activitilor din domeniul reabilitrii construciilor n zonele protejate (e) constituirea
unei contiine civice orientat spre aprecierea i protejarea patrimoniului
T C
PUBLICE urbanistic al Capitalei.
N I
E. OBIECTIVE:
L
1. crearea un sistem integrat de eviden i gestiune a bazelor de date referitoare la
E
12.1.1. POLITICI PRIVIND construciile i activitile din zonele protejate ale Bucuretiului.
B
PATRIMONIUL ARHITECTURAL 2. definirea regimului tehnic al construciilor din imobilele aflate n zonele protejate din
P U
Bucureti.
3. definirea regimului fiscal local al imobilelor din zonele protejate
T
POLITICA PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL
P
F. PRINCIPII:
I. ZONELE PROTEJATE
Conservarea integrat reprezint principiul de baz al asumrii
N
obiectivelor politicilor publice locale din domeniul patrimoniului. Conservarea
E
A. TITLU: VALORIZAREA ZONELOR PROTEJATE N DEZVOLTAREA integrat presupune integrarea protejrii patrimoniului n cadrul politicilor i
E R
ORAULUI. programelor de dezvoltare, punerea valorilor patrimoniului n rndul valorilor
eseniale de luat n considerare n programarea dezvoltrii socio-economice
M
B. SCOP: coroborarea proiectelor de infrastructura i dezvoltare cu activitile de i treritoriale.
A
protejarea patrimoniului arhitectural din zonele protejate i potenarea reciproc a
rezultatelor.
U
G. ACTIUNI MAJORE (poate etape)
1. Evaluarea patrimoniului arhitectural local din zonele construite protejate i
M
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: intr-un oras modern i dinanic, declararea unor noi perimetre protejate de inters public local
C
patrimoniul arhitectural bine pus n valoare constituie un atuu pentru competitivitate i o 2. Elaborarea, avizarea i aprobarea PUZ-urilor de reglementare a zonelor
R
resurs pentru localizarea unor activiti i firme de nalt valoare adugat i prestigiu. protejate din mun. Bucureti
O
Aceasta este cu atat mai valabila ntr-o localitate care posed peste 2000 de 3. Elaborarea i ducerea la ndeplinire a unor programe demonstrative de
O
monumente istorice si 98 de zone protejate. reabilitare a unor sectoare operaionale din zon protejate i punerea lor n valoare
D F
n parteneriat public-privat
D. OPTIUNI PE TEREMEN LUNG: (a) integrare a punerii n valoare a
patrimoniului arhitectural i urbanistic n proiectele spaiale integrate (b) integrare H. PROGRAME
N
1. Programul de educaie patrimonial colar, primar, gimnazial i liceal
a valorizrii patrimoniului din zonele protejate n politicile fiscale locale (c)
I
2. Programul de eviden i gestiune a datelor aferente imobilelor din zonele
accesibilitatea sporit n spaiile publice din zonele protejate (d) ncurajarea
protejate, n sistem spaial georeferenial.
112
U
R A
3. Programul de reabilitare a activitilor social-educative i culturale de interes O. MONITORIZARE indicatori
Indicatori de proces
public n spaiile publice ale zonelor protejate.
T C
Vor fi propui indicatori care s monitorizeze :
I
Participarea publicului la aciunile de educare, promovare, pregtire, vizitare a
I. PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
N
ZP
1. Proiectul manualului local de bune practici n proiectarea i executarea
Participarea instituional
L
lucrrilor de construcii n zone protejate Participarea domeniului privat
E
Parteneriatul cu structurile organismelor de specialitate centrale ale statului
2. Proiectul manualului scolar de cunoatere a patrimoniului bucuretean
Ritmul de atingere al obiectivelor
B
3. Proiectul pilot de conservare integrat dezvoltrii (pe unul dintre
P U
proiectele spaiale integrate) Indicatori de stare
J. CORELAREA CU ALTE POLITICI: explicatii Numrul de monumente istorice evideniate n baza de date
T
Corelare cu: Numrul de monumente beneficiind de sprijin fiscal i financiar pentru
P
protejare i punere n valoare
a. politicile educaionale
Numrul antierelor de reabilitare a construciilor din ZP
N
b. politicile fiscale Numrul parteneriatelor locale PPP
E
c. politicile culturale
Indicatori de performan
E R
d. politicile de infrastructur
Numrul de noi locuri de munc create
Atractivitatea i accesibilitatea ZP pentru vizitare, localizarea de activiti
K. Calibrare: fiecare program va avea un proiect-pilot care va testa mecanismele social-educative iu economice
M
propuse i va da un feed-back pentru recalibrarea resurselor implicate
A
(bugetare, instituionale, de timp, etc.)
P. EFECTE SCONTATE
Creterea interesului pentru buna ntreinere a proprietilor imobiliare i cu
U
L. CONDITII LEGISLATIVE nevoie de cadru si instrumente legale precdere a patrimoniului arhitectural de semnificaie cultural local
M
Politica propus este calibrat n interiorul prevederilor legale existente i mbuntirea capacitii instituionale a structurilor Consiliului General n
tratarea problemei punerii n valoare a patrimoniului arhitectural urbanistic din ZP
C
aplicabile n acest moment.
Creterea calitii spaiului urban i a competitivitii acestuia
R
M. INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare Q. COMENTARIU ILUSTRARE GRAFICA
O
Trebuie creat un cadru instituional adecvat la nivelul serviciilor Consiliului Nu este cazul
O
General sau al instituiilor n subordine
D F
R. STUDII SI PROIECTE NECESARE
Strategie local de protejare i punere n valoare a patrimoniului arhitectural i
N. FINANTARE surse, modalitati
urbanistic al Micului Paris
Bugetul local, revolving-fund de creditare a reabilitrii, fonduri europene
Valorificarea studiilor existente
N
accesate de PMB, parteneriate public+privat
I 113
U
R A
POLITICA PRIVIND PATRIMONIUL ARHITECTURAL
G. ACTIUNI MAJORE (poate etape)
II. MONUMENTELE ISTORICE
T C
1. Evaluarea patrimoniului arhitectural local i declararea unor monumente istorice
I
de inters public local, cf. L. 213-1999 i L. 422-2001
N
2. Elaborarea, avizarea i aprobarea PUZ-urilor de delimitare a zonelor de protecie
L
A. TITLU: VALORIZAREA MONUMENTELOR ISTORICE. a MI din mun. Bucureti
E
3. Elaborarea i ducerea la ndeplinire a unor programe demonstrative de restaurare
B. SCOP: coroborarea proiectelor de infrastructura i dezvoltare cu activitile de
B
protejarea monumentelor istorice i potenarea reciproc a rezultatelor. i punere n valoare n parteneriat public-privat
P U
H. PROGRAME
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: intr-un oras modern i dinanic, 1. Programul de educaie patrimonial colar, primar, gimnazial i liceal
T
patrimoniul arhitectural bine pus n valoare constituie un atuu pentru competitivitate 2. Programul de eviden i gestiune a datelor aferente patrimoniului local i al
P
i o resurs pentru localizarea unor activiti i firme de nalt valoare adugat i
prestigiu. Aceasta este cu atat mai valabila ntr-o localitate care posed peste 2000 deintorilor acestuia, n sistem spaial georeferenial.
de monumente istorice si 98 de zone protejate.
N
3. Programul de localizare a activitilor social-educative i culturale de interes
E
public n monumente istorice
D. OPTIUNI PE TEREMEN LUNG: (a) integrare a protejrii monumentelor n proiectele
E R
spaiale integrate (b) integrare a protejrii monumentelor istorice n politicile fiscale
locale (c) accesibilitatea public sporit la monumente istorice (d) ncurajarea I. PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
localizrii de activiti din sectorul teriar i cuaternar n monumente istorice (e) 1. Proiectul manualului local de bune practici
constituirea unei contiine civice orientat spre aprecierea i protejarea
M
patrimoniului 2. Proiectul manualului scolar de cunoatere a patrimoniului bucuretean
A
3. Proiectul pilot de conservare integrat dezvoltrii (pe unul dintre proiectele
E. OBIECTIVE:
U
spaiale integrate)
1. crearea un sistem integrat de eviden i gestiune a bazelor de date referitoare la
M
monumentele istorice ale Bucuretiului.
2. definirea regimului tehnic al construciilor din imobilele monument istoric, din
C
J. CORELAREA CU ALTE POLITICI: explicatii
ansamblurile i siturile istorice din perimetrul Bucuretiului. Corelare cu:
R
3. definirea regimului tehnic al imobilelor din zonele de protecie a monumentelor
istorice a. politicile educaionale
O
b. politicile fiscale
O
F. PRINCIPII: c. politicile culturale
Conservarea integrat reprezint principiul de baz al asumrii
D F
d. politicile de infrastructur
obiectivelor politicilor publice locale din domeniul patrimoniului. Conservarea
integrat presupune integrarea protejrii patrimoniului n cadrul politicilor i
K. Calibrare: fiecare program va avea un proiect-pilot care va testa mecanismele
N
programelor de dezvoltare, punerea valorilor patrimoniului n rndul valorilor propuse i va da un feed-back pentru recalibrarea resurselor implicate (bugetare,
eseniale de luat instituionale, de timp, etc.)
I
n considerare n programarea dezvoltrii socio-
economice i treritoriale.
114
U
R A
L. CONDITII LEGISLATIVE nevoie de cadru si instrumente legale mbuntirea capacitii instituionale a structurilor Consiliului General n
Politica propus este calibrat n interiorul prevederilor legale existente i tratarea problemei protejrii i punerii n valoare a monumentelor istorice
T
Creterea calitii spaiului urban i a competitivitii acestuia
C
aplicabile n acest moment.
I
Q. COMENTARIU ILUSTRARE GRAFICA
N
M. INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare Nu este cazul
L
Trebuie creat un cadru instituional adecvat la nivelul serviciilor Consiliului
E
General sau al instituiilor n subordine
R. STUDII SI PROIECTE NECESARE
B
Strategie local de protejare i punere n valoare a monumentelor istorice
Valorificarea studiilor existente
P U
N. FINANTARE surse, modalitati
Bugetul local, revolving-fund de creditare a reabilitrii, fonduri europene
accesate de PMB, parteneriate public+privat
T P
O. MONITORIZARE indicatori
Indicatori de proces
N
E
Participarea publicului la aciunile de educare, promovare, pregtire, vizitare a
E R
MI
Participarea instituional
Participarea domeniului privat
Parteneriatul cu structurile organismelor de specialitate centrale ale statului
M
Ritmul de atingere al obiectivelor
A
Indicatori de stare
U
M
Numrul de monumente istorice evideniate n baza de date
C
Numrul de monumente beneficiind de sprijin fiscal i financiar pentru
R
protejare i punere n valoare
Numrul antierelor de reabilitare-restaurare a MI
O
Numrul parteneriatelor locale PPP
O
Indicatori de performan
D F
Numrul de noi locuri de munc create
Numrul de vizitatori la MI deschise publicului
Atractivitatea i accesibilitatea MI
N
P. EFECTE SCONTATE
I
Creterea interesului pentru buna ntreinere a proprietilor imobiliare i cu
precdere a patrimoniului arhitectural de semnificaie cultural local
115
U
R A
obiective majore, toate marile metropole europene i remodeleaz mobilitatea n
12.1.2. POLITICI PRIVIND sensul diminurii automobilitii i creterii ponderii transporturilor cu impact redus
T C
MOBILITATEA asupra mediului fizic i natural, a transporturilor publice i a deplasrilor blnde (pe
I
jos, cu bicicleta).
N
Numai un sistem diversificat, complex i integrat de transport public, fizic i
L
1. POLITICA DE MODERNIZARE I DEZVOLTARE INTEGRAT A economic accesibil tuturor, avantajos, atractiv i confortabil poate creea premise de
E
prim importan pentru diminuarea automobilitii preponderent prin msuri de tip
TRANSPORTUL PUBLIC
B
pull(de convingere) si n mai mic msur prin msuri de tip push(de
P U
constrngere), prin crearea unui context care s stimuleze acceptabilitatea social a
SCOP:
unor msuri, potenial nepopulare, de limitare a automobilitii n anumite zone.
T
1.1.1. notiuni cheie:
P
Un sistem diversificat, complex i integrat de transport public3, fizic i economic (b) integrare intre modurile de transport (planificare, tarifare, modaliti de plat
N
accesibil tuturor, avantajos, atractiv i confortabil, care s satisfac nevoile de electronic, gestionare informatizat etc)
E
mobilitate ale locuitorilor i vizitatorilor, ca alternativ de transport convingtoare n (c) intermodalitate (bun relaionare funcional i spaial a transporturilor n
E R
raport cu automobilitatea. lanurile de deplasri, pentru o mai bun inserie, difereniat, a micrii n esutul i
Un sistem integrat i intermodal de transport public - urban i metropolitan spaiul urban)
bine relaionat cu transporturile la alte scri teritoriale (regional, naional, european) (c) accesibilitate (fizic, economic)
M A
care sa fie conceput ca vector de dezvoltare4, structurant pentru dezvoltarea
spaial, economic i social, definit prin CSB2035, OBIECTIVE:
U M
JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: 4. Organizarea transporturilor la nivelul ntregului teritoriu ora i zona sa de influen
C
Planificare i gestionare integrat
R
Un ora competitiv se caracterizeaz printr-o bun accesibilititate intern i dezvoltarea transportului periurban i sporirea conectivitii sale
O
extern dar i printr-o ridicat calitate a locuirii. Pentru armonizarea celor dou organizarea polilor intermodali, de transfer ntre transportul periurban i cel urban
O
5. O buna accesibilitatea a TP pentru un acces democratic la ora (evitarea
D F
3 situaiilor de captivitate a unor categorii sociale srace, localizate n zone periferice,
Aspectele cheie ale unui sistem de transport eficient sunt integrarea
eficient, interoperabilitatea i interconectarea ntre diferitele reele de transport - Planul fr acces fizic sau economic la TP i fr alternativ de transport )
de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009 accesibilitate fizic a transportului public printr-o bun i complex acoperire teritorial,
N
4
nu doar ca raspuns la cereri de deplasare contientizate n spcial n strile accesibilitate economic
de criz (congestii de trafic)
I 116
U
R A
6. O bun relaionare cu organizarea spaial existent i cu dezvoltarea spaial pentru caracterul su structurant, eficien, confort i o anumit urbanitate care
viitoare n termeni de accesibilitate bun corelare cu generatorii de trafic actuali i decurge dintr-un ridicat potenial de amenajare peisagistic (nierbarea sau ncadrarea
T C
viitori n culoar vegetal mai complex a traseelor sale, crearea unor staii cu un design special
I
7. Modelarea transporturilor i n funcie de obiectivele de amelioarare a calitii care pot cpta chiar valoare emblematic, de repere arhitecturale ale unui teritoriu).
N
mediului urban, de protejare i punere n valoare a patrimoniului su arhitectural i Reintroducerea tramvaiului n zona central a oraului poate fi una dintre msurile
L
urban valoros (prioritate acordat TP, nepoluant, n anumite zone- zona central, cu posibile n cadrul unei politici integrate LUT (Land Use & Transport) de reabilitare
E
pioritate) complex a acestei zone5
B
8. Eficientizarea i modenizare a TP
P U
integrarea planificrii i gestionrii informatizate a transporturilor 1.1.1.1 PROGRAME
creterea capacitilor, a nivelului de servicii, a confortului, crearea unor condiii
T
favorizante: benzi dedicate/ prioritare, tarifare atractiv etc) 1. transport public complex , performant, democratic
P
9. Organizarea intermodalitii urbane, de la forme simple, de planificat Dezvoltarea integrat a sistemului de transport pentru ameliorarea acoperirii teritoriale,
proximitate spaial a diverselor staii (tramvai, autobuz, metrou) i parcri a conectivitii reelei de transport, pentru diversificarea i creterea calitii ofertei de
N
(park&ride sau bike&ride), la un sistem de poli intermodali urbani compleci unii transport (ca infrastructur i servicii) pentru toate categoriile de utilizatori (inclusiv
E
dintre acetia fiind nuclee de accesibilitate ale unor poli urbani. pentru cei cu mobilitate redus sau asistai social)
E R
Crearea unor condiii de transfer civilizat, rapid, confortabil, ntre diversele direcii i 2. transport public inteligent organizarea unor sisteme informatizate de
moduri de transport i mai ales ntre automobil i TP, este o condiie esenial gestionare integrat a transporturilor (funcionare interconectare i, interoperabilitate;
M
pentru renunarea benevol (nu doar prin constrngere) la automobil: informarea utilizatorilor, modaliti de plat ticketing integrat etc.)
A
chiar de la punctul de origine al unui lan de deplasri (trecerea de la un mijloc de 3. intermodalitate - crearea condiiilor de transfer civilizat, rapid, confortabil, ntre
U
transport la altul nepresupunnd un consum de timp i energie care s fac mai diversele moduri de transport
M
atractiv automobilitatea, dintru-inceput) sistem de poli intermodali complexe funcionale, nuclee de accesibilitate a
C
n cadrul unor deplasri care strbat diverse zone urbane, cu caracteristici, valori i unor poli urbani
R
exigene diferite, la intrarea n anumite zone urbane n care automobilitatea trebuie intermodaliate simpl - planificat proximitate spaial a diverselor staii
limitat pentru diminuarea neajunsurilor pe care le genereaz (de ex. n zona (tramvai, autobuz, metrou) i parcri (park&ride sau bike&ride),
O
central istoric).
O
10. Prioritate acordat modurilor de transport cu impact redus asupra mediului PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
D F
(n termeni de poluare i/sau spaiu urban consumat) - tehnologii curate-
electrificate, ferate
transport subteran metrou - cel mai slab consumator de teren i spaiu public
N
5
pentru care este n curs de realizare Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
moduri de transport de suprafa cu un potenial peisagistic ridicat - tramvaiul /
I
(PIDU) Central Bucureti
metroul uor n sit rezervat este un mod de transport apreciat astzi, n toat lumea,
117
U
R A
1.1.1.1.1 Se va ine cont de prevederile Master Planului General pentru transport public inteligent
Transport Urban - Bucureti, 2008 (MPGTU-B) 5. Informatizarea integrat a sistemului de tansport (funcionare-
T C
1.1.1.1.2 Transport public complex , performant, democratic monitoizare, informare, plat)
I
1. Realizarea extinderilor i traseelor noi de metrou deja stabilite n strategiile de
N
dezvoltare ale acestuia i n conform Master Planul General pentru Transport Urban CONDITII LEGISLATIVE
L
