Sunteți pe pagina 1din 10

InviereafiuluivaduveidinNain

Iataointamplareusordememorat,carepareafisifoarte
usordeinteles:"Sidupaaceeasadusintrocetatenumita
Nain si cu El impreuna mergeau ucenicii Lui si multa
multime.Iarcandsaapropiatdeportilecetatii,iatascoteau
unmort,singurulcopilalmameisale,sieaeravaduva,si
multimemaredincetateeracuea.Si,vazandoDomnul,I
safacutmiladeeasiiazis:Nuplange!Siapropiinduse
saatinsdesicriu,iarceicarelduceausauoprit.Siazis:
Tinere,tieitizic,scoalate!Sisaridicatmortulsiainceputsavorbeasca,siladat
mameilui.SifricaiacuprinspetotisislaveaupeDumnezeu,zicand:Proorocmare
saridicatintrenoisiDumnezeuacercetatpepoporulSau.Siaiesitcuvantulacesta
despreElintoataIudeeasiintoataimprejurimea"(Luca7,1117).

Catotdeauna,decandelumea,moarteaprovoacadurere,tristetecaoricedespartire
definitiva pe acest pamant. Toti suntem un mister intre doua mistere: nasterea si
moartea. Numai Dumnezeu cunoaste marea taina din toate, precum zice si
Psalmistul:"CaElacunoscutzidireanoastra".SitotPsalmistulcontinua:"Adususia
amintecataranasuntem!Omulcaiarbazilelelui:cafloareacampului,asavainflori"
Adicazilelelui,inflorirealui,sunttrecatoare:"Cavantatrecutpesteelsinuvamaifi,
sinicinusevamaicunoasteloculsau"(Ps.102.1416).Poeziedemarcprofunzime!
Cumplitsidezolantadevar!

Psalmistul, din ratiuni de exprimare, intrebuinteaza aceste frumoase cuvinte despre


Dumnezeu: Adususia aminte ca tarana suntem!" Cum sa nusi fi adus aminte. Cel
ce a zis: "Ca pamant esti si in pamant te vei intoarce!" (Fac 3, 19). Sfantul Apostol
Iacovintrebuinteazasielometafora,totatatdegraitoarecasialePsalmislului:"Caci
ceesteviatavoastra?Abur,caresearatapentruputinavremesiapoipiere"(Fac.4,
14).

Odata cu nasterea, cum spune Sfantul Pavel in Epistola I catre Corinteni, ni se


rosteste si o sentinta de moarte: Nea randuit Dumnezeu ca pe niste osanditi la
moarte" (5, 9). Pavel vorbeste in epistola sa despre soarta apostolilor, care sa si
implinit,dardesigurareinvederesisoartatuturoroamenilor.Moartearamanepentru
totisipentrutotdeaunaorealitatecuneputintadeschimbat.Omaretaina.Unmare
mister.Si,caoricedespartire,intristeaza.

Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
despreutilizarealor. Inchide
Aproapecanuexistaomderandcuminteintreaga,sauinteleptcumintemultacare
sanusefigasitdescoperitsiperplexinfatamortii.WalterScottonumea"teribilpas
intretimpsivesnicie"(Ivanhoe).Multiovadcapeodatoriecatrespecie,catredestin,
catrenatura,sibineintelescatreDumnezeu,siintotdeaunacapeointoarcere.Daro
intoarcereintrunportdincarenuvommairidicaancora(H.Melville,MobyDick).Pe
unii ia speriat, pe altii ia mangaiat, vazand in ea o eliberare de rele (Anacreon,
Horatius).Goethenumeamoarteaunoaspetecarenuiniciodatabinevenit(Faust),
iar J. Rostand ii dadea o definitie care sai cuprinda si taina si grozavia: "singurul
lucru mai mare decat cuvantul cu care e numit" (Pensies d'un bioltigiste). Pana si
Nictzsche, care sa razboit cu tot ce e mai sfant pe lume, recunoaste ca in toata
filosofia sa a fost provocat mereu de moarte: "daca nar fi fost moartea, nu sar fi
filosofat deloc" (Morgenriite). Moartea descumpaneste biata fiinta umana, pentru ca
pareaoterminafarasens.

Convoiul care petrecea la mormant pe tanarul adormit in floarea varstei, fiu al unei
femei vaduve, desigur era un convoi trist, si pe Mantuitorul la impresionat. La
impresionat mai intai plansul vaduvei dupa tanarul mort inainte de vreme. Sa
apropiatdeconvoi.Apostoliisevorfistransmaiaproape,casavadaceseintampla.
Cele doua convoaie, cel cu mortul si cel cu Mantuitorul, sau intalnit fata in fata.
Mantuitorulsaapropiatdepal,unfeldetargapecareseduceaumortiipevremea
aceea si sa adresat intai femeii intristate, cu un cuvant de mangaiere: "Nu
plange!"

Sa ne oprim inainte de toate asupra acestei intristari. Caci desi stim ca moartea e
inevitabila,desiafostinscrisainsoartaoamenilordintruinceput,eaintristeaza.Cere
lacrimi. Lacrimile Lau induiosat pe Iisuss, de aceea ia zis mamei indurerate: "Nu
plange!"

Neamnascutsubconditiamortiisiartrebuisasocotimcaeanuestealtceva,decat
o implinire a contractului, a acestei conditii. Un contract nu supara pe nici una din
parti.Sarputeazice:Eadevarat,noinu,darprotoparintiinostri,AdamsiEva,da,ei
aufostavertizati:"Sanumancatidinpomuldinmijloculraiului,nicisavaatingetide
el,casanumuriti".Evarecunoaste,cucuvinteleei,acestcontract,casicumsiarfi
pus semnatura pe el. In conversatia cu sarpele ea isi aminteste bine: "Nea zis
Dumnezeu:Sanumancati..."(Fac.3,3).

Ce a urmat se stie. Contractul a fost calcat si Dumnezeu a dat atentie sentintei


vremelnice vietii pamantesti care, pana atunci, era menita sa fie vesnica: "Te vei
intoarceinpamantuldincareestiluat"(Fac.3,18).Dariarasisarputeazice:Dece
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
saserasfrangaasupranoastra,aurmasilor,acestcontractcalcatdealtcineva?Mai
despreutilizarealor. Inchide
peinteles,asintreba:Dardeceocasavandutadeinaintasi,cucontractdevanzare
cumparare,ramanevandutapentrutotdeaunasiurmasiinomaipotrevendica?Sau
deceomostenesc,dacaafostcumparatadecinevadininaintasiilor?Inprotoparinti
existamtoti.Totiamfostparteincontract,sielneaangajatsipenoi.Samergemmai
departe si sa contestam Legea? Nar fi intelept. Si ar fi zadarnic. "Iata Legea!",
poruncitadeDomnul,azisMoise(Deut.6,1).Disputalaacestnivelarfifarasens.

Si totusi, desi stim acestea, nu le putem asimila cu normele si legea mortii ne


intristeaza,netulbura,oridincemotiveoriginarearveni.Nicinusuntnormale.Sunt
rodaluneigreseliinitiale.SiSfantulIoanGuradeAur,carecuadancimeacugetatla
acestea,siapusintrebarea:"Deceintristare?"Nuselamurestedecatplasandusein
conditiile intelegerii celei dintru inceput, si a calcarii acestei intelegeri, ceea ce a
determinatdestinultuturoroamenilor.