Bucureti (in cartierul Drumul Taberei mare generator de trafic- i pe direcia est- Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
E
vest, relaia cu aeroportul Otopeni i cu viitorul aeroport din sudul oraului etc.) obiectivelor
B
2. Dezvoltarea i diversificarea transportului public pe directia N-S Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care relationarea
P U
Pe bd. Bd.Lascr Catargiu - Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu (este de cu obiectivele planificarea spaial s fie explicit)
studiat reintroducerea tramvaiului, n sit propriu, cu traseu nierbat/n culoar
T
vegetal , pn la Piaa Victoriei / Casa Presei Libere ) 1.1.1.2 INSTITUTIONALITATE
P
Pe viitorul ax Berzei-Buzeti - Uranus - preferabil tramvai in sit propriu, posibil cu Dezvoltarea si implementarea unei Autoriti Metropolitane de Transport, pentru a
traseu inierbat sau n culoar vegetal complex asigura integrarea eficienta a transportului si serviciilor aferente pentru Municipiul
N
Bucuresti si Aria Metropolitana6
E
Intermodalitate O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial
E R
3. Ameliorarea / dezvoltarea / / crearea unor poli intermodali, avndu-se n vedere crearea unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii7
realizarea polilor intermodali propui n Master Planul de Transport (Gara de Nord;
M
Piaa Obor; Piaa Sudului -ameliorarea condiiilor de transfer actuale i creearea unui FINANTARE
A
park&ride, Piaa Unirii, Eroilor. ). Sursele posibile sunt identificate detaliat n MPGTU-B
U
Se recomand, n plus, studierea oportunitii i condiiilor de realizare: Fonduri europene - structurale i de coeziune8
M
pol intermodal Tineretului, la intersecia Bd. Dimitrie Cantemir cu Bd. Gheoghe incai
C
(punct nodal de transport, n apropierea unui cartier de locuine colective dens, 1.1.1.1.16 Master Planului General pentru Transport Urban - Bucureti, 2008
R
7
generator de trafic, aflat pe o psibil limit a zonei centrale Bd. Gh. incai-Calea Comisia va sprijini autoritile locale pentru a dezvolta planuri de mobilitate urban
sustenabil care s acopere att transportul de mrfuri ct i pe cel de pasageri, n zonele urbane
erban Vod)
O
i periurbane
forme de intermodalitate (simple sau mai complexe) pe noul ax Buzeti-Berzei-
O
8
Programul de aciuni n sprijinul mobilitii urbane sustenabile, prevzut n
Uranus, la intesecia cu Bd. Koglniceanu, Calea tirbei Vod, str. Mircea Vulcnescu
D F
Planul de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009,
- ca porti de intrare n zona central n care se va acoda prioritate TP) i la cuprinde urmtoarele teme8:
intersecia cu Calea Rahovei-Bd. George Cobuc. Tema 1 promovarea unei politici integrate
Aciunea 1 Accelerarea implementrii planurilor de mobilitate urban sustenabil
4. Puncte de tranzit intermodale Depoul IMGB, Jilva, Banesea,
N
Aciunea 2 Mobilitatea urban sustenabil i politica regional
Aciunea 3 Transporturi pentru un mediu urban sntos
Industriilor, Republica
I
Tema 2 Centrarea pe ceteni
Tema 3 Transporturi urbane mai ecologice
118
U
R A
Programul de aciuni n sprijinul mobilitii urbane sustenabile, prevzut n Spaial: ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban
Planul de aciune privind mobilitatea urban al CCE,COM(2009) 490,Bruxelles.2009, Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
T C
cuprinde urmtoarele teme9: ridicate, purttori de plusvaloare economic i pentru turism
I
Fonduri naionale, regionale, locale Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor mediu urban
N
Fonduri private sntos
L
Parteneriate PP Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic
E B
1.1.1.3 EFECTE SCONTATE 1.1.1.4 STUDII SI PROIECTE NECESARE
P U
Studii de mobilitate integrate, la nivelul ntregului teritoriu- ora i zona sa de
Tema 4 Consolidarea finanrii
influen
Pentru o mobilitate urban sustenabil sunt necesare adesea investiii n infrastructur,
T
n vehicule, n noi tehnologii, n servicii mai bune etc. O mare parte a cheltuielilor este acoperit Studii de mobilitate integrate, la nivelul zonei centrale i a altor zone n care se
P
pe plan local, regional sau naional. Sursele locale de finanare sunt variate i pot include att dorete modificarea sistemului de micare n relaie cu o dinamic de reabilitare urban
taxele locale, tarifele percepute de la utilizatorii transportului public, tarifele de parcare,
(de ex. zona bd. Regina Maria, 11 Iunie, Parcul Carol, pn la axul Buzeti, zon
N
redevenele pentru utilizarea zonelor verzi i tarifele urbane, ct i finanarea privat.
structurat car-free la sfrit de secol 19, cu ridicat valoare de patrimoniu urban)
E
Principalele provocri viitoare sunt creterea nevoilor de finanare a sistemelor complexe de
E R
transport i scderea probabil a finanrii publice disponibile. Folosirea fondurilor UE, inclusiv
Studii integrate (transport, urbanism i peiagistic) pentru traseele de transport, cu
a instrumentelor Bncii Europene de Investiii, poate furniza stimulente importante i poate prioritate n zona central i pe axul N-S Bd. Magheru Bd. Nicolae Blcescu care ar
avea un efect de prghie asupra fondurilor private. Pe termen scurt, Comisia poate ajuta putea fi transformat n bulevard (cu adevrat) i pe noul ax Berzei-Buzeti - Uranus
M
autoritile i celelalte pri interesate s examineze posibilitile de finanare existente i s
Instituirea unor studii de mobilitate pentru activiti generatoare de trafic (instrument
A
dezvolte noi sisteme inovatoare de parteneriat ntre sectorul public i cel privat.
existent n alte ri) ce urmeaz a se amplasa n zona central, prin care se
Tema 5 Schimbul de experien i de cunotine
U
Tema 6 Optimizarea mobilitii urbane reglementeaz accesibilitatea lor, astfel nct s nu existe un aport sporit de
M
automobilitate i staionare
Actiunea 20 Sistemele inteligente de transport (SIT) pentru mobilitatea urban
C
Comisia Europen intenioneaz s ofere asisten privind aplicaiile SIT n domeniul
R
mobilitii urbane, pentru a completa planul de aciune pentru SIT[30]. Acestea se vor referi, de 2. POLITICA STAIONRII
exemplu, la biletele i plile electronice, la gestionarea traficului, la informaiile privind
O
cltoriile, la reglementarea accesului i gestionarea cererii i vor aborda oportunitile oferite
O
de Sistemul global de navigaie prin satelit (GNSS) Galileo. Pentru nceput, Comisia va lansa SCOP:
D F
un studiu pe tema mbuntirii interoperabilitii sistemelor de bilete i pli pentru diferitele
servicii i moduri de transport, inclusiv a utilizrii cardurilor inteligente n transportul urban, cu Un sistem diversificat i inteligent al staionrii organizat asfel nct s rspund
centrarea ateniei asupra principalelor destinaii europene (aeroporturi, gri).
nevoilor obiective de staionare, s limiteze ocuparea excesiv a spaiului public de ctre
N
autovehicule i s descurajeze automobilitatea n zonele bine deservite de TP.
9
I
Acestea vor fi implementate folosind programe i instrumente comunitare existente
119
U
R A
JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: Opiune preponderent pentru parcri subterane sau n cldiri multietajate n
zona central dar i n alte zone cu disponibiliti reduse de teren (de ex. marile
T C
Calitatea locuirii ntr-un ora i atractivitatea lui pentru investitori i turiti se ansambluri de locuine colective)
I
sprijin n mare parte pe calitatea spaial i ambiental a spaiilor sale publice care, n parcrile pe strad- stradale, acordarea unei ponderi sczute locurilor pentru
N
la rndul su, depinde de o inteligent gestionare a automobilitii i a staionrii automobile i a unei ponderi ridicate locurilor pentru vehicule cu dou roi, slab
L
Politica staionrii este un instrument de prim rang n remodelarea sustenabil consumatoare de spaiu (biciclete, scutere, motorete etc.)10
E
a mobilitii, care, prin amplasarea n teritoriu i dimensionarea parcrilor, printr-o 3. Crearea condiiilor de transfer modal printr-un sistem de parcri de transfer
B
politic de reglementri, inclusiv tarifare, i un sistem informatizat de gestionare, park&ride i bike&ride pe ntreg teritoriul, dar cu pioritate pe perimetrul zonei centrale
P U
poate ncuraja sau descuraja staionarea automobilelor n anumite zone, reorientnd istorice, n care automobilitatea trebuie limitat, pe cele dou inele rutiere i n relaie cu
cetenii n mai mare msur ctre utilizarea modurilor alternative de transport terminale sau stai nodale ale unor linii de transport de mare capacitate.
T
(bicicletele electrice, scuterele i motocicletele, ca i taxiurile) i a TP care trebuie s 4. Abordare a sistemului staionrii ca instrument strategic de remodelare sustenabil
P
devin complex , diversificat , confortabil, modern (v. politica TP) a mobilitii i printr-o politic tarifar de ncurajare sau descurajare a staionrii de
notiuni cheie: lung durat n diverse zone sau locaii
N
(a) parcri rezideniale 5. O mai bun gestiune a capacitilor de staionare, stradale sau n construcii, prin
E
(b) parcri stradale sisteme informatizate de monitorizare informare i taxare: e-parking
E R
(c) intermodalitate parcri i de transfer (park&ride) 6. Identificarea locaiilor posibile i necesare pentru parcri i adoptarea unei politici
funciare de achiziionare (de ex. prin preemiune) a terenurilor respective.
M
OBIECTIVE:
A
1.1.2. PROGRAME
U
1. parcri de reedin
M
11. Asigurarea unei oferte de staionare obiectiv, care s rspund nevoilor de
Crearea unei oferte de parcri rezideniale multietajate, subterane sau supraterane,
C
staionare ale riveranilor, ale activitilor amplasate n zon, celor necesare meninerii
pentru eliberarea spaiior publice, cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat densitate
R
atractivitii i dinamismului economic al unei zone, fr a ncuraja automobilitatea,
(zona central, marile ansambluri de locuine colective) cu tarif preferenial pntru
printr-o ofert prea generoas
O
riverani, i cu tarife mai mici decat n parcrile la destinaie, astfel nct s fie
Ameliorarea ofertei de parcri de reedin
O
ncurajate deplasrile ctre alte zone cu moduri de transport alternative automo-bilului.
Parcri la destinaie
D F
12. Limitarea consumului de teren urban pentru staionare i limitarea impactului
acesteia asupra peisajului urban 10
Utilizarea motoretelor este incurajat n mari metropole europene (ex. Paris,
Opiune preponderent pentru parcri multietajate subterane sau supraterane, la nivelul
N
Roma), mai ales n zonele lor centrale, printr-o politica de favorizare a vehiculelor cu
ntregului teritoriu dou roi, slab consumatoare de spaiu. Acestea au ns dezavantajul c sunt
I
generatoare de poluare fonic n absena unor tehnologii silenioase.
120
U
R A
2. parcri de transfer- un sistem parcri park&ride, i bike&ride care s susin
convingtor politica de limitare a automobilelor n zonele sensibile la traficul motorizat i staionare n zona central
T C
cu ridicate exigene de calitate a aspaiului urban (ex: zona central) 2. Realizarea parcrilor subterane prevzute n Strategia de parcare a Municipiului
I
amplasate n poli intermodali principali (n relaie cu staiile de TP), n relaie Bucureti, 2008, cu prioritate cele din zona central i din alte zone de patrimoniu urban
N
cu staii de TP nodale, pe linii de transport cu capacitate i nivel al serviciilor de protejat (ex. zona Libertii -11Iunie)
L
transport ridicate: metrou, metrou-uor / tramvai n sit rezervat 3. Parcari stradale pentru dou roi biciclete, scutere, motociclete
E
amplasate n formule intermodale, simple sau complexe, n relaie cu staiile
B
de TP, n locuri strategice, locuri poart, de intrare n perimetre n care autmobilitatea parcri de transfer - park&ride
P U
trebuie diminuat (v. i programul intermodalitate politica TP).
3. staionare n zona central 4. Realizarea unor parcri de transfer, cu prioritate:
T
un sistem inteligent de parcri publice subterane i de suprafa (acestea ntr- pe un perimetru ocolitor al zonei centrale (necesar a fi stabilit prin studiu) care
P
o pondere ct mai redus posibil), gestionate informatizat, cu tarificare care s sa ofere condiiile de limitare a accesului automobilelor.
descurajeze accesul cu automobilul n zon, n mod special n orele de vrf (o tarificare pe axul urban Buzeti-Berzei-Uranus, care este o oportunitate de creare a unei
N
difereniat pentru rezideni, activiti riverane, sau n funcie de locaie, orar, zi ) etc. astfel de ocolitoare rutier a centrului, n partea sa de vest. Ele trebuie amplasate la
E
formule stricte (fizice - stalpi stradali, parapete, spaii verzi - i pecuniare) de intersecia acestui ax cu penetrantele rutiere ctre zona central, la intesecia cu Bd.
E R
descurajare a parcrilor neorganizate i nereglementate Koglniceanu, Calea tirbei Vod, str. Mircea Vulcnescu - ca porti de intrare n zona
norme reduse n privina locurilor de pacare i instituirea unor studii de central n care se va acoda prioritate TP, i la intersecia cu Calea Rahovei-Bd. George
M
mobilitate pentru autorizarea construciilor din zon, care s formuleze soluii clare de Cobuc
A
acces la activitatea respectiv, cu accent pe stimularea folosirii de ctre angajai a TP n relaie cu staii nodale de TP, pe primul inel rutier, dar nu numai
U
4. e-parking monitorizare, informare i peiaj prin sisteme informatizate, care s Aviatorilor, Piaa Victoriei, Piaa Sudului, Obor, Gara de Nord, Eroilor, Tineretului,
M
valorifice optim resursele de staionare, s diminueze fluxurile inutile- de cutare- i, n Rzoare, Dristor; etc.
C
consecin, emisiile de noxe la intrarile principale n Municipiul Bucureti n relaie cu terminale de TP -
R
Depoul IMGB, Jilva, Banesea, Industriilor, Republica
PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe) e-parking
O
zona central, cu prioritate
O
Se vor avea n vedere prevederile Strategia de parcare pe teritoriul Municipiului
D F
Bucureti, 2008 CONDITII LEGISLATIVE
parcri de reedin Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea obiectivelor
1. Parcri de reedin pentru automobile i pentru dou roi (biciclete, scutere, Instituirea unor studii de mobilitate pentru autorizarea unor activiti generatoare de
N
motociclete) n zona central i n marile ansambluri de locuine colective (Militari, trafic(instrument existent n alte ri)
I
Drumul Taberei, Berceni, Titan, Tineretului etc.),
121
U
R A
INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare SCOP
O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial crearea Un sistem rutier cu o conectivitate ridicat, structurat i dimensionat astfel nct
T C
unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii s asigure o bun accesibilitate intern i extern rutier a oraului i zonei sale de
I
influen.
N
(Re)punerea n valoare a diverselor atribute ale strzii care nu este doar culoar
L
FINANTARE surse, modalitati de circulaie ci i spaiu comunitar i peisaj urban.
E B
Fonduri europene, naionale, locale JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
P U
Fonduri private Accesibilitatea extern este un atribut important al unei metropole competitive,
Parteneriate PP centralitatea fiind astzi, n noua armatur european, determinat mai puin de
T
poziia topologic i mai mult de nivelul de branare la marile fluxuri fizice i
P
1.1.1.5 EFECTE SCONTATE economice.
Spaial: ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban O bun accesibilitate intern ca i o ridicat calitate a spaiului stradal sunt i
N
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde ele premise importante de atractivitate economic i turistic a unui teritoriu i, n
E
acelai timp, necesare condiii de confort al locuirii, pentru ceteni.
E R
ridicate, purttori de plusvaloare economic i pentru turism
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic OBIECTIVE
M A
1.1.1.5.1 STUDII SI PROIECTE NECESARE 1. Crearea unor bune conexiuni ale teritoriului la marile coridoarele de transport
U
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care i relationarea cu Pan-europene IV i IX
M
obiectivele planificarea spaial s fie explicit), la nivelul oraului 2. Realizarea ocolitoarelor rutiere, pentru eliminarea traficului de tranzit
C
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de nchiderea centurii existente i crearea celei de a doua centuri autorutiere
R
remodelare a mobilitii) 3. Sporirea conectivitii sistemului rutier (nchiderea inelelor rutiere central i
median - i strpungerea Berzei-Uranus)
O
Instituirea unor studii de mobilitate pentru activiti generatoare de trafic ce urmeaz a
4. Creterea capacitii rutiere numai acolo unde este obiectiv necesar,
O
se amplasa n zona central, prin care se reglementeaz accesibilitatea lor, astfel nct
evitndu-se sporirea ofertei de carosabil n zonele n care este de dorit limitarea
D F
s nu existe un aport sporit de automobilitate i staionare (instrument existent n alte
ri) automobilitii (prin reorientarea unei pri a cererii de automobilitate spre moduri
alternative de deplasare)
5. Reconfigurri ale unor intersecii de ci de circulaie, pentru ameliorarea
N
3. TITLU: POLITICA DE AMELIORARE (FUNCIONAL I AMBIENTAL) A
condiiilor de trafic crearea de giraii tratate peisagistic n spaiul urban; crearea
I
INFRASTRUCTURII RUTIERE
122
U
R A
de intersecii denivelate pe arterele de gradul I n relaie cu drumurile naionale i 1.1.1.7 Conexiune i accesibilitate
autostrzile existente i viitoare 1. nchiderea inelelor interioare: a inelului central (la sud- strpungerea Progresului
T C
6 Reabilitarea funcional i estetic a unor mari artere cu vocaie de bulevard (n Viilor) i a inelului median (5 proiecte conform Master Plan-ului General pentru Transport
I
sensul autentic, originar al conceptului) Urban Bucureti)
N
7. Partajarea difereniat ntre diversele tipuri de circulaii i activiti, n diverse 2. lrgirea i strpungerea axului urban N-S Buzeti-Berzei-Uranus
L
zone urbane, n funcie de caracteristicile i exigenele de calitate a locuirii ale 3. ameliorarea relaiilor cu drumurile naionale i autostrzile (existente i viitoare)
E
acestora redistribuiri ale spaiului stradal, reduceri ale carosabilului, pentru 4. nchiderea centurii rutiere i crearea centurii autoutiere
B
ameliorarri ale infrastructurii pietonale ; extinderea i re-modelarea infrastructurii
P U
pentru bicicliti Strada spaiu al ceteanului
5. Reabilitarea Bulevardelor Bd. Blcescu - Bd. Magheru astfel nct s devin cu
T
1.1.3. PROGRAME adevrat bulevarde (cu trotuare generoase, spaii verzi, mobilier de calitate, infastructur
P
pentru biciclete etc.)
6. Conceperea axului N-S Buzeti-Berzei-Uranus astfel nct s aib caracteristicile
N
1. conexiune i accesibilitate
unui bulevard
E
Ameliorarea capacitii i conectivitii sistmului rutier urban, a condiiilor de
7. Pietonizarea parial a arterei Calea Victoriei i a altor spaii n lungul acesteia
E R
branare a acestuia la sistemul rutier al ntregii zone de influen i la cel naional i
(propuneri n acest sens vor fi formulate n PIDU central Bucureti)
cel euopean.
13. Prelungirea unui ax pietonal i cultural care cuprinde Calea Victoriei, pe str. 11 Iunie
M
pn la Piaa Liberttii - intarea n Parcul Carol11
2. strada spaiu al ceteanului
A
Reabilitri funcionale i peisagistice ale unor artere mari sau medii, transformarea
U
unora n bulevarde (n sensul autentic al conceptului), pentru ameliorarea condiiilor de 1.1.4. CONDITII LEGISLATIVE
M
deplasare a pietonilor (lrgiri ale trotuarelor, ameliorarea sau introducerea uno plantaii, Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
C
ameliorarea amenajrilor etc.), n special prin diminuarea carosabilelor (ca urmare a obiectivelor
R
crerii unei alte oferte carosabile, alternative, sau ca urmare a schimbrii structurii
O
modale n zon, ctre moduri alternative automobilitii) 1.1.1.7.1 INSTITUTIONALITATE coordonare, planificare, investitii, operare
O
Pietonizri ale unor stzi i piee/ piaele ubane, n zona central, n ansambluri O mai bun coordonare ntre planificarea transporturilor i planificarea spaial
D F
rezideniale, n zone comeciale sau de recreere etc. crearea unei platforme interdisciplinare pentru gestionarea mobilitii
PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)
N
11
ntr-o zon istoric n care a putea fi propus, de asemenea, un plan de
reabilitare i limitare a automobilitii zon conceput car-free(!), la sfritul sec. XIX-
I
1.1.1.6 Se va ine cont de prevedeile Master Planului General pentru
nceputul sc. XX, zona bd.Regina Maria -Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Filaret)
Transport Urban - Bucureti, 2008
123
U
R A
FINANTARE surse, modalitati recuperate, pentru ameliorarea infrastructurilor dedicate deplasrilor alternative,
Fonduri europene, naionale, locale ecologice, aa-numite blnde n raport cu mediul, ca i pentru ameliorarea calitii
T C
Parteneriate PP spaiilor urbane n care pietonii i bicilitii se deplaseaz .
N I
1.1.1.7.2 EFECTE SCONTATE Pentru zona central a oraului este n desfurare Planul integrat de
L
Spaial: ameliorarea accesibilitii i calitii spaiului urban pentru pietoni Dezvoltare Urban (PIDU) Central Bucureti care propune printre prioriti ca
E
(ceteni i vizitatori) strzile i bulevardele din zona central s aib un rol n susinerea vieii urbane i
B
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde nu pentru tranzit. PIDU propune tratarea arterelor din zona central ca strzi cu
P U
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via caracter local care sprijin viaa urban i introduce o serie de proiecte de
Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor reconfigurare de strzi din zona central, prioritiznd pietonii i biciclitii, ntru-un
T
Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic prim pas pentru a oferi un nou model, sustenabil, de mobilitate urban.
P
STUDII SI PROIECTE NECESARE
N
Studii de mobilitate care s aib un caracter integrat real (in care i relationarea OBIECTIVE:
E
cu obiectivele planificarea spaial s fie explicit) strategiile sectoriale (de
E R
transport, de parcare, de reabilitare urban, de circulaii etc), necorelate ntre ele au
potenialul de a genera msuri neconsensuale care, n loc s se compun sinergic, Pentru ameliorarea i extinderea infrastructurii pentru ncurajarea
M
i pot anula reciproc eficiena. deplasrilor blnde, alternative autmobilitii, obiectivele sunt:
A
Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de 1. Crearea / recuperarea unor resurse de teren necesare (prin politici de reducere a
U
remodelare a mobilitii) automobilitii, a carosabilelor i suprafeelor de staionare stradal pentru
M
automobile)
POLITICA DEPLASRILOR ALTENATIVE, BLNDE
C
2. Redimensionarea unor trotuare, pietonizarea unor strzi; crearea unor piaete
R
pietonale; toate acestea relaionate n sisteme coerente de parcursuri pietonale
prin spaii urbane de calitate, cu ambian agreabil
O
SCOP:
3. Regndirea unor trasee pentu bicicliti (stnjenite de obstacole sau care
O
O infrastructur funcional, confortabil, atractiv, pentru pietoni i bicicliti
stnjenesc circulaia pietonal etc.) i crearea altora, pentru asigurarea
D F
JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: continuitii de parcurs, ntr-un sistem coerent care s deserveasc principalii
Calitatea locurii ntr-o metropol european depinde i de existena unor generatorii de trafic (zona central, campusurile universitare, mari ansambluri de
locuine, zonele comerciale, zonele de recreere, etc.)
N
condiii de deplasare n ora, ntr-un mediu de calitate, pe o infastructur funcional,
4. Asigurarea parcrii bicicletelor, n condiii de siguran, trebuie s fie o
I
confortabil, atractiv. Aceasta pesupune reducerea automobilitii (factor important
de degradare a ambianei urbane) i reutilizarea unor resurse de teren, astfel component a politicii de staionare
124
U
R A
5. Dezvoltarea formelor de intemodalitate favorable biciclitilor parcri de tip pe biciclet n ora-
pak&ride n relaie cu staiile TP, crearea unr condiii de transpotare a bicicletelor 3. Crearea n zona central a unei infastructuri pentu biciclete (circulaii, pacri, servicii
T C
n alte mijloace de transport de gabarit superior (metrou, tren etc.) publice) funcionale i agreabile, n relaie cu un sistem de spaii publice de calitate, n
I
6. Dezvoltarea serviciilor publice pentru bicicliti (nchiriere i mentenan biciclete) relaie cu alte zone - cu campusul universitar Grozveti, cu marile pacuri (Carol,
N
Tineretului, Cimigiu, Herstru) cu mari ansambluri de locuine, apropiate (de ex.
L
1.1.1.8 PROGRAME Tineretului), cu viitori poli urbani etc.
E
4. Ameliorarea i dezvoltarea infastructurii pentru bicicliti la nivelul ntregului ora
B
1. pe jos n ora Crearea unui sistem de pietonale la scara oraului (trotuare mari,
P U
confortabile, pietonale i piaete pietonale), i cu prioritate n zone n care exigenele de CONDITII LEGISLATIVE
calitate a locuirii, de ambian uban agreabil sunt foarte ridicate. Zona central, zon Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
T
reprezentativ a oraului, tractant pentru dezvoltarea acestuia, avnd un patrimoniu obiectivelor
P
ahitectual i urbanistic valoros, trebuie s fac obiectul unei atente reabilitri a spaiilor
publice i a infrastructurii pentru deplasrile alternatiive. FINANTARE surse, modalitati
N
Fonduri publice - europene, naionale, locale
E
2. pe biciclet n ora- Regndirea, ameliorarea i extinderea reelei de infastructuri Parteneriate PP
E R
pentru biciclete, la nivelul oraului, n relaie cu sistemul verde al acestuia i cu mari Fonduri private
generatori de trafic (campusuri universitare, uniti de nvmnt, zone de recreare,
M
zone comerciale etc.): circulaii, parcri stradale, parcri de transfer park&ride, servicii
A
publice de nchiriere i mentenan a bicicletor, condiii pentru transportul bicicletelor n EFECTE SCONTATE
U
TP de mare gabarit etc. Spaial: ameliorarea calitii spaiului urban i punerea n valoare a patrimoniului
M
urban
C
Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
R
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via
PROIECTE CARDINALE (cu nscriere n programe) Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
O
pe jos n ora Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic
O
1. Sistem de ciculaii i piee pietonale n zona central (PIDU central Bucureti face un
D F
set de astfel de propuneri - n curs de elaborare) articulate n jurul unui ax cultural major, S. STUDII SI PROIECTE NECESARE
preponderent pietonal - Calea Victoriei care, ntr-o etap viitoare, poate fi prelungit, pe Studii integate de mobilitate la nivelul oraului i a zonei de influen, la nivel zonal
str. 11 Iunie, pn la Piaa Libertii (intrarea n Pacul Carol) Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
N
2. Sisteme de circulaii i piaete pietonale - funcionale, confortabile, agreabile- n zonele remodelare a mobilitii)
I
de locuire de mare densitate
125
U
R A
Studii specifice (de ex. Plan de mobilitate pentru deplasri alternative,blnde), o mobilitate urban cu mai restrnse efecte nocive asupra calitii vieii i
la divese niveluri teritoriale atractivitii unei metropole de anvergur european.
T I C
OBIECTIVE:
N
5. TITLU: POLITICA DE PLANIFICARE I PROIECTARE URBAN PENTRU O
L
MOBILITATE DURABIL
E
1. Reabilitarea unor zone cu patrimoniu urban valoros i prin transformarea lor
B
SCOP: n zone cu diverse grade de descurajare i limitare a automobilitii, n care
P U
Reabilitarea spaiilor publice i/sau reabilitarea i revalorizarea complex a unor deplasarea pietonal i cu bicicleta ca i toate cellalte activiti s se desfoare
zone urbane prin operaiuni urbanistice care implic o component de remodelare ntr-un cadru urban de calitate:
T
sustenabil a mobilitii Zone cu condiii speciale de acces i staionare a automobilului (taxarea accesului
P
Panificare urban de reabilitare, restructurare, extindere care s creeze premise de ntr-un perimetru, acces cu permise speciale, staionare pltit, etc.)
remodelare sustenabil a mobilitii (cu accent pe reducerea automobilitii) zone 30 zone sensibile la trafic motorizat (rezideniale, comerciale, de recreere,
N
de nvmnt) n care se instituie limitare de vitez
E
zone cu acces limitat n care au acces controlat numai riveranii i rezidenii,
E R
JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
masini de apovizionare i alte (puine) categorii de autvehicule
Calitatea spaiilor publice este o carte de vizit pentru orice metropol ce se zone eco-car-free ,n areale foate bine deservite cu TP, n care accesul
M
dorete a fi atractiv i competitiv economic, ca i o condiie important pentru o automobilelor este limitat la autovehicule de prestare servicii acest tip de zone
A
bun locuire urban a cetenilor si. Degradarea spaiilor publice n perioada de a cunoscut un real succes n oraele n care TP este peformant i cu grad ridicat
U
necondiionat de adaptare a oraelor la automobil este o realitate pe care de acoperire teritorial
M
majoritatea marilor oraelor europene au contientizat-o i n consecin au 2. Planificarea unor zone urbane noi (cartiere rezideniale, poli urbani, etc.) pe
C
ntreprins numeroase operaiuni urbanistice de corectare a acesteia. Reabilitarea principii care s determine scderea nevoii de automobilitate i creterea ponderii
R
spaiilor publice implic n mod necesar o remodelare a mobilitii n sensul reducerii deplasrilor alternative acesteia (revaloizarea proximitii, mixare funcional,
obligativitatea existenei unor dotri de interes cotidian, infastructur pietonal i
O
automobilitii i a efectelor ei nocive asupra acestora: poluare fonic i chimic,
pentru biciclete, funcional i confotabil, foarte bun deservire cu TP etc.)
O
consum de resursa de teren valoros, degradarea ambianei i peisajului urban, i n
sensul promovrii modurilor de deplasare mai puin invazive i cu o inserie mai 3. Dezvoltri urbane, inclusiv pe teritoiul de influen al oraului, numai n
D F
puin brutal n spaiul urban. (v. i politica pentru creterea calitii spaiului public) condiii de bun deservie cu TP (n lungul unor trasee cu staii apropiate sau
n sens invers, forma mobilitii are determinri importante (i) n felul n care (dispersat concentrat) n jurul unor staii i noduri intermodale
N
este conceput forma urban care o genereaz. De aceea planificarea i poiectarea
urban trebuie s in cont, n mod explicit i coordonat cu planificarea
I
transporturilor, de principii a cror aplicare poate genera premise importante pentru
126
U
T R A
1.1.5. PROGRAME
C
1.1.6. CONDITII LEGISLATIVE
N I
1. cartiere agreabile zone n care accesul i staionarea automobilelor sunt Crearea unui cadru i a unor instrumente legale care s permit atingerea
L
controlate /limitate, sau/i n care viteza de deplasare este limitat, n favoarea unei obiectivelor
E
caliti crescute a mediului urban i/sau a punerii n valoare a unui patrimoniu
B
valoros FINANTARE surse, modalitati
P U
Fonduri publice - europene, naionale, locale
2. eco-cartiere zone urbane n care automobilitatea este limitat sau chiar Parteneriate PP
eliminat prin modelul de organizare spaial i printr-o buna desevire cu TP; zone Fonduri private
T
care au, n acelai timp, o pondere crescut a spaiilor verzi i sunt orientate ctre
P
utilizarea enegiilor necnvenionale (solare, eoliene). 1.1.1.9 EFECTE SCONTATE
N
Trebuie dentificate principiile de constituire a unor astfel de zone i incurajarea crerii Spaial: ameliorarea calitii spaiului urban i punerea n valoare a patrimoniului
E
lor, prin diverse instrumente (financiare fonduri europene, subvenii, impozite reduse uban
E R
etc.) Economic: creterea atractivitii teritoriului pentru investitori cu standarde
ridicate, avnd exigene nalte privind calitatea spaiului urban i a mediului de via
PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe) Social: ameliorarea calitii mediului de via al cetenilor
M
cartiere agreabile Mediu: reducerea nivelului de poluare fonic i chimic
A
4. Reabilitarea zonei centrale bazat pe un plan inteligent de remodelare a mobilitii
U
(v. politica pentru creterea calitii spaiului public; politica de mobilitate integrat pentru 1.1.1.9.1 STUDII SI PROIECTE NECESARE
M
zona central i) Studiu integrat de reabilitare a zonei centrale (cu o component complex de
C
Se va ine cont de propunerile ce se vor aproba n Planul integrat de Dezvoltare remodelare a mobilitii)
R
Urban (PIDU) Central Bucureti Studii integrate de reabilitare / restructurare / dezvoltare urban, cae s se sprijine
O
5. Reabilitarea i transformarea n zon cu automobilitate limitat a zonei B-dul (i) pe planuri integrate (i inteligente) de mobilitate
O
Regina Maria, Antim, Mitropolie, 11 Iunie, Bd. Mreti, Filaret, n relaie cu pietonalul
D F
Calea Victoriei-11 Iunie pn la Parcul Carol, prin msuri care pot fi luate pofitnd de
oportunittile create de realizarea noului ax urban Buzeti - Berzei Uranus (crearea
unor parcri subterane, multietajate i a unor relaii intermodale n lungul acestuia)
N
6. Poli urbani ce urmeaz a fi creai pe terenuri eliberate de vechi activiti (cel al
I
vechilor platforme industriale, terenuri ale amatei etc.
127
U
R A
Imbuntirea calitii i a capacitii serviciilor sociale acordate prin sprijinirea
echilibrat a acestora pe ntreg teritoriul municipiului
12.1.3. POLITICI PRIVIND ORASUL
T C
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035:
I
PRODUCTIV
N L
Chiar dac standardul mediu de via este mai bun n Bucureti-Ilfov dect n
E
restul rii, exist grupuri vulnerabile care necesit sprijin din partea comunitii. n
DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL
B
primul rnd sunt persoanele care triesc n srcie absolut. n 2008, numrul
BUCURESTI 2035: OBIECTIV STRATEGIC PENTRU ORASUL
P U
acestora se ridica la circa 19 mii persoane n zonele urbane i 6 mii persoane n
PRODUCTIV12 zonele rurale ale judeului Ilfov (Crai et al, 2009, UNICEF i Banca Mondial). Este
posibil ca n perioada de criz (2009-2010), numrul acestora s fi crescut.
T P
Reinventarea structurii economiei ctre tehnologii avansate i
Profilul persoanelor n srcie este asemntor cu cel de la nivelul rii. Peste
N
industrii creative; pregtirea continu a forei de munc i jumtate sunt copii i tineri. Persoanele de etnie Roma sunt statistic
E
performane avansate i diverse n asumarea rolului de tractant suprareprezentate, dar nu reprezint majoritatea sracilor din Bucureti. Prin
E R
urmare, strategia de dezvoltare a capitalei trebuie s includ o component
economic naional i regional
adresat copilului i problemelor specifice acestora.
M
Obiectiv specific I: Dezvoltarea resurselor umane ca factor al economiei locale
A
Strategia de dezvoltare i modernizare a sistemului de asisten social n
Municipiul Bucureti 2008-2013 (DGASPC Bucureti) menioneaz urmtoarele
U
grupuri int: copiii aflai n dificultate (copiii din sistemul de protecie special, copiii
M
POLITICA nr. P1
cu risc de separare de familie, copiii cu dizabiliti, copiii strzii, copiii cu prinii la
C
munc n strintate), tinerii care prsesc sistemul de protecie special,
R
A. TITLU: Susinerea grupurilor vulnerabile aflate n srcie absolut
persoanele cu dizabiliti, persoanele vrstnice instituionalizate sau fr ngrijitori
O
tradiionali (singuri), victimele violenei n familie, consumatorii de droguri,
B. SCOP:
O
persoanele adulte fr adpost, persoanele de etnie rom, imigranii/refugiaii i
D F
populaia calamitat n situaii de urgen.
Imbuntirea condiiilor de via ale grupurilor vulnerabile i ale celor aflate n srcie
absolut, prin dezvoltarea sistemului de asisten social i prin sprijinirea accesului
acestora la piaa de munc Special pentru familiile cu risc de srcie, primriile tuturor sectoarelor din
N
Bucureti ofer sprijin cu venitul minim garantat, cantine sociale, ajutoare
I
alimentare, precum i alte tipuri de ajutoare i servicii. Conform strategiei DGASPC
12
/ formulat n cadrul etapei I
2008-2013, la nivelul municipiului Bucureti, serviciile destinate persoanelor
128
U
R A
vrstnice vulnerabile sunt mult subdezvoltate, acoperind mai puin de 25% din D. PROGRAME SI PROIECTE:
nevoia estimat de astfel de servicii: ngrijire la domiciliu, centre de zi, cluburi de
T C
seniori sau centre rezideniale Program 1.1. Diversificarea ofertei de servicii sociale individualizate
I
Programul se adreseaz nevoilor specifice fiecrui grup int, rspunzndu-le cu o ofert
N
individualizat de servicii sociale. Pe lng proiectele cuprinse n lista de activiti