"Ce este dar de mirare, cand un om care sub aceasta conditie sa nascut, face
indestulare legii si hotararii dumnezeiesti? Ce este de mirare, cand un nascut din
parintimuritorimergepecaleafiriisale,delacarenusepoateabate?Ceeaceeste
vechinuestecevaneobisnuitceeacesefaceintoatezilele,nuestecevaneauzit
ceeaceseintamplacutoti,nuesteoraritate.Dacamosiisistramosiitaiaumerspe
aceastacaleamortii,dacaincadelaAdamtotipatriarhiisiproorociiautrebuitsase
despartadelumeaaceasta,seinaltasufletulnostrudintruadanculintristarii".Amcitit
dintraducerealuiMelchisedecalRomanului(Buc,1983,p.183).Ampreferataceasta
traducerepentrucaareofrumoasalimbaromaneasca.Amindreptatusor,doaracolo
undetrebuiaadusunplusdeintelegereasensului.

Asadar Sfantul Ioan Gura de Aur crede ca intristarea nu e logica, moartea fiind
implinirea unei datini. El crede chiar ca "intristarea peste masura poate duce la
indoiala, sau chiar la hulirea lui Dumnezeu" (p. 189). Un argument dintre cele mai
simple,deordineaevidenteivinesaiintregeascagandirea.Pealuisipeanoastra.
Pornind de la textul Sfantului Pavel: "sa nu va intristati ca si ceilalti care nu au
nadejde" (I Tes. 4, 13), el il aplica aproape cu oarecare manie impotriva celor
inconsecventiculogicaproprieilorcredinte:"intristeazateziceelinsanucaun
necredincios, care nu stie nimic despre inviere si se indoieste de viata cea viitoare.
Asa,noinerusinamcand,nuarareori,vedemlacrestinicelemaiputerniceizbucniri
deintristarefarademinte(faralogica,n.n).

Cevorzicenecredinciosiivazandaceasta?Eivorzice:Acestiasuntoareaceiacare
stiuavorbiasadefrumosdespreinviere?Cuadevaratpurtarealornusepotriveste
cu vorbele lor. Prin cuvinte ei graiesc cu multa intelepciune despre inviere, iar prin
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
fapte ei se arata ca si cum nu ar crede intru aceea. De ar fi ei convinsi ca exista
despreutilizarealor. o
Inchide
inviere,nusarpurtainfelulacesta.Dacaarcredecastareamortilorestemaibuna,
nu sar boci atata. Acestea si inca mai multe zic cei necredinciosi, cand observa la
crestini o intristare fara masura pentru cei morti. De aceea, sa ne masuram intru
aceastaintristaresisanurusinamcredintacrestineascadespreinviere"(Id.p.193).

SfantulIoanGuradeAurvorbeauneilumiaveaculuialIVlea,careincamaipastra
rezerve mari fata de crestinism. Apelul sau trebuie inteles si in contextul vremii si
oamenilorcaroralepredica,darnuemaiputinadevaratcanisepotrivestesinoua,
daca prin intristarea dusa pana la disperare ne descoperim subrezenia credintei in
inviere.Daresteoareintristareacutotulinterzisa?Esteeaunpacat?

Esteeanefireasca?DinpunctuldevederealSfantuluiIoauGuradeAur,inprincipiu,
ea esle "nefolositoare". "Cu bocetul tau nu vei putea schimba ceea ce sa facut, ci
numai ati vatama tie insuti". Mai mult ar trebui sa ne intristam pentru cei lipsiti de
minte, si de dreptate, si pentru pacatosi. intristandune zadarnic pentru cei morti,
pedosnicim, traduce episcopul Melchisedec oranduiala. Adica o intoarcem pe dos.
Verbul a disparut din limba, desi era o sinteza a mai multor cuvinte. Poate ca la
inventatMelchisedec,traducand!(p.194).