n multe situaii, calitatea slab a infrastructurii i lipsa dotrilor cu echipamente
sociale din Programul de dezvoltare 2009-201213 aflate n diferite etape de
L
oblig persoanele aparinnd grupurilor sociale defavorizate s apeleze la servicii implementare (vezi anexa 1.1), conceptul strategic de dezvoltare propune:
E
sociale din alte zone, ndeprtate de domiciliu. n acelai timp, aceast situaie
Proiect 1.1.1. Analiza nevoilor sociale specifice grupurilor vulnerabile
B
afecteaz i desfurarea n condiii normale a activitilor de pe piaa muncii din Proiect 1.1.2. Strategia i planul de aciune privind oferta individualizat de servicii
P U
sociale, pe urmtoarele categorii:
dou motive: pe de o parte din cauza faptului c nu se acord asisten calificat i
- copiii aflai n dificultate,
suficient persoanelor aparinnd grupurilor vulnerabile, care ar putea fi reinserate - tinerii care prsesc sistemul de protecie special,
- persoanele cu dizabiliti,
pe piaa muncii; pe de alt parte persoanele active care au n familie membri
T
- bolnavi HIV/SIDA
P
dependeni aloc un timp important ngrijirii acestora, dar insuficient i necalificat, cu - persoanele vrstnice instituionalizate sau fr ngrijitori tradiionali,
- victimele violenei n familie,
repercusiuni att asupra celui dependent, care nu beneficiaz de ngrijire
- consumatorii de droguri,
N
specializat permanent, ct i asupra calitii muncii i vieii persoanelor care au n - persoanele adulte fr adpost,
E
- persoanele de etnie rom.
familie membri cu diferite disabiliti, sau a persoanelor singure care au n ngrijire
E R
copii minori. mbuntirea i diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele Programul 1.2. Reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale
Programul pornete de la necesitatea realizrii de investiii n reabilitarea, modernizarea
multifuncionale i rezideniale poate contribui la degrevarea membrilor activi ai
i dotarea cldirilor n care se desfoar serviciile sociale. Totodat, necesitatea
M
familiilor de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru i la creterea investiiilor apare i ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru
A
serviciile sociale ce trebuie s fie ndeplinite de centrele rezideniale.
calitii muncii i vieii att a celor activi, ct i a celor dependeni.
Proiect 1.2.1: Reabilitare centre multifuncionale n toate sectoarele capitalei
U
Proiect 1.2.2: Reconversie funcional n centre rezideniale a imobilelor identificate de
Centrele sociale cu destinaie multifuncional pot acoperi o gam variat de
M
primrie
servicii, cu scopul de a ajuta persoanele n dificultate, ncepnd cu acceptarea lor n
C
centru, pn la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confrunt, POLITICA nr. P2
R
temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice i administrative,
O
relaionale, ocupaionale, medicale). n acelai timp, organizarea unor ateliere de A. TITLU: Imbuntirea sistemului de educaie i formare profesional
O
lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de via independente i a competenelor
D F
profesionale, precum i furnizarea activitilor de sprijinire pentru persoanele din B. SCOP:
grupuri dezavantajate va avea o contribuie direct la dezvoltarea activitilor Creterea participrii populaiei colare i a adulilor la procesul educaional
economiei sociale i, astfel, la descreterea excluziunii sociale i, n paralel, la
N
13
creterea accesibilitii pe piaa forei de munc.
I
http://www.pmb.ro/primarul/prioritati_proiecte/program_dezvoltare_2009_2012/docs/Plan_strategie
_2009-2012.pdf
129
U
R A
Imbuntirea calitii infrastructurii educaionale, a dotrii colilor, a structurilor de
cazare pentru elevi/studeni i a centrelor pentru formare profesional pentru asigurarea
D. PROGRAME SI PROIECTE:
T
unui proces educaional la standarde europene
I C
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: Program 2.1. Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii
N
educaionale pre-universitare i universitare
L
Obiectivele pe termen lung ale cadrului strategic european ET 202014 sunt: (1) Dei au fost atrase importante fonduri prin programe cu finanare extern, pentru
E
promovarea educaiei i mobilitii de-a lungul vieii; (2) mbuntirea calitii i investiii n coli, n Bucureti i n Regiunea 8 nu a fost acoperit necesarul de reabilitare
B
eficienei educaiei i instruirii; (3) promovarea echitii, coeziunii sociale i ceteniei al infrastructurii educaionale. Programul cuprinde att proiecte de reabilitare a cldirilor,
P U
active; (4) ncurajarea creativitii i inovaiei, inclusiv a antreprenoriatului, la toate ct i dotarea cu echipamente educaionale IT, cri, documentaii, etc., precum i
nivelurile de nvmnt i instruire. n acest scop, au fost stabilite urmtoarele inte extinderea prin construcii noi a bazei existente.
T
de atins pn n 2020:
P
Cel puin 95% din copiii cu vrsta cuprins ntre 4 ani i vrsta de ncepere a Proiect 2.1.1. Reabilitarea i dotarea cu echipamente a colilor
nvmntului obligatoriu s participe n educaia timpurie Proiect 2.1.2. Construirea de cmine pentru studeni i elevi
N
Ponderea elevilor cu competene slabe la citire, matematic i tiine n testul Proiect 2.1.3. Realizarea unui campus preuniversitar pilot (cu dotrile aferente:
internaional PISA s fie sub 15% laboratoare, sli de curs, sli de sport, cantin, bibliotec, etc.)
E
Rata de prsire timpurie a colii s fie sub 10% (obiectiv Europa 2020)
E R
Ponderea absolvenilor de educaie superioar s fie mai mare de 40% din persoanele
Program 2.2. Imbuntirea ofertei educaionale
de 30-34 ani (obiectiv Europa 2020)
Ponderea persoanelor de 25-64 ani care particip n cursuri de formare continu s fie Programul vizeaz realizarea unui parteneriat social pentru promovarea
mai mare de 15%.
M
diversificrii ofertei educaionale, corelrii acesteia cu piaa de munc i stimularea
A
formrii profesionale continue.
Pentru sistemul de educaie i formare profesional, analiza situaiei existente
U
atrage atenia asupra problemelor referitoare la educaia timpurie i formarea
Proiect 2.2.1. Studiu de pia asupra cererii i ofertei educaionale
M
profesional a adulilor. Pe indicatorul standard referitor la participarea copiilor de 4
Proiect 2.2.2. Comitet regional de formare profesional (parteneriat ntre primrie,
C
ani la educaia timpurie, dei situaia s-a mbuntit continuu din 2000, regiunea universiti, mediul de afaceri)
R
Bucureti-Ilfov, rmne mult sub media naional, sub media european i departe
Obiectiv specific II: Orientarea structurii economice ctre tehnologii
de inta stabilit pentru 2020. n ceea ce privete formarea continu a adulilor
O
avansate i industrii creative
situaia este proast att la nivelul rii, ct i la nivelul regiunii. n cursul anului
O
2009, n Bucureti-Ilfov, sub 200 mii de aduli au urmat cel puin un curs de formare
D F
continu.
N
14
http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy
I 130
U
R A
POLITICA nr. P3 mbuntirea pregtirii tehnologice i creterea mrimii pieei regionale. Ambele
direcii indic un rol esenial al administraiei publice naionale i locale.
T C
A. TITLU: Sustinerea dezvoltarii activitatilor economice de inalta
I
tehnologie, cercetare dezvoltare si industrii creative n perspectiva dezvoltrii unei economii inteligente (Europa 2020), populaia
N
regiunii ndeplinete cerinele de baz. Persoanele cu studii superioare reprezint
L
B. SCOP: aproape o treime din populaia ocupat a regiunii, o pondere mai mult de dou ori
E
Dezvoltarea structurilor de afaceri de importan regional n domenii tehnologiei mai mare dect media naional i mai mare dect media UE-27. Oricum, capitala
B
nalte, nepoluante, C-D i industrii creative este nc departe de top 10 regiuni europene din acest punct de vedere, care au o
P U
Sprijinirea iniiativelor antreprenoriale regionale i locale, pentru a facilita crearea de
noi locuri de munc i creterea economic durabil pondere a persoanelor cu studii superioare de 40-55% din populaia ocupat
Reabilitarea siturilor industriale i promovarea unei economii mai eficiente din punctul total.15
de vedere al utilizrii resurselor
T P
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: Populaia ocupat n industrii i servicii intensive n tehnologie i cunoatere
este n Bucureti-Ilfov de peste trei ori mai mare dect la nivel naional. De
N
Uniunea European urmrete n prezent obiectivul de a investi 3% din PIB n asemenea ponderea populaiei ocupate n activiti de cercetare-dezvoltare este de
E
peste patru ori mai mare dect la nivelul rii i mai mare dect media european.
E R
cercetare-dezvoltare (C-D). Obiectivul a reuit s atrag atenia asupra necesitii ca
att sectorul public, ct i cel privat s investeasc n C-D, dar se concentreaz mai
mult pe resurse dect pe impact. Este necesar, n mod clar, s fie mbuntite D. PROGRAME SI PROIECTE:
M
condiiile pentru investiii ale sectorului privat n domeniul C-D n UE i multe dintre
A
msurile propuse n prezenta strategie vor contribui la acest lucru. Este clar, de Program 3.1. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor
U
asemenea, c o abordare comun a C-D i a inovrii ar lrgi gama de cheltuieli, Programul se refer la dezvoltarea de parcuri industriale, parcuri de cercetare
M
ceea ce ar fi mai pertinent pentru activitile comerciale i pentru elementele care dezvoltare, n care s se poat localiza activiti economice ce promoveaz
C
stimuleaz productivitatea. Comisia propune pstrarea obiectivului de 3%, n paralel inovarea, industria creativ, folosirea energiilor alternative.
R
cu dezvoltarea unui indicator care s reflecte intensitatea C-D i inovrii. (Europa
2020) Proiect 3.1.1. Inventarierea ofertei de terenuri pentru parcuri industriale i C-D
O
Proiect 3.1.2. Regulament de dezvoltare a terenurilor inventariate
O
Proiect 3.1.3. Parteneriat pentru industrii creative
Analiza indicelul de competitivitate regional situeaz regiunea Bucureti-Ilfov
D F
pe poziia 177 din cele 268 de regiuni europene. Principalele puncte care amn Program 3.2. Reabilitarea siturilor industriale neutilizate
dezvoltarea i care reprezint prioriti de aciune pentru dezvoltarea competitivitii
locale, sunt pe de o parte la nivel naional guvernarea i politicile de sntate
N
15
Aceste regiuni includ Londra, Bruxelles, Brabant Wallon (Belgia), Pais Vasco, Vlaams-
public, educaie, cercetare i dezvoltare i pe de alt parte la nivelul companiilor
I
Brabant (Belgia), Madrid, Ile de France, Hovedstaden (Danemarca), Utrecht (Olanda) i Scotia de
Est. (Eurostat, Anuarul Regional 2010)
131
U
R A
Reabilitarea siturilor industriale poluate i neutilizate rezultate n urma nchiderii uneia Ponderea tinerilor (15-24 ani), ca i ponderea vrstnicilor (65 ani i peste), n
sau mai multor ntreprinderi din cadrul platformelor industriale reprezint o oportunitate
populaia ocupat sunt ambele n scdere att n regiune, ct i n ar sau n
T
pentru introducerea acestora n circuitul economic, pentru atragerea de noi activiti
C
economici i mbuntirea calitii mediului urban. Europa. Ambele categorii de populaie aflate n principalele etape de tranziii de
I
via (de la coal la munc i de la activitate la inactivitate) sunt considerate
N
Proiect 3.2.1. Studiu privind inventarierea siturilor cu potential de reabilitare i a
vulnerabile mai ales n condiiile de criz global. n acest sens, msurile active i
L
proprietarilor acestora
Proiect 3.2.2. Parteneriat public-privat pentru reabilitarea siturilor identificate politicile de ocupare promoveaz integrarea tinerilor pe piaa muncii i mbtrnirea
E
activ.
B
POLITICA nr. P4
P U
Microntreprinderile pot juca un rol important n dezvoltarea economic local i
A. TITLU: Suport pentru IMM-uri i start n afaceri regional i n crearea de noi locuri de munc. Mai mult, micro-ntreprinderile pot fi
ncurajate s utilizeze noi tehnologii i inovaii, echipamente IT i servicii, avnd un rol
T
primordial n creterea competitivitii, productivitii i a calitii serviciilor.
P
B. SCOP:
Infiinarea i dezvoltarea microntreprinderilor productive i a celor prestatoare de servicii D. PROGRAME SI PROIECTE:
N
care folosesc resursa uman local, tehnologii noi, echipamente IT, inovaii
Integrarea tinerilor pe piaa de munc i ncurajarea mbtrnirii active, pentru
E
reducerea somajului in randul populaiei tinere, precum si mentinerea in piata de munc Program 4.1. Dezvoltarea serviciilor de consultan pentru IMM-uri i start
E R
a populatiei active care a implinit varsta de pensionare n afaceri
Stimularea initiativei private i mbuntirea climatului antreprenorial
Programul i propune s faciliteze accesul IMM-urilor la informaii privind
M
C. JUSTIFICARE IN CONTEXTUL CSB2035: oportunitile de afaceri, privind schemele de finanare a investiiilor (creditare,
A
programe europene), etc. i s acorde informaii i consultan pentru startul unei
Patronii, liberii profesioniti i lucrtorii pe cont propriu reprezint doar 5% din afaceri.
U
populaia ocupat a regiunii, fa de aproape 15% din populaia ocupat a Europei
M
(Eurostat, date 2009). La nivelul Romniei ponderea acestor categorii ocupaionale Proiect 4.1.1. Birou regional de informaii i consultan pentru afaceri
C
este mult mai mare dect media european (20,8%), dar majoritatea covritoare a
R
Program 4.2. Dezvoltarea unei structuri de afaceri pentru IMM-uri
acestora sunt n fapt agricultori pe cont propriu. Spre deosebire, n Bucureti ca i n
O
Programul vizeaz reconversia funcional a unor cldiri proprietate municipal
Europa, majoritatea opereaz n servicii neagricole mai mult sau mai puin
O
i transformarea lor n incubatoare de afaceri, pentru sprijinirea IMM-urilor i a
specializate. Campanii de informare i promovare a antreprenoriatului, mai ales la
D F
afacerilor nou nfiinate.
nivelul tinerilor i femeilor, precum i msuri de sprijin a ntreprinztorilor ar trebui s
constituie o direcie de aciune strategic nu doar la nivel naional, ci i la nivel local
Proiect 1.2.1. Incubator de afaceri
i regional.
I N 132
U
ANEXE 2 :
T R C A
N L I
COMENTARII PRIVIND ABORDAREA STRATEGICA APLICAT N
E
ELABORAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI
P U B
BUCURETI 2000 202516
T P
PROF.DR.ARH. DOINA CRISTEA
N
E R E
Elaborarea Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureti 2000 - 2025 s-a bazat pe Studiul preliminar pentru P.U.G. Bucureti (II) DIAGNOSTIC I
M A
OBIECTIVE, aprobat de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti cu Hotrrea nr.148 din 24.06.1999, prin care s-a urmrit:
adoptarea unei abordri strategice pentu elaborarea PUG, preluat i adaptat dup documente interne ale UE 15 i dup metodologii utilizate n rile comunitare;
U
substituirea absenei strategiilor de dezvoltare spaial la scar naional, regional i municipal care ar fi constituit n mod normal suportul pentru datele de tem pentru
M
Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureti, cu propunerea unui set de obiective strategice generale i urbanistice;
C
anticiparea unor viitoare strategii municipale generale i pe domenii specifice (necesare Consiliului General al Municipiului Bucureti precum i legitimrii competenelor
R
Comisiilor CGMB17 rspunztoare de aceste domenii).
O
D F O
16
17
Proiectant: UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU, URBANPROIECT, ARHITEXT INTELSOFT, VIRTUAL WORLD DESIGN, DECEMBRIE, 1999
Comisiile de specialitate ale C.G.M.B, conform anexei la Hotrrea C.G.M.B. nr. 188 / 2000 au fost urmtoarele: 1.Comisia economic, buget finane. 2. Comisia de urbanism, lucrri publice. 3.
N
Comisia pentru ap, canalizare, termoficare i energie. 4. Comisia pentru salubritate. 5. Comisia de transporturi, strzi, parcaje i poduri. 6. Comisia de ecologie i protecia mediului. 7. Comisia de cultur
I
nvmnt, sport, mass-media i culte, 8. Comisia juridic. . 9. Comisia de sntate i protecie social. 10. Comisia pentru modernizarea administraiei locale, relaii cu sectoarele, privatizare, relaii
internaionale i integrare european. 11. Comisia pentru patrimoniu. 12. Comisia pentru comer i protecia consumatorului.13. Comisia de relaii cu patronatul, sindicatele i O.N.G.uri.
133
U
R A
Totodat Studiul preliminar a fost necesar pentru depirea urmtoarelor dificulti ntmpinate n elaborarea Planului Urbanistic General18:
incertitudini privind aderarea Romniei la Uniunea European (realizat n ianuarie 2007);
T C
legislaie depit;
I
structuri instituionale incomplete;
N
ntrzieri i defazri ale proceselor de restructurare inter i intra-sectorial i ale celor de privatizare;
L
insuficiena datelor statistice;
E
absena cadastrului;
P U B
absena bazei topografice reactualizate;
inerie ridicat n adoptarea terminologiei, a principiilor urbanistice, a metodologiilor i a instrumentelor utilizate n rile Uniunii Europene;
absena unor normative privind instituiile, serviciile i amenajrile publice;
T P
ntrzierea timp de un deceniu a existenei unor reglementri urbanistice, avnd drept principal consecin, pn n momentul actual, degradarea urbanitii.
Schema de abordare strategic, prezentat n continuare, a fost dezvoltat prin PUG la nivelul obiectivelor strategice, att generale ct i urbanistice (prezentate i
N
comentate n anex).
E
n logica acestei abordri Planul Urbanistic General a fost completat cu capitolul Schia unui proiect strategic al CGMB, secven suplimentar fa de coninutul
E R
reglementar al unui PUG, rezultat din necesitatea de a prezenta modul n care se poate asigura aplicarea acestuia, n vederea atingerii obiectivelor strategice propuse pentru
o dezvoltare echilibrat i durabil a Capitalei. Au fost formulate un numr de 7 Programe urbanistice prioritare:
M A
1. Program pentru staionarea vehiculelor i organizarea traficului n zona central
U
2. Program pentru ameliorarea i recuperarea spaiilor plantate publice ale parcurilor, grdinilor, scuarurilor i malurilor lacurilor
M
3. Program pentru amenajarea unor spaii pietonale n zona central
C
4. Program pentru pregtirea operaiunilor funciare i urbane concertate pentru crearea noilor poli urbani, pentru parcurile de activiti i pentru extinderea
R
intravilanului
O
5. Program pentru pregtirea deschiderii unor operaiuni de restructurare - renovare i promovare a investiiilor n locuri reprezentative pentru Capital
O
6. Program pentru ameliorarea echipamentelor i amenajrilor pentru copii i tineret (la coli i n cartiere)
D F
7. Program pentru reducerea la jumtate a surselor de poluare cu praf din zona central
I N
18
Dificultile au fost identificate de ctre elaboratori i cu ocazia ntocmirii altor PUG pentru municipiile Iai (1995) i Cluj (1998) precum i cu prilejul unor dezbateri profesionale, avizri, consultri.
134
U
T R C A
N L I
E
P U B
N T P
E R E
M A
Totodat, a fost conturat o serie de condiii de aplicare a prevederilor Planului Urbanistic General, astfel:
U
Aprobarea unei noi Legi a Urbanismului (realizat).
Stabilirea programelor pe domeniile specifice de activitate ale Comisiilor de Specialitate ale Consiliului General n cadrul unui PROIECT STRATEGIC DE DEZVOLTARE A
C
MUNICIPIULUI BUCURETI, orientat spre atingerea obiectivelor strategice generale pe termen mediu i lung.
R
Susinerea redresrii economice a Romniei prin creterea rolului dinamizator al Capitalei n acest proces. Pentru Bucureti aceasta constituie o condiie esenial att pentru
O
afirmarea unui nou profil metropolitan, ct i pentru inversarea declinului demografic prin atragerea i reinerea populaiei tinere, bine pregtite, capabile s rspund la noile
O
exigene i s le interpreteze creativ.
D F
Crearea cadrului instituional pentru cooperarea intercomunal i elaborarea Planului de Amenajare Teritorial a Aglomeraiei Urbane Bucureti.
Crearea cadrului instituional pentru cooperarea inter - regional sau revederea situaiei Regiunilor de Dezvoltare nr. 8 Bucureti - Ilfov i nr. 3 Muntenia.
Crearea condiiilor organizatorice pentru nceperea unor operaiuni funciare i a unor operaiuni urbanistice concertate, n parteneriat public - privat.
N
Crearea condiiilor organizatorice n cadrul Primriei Generale pentru aplicarea i controlul aplicrii Planului Urbanistic General.
I 135
U
R A
Promovarea unui set de instruciuni ale municipalitii privind unele activiti a cror desfurare necontrolat aduce daune confortului i imaginii urbane (privind organizrile de
antier, transportul diverselor materiale, staionarea vehiculelor, ntreinerea plantaiei, afiajul etc).
T C
Crearea cadrului pentru o continu formarea a personalului administraiei publice i de informare a locuitorilor.
I
Reconsiderarea mrimii sectoarelor Capitalei
N L
Abordarea strategic efectuat a constat n demersul de formulare a unui obiectiv fundamental (care exprim n modul cel mai sintetic scopul urmrit n orientarea proceselor de
E
dezvoltare) i a unor obiective strategice generale (care precizeaz direciile principale pentru: o strategie ofensiv n raport cu contextul competiional internaional i cu atu-urile siturii
B
geografice i o strategie de echilibrare pentru ridicarea calitii vieii locuitorilor i diminuarea disfuncionalitilor) precum i de stabilire a cii de atingere a acestor prin fixarea detaliat i
P U
intercorelat a obiectivelor urbanistice.
Obiectivele strategice generale de dezvoltare a municipiului Bucureti (2025) ca o metropol european, avnd un rol specific regional, naional, european i intercontinental (obiectiv
int, fundamental) sunt:
T P
1. Accentuarea identitii Municipiului Bucureti n concordan cu aspiraia de a deveni o metropol european
2. Susinerea vitalitii i atractivitii Municipiului Bucureti potrivit rolului de capital a Romniei
N E
3. Dezvoltarea capitalei ca o Aglomeraie Urban avnd un rol activ i stimulativ la nivel regional i metropolitan
E R
4. Ridicarea calitii vieii locuitorilor
5. Valorificarea i protejarea potenialului natural i arhitectural urbanistic
M A
Comentarea acestor obiective i a celor urbanistice implicate, a mai avut loc o singur dat cu ocazia primei reuniuni a Grupului privind elaborarea unei strategii pentru Bucureti iunie
2009, prilej de atenionare asupra unor riscuri pentru dezvoltarea Bucuretilor cauzate ignorarea acestora. Aceste riscuri, identificate i argumentate din perspectiva documentelor
U
europene care au aprut ntre timp i au devenit i ale noastre odat cu Aderarea Romniei la UE, au fost urmtoarele:
M
Riscul NR.1 Meninerea unei competitiviti reduse cauzat de:
C
ntrzierea constituirii unei aglomeraii urbane i a unei regiuni metropolitane la o scar comparabil cu cea a altor capitale europene;
R
scderea accesibilitii la scar european i intercontinental;
O
meninerea indicatorilor nefavorabili pentru definirea statutului de metropol.
O
Riscul nr. 2 ntrzierea conturrii unor funciuni metropolitane, cauzat de:
D F
absena unor poli urbani principali comerciali i de afaceri / districte funcionale specializate/;
ntrzierea crerii unor parcuri tiintifice i tehnologice;
absena unor noi noi funciuni metropolitane exterioare teritoriului administrativ al municipiului Bucureti;
N
Riscul nr. 3 Subestimarea funciunii culturale, criteriu european de competitivitate.
I 136
U
R A
Comentariile din acest moment, la jumtatea intervalului pentru care a fost elaborat PUG, sunt fcute din noile perspective conturate de criza economico-financiar i, ca reacie la
aceasta, de Strategia Europa 2020 prin care se consider a fi prioritare: o cretere inteligent prin, dezvoltarea unei economii bazat pe tiin i cunoatere, o cretere sustenabil
T C
prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice i mai competitive i o cretere integratoare ncurajnd dezvoltarea unei economii cu grad ridicat de ocupare a forei de
I
munc conducnd la coeziune economic i teritorial.
N L
n acest context, n care trebuie puse fa n fa incertitudinile prezentului cu aspiraiile pentru orizontul 2035,sunt prezentate n continuare obiectivele strategice generale din PUG
E
2000-2025 mpreun cu obiectivele urbanistice nsoite de comentarii privind evoluiile recente, cauze i consecine pentru restul etapei rmase pn n 2025,, pentru susinerea noii
B
strategii 2035.
P U
decembrie 2011 prof. dr. arh. Doina Elena Cristea
ANEX
T P
OBIECTIVELE STR ATE GICE DE DE ZVO LT ARE A MUNI CIPIULUI BU CURETI- APRO B ATE PRIN H OT RRE A CONSILI ULUI GENER AL NR. 148 DIN 24
IUNIE 1999 I OBIECTIVELE URB ANIS TICE C ARE SUSIN AT INGERE A ACESTOR A N AN UL 2025.
N E
OBIECTIVE STRATEGICE I OBIECTIVE
E R
COMENTARII
URBANISTICE
OBIECTIV INT DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI
M
BUCURETI (2025) CA O METROPOL EUROPEAN Dac statutul de metropol a fost recunoscut din anul 2006, capitala Romniei nu a reuit s i afirme o
A
AVND UN ROL SPECIFIC REGIONAL, NAIONAL, anumit specificitate pe palierele teritoriale supranaionale.
U
EUROPEAN I INTERCONTINENTAL.
M
OBIECTIV STRATEGIC NR. I Din anul 2006,. deci anterior aderrii Romniei la UE, a fost recunoscut statutul de metropol pentru Bucureti
ntre cele 76 metropole din UE 27+2, dar, de ultim categorie, a 4 a, n care mai sunt cuprinse capitalele, Tallinn,
C
ACCENTUAREA IDENTITII MUNICIPIULUI Sofia, Ljubljana, Vilnius, Riga, i Valetta. Criteriile comparative slab acoperite de Bucureti, cu excepia funciunii
R
BUCURETI N CONCORDAN CU ASPIRAIA SA administrative, sunt::
masa mrimea populaiei + mrimea economiei (toate metropolele au nregistrat populaia Aglomeraiei
O
DE A DEVENI O METROPOL EUROPEAN,
Urbane, numai Bucureti are inregistrat populaia municipiului, aglomeraia nefiind recunoscut statistic i
O
administrativ, dei funcional aceasta exist;
competitivitatea atractivitatea pentru companii private msurat prin PIB/locuitor i prin localizarea sediilor /
D F
filialelor celor 500 principale companii europene;
conectivitatea nr. pasageri n aeroporturi i accesibilitatea multimodal regional;
baza de cunoatere - % populaiei cu studii superioare i % angajailor n Cercetare + Dezvoltare.
I N
Cu privire la identitatea local, cele dou aspecte luate n considerare sunt patrimoniul cultural i
reputaia/influena internaional a activitilor din producia abstract i concret.
137
U
R A
SUB-OBIECTIVE
OBIECTIVE URBANISTICE COMENTARII
T
STRATEGICE
C
I.A 1. Comentarii:
N I
Dezvoltarea rolului Rezervarea unor Nu s-au fcut pai semnificativi pentru afirmarea rolului de releu ntre NS-EV, din contr, se accentueaz imaginea de
L
Bucuretilor de releu localizri atractive i capital periferic att la scara UE ct i la cea a viitoarei zone recompuse a Balcanilor.
intercontinental, de releu imediat accesibile pentru
E
S-au epuizat terenurile cele mai favorabil situate n noduri intermodale.- polii urbani principali (cu potenial
inter - regional european sediile unor diferite
B
de regenerare urban i de realizare a unor planuri urbane integrate principii aprute ulterior aprobrii PUG dar
i de principal centru organisme internaionale i
P U
anticipate de acesta).
cultural i de afaceri sud- regionale - europene, sedii
Cauze:
est european, prin centrale i filiale ale unor
- Lipsa de corelare cu o Strategie de dezvoltare a Romniei
diversificarea funciunilor mari societi bancare i de
T
- Nerespectarea obiectivelor strategice aprobate de CGMB, nerespectarea PUG +RLU, inexistena instrumentelor
P
metropolitane i asigurri precum i sedii pentru operaiuni funciare i urbane de amploare, primatul interesului privat i pe termen scurt asupra interesului
public pe termen mediu i lung.
atragerea unor funciuni centrale i filiale ale unor
- Dificulti de adaptare la principiile, metodologiile i practicile europene n domeniu.
N
internaionale i regional mari companii Consecine:
E
europene specializate. multinaionale. Sunt dificil de realizat n continuare sub-obiectivele urbanistice propuse privind:
E R
dezvoltarea zonei centrale, consolidarea selectiv a centrului de afaceri tradiional i conturarea nucleelor centrale de
afaceri din perimetrul zonei Bucureti 2000.
dezvoltarea unui sistem de poli urbani pentru servicii i de poli pentru recreare.
M
creterea cu 40% a ponderii terenului rezervat funciunilor urbane reprezentative (inclusiv arealul Bucureti 2000)
U A
C R M
O
D F O
I N 138
U
R A
2. Comentarii:
T
Punerea n valoare a S-a redus importana Bucuretilor n relaie cu coridorul nr.4. i nu s-a progresat n privima canalului
C
siturii Capitalei n Bucureti Dunre. S-a modificat schema traseelor i prioritile privind autostrzile.
N I
relaie cu marile Nu sunt reacii la diferitele intervenii la reuniuni UE INTERREGN prin care se intervine asupra
L
coridoare trans- coridoarelor transcontinentale (unele favorabile, altele defavorabile Bucuretilor)
E
continentale (coridorul A fost diminuat ansa de echilibrare a dezvoltrii ntre nordul i sudul capitalei odat cu renunarea la .
B
nr.7 Dunrii i breteaua de sud a racordrii autostrazilor nr. 1 i 2 (pentru care exista deja studiul de fezabilitate);
P U
coridoarele de S-a adoptat o singur penetraie a autostrzilor dinspre Transilvania i Moldova, fr a se proteja
transporturi rutiere i
posibilitatea celui de al doi-lea acces dinspre nord, prevzut prin PUG ca fiind necesar n perspectiv
feroviare nr. 4 i nr. 9
Cauze:
T
(dintre care, n prima
P
- Deplasarea relaiei spre sud a coridorului nr. 4 de la Bucureti Giurgiu Salonic pe traseul Bechet
etap, urmau a se
Sofia., fr a se ine seama de cretrea potenial a traficului rutier cu 70% pn n anul 2025 i pe ruta
N
finaliza:la data iniial ( ESPON Project 2.1.1 /2004)
- Modificrile succesive ale .sistemului de autostrzi din jurul capitalei.
E
elaborrii PUG - 2001-
- Lipsa de informare a locuitorilor, unora dintre investitori i administraiei cu privire la modul de
E R
2003 - Drum expres funcionare a unei autostrzi i la cel de utilizare (mai precis de non-utilizare) a fronturilor spre aceasta
cu efecte speculative care ridic inutil preul terenurilor necesar a fi expropriate.
Adunaii Copceni-
- Neutilizarea unor instrumente de protejare a interesului public (exproprieri n interes public, drept de
Giurgiu; 2004 preemiune).
M
Consecine:
A
Autostrada de Rocad
Bucureti Sud,2004 - Accentuarea situaiei periferice a Bucuretilor
U
Autostrada Bucureti - Meninerea n situaie defaforabil a zonei de sud a capitalei: n special sub aspectul atragerii investitorilor (strini
i romni);
M
Feteti Cernavod) Dificulti n rezervarea terenului necesar pentru coridoarele de transporturi trans-europene inclusiv pentru zonele
C
de protecie fa de acestea cu riscul unor investiii suplimentare pentru ziduri antifonice.
ntrzierea completrii sistemului radial al marilor coridoare convergente spre Bucureti (E-DN) cu o reea
R
regional (n cea mai mare parte existent) de drumuri judeene/interjudeene, independente de Capital.
O
D F O
I N 139
U
R A
I.B. 3. Comentarii:
T
Dezvoltarea ca centru Adoptarea noilor forme Aceste obiective ar fi putut constitui una dintre cele mai uor de realizat i cu efectele cele mai importante
C
cultural, de cercetare de integrare a n consolidarea identitii Bucuretilor ca releu de conectarea Europei cu Asia, Orientul Apropiat i Africa. Pn
N I
i nvmnt nvmntului superior n prezent a fost totui protejat spaiul din jurul Bibliotecii Naionale cu vocaia de a fi Centrul naional pentru
L
superior cu crearea cu cercetarea i cultura scris.
E
unor structuri dezvoltarea. Cauze:
B
permanente de 4. - Subevaluarea importanei domeniului cultural la scar naional i regional-european pentru creterea
P U
contact intercultural atractivitii pentru investiii.
Extinderea spaiilor
- Absena unei corelri a strategiilor la scar naional.i la scara Bucuretilor.
Occident Orient. pentru nvmntul Consecine
superior, postuniversitar
Pierderea ansei de a deveni un principal centru sud-est european;
P
i formativ. Riscul de a rmne o periferie a spaiului balcanic, n loc de a constitui principalul nod de articulare ntre Ooccident
i Orient, avnd n vedere c Turcia i popune prin politici bine articulate o strategie de reintegrare a Balcanilor cu
5. preluarea rolului de principal pol regional i conectarea cu zona Caucazului i Mrii Caspice (Ahmet Davutoglu,
N
Ministrul de Externe al Turciei din 2009 pn in prezent - articolul Reintegrarea Balcanilor o perspectiv
Extinderea spaiilor
E
turceasc asupra viitorului spaiului balcanic, Foreign Policy, noiembrie/decembrie, 2011.
pentru activiti cu Rmne nc posibil realizarea unui ansamblu cultural de marc n jurul Bibliotecii Naionale.
E R
caracter internaional
din domeniul
M
schimburilor culturale.
A
6.
U
Realizarea Centrului
M
naional pentru cultura
C
scris.
O O R
D F
I N 140
U
R A
I.C 7. Comentarii:
T
Afirmarea pe planul Multiplicarea i Unele obiective au fost atinse aleatoriu. S-a realizat Arena Naional dar cu pierderea unui stadion care s
C
manifestrilor diversificarea poat primi competiii importante de atletism.
N I
internaionale cu tipurilor de oferte pentru Cauze:
L
caracter politic, spaii muzeale, - Absena unei strategii naionale i metropolitane adecvate n domeniu pentru marile instituii i servicii din
E
economic, cultural i expoziionale, reuniuni domeniul culturii i recrerii/sportului.
Consecine:
B
sportiv. internaionale i
P U
naionale i competiii Dezvoltarea post-criz risc s aib loc foarte diseminat i nu n configuraii urbane semnificative
sportive.
8. Comentarii
T P
Asigurarea spaiilor A avut loc o diminuare semnificativ a spaiului expoziional
necesare pentru Trguri Cauze
N
Internaionale. - Ignorarea necesitii unei strategii In domeniu pentru a se putea include capitala Bucureti n circuitele
E
expoziionale internaionale.
E R
Consecine:
Vor fi necesare noi suprafee de teren In localizri adecvate.
M A
I.D 9. Comentarii:
U
Dezvoltarea unor Dezvoltarea unor Nu a fost realizat nc nici un parc tiinific i tehnologic propriuzis, conform standardelor Asociaiei
M
domenii de parcuri tehnologice. Internaionale a Parcurilor tiinifice - luate n considerare n PUG
excelen n
C
Cauze:
producie i servicii.
R
- Absena voinei politice, ntrzierea aplicrii reglementrilor (Ordonana Guvernului nr.14 din 24 ianuarie
2002 privind Constituirea i Funcionarea Parcurilor tiinifice i Tehnologice aprobat prin Legea nr.50
O
din 21 ianuarie 2003 nu are nc nici o aplicare).
- Confuzia curent ntre o fost zon industrial sau de depozitare i un PST..
O
- Lipsa de cooperare cu comunele limitrofe ale cror enclave n esutul urban bucuretean prezint condiii
D F
optime pentru dezvoltarea unor PST la est i la vest.
Consecine
Meninerea ntr-o situaie defavorizat, necompetitiv din punctul de vedere al activitilor din domenii de vrf.
N
Risc de subutilizare a arealelor favorabile pentru PSTprin decizii ale comunelor limitrofe, conform exemplului oferit
de utilizarea arealului de la pornirea autostrzii A2 unde s-a ratat dezvoltarea unui parc de distribuie
I 141
U
R A
10. Comentarii:
T
Incurajarea dezvoltrii n lipsa unei strategii de dezvoltare economic a capitalei, nu au fost aplicate criterii de selecie preferenial a
C
n cadrul actualelor investiiilor orientate spre domenii de vrf i nu s-a conturat un sistem de atragere a profilelor competitive.
N I
platformee industriale a Cauze:
L
profilelor de excelen. - Absena unei strategii pe domeniul specific corelat cu o strategie naional sectorial.
E
- Deficienele primei perioade de restructurare intrasectorial, n care s-au combinat lipsa oricrei
experiene, agresivitatea unor investitori neconvenabili i lipsa de autoritate, instituii i reglementri.
B
- Conversia platformelor industriale n alte funciuni s-a produs n afara unor operaiuni urbane integrate de
P U
amploare.
Consecine:
Intrzierea conturrii unei identiti a capitalei din punctul de vedere al produciei concrete, competitive.
T
Necesitatea unei re-industrializri inteligente i competitive.
P
Riscul de pierdere a unei baza de cercetare apte de s susin o producie de excelent.
N
11. Comentarii
E
Crearea posibilitii Dezvoltarea activitilor teriare superioare de diferite tipuri a avut loc dar ntr-un mod intmpltor, fr a se
E R
dezvoltrii activitilor constitui grupri funcionale integrate, generatoare la rndul lor de alte funciuni de susinere n poli urbani
teriare superioare de principali / districte specializate..
diferite tipuri. Cauze
M A
- Adoptarea cu ntrziere i insuficient neleas ca mod de funcionare i ca semnificaie (n lipsa unei
experiene precedente) a structurii actuale a tipurilor de activiti teriare din rile europene.