Mitropolitul nostru Antim Ivireanul, contemporanul lui Constantin Brancoveanu,


tratand aceeasi tema, va indreptati in parte intristarea, pornind de la un exemplu
biblic:
"ApoisadusNatanlacasasa,iarDomnulalovitcopilulpecareilnascuseluiDavid
femeia lui Urie, si acela sa imbolnavit. Si sa rugat David Domnului pentru copil, a
postitsi,ducandusedeparte,apetrecutnoapteaintinspepamant.Atunciauintratla
elbatraniicaseilui,easalridicedelapamant,darelnavoitsinicinamancatpaine
cu ei. Dupa sapte zile a murit copilul si slugile lui David se temeau sai spuna ca a
muritcopilul.Caciisiziceau:"Candcopiluleraincaviusinoiilmangaiam,elnune
bagainseamacumsaispunemacum:Amuritcopilul?Sepoatesafacavreunrau".

DarvazandDavidcaslugilesalesoptescintreele,apriceputcaamuritcopilulsilea
intrebat: "A murit copilul?" "A murit" i se raspunse. Atunci David sa sculat de la
pamant,saspalat,saunssisadusincasaDomnuluisisarugat.Intorcanduse
apoiacasa,acerutsaisedeapainesiamancat.Siiauzisslugile:"Cevasazica
aceasta?Candcopiluleraincainviata,aipostit,aiplanssinaidormitiardupace
copilulamurit,teaisculat,aimancatsiaibaut?""Catavremecopiluleraviuzise
Davidampostitsiamplans,cacisocoteam:Cinestie!PoatemavamiluiDomnul
si va trai copilul. Iar acum el a murit. De ce sa mai postesc? Il mai pot eu, oare,
intoarce?,Eumavoiducelael,iarelnusevamaiintoarcelamine"(IIRegi12,15
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
23). despreutilizarealor. Inchide
Exemplul va fi folosit mai tarziu si de Agapie Criteanul la 1773, in "Mantuirea
pacatosilor"(ed.rom.,1900,Buc,p.221222).ConcluziamitropolitulAntimIvireanul,
ca si a lui Agapie Criteanul, va fi in cele din urma aceeasi ca si a Sf. Ioan Gura de
Aur."Credaceeazicsieu...:saincetatiintristareasiparasitilacrimile...cacilacrimile
siintristarilenudauniciunfolosmortilor,nicipotsaiintoarcadinviataceavesnica,
nici sai scoata din gropi. Sa facem insa milostenie si alte faceri de bine pentru ei,
caci este placut inaintea lui Dumnezeu, si li se face mare folos" (Antim Ivireanul,
Opere,ed.P.V.Hanes.Buc,1915,p.222223).

VaduvadinNainplangea.Eanustiacaexistainviere.Dar,probabil,sidacaarfistiut,
totarfiplans.Omeneste.Sedesparteadeuniculeifiu.Puteafibucuroasa?Sfantul
Pavel sfatuieste: "Sa nu ne intristam ca si ceilalti care nu au nadejde". Adica sa nu
mergem pana la indoiala. Aici e limita pana la care putem merge, Iisus insusi sa
intristat si a plans cand a auzit de moartea prietenului sau din Betania, Lazar. El a
sfintitculacrimilesalevaloareaprieteniei,asacum,alegandusi12apostoli,asfintit
valoareacomuniunii.Nafostunantisocial,unizolat,unmizantrop.Nareprobatnici
unadinvirtutileomeniei,caldurasifrumuseteaprietenieisiaiubirii.Chiarpetanarul
bogatcarerespectaporuncile"laiubit"(Marcu10,21)si"iubeapeMarta,sipesora
ei,sipeLazar"(Ioan11,5)sipeucenici(Ioan13,34).