U
- Absena unor operaiuni urbane concertate.
Consecine
C M
Pierderea ansei de creare a unei noi configuraii urbane cu potenial de regenerare poli/districte.cu funciuni
metropolitane
R
Inserii nefuncionale cu deteriorarea calitii unor zone consolidate.
Subutilizarea unor locuri semnificative.
O
Pierderi la bugetul capitalei.
D F O
I N 142
U
R A
I.E 12. Comentarii
T
Reabilitarea ambianei Ameliorarea imaginii Aspectul intrrilor n capital pe ci aeriene, feroviare sau rutiere (obiectul unor programe speciale n marile
C
i a calitii imaginii perceptibile de pe cile orase europene), constituie o carte de vizit reprezentativ a crei ignorare n cazul Bucuretilor reduce
N I
generale a Capitalei de acces n municipiu i atractivitatea pentru investitori i turiti i explic etalarea aspectelor negative n media european.
L
a terminalelor acestora Cauze
E
gri, aeroporturi, - Ignorarea importanei acestui aspect, n contrast cu alte capitale europene, denot un nivel sczut al
B
autogri. capacitii administraiei, al gradului de civilizaie al locuitorilor i al calitii profesionitilor n domeniu
proiectrii, realizrii i ntreinertii acestor spaii etalon.
P U
- Lipsa cooperrii cu localitile din aglomeraia urban n limitele liniei de centur.
Consecine
La scara AUB au fost compromise sau nu mai pot fi uor realizate::
T
Crearea pentru viitoarele intrri dinspre autostrzi a unor profile stradale de calitate superioar celor standard i
P
marcarea prin amenajri peisagistice adecvate a apropierii de Capital din momentul depirii pasajelor
superioare de peste linia de centur.
N
Refacerea amenajrilor din lungul culoarelor radiale ale cilor ferate ntre linia de centur i gri.
Refacerea amenajrilor din lungul liniei de centur.
E
Ameliorarea imaginilor oferite de aeroporturi i de zonele imediat adiacente.
E R
13. Comentarii
Reabilitarea ambianei Perimetrul central, cumulnd valori arhitectural-urbanistice certe i denotnd o sensibilitate aparte n modul de
M
i a imagini perimetrului preluare i adaptare a modelelor europene, a fost privit n PUG din dou direcii diferite dar relativ
A
central. complementare. Prima direcie, a fost cea a unei estetici a creativitii (prin preluarea n PUG a studiul de
altimetrie i a PUZ-ului zonei centrale) prin care se urmrea relizarea unei noi scri a ariei centrale n
U
suprapunere contrastant peste esutul existent prin accente izolate sau grupri de accente avnd nlimi de
M
peste 45 metri. n cea de a doua direcie, cea a unei estetici a receptivitii erau predominante creterea
C
coeziunii i extinderea/extrapolarea ntr-o arhitectur contemporan a unui comportament urbanistic orientat
R
spre ntrirea valorilor existente, apropriate i apreciate de locuitori (prin PUG RLU acceptndu-se
O
predominana inutei configurative specifice). n compensare ns, o nou scar era reprezentat de
O
ansambluri mai ample, exterioare perimetrului central poli urbani principali (actualmente denumii districte
D F
comerciale i de afaceri care nu aveau limitri ale nlimii cldirilor i permiteau crearea unei noi ambiane
potrivite sec.XXI. Exemplele realizate pn acum au creat reacii ale societii civile, locuitorilor i criticii.
Cauze
N
- Inexistena documentrii privind evoluia arhitecturii i urbanismului din rile economiei de pia
I 143
U
R A
cauzat de izolarea aproape total din deceniul anterior anului 1990
- Dificultiele tranziiei, defazrile ntre diferite procese corelate n mod normal, lacune tehnice, absena
T C
unor instituii i reglementri etc.
- Inerii cauzate de lipsa trrii pe viu a unor experiene urbanistice adecvate noiilor realiti, tentaia unor
I
realizri mediatizate datorate unor arhiteci-vedet, confuzii de termeni sau neinelegerea sensului lor etc.
N
- Importuri neselective de formule epuizate ori pastie propuse de ofertani la diferite licitaii etc.
- Proliferarea kitch-ului in faza de adaptare la diferie forme de comer.
L
- Absena unor politici i programe pe termen mediu i lung.
E
Consecine
B
Nu au fost iniiate concursuri de arhitectur pentru definirea spaiilor nodale importante i pentru creterea
P U
coerenei configurative;
A fost ratat crearea unei noi configuraii reprezentative n arealele bucureti 2000 i n cele care au fcut deja
obiectul concursurilor de arhitectur - Piaa Victoriei, Piaa Revoluiei - precum i deschiderea unor noi concursuri
pentru alte locuri de interes reprezentate de polii urbani, Piaa Grii de nord, Piaa Obor, pieele viitoarelor gri.
T
A avut loc o dezvoltare redus a funciunilor metropolitane, supra-municipale i municipale adecvate zonei
P
centrale i o extinderea spontan, neselectiv a funciunilor mixte de prim rang n lungul arterelor majore dotate
cu transport public
N
Nu s-a stabilit o politic de meninere n perimetrul central a activitilor productive i de servicii din categoria celor
care servesc complementar funcionarea zonei centrale;
E
Nu au fost relocate treptat unitile incompatibile, poluante sau incomode (depouri pentru vehicule de salubritate i
E R
transport n comun, ateliere de confecii metalice, ateliere de reparare i ntreinere autovehicole, spltorii chimice
de mare capacitate etc.), i nu a fost ncurajat mutarea unor astfel de activiti la scara AUB unde existau
disponibiliti de teren i de for de munc .
Dei au fost nlocuite sau demolate construciile parazitare de pe domeniul public, nu s-a iniiat un program
M
identificate de celor insalubre sau provizorii folosite impropriu pentru diferite activiti incompatibile cu
A
funcionalitatea zonei centrale;
A fost puin neles i dezvoltat n continuare potenialul creat prin R.L.U. pentru ridicarea calitii imaginii oferite
U
de cldiri i amenajri ctre circulaiile publice din zona central.
C R M
O
D F O
I N 144
U
R A
14 Comentarii
T
Reabilitarea imaginii Zonele protejate nu au fcut obiectul unor programe de evideniere a calitilor lor, de informare i sprijinire a
C
zonelor protejate. locuitorilor i de evideniere a avantajelor financiare i de prestigiu pe care acestea le pot aduce. Dei prin
N I
PUG s-a precizat obligativitatea unor PUZ-uri pentru zonele protejate stabilite i, n plus, s-a extins o atitudine
L
protectiv de cretere a coerenei i de asupra arealelor consolidate i a zonelor de contact dintre
E
segmentele de esut urban avnd un caracter diferit, o serie de intervenii punctuale cu derogri sau
B
miniPUZuri mai mult au alterat dect au protejat i extrapolat creativ calitatile existente.
P U
Cauze
- Absena unui suport coerent instituional, legal, tehnic, financiar i de cooperare ntre toi factorii
interesai exemplificatoare n acest sens fiind Zona Lipscani
- Eecul unor experimente importate (mai ales n proiect) sau autohtone (realizate) care au accentuat efectul
T P
de adiionare ntmpltoare de fragmente disparate.
Consecine
N
Manifestarea unor agresiuni fa de caracteristicii proprii Capitalei de a prezenta pe areale mari i coerente
E
diferitele momente de rezonan la curentele de arhitectur europene cum ar fi: eclectism (C.E.C Banca
Naional - Piaa Universitii), modernism, (B-dul Magheru Blcescu), orae-grdin (B-dul Lascr Catargiu,
E R
cartierul Jianu, cartierul Cotroceni), precum i de a prezenta coerent suprapunerea n mixaj a succesiunii diferitelor
etape (Calea Victoriei, B-dul Carol, B-dul Elisabeta, B-dul Dacia).
ntrzierea unei nc posibile amplificri a potenialului zonei Lipscani prin deschiderea pentru public i
M
amenajarea atractiv a gangurilor, pasajelor i curilor;
A
Au fost ignorate regulamentele de realizare a lotizrilor protejate rezultnd renovri,extinderi i reconstrucii
punctuale neavenite care reduc calitatea ansamblurilor.
U
Au fost aplicate cu mare intrziere dispoziiile speciale din R.L.U. pentru vecinile sensibile cuprinse n zona de
100 metri din jurul monumentelor izolate i a ariei exterioare a limitelor zonelor protejate.
M
15 Comentarii
C
Reabilitarea imaginii La data realizrii PUG-ului o serie de cldiri publice se aflau ntr-un stadiu de neglijare care afectau nu numai
R
instituiilor publice, prestigiul funciei ci i imaginea capitalei, situaie ulterior remediat n mare parte.
O
cldirilor cu funciuni Funciunile comerciale din cldiri existente au depit faza de bazar oriental, apoi pe cea de mascare a
O
mixte i a celor arhitecturii prin textile dar nc este departe de a avea o inut convenabil pentru o metropol european.
D F
comerciale.
I N 145
U
R A
Cauze
T
- Lipsa de autoritate a administraiei n combinaie cu absena lipsa resurselor financiare
C
Consecine
N I
Scderea calitii imaginii instituiilor publice prin nerespectarea exigenelor RLU privind vecintile imediate,
amenajrile etc.
L
Afectarea imaginii instituiilor publice printr-o atitudine de ignorare sau chiar de agresare de ctre noile volume
E
din imediata apropiere prin scderea gradului armonizare (coerent sau contrastant) a regimului de construire i
a nlimii cldirilor, prin prezena unor calcane etc.
B
Nerespectarea R.L.U. privind controlul imaginii oferite ctre circulaiile publice, a modului de amenajare a spaiului
P U
dintre aliniament i cldiri, a plantaiilor i a mprejmuirilor, a calitii publicitii, ntreinerii faadelor, a vitrinelor i a
curilor etc.).
16 Comentarii
T
Ameliorarea imaginii Continuarea degradrii fondului construi pentru locuine a nceput s fie compensat de mai multe intervenii
P
enclavelor predominant de reabilitare n special a cldirilor de mici dimensiuni deinute de un singur proprietar. Interveniile asupra
rezideniale din zona cldirilor multietajate sunt frecvent necorelate alternd arhitectura acestora.
N
central
E
Cauze
E R
- Intrzierea informrii locuitorilor privind cultura locuirii i de protejarea valorii proprietii
Consecine
Necesitatea corectrii treptate alterri imaginii oferite de locuine ctre circulaiile publice precum i a modului de
M
amenajare a spaiului dintre aliniament i cldiri, a plantaiilor, a curilor i a mprejmuirilor
A
Identificarea i nlocuirea sau demolarea construciilor insalubre i parazitare folosite impropriu pentru locuine.
17 Comentarii
U
Reabilitarea imaginii Tentativele de amenajare sunt sub nivelul de urbanitate al momentului de creare a parcurilor, grdinilor i
M
spaiilor plantate publice i scuarurilor publice. Au aprut fenomene de poluare vizual, sub semnul unei bune gospodriri (ocuparea
C
i private. malului nordic al lacului Herstrau, bateriile de toalete ecologice i jocurile de copii din grdina Cimigiu,
R
courile de gunoi supra dense i panourile din scuarul din Piaa Rosetti, jardinierele din curtea Ministerului
O
Agriculturii sau din Piaa Universitii etc).
D F O
I N 146
U
R A
Cauze
T
- Ignorarea rolului spaiilor plantate n afirmarea urbanitii i prestigiului capitalei.
C
- Lipsa specialitilor n amenajri peisagistice; nlocuirea grdinarilor cu personal necalificat
I
Consecine
N
Necesitatea respectrii sau restituirii planurilor originale ale parcurilor centrale protejate i refacerea i ntreinerea
L
spaiilor plantate deteriorate sau ocupate abuziv.
E
Protejarea grdinilor private cu valoare istoric sau doar peisagistic ori ecologic (cu condiia meninerii
transparenei gardurilor pentru a fi perceptibile din spaiul public conform regulamentelor din 1935 i 2000).
B
Extinderea sau completarea plantaiilor stradale, plantarea Splaiurilor, nverzirea cuvei Dmboviei i plantarea
P U
pietonalelor i a parcajelor publice n acest sens fiind necesar o preocupare organizat pentru formarea unui
material dendrologic de calitate i diversificat dar adecvat condiiilor climatice.
Realizarea unor noi scuaruri n cadrul operaiunilor din zona Bucureti 2000.
18 Comentarii
T P
Ameliorarea mobilierului S-a parcurs o perioad de desfigurare a calitii imaginii urbane printr-un afiaj comercial scpat de sub
urban i a afiajului. control, urmat de o period de compromisuri din raiuni financiare, contrariind specialitii i turitii europeni i
N
afectnd negativ prestigiul Bucuretilor.
E
Cauze
E R
- Primatul unor interese financiare ale administraiei i locuitorilor pe termen scurt fa de exigenele unei
inute metropolitane.
- Neaplicarea studiilor de specialitate n domeniu i a RLU.
M
Consecine
A
Rmn necesare
U
o Refacerea i completarea mobilierului urban din zona central la un nivel calitativ superior legat de
constituirea spaiilor pietonale de ateptare i odihn
M
o Interdicia desfigurrii arhitecturii faadelor prin intervenii de amenajri parazitare ad-hoc sau prin afiaj
C
nereglementar.
o Realizarea pe baz de proiecte i ntreinerea controlat a afiajului i a iluminatului nocturn (n afara celui
R
strict funcional) din spaiile publice reprezentative.
O
D F O
I N 147
U
R A
19 Comentarii
T
Reabilitarea Unul dintre criteriile de atractivitate pentru investitori strategici este cel al existenei unui cadru amenajat
C
elementelor naturale peisagistic de calitate, apt s rspund cerinelor unui personal propriu stabil de inalt specialitate.
N I
lacurile i corniele Cauze
L
Colentinei, cursuri de - Preocuprile privind amenajarea elementelor naturale, n special a celor realizate n interes public, au fost
E
ap, cornia de sud a anulate sub frecvente presiuni investiionale n interes privat.
Consecine
B
Dmboviei, foste
P U
pepiniere. La scar teritorial, se menine n continuare necesitatea de echilibrare a funciei de recreare urban cu cea
extraurban - prin refacerea cursului degradat al rului Ciorogrla, amenajarea peisagistic a Lacului Mihileti i
a cursului Argeului ntre acesta i viitorul port, refacerea lacurilor i zonei de agrement de pe malul Dunrii din
zona protejat conform P.A.T.N.
T
La scara AUB este necesar continuarea rezervrii unei zone de protecie a lacurilor Colentinei de minim 50 metri
P
accesibil publicului ntr-un circuit general de promenad i ciclism care s permit o legtur direct cu parcurile
publice adiacente i poli de recreare (care mai pot fi realizai), precum i legturi controlate cu diferite alte zone
specializate pentru sport, distracii etc.
N
Rezervarea n continuare a posibilitii de creare a unor poli de recreare de a lungul cornielor Colentinei (cele de
E
la Lacul Morii, Lacul Grivia, lacul Floreasca, Lacul Dobroieti i Lacul Pantelimon au fost parial sau total
E R
compromise prin ocuparea cu locuine private sau ANL).
Rmin ca deziderat: (a) plantarea splaiurilor Dmboviei i tratarea peisagistic a cursului n limitele cuprinse n
linia de centur cu dezvoltarea unor noi parcuri n zona de vest i pe vechiul curs din zona de est; (b) completarea
sistemului hidrotehnic de la Lacul Morii cu noi oglinzi de ap n parcul propus n
M
amonte; (c) reconfigurarea lacului Vcreti i crearea unor noi lacuri n aval, pe vechiul curs al Dmboviei.
A
Va fi necesar recuperarea ca spaii plantate publice a pepinierelor mbtrnite sau refacerea lor sau crearea unor
noi pepiniere destinate ntreinerii spaiilor plantate la un nivel superior de calitate i diversificare dendrologic.
U
Rmne nc posibil recuperarea ca spaiu plantat public (similar cu cel din Cotroceni), a unei pri semnificative
M
din versantului corniei sudice a Dmboviei precum i punerea n valoare punctual a locurilor proeminente de pe
cele dou cornie ale Dmboviei dnd posibilitatea constituirii lor ca importante repere pentru configurarea
C
oraului, pentru nelegerea cadrului natural i pentru perceperea siluetei interioare i exterioare a Bucuretilor.
O O R
D F
I N 148
U
R A
I.F 20 Comentarii
T
Extinderea spaiilor Multiplicarea spaiilor i Locuitorii i turitii nu beneficiaz nc de spaii atractive de tipul stzilor i pieelor pietonale cu comerul
C
atractive pentru traseelor exclusiv adiacent care au devenit aproape faciliti standard n oraele europene.
N I
turism i recreere de pietonale. Cauze
L
tip urban i - Ignorarea problemei sub aspectul veniturilor atrase la bugetul local.
E
dezvoltarea serviciilor - Tergiversarea operaiunii Lipscani.
- Proliferarea inseriilor comerciale izolate (n special a cldirilor specializate pentru birouri) nu a permis
B
specifice. creare unor noi pietonale.ca cele care ar fi fost generate de noii poli urbani
P U
Consecine
Rmne deschis problema crerii spaiilor i strzilor destinate exclusiv pietonilor n zonele atractive sau care
concentreaz un numr ridicat de persoane. Pe baza unor concursuri de arhitectur i urbanism ar putea fi evitat
standardizarea reproat acum acestui tip de spaii brand comercial uniformizat destinat mai ales turitilor.
T P
OBIECTIV STRATEGIC NR. II -
N
SUSINEREA VITALITII I
E
ATRACTIVITII MUNICIPIULUI
E R
BUCURETI POTRIVIT ROLULUI DE
CAPITAL A ROMNIEI
M
SUB-OBIECTIVE OBIECTIVE
A
COMENTARII
STRATEGICE URBANISTICE
U
II.A Dezvoltarea 21. Comentarii
M
funciunilor Rezervarea spaiilor Puinele noi funciuni reprezentative la scara naional i metropolitan nu au rewuit s s se exprime
C
reprezentative i de urbane semnificative semnificativ i s genereze locuri simbol.
R
autoritate naionale i pentru localizarea Cauze
O
supra-municipale. funciunilor publice de - Dificultile tranziiei.
O
autoritate cu valoare - Presiuni investiionale prin care locuri semnificative au fost ocupate sub potenialul lor.
D F
emblematic pentru Consecine
Capitala Romniei. Rmne deschis problema consolidrii locurilor reprezentative pentru imaginea Capitalei prin afectarea sau
rezervarea pentru viitoare funciuni publice a localizrilor nc disponibile din locurile semnificative i prin exigene
suplimentare privind cadrului nconjurtor al instituiilor publice.
N
Asigurarea standardelor uzuale i de siguran a funcionrii instituiilor publice.
I 149
U
R A
II.B Restructurarea 22 Comentarii
T
sectorial i strimularea Asigurarea posibilitii Similar cu obiectivul urbanistic nr.11, dezvoltarea activitilor teriare superioare de diferite tipuri a avut
C
cu precdere a de reorganizare a loc dar ntr-un mod intmpltor, fr a se constitui grupri funcionale integrate, generatoare la rndul lor de
I
dezvoltrii activitilor
N
activitilor productive alte funciuni de susinere n poli urbani principali / districte specializate..
L
economice cu valoare de bunuri i servicii, n Cauze
adugat ridicat i a
E
localizri atractive din - Nerespectarea PUG RLU cu ignorarea efectelor pe termen mediu i lung.
celor cu rol tractant
B
proximitatea arterelor - Proliferarea unor PUZ-uri de dimensiuni reduse care au fixat n practic primatul proprietii asupra
terenului achiziionat de investitori n raport cu potenialului funcional al acestuia n interesul public fapt
P U
pentru economia structurante, a noilor nepermis n alte capitale.
naional. gri, a platformelor - Absena capacitii de montaj a unor unor operaiuni urbane concertate (devenite acum integrate)
Consecine
industriale i n centrele
Pierderea ansei de creare a unei noi configuraii urbane cu potenial de regenerare poli/districte.cu funciuni
T
de greutate ale marilor metropolitane acompaniate de servicii profesionale, comer, hoteluri, restaurante, recreere, alte servicii, spaii
P
pietonale, scuaruri i parcaje
ansambluri rezideniale.
Inserii nefuncionale cu deteriorarea calitii unor zone consolidate.
N
Subutilizarea unor locuri semnificative.
Pierderi la bugetul capitalei.
E
Rmn n continuare deschise unele posibilitii de:
E R
o dezvoltare a sectorului teriar autonom i a celui de servicii pentru ntreprinderi n grupri funcionale
(nuclee comerciale i de afaceri) acompaniate de servicii profesionale, comer, hoteluri, restaurante,
recreere, alte servicii, spaii pietonale, scuaruri, parcaje i alte servicii pentru locuitorii din proximitate; .
o modernizare, diversificare i reconversie funcional n cadrul platformelor industriale.
M
o afirmare a diversiti iniiativelor private prin instituirea zonelor mixte n lungul principalelor artere i n
A
centrele de cartier.
o crearea la scara aglomeraiei a unor structuri de ateptare difereniate de nivel metropolitan.
U
23 Comentarii
M
Crearea posibilitii Susinerea dezvoltrii propus n configuraii noi care asociaz cercetarea i nvmntul superior iin
C
dezvoltrii n forme diferite parcuri tiinifice i tehnologice, nu s-a realizat (cu excepia centrului de la Mgurele).
R
moderne a cercetrii i Cauze
O
nvmntului superior. - Subestimarea rolului acestor domenii.
O
Consecine
D F
Se impune n continuare rezervarea localizrilor care au fost propuse pentru parcuri tiinifice i de cercetare,
precum i pstrarea i amplificarea funciei universitare universitare.
24 Comentarii
N
Dezvoltarea turismului Domeniul s-a dezvoltat exclusiv pe baza iniiativei private i a generat servicii de acompaniere dar a fost puin
susinut de programe de cretere a atractivitii.
I
Cauze
150
U
R A
Absena unor politici i programe n domeniu pe termen mediu
Consecine
T C
Continuarea diversificrii ofertei de turism i extinderea zonelor atractive la scar teritorial.
I
II.C 25 Comentarii
N L
Atragerea selectiv a Asigurarea Pierderea/subutilizarea resurselor de munc superior pregtite plaseaz cercetarea i nvamntul pe o
migranilor tineri cu nivel disponibilitilor de pant descendent a crei redresare va fi dificil i de durat.
E
ridicat de pregtire. locuri de munc,
B
Cauze
P U
locuine i servicii - Absena unei strategii privind implicariea corelat a cercetrii pe palierele guvernamental, universitar i al
pentru tinerii cu studii mediului antreprenorial la scar naional i la scara Bucuretilor.
superioare. Consecine
T
Se impune rezervarea localizrilor favorabilre prntru diversificarea ofertei de locuri de munc n domenii de vrf ale
P
tehnologiei i cercetrii, n informatic i n servicii superioare.
Crearea de programe pentru oferte avantajoase de acces la locuine i servicii de calitate. tinerilor familii de
specialiti i intelectuali
N
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N 151
U
R A
OBIECTIV STRATEGIC NR. III - DEZVOLTAREA
T
CAPITALEI CA O AGLOMERAIE URBAN AVND
C
UN ROL ACTIV I STIMULATIV LA NIVEL
I
REGIONAL I METROPOLITAN.
N L
OBIECTIVE COMENTARII
E
URBANISTICE
B
III.A studiilor Centrului de Comentarii
P U
Echilibrarea i Proiectare Urban a n mod normal strategia unui ora-capital se nscrie n (i totodat determin) strategiile pe palierele
stimularea utilizrii Primriei Generale a superioare regional, naional,i comunitar. ntruct nu existau strategii de dezvoltare spaial la scar
T
resurselor i a Municipiului Bucureti naional i regional, obiectivele strategice la scar regional au fost formulate n raport cu necesitile
P
potenialului de capitalei. S-a constatat art o subdimensionare a Regiunii de dezvoltare nr. 8 Bucureti Ilfov ct i situaia
N
dezvoltare a zonei acesteia ca o enclav n interiorul Regiunii nr.3 Muntenia.
E
metropolitane a Cauze
E R
Bucuretilor prin - La data elaborrii PUG, Legea 91/1991 reducea problematica strict la teritoriul administrativ al localitii.
corelarea strategiei de - Regionalizarea nu a luat n considerare aspectele teritoriale.
- Confuzia utilizrii unor termeni Regiune (NUTS 2), regiune metropolitan / zon metropolitan / zon
dezvoltare a Regiuni 8 urbanizat / aglomeraie urban.
M
Bucureti Ilfov cu cea
A
a Regiunii 3
U
Muntenia..
C R M
O
D F O
I N 152
U
R A
Consecine
T C
Va fi necesar fie o recompunere, fie iniierea unui tip unic i cu totul nou de cooperare ntre regiunile nr.3 i nr.8.
Este de reanalizat oportunitatea unei zone metropolitane n condiiile n care, cu puine excepii,capitalele sunt
I
totodat i centrele principale al unor regiuni.
N
Vor fi de analizat n continuare la scar teritorial urmtoarele aspecte importante pentru Bucureti:
L
o dezvoltarea concentrat a localitilor i limitarea extinderilor prin benzi nguste n lungul drumurilor naionale i
judeene
E
o corelarea programelor de dezvoltare a infrastructurii tehnice majore inclusiv continuarea lucrrilor hidrotehnice
B
de pe rurile Arge i Dmbovia
P U
o rezolvarea n sistem regional a problemei reciclrii i depozitrii deeurilor
o refacerea lacurilor i dezvoltarea zonei de agrement de pe malul Dunrii
o instituirea i protejarea centurii verzi galbene
o reducerea polurii
T P
o refacerea peisajului degradat
extinderea suprafeelor mpdurite.
N
III.B 27 Comentarii
E
Dezvoltarea la nivel Corelarea prin Planul Dac dezvoltarea unei Aglomeraii Urbane ca form complex de aezare contemporan este atestat
E R
inter-comunal a de Amenajare a legal i statistic de peste patru decenii pentru marile orae europene, n cazul Bucuretilor a fost omis orice
Aglomeraiei Urbane Teritoriului Intercomunal cooperare intercomunal cu efecte defavorabile att pentru capital ct i pentru comunele din aria de
a Planurilor influen imediat. Trebuie menionat faptul c aceast problem a fost analizat la scara UE 27+2 iar pentru
M
Bucureti.
A
Urbanistice Generale Bucureti dimensiunea aglomeraieii urbane identificat prin PUG (2.310.291 locuitori) a fost confirmat prin
ale componentelor studiul ESPON19 (2.369.184 locuitori n Zona Urbanizat / Aglomeraia Urban)
U
Aglomeraiei Urbane Cauze
M
Bucureti.
C
Lipsa unei voine politice
Consecine
R
Continuare abordrii capitalei ca aglomeraie urban avnd n vedere necesitatea unei suprafee de teren de
O
circa 4.200 hectare pentru compensarea funciunilor deficitare i pentru noile funciuni metropolitane.
D F O
I N
19
ESPON 1.1.1 Potentials for polycentric development in Europe - Project report, 2005
153
U
R A
OBIECTIV STRATEGIC NR. IV - RIDIC ARE A
T
CALIT II VIEII L OCUIT ORIL OR.
C
OB.URBANISTICE COMENTARII
N I
28-Asigurarea securitii Comentarii
L
sociale i individuale. Toate obiectivele urbanistice au echivalent prin principii, indicatori urbanistici i, pentru domeniul public,
E
29-Ridicarea nivelului strii norme preluate i adaptate printr-un studiu auxiliar elaborat n cadrul PUG (Volumul 5.2. Indici specifici -
B
de sntate i a duratei instituii, servicii i echipamente publice). Acestea asigur prin intermediul RLU att cantitativ suportul spaial,
P U
medii de via a ct i calitativ condiiile de compatibilitate, diversitate i configurare cerute de obiectivul de cretere a calitii
IV.A
locuitorilor. vieii locuitorilor. A fost necesar un deceniu pentru acomodarea (doar parial) cu exigene considerate
Prevederea unor normale n marile orae europene.
30-Ameliorarea
T
oportuniti
P
Cauze
comportamentului
diversificate de creare Insuficienta autoritate a administraiei publice.
demografic al locuitorilor.
N
de locuri de munc i Absena unui serviciu tehnic de planificare a administraiei metropolitane care s elaboreze, s
31-Asigurarea meninerii coordoneze, s monitorizeze i s raporteze periodic stadiul de realizare a programelor din siajul strategiei
E
locuine, asigurarea
valorii proprietii. de dezvoltare a capitalei.
E R
infrastructurii Dificulti de adaptare la economia de piat, compromisuri n favoarea speculei imobiliare, presiunea unor
serviciilor sociale i a 32- Asigurarea condiiilor investitori de proiecte importate.
de adecvare a locuinei la Consecine
infrastructurii tehnice
M
nivelul veniturilor i stilul Rmn deschise o multitudine de probleme ntre care:
A
la nivelul capitalelor
de Configrarea sistemului major de circulaii i a transportului public Inclusiv pentru aglomeraia urban
europene,n condiii Crearea unor trasee pentru cicliti pe malurile lacurilor Colentinei, pe cornia Dmboviei, ntre marile
U
de asigurare a calitii via.
M
mediului, a integrrii 33-Asigurarea
C
sociale i a securitii accesibilitii la
R
infrastructura serviciilor i
O
amenajrilor publice.
34- Generalizarea
O
accesului la infrastructura
D F
tehnico-
I N 154
U
R A
edilitar public. ansambluri i polii urbani precum i n paralel cu principalele accese rutiere n Capital ctre zonele periurbane de
recreare.
35-
T C
Organizarea conform principiilor europene a parcrii autovehicolelor n vederea asigurrii confortului pietonilor,
Economisirea fluidizrii traficului i a ntreinerii salubritiii
I
resurselor financiare, Crearea unor trasee pentru cicliti n lungul n paralel cu principalele accese rutiere n Capital dinspre i ctre
N
zonele periurbane de recreare.
energetice i a timpului
L
Reducerea segregrii sociale a unor cartiere, Incurajarea dezvoltrii activitilor productive compatibile la nivelul
locuitorilor (prin cartierelor n decdere, crearea n zonele cu risc social a serviciilor i amenajrilor publice destinate tinerilor.
E
Crearea programelor de eradicare a locuinelor insalubre.
optimizarea traficului)
B
Reabilitarea cldirilor de locuit colective medii i mari i consolidarea celor care prezint risc n caz de cutremur..
36- Creterea Asigurarea unui stoc suplimentar de locuine pentru adpostirea provizorie sau permanent a persoanelor din
P U
locuine n curs de consolidare etc.pentru necesitilor tinerelor familii i a atragerii noilor migrani.
suprafeei spaiilor
Limitarea inseriei altor activiti n cldirile colective de locuit cu excepia celor situate n zone mixte
plantate publice i a Asigurarea echipamentelor publice i amenajrilor publice la nivelul zonelor rezideniale existente precum i a
extinderilor de noi zone rezideniale.
T
celor ecologicnecesare.
P
Asigurarea echipamente publice eseniale (grdinie, faciliti pentru vrsta a 3-a)
37-Diversificarea Asigurarea spaiilor plantate ecologic necesare i a spaiilor pentru odihn, joc i sport la nivel rezidenial.
loisirului urban Creare penetraiilor de spaii plantate ctre centrul oraului pentru contracararea efectelor schimbrilor climatice.
N
Generalizarea accesului la alimentare cu ap n sistem centralizat i la canalizare.
38-Diversificarea i
E
Reducerea polurii cartierelor rezideniale prin dezvoltarea unor sisteme colective performante de alimentare cu
creterea accesibilitii cldur i ap cald.
E R
Interdicia construirii fr acces direct la un drum public (sau fr drept de trecere legal obinut) i fr racordarea
zonelor extraurbane de la reele publice de alimentare cu ap i canalizare.
recreere Limitarea localizrii locuinelor, a echipamentelor publice i a amenajrilor pentru odihn i sport n zone poluate.
M
Asigurarea Lacului Morii pentru a nu mai prezenta riscul de inundare a Capitalei.
39- Protecia mpotriva
A
Respectarea limitelor de protecie mpotriva riscurilor tehnologice.
polurii
U
40-Protecia mpotrva
M
riscurilor naturale i
C
tehnologice
O O R
D F
I N 155
U
R A
OBIECTIV STRATEGIC NR. V -
T
VAL ORIFI C ARE A I PROTEJARE A
C
POTENI AL ULUI N ATU R AL I
I
ARHI TECTUR AL - URB ANISTIC.
N L
OBIECTIVE OBIECTIVE
COMENTARII
E
STRATEGICE. URBANISTICE.
B
V.A. Valorificarea 41 Comentarii (conexare cu obiectivele urbanistice nr. 17, 19, 26, 27,i 36)
P U
potenialului natural. Punerea n valoare a
Pentru ameliorarea caracterului excesiv al climatului urban s-a propus protejarea posibilitii de creare a
lacurilor i cursurilor de
unor continuiti ale spaiilor plantate pe direcia masivelor mpdurite dinspre nord-est i sud-vest, pe cornia
T
ap . sudic a Dmboviei i n lungul lacurilor Colentinei, precum i cretere treptat a spaiilor plantate i a
P
suprafeei de lacuri n ultimele dou decenii lacurile capitalei au fost mai mult agresate dect puse n valoare.
N
Cauze
E
Contientizarea cu ntrziere a riscului schimbrilor climatice.
E R
Presiunea investiional.
Ignorarea importanei amenajrilor de mal de lac pentru imaginea general a capitalei.
Consecine
M
Rmne necesar reabilitarea i punerea n valoare a lacurilor i versanilor Colentinei pe ntreg tronsonul
A
cuprins n interiorul liniei de centur, crearea zonei de protecie de minim 50 metri a oglinzii lacurilor, realizarea
drumului de halaj i asigurarea constituirii unor circuite publice pe conturul lacurilor.
U
42 Comentarii
M
Punerea n valoare a
Cauze
C
reliefului.
- Absena preocuprii fa de acest aspect.
R
Consecine
O
Rmne nc posibil crearea unui circuit pentru promenad i ciclism pe frontul predominant plantat al corniei
O
sudice a Dmboviei i a unor puncte de belvedere.
D F
I N 156
U
R A
43 Comentarii
Punerea n valoare a
T
Nu au avut loc nc intervenii n acest sens. A fost oprit tentativa de nstrinare a unei pri din
C
amenajrilor peisagistice
Grdina Botanic.
I
protejate i conservarea
N
Cauze
arborilor protejai.
L
- Absena preocuprii fa de aceste aspecte. Absena resurselor.
E
Consecine
B
Rmne necesar n continuare continuare restaurarea parcurilor, grdinilor i cimitirelor protejate conform
P U
proiectelor originale i protejarea arborilor valoroi.:
44 Comentarii
T
Refacerea peisajului
P
Nu au avut loc nc intervenii n acest sens.
natural degradat.
Cauze
N
- Absena preocuprii fa de aceste aspecte. Absena resurselor.
E
Consecine
E R
Se impune in viitor refacerea peisajului natural degradat prin afectare funcional i juridic precis, cu
obligaia de ntreinere, a tuturor spaiilor neutilizate sau degradate.
M
V.B 45 Comentarii (conexare cu obiectivele urbanistice nr. 13, 14 i18.)
A
Valorificarea potenialului Conservarea i punerea n Cu toate interveniile punctuale bilanul pierderilor din patrimoniul construit este alarmant.
construit.
U
valoare ntr-o condiie de
Cauze
M
existen contemporan a
- Absena unei politici bine conturate n domeniu.
patrimoniului construit.
C
Consecine
R
Va fi necesar n continuare:
o punerea n valoare a zonelor i monumente protejate i a siturilor arheologice la scar teritorial ca baz a
O
unor circuite de interes pentru turismul cultural.
O
o punerea n valoare, prin conceptul contemporan al renovrii integrate, a centrului istoric i a altor zone i
monumente protejate precum i a siturilor arheologice din Bucureti.
D F
o protejarea calitii lotizrilor cu valoare arhitectural-urbanistic
I N 157
U
R A
46 Comentarii
Reabilitarea, reutilizarea i
T
Acumularea unei lungi perioade de nentreinere a cldirilor existente - conducnd pn la degradarea
C
postutilizarea fondului irecuperabil / inten/ intenionat a acestora -, renunarea la avantajul conversiei i reutilizrii unor cldiri i
I
construit ignorarea recuperrii i reutilizrii materialelor de construcie rezultate din demolri, toate acestea au efecte
N L
negative att asupra aspectului general, viabilitii i costului construciilor, ct i asupra calitii mediului i
peisajului. aplicarea prevederilor PUG i RLU privind stabilirea zonelor protejate i posibilitile de intervenie n
E
zonele protejate; reluarea procesului de reabilitare i punere n valoare a Centrului Istoric; pregtirea unor
P U B
operaiuni de completare, remodelare i accentuare a importanei locurilor reprezentative pentru Capital
Piaa Victoriei, Piaa Revoluiei, Piaa Slii Palatului, Piaa Unirii, Piaa Unirii, Piaa Operei, Piaa Grii de Nord,
Dealul Arsenalului, zona Vcreti, zona "Bucureti 2000" (conform proiectului premiat i recomandrilor
T
juriului internaional), Dealul.Mitropoliei, Dealul Radu Vod, Piaa Presei Libere; finalizarea interveniei pilot
P
de reabilitare a unei grupri de locuine colective mpreun cu spaiile lor aferente din ansamblul Drumul
N
Taberei.
E
. Cauze
E R
- Evoluia statutului proprietii, ignorarea efectelor asupra valorii proprietii i a bugetului local.
Consecine
Se impune n continuare:
M
o Protejarea i reabilitarea esutului urban cu diferite funciuni avnd caracteristici ilustrative pentru
A
perioadele anterioare anilor 1947
o Reabilitarea ansamblurilor i placrilor realizate dup anul 1947
U
o Recuperarea i reutilizarea materialelor de construcie rezultate n urma reabilitrilor i demolrilor.
C M
***
O O R
D F
I N 158
U
R
13. ILUSTRARE PROIECTE
T C A
I
CU TITLU EXEMPLIFICATIV
E N L
B
Proiectele prezentate reprezint proiecte studeneti fr caracter de
P U
propunere. Rolul lor este de a arta posibiliti, de a ilustra, ele fiind un
exerciiu de imaginaie menit s ajute la comunicare mai facil a unora
dintre ideile conceptului.
T
Pentru localizarea lor ele trebuie citite mpreun cu plana cu
P
localizrile proiectelor
N
Lista ilustraiilor :
E
1. Intrare sud-vest Bucureti
E R
2. Dmbovia
3. Gara de Nord
4. Chitila Bucuretii Noi
M
5. Aeroport Sud Bucureti
A
6. Nod Intermodal Rzoare
U
7. Dmbovia-Politehnica
M
8. Intrare Berceni Imgb
O C R
D F O
I N 159
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
160
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
161
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
162
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
163
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
164
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
165
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
166
R U A
N T I C
E B L
P U
N T P
E R E
U M A
C R M
O
D F O
I N
167