PrininviereafiuluivaduveidinNain,Iisusasfintitvaloarealegaturilordefamilieside
rudenie.Darainvatatopevaduvasidespreinviere.Peeasipeceicareauasistatla
minune. Dar sa urmarim mai de aproape evenimentul. Dupa ce a vorbit cu femeia,
mangaindo, ia dat de indata si o proba a eficacitatii mangaierii Sale. Spre
stupefactia tuturor, pentru care acel "Nu plange" era natural si firesc, fiindca asa se
spune, desi se spune degeaba, ceea ce a urmat a fost dea dreptul uimitor,
neasteptat.Iisusainceputsaivorbeascamortului:"Tinere,tieitizic,scoalate",ca
sicumsarfitemutcanucumvatanarul,auzind,sacreadacasevorbestealtcuiva,l
aprecizat:Tieitizic,tiecareestimort,tieitizic:scoalatc,ridicate!Cusimplitateacu
careEvangheliileistorisesc,intotdeaunafapteleextraordinare,evanghelistulLucane
spunedoarcatanarulsaridicatsiainceputsavorbeasca.Siaplecat.Siconvoiuls
arisipit.Vorfimersuniiacasa,altiilacasavaduvei,pentruaintrebapetanarcinestie
cate,darceimaimultiauramaspeloc,unindusecuceicareveniseracuIisus.Toti
impreuna au ramas ca muti. Sfantul evanghelist Luca scrie: "Atunci ia luat frica pe
toti".FricadeIisus?Fricadecelcefusesemort?Stimtoticaexistao

PeLazarlainviatpentrucasalearatecelorcareauasistatlaminunecasiEl,Iisus,
va invia, desi oamenii erau cu foarte putina tinere de minte. Au uitat foarte repede
lucrul acesta, in momentul in care Lau vazut rastignit, desi unii din ei asistasera la
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
invierealuiLazar.NusaumaiganditcaIisussarputeainviasipeEl!
despreutilizarealor. Inchide
Si de data aceasta, inviind pe tanarul fiu al vaduvei din Nain, Mantuitorul a avut un
scop,siscopulacestaildescoperimnumaidacaintoarcemopaginadinEvanghelia
luiLucaaaceluiasicap.7.Citindulinintregime,nisevordezvaluicauzeleminunii.
Vom afla ca cele intamplate iau fost povestite, de catre ucenicii sai, lui Ioan
Botezatorul.Acestaeraincainviata,avandusisieluceniciilui.

Ioansevedeaacumconfruntatcuaparitiaaltuiprofet.Elstiainsacanuel,Ioan,este
celmaimare.Osispusese:"Nueusunt(Mesia),civinedupamineAltul,caruianu
suntvrednicsaidezlegnicicureauaincaltamintelor"(MaieuI,7).Darinmomentulin
careneaflamacum,laNain,sevedecaIoanincanuaveasigurantadeplinacaputea
saabandonezepropriasapropovaduiresisalaseloculinintregimeCeluilalt.Printre
cei carel urmau pe Iisus erau si ucenici ai lui Ioan. Acestia sau dus sai spuna lui
IoanceleintamplateIoanaluatatuncihotarareaceamare:saLintrebefarainconjur,
peIisus,ceedefacut.Atrimisdoiuceniciprincareiatransmisintrebarea:"Tuesti
Celcevasavina,sausaasteptampealtul?"

Incepe sa ni se lumineze putin calea. Va sa zica intre cei care au vazut minunea
invierii fiului vaduvei, erau si ucenici ai lui Ioan. Acestia ii incredinteaza lui Iisus
intrebarea lui Ioan. Iisus trebuia sa le incredinteze, la randul Sau, un raspuns. Si
acumledaraspunsul:"DucetivasispunetiluiIoanceeaceativazutsiatiauzit".Nu
leaspus:"Eusunt",sau"NusuntEu",cidoaratat:"DucetivasispunetiluiIoance
ativazutsiatiauzit:Caorbiivad,caologiiumbla,leprosiisecurata,surziiaud,mortii
invie,saracilorlisebinevesteste"(Luca7,22).DeciiadatluiIoanelementelecare
dovedeaucaEleraCelcaretrebuiasavina,caEleraMesia.Cacitoateacesteaerau
tocmai semnele venirii lui Mesia, pe care Ioan le cunostea bine din Vechiul
Testament,precumspuseseIsaia:"invremeaaceeaceisurzivorauzicuvinteleCartii,
si ochii celor orbi vor vedea fara umbra si fara intuneric" (Isaia 29. 18). Si tot Isaia:
"Atuncisevordeschideochiicelororbisiurechilecelorsurzivorauzi"

(Isaia25,5).SiincaodataIsaia:"DuhulDomnuluiestepestemine,caDomnulma
uns sa binevestesc saracilor, Ma trimis sa vindec pe cel cu inima zdrobita, sa
propovaduiesccelorrobitislobozire,sicelorprinsiinrazboilibertate"(Isaia,61,1).De
altfelMantuitorulisiincepusepredicadinsinagogadinNazaretchiarcuacestverset
din Isaia, pe care la comentat surprinzator, aplicandul la Sine: "Astazi sa implinit
Scripturaaceasta(Luca4,21).NuseputeadecicaIoansanuciteascain"semnele"
transmiseprinucenici,raspunsulexact.

Iata ratiunea pentru care Mantuitorul a facut aceasta inviere. Pentru ca ucenicii lui
Ioansaducanuargumenteverbale,declaratii,cifapte.Siincafaptecaresaisunelui
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
IoaninurechicaimplinirialeprofetilordespreMesia.CuaceastaIisuserasigurcava
despreutilizarealor. Inchide
linisticugetulluiIoan.Sifiindcaprintresemneerausiinvieridinmorti,Iisusafacutin
fata ucenicilor lui Ioan si o inviere! Ca sa adevereasca profetia lui Iezcchil despre
inviere(cap.37).

Mantuitorulcaregulageneralanaintervenitindestinuloamenilor.Acestaafost
randuitdeDumnezeusasiaibaciclulsau:nasterea,viatacuimplinirileei,simoartea
ca un sfarsit firesc al vietii. Mantuitorul a lasat ca acest sfarsit firesc randuit de
Dumnezeu sa ramana, sa se desfasoare asa cum a fost el randuit de la inceput.
Aceste cateva interventii impotriva mortii lea facut, cum am aratat in acest caz,
intotdeaunacuunanumescop.Altfel,moartearamane,dupacumspunetotSfantul
Pavel, "ultimul dintre vrajmasi care va fi doborat'" (I Cor. 15, 26), dar aceasta se va
intampla la invierea mortilor. Atunci moartea va fi doborata definitiv. Al doilea lucru
asupracaruiapropunsaneintoarcemoclipaefrica,teamaceiacuprinspetotila
vedereaminunii.

Si altadata, cum spuneam. intalnirile cu Iisus provocau teama, provocau un fel de


"fricasicutremur".Saneamintimcaatuncicandsaintalnit,cuindracituldinGadara,
si cand ia trimis in porci pe demonii din el, si porcii sau aruncat in mare, toti sau
spaimantat,iarcandauvenitsatenii,"Laurugatsaplecedintinutullor"(Marcu5,15,
17).Pursisimplu.Altadata,candavindecatunslabanog,spuneevanghelistul,"ia
cuprinspetotifricasisauumplutdespaima"(Luca5,26).Dupapescuireaminunata,
candauvazutcaeinauprinstoatanoapteanimicsiMantuitorulleaspus:"Aruncati
acum mreaja" si, impotriva sperantei lor, au aruncato, si au scos navodul plin de
pesti,dinnouevanghelistulspuneca,inclipaaceea,sipePetrusipeceilaltiapostoli
"ia cuprins frica" (Luca 5, 9). Cand a potolit furtuna de pe mare, de asemenea "ia
apucat pe toti o frica mare" (Marcu 4, 41). Pe mironosite, la mormant, "lea cuprins
groazasicutremurul"(Marcu16,8).

Alta data "se mirau" de ceea ce facea Iisus (Matei 8, 