CSB F2 VOL 1 2011 WM PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CSB F2 VOL 1 2011 WM PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U

Concept Strategic Bucureti 2035 - etapa a II-a

N T I C Volumul de fata prezinta sintetic rezultatele fazei a II-a a studiului privind

P U B 1.1. Conceptul strategic ca plan n

(2) sporirea utilizrii i a calitii i accesului la tehnologiile informaiei

- (3) mbuntirea competitivitii ntreprinderilor mici i mijlocii, a

- (6) protecia mediului i promovarea utilizrii eficiente a resurselor;

(7) promovarea sistemelor de transport durabile i eliminarea blocajelor

6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati

10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea

diminuarea suprafeelor plantate, a contribuit la agravarea existena grupurilor vulnerabile.

ariergarda multor clasamente privind componente ale competitivitii.

de pasivism social, n principal din cauza resemnrii n faa lipsei unor

realizri durabile ori din cauza scepticismului n ceea ce privete

cetenilor i compromind ansele pe termen lung ale capitalei

Romniei n competiia urban global.

public local este nu doar gestionar eficient al resurselor ci i

(4) Cetenii apreciaz viaa intr-un ora santos, sigur i

2. Principalele doua volume ale studiului impreuna cu volumul de

4. Rezultatele primei etape ca elemente pentru fundamentarea

STRATEGIC BUCURESTI 2035

E N L 6.1. DOMENII DE INTERVENTIE SI

C R M n vederea remedierii problemelor identificate n faza de analiz i

E R POLITICI PRIORITARE 7.1.5. PROGRAME I PROIECTE

teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone

sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poata

coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea

Politica de investitii nationale in Bucuresti si terit de sprijin si

Politica privind activitatile economice tertiare si de industrii

Politica privind alimentarea cu apa si reteaua de canalizare:

ameliorarea calitatii fondului de locuinte colective;

PgF.1.12 - Program de conectare la culoarele

Pg3.13 programe de regenerare pentru teritorii

Pg3.14- programe de finantare deschisa pe

N L I Pg5.24 Program de stimulare a renovarii prin

Politica de sprijin pentru Pg5.31 Program de sprijin pentru limitarea

PEd.1 PrED.11 - Proiect complex educational pre-universitar

Pg9.13 - Program al unei zone de recreare cu

Functionalitate Politica (integrata) privind PgF.22 Program (f)

Politica (funciara) privind PgF32 Evaluarea calitatii si a priritatilor de

valorificarii compatibile cu PgF.42 Programe negociate de conversie pe

Politica privind zonele cu urbana integrata in zonele centrale, in relatie cu

N T P PgF.11.22 - Programul eco-cartiere cu

Politic privind ncurajarea

prin crearea unor reele transformarea unora n bulevarde (n sensul

staionarea difuz cu prioritate n zonele cu locuire de ridicat

10. ZONA CENTRALA -

T R C A A. CONCLUZII CU CARACTER GLOBAL

Un sistem integrat i intermodal de transport public - urban i metropolitan spaiul urban)

PROIECTE CARDINALE (cu inscriere in programe)

2. Susinerea vitalitii i atractivitii Municipiului Bucureti potrivit rolului de capital a Romniei

5. Valorificarea i protejarea potenialului natural i arhitectural urbanistic

OBIECTIV INT DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI

La scara AUB au fost compromise sau nu mai pot fi uor realizate::

S-ar putea să vă placă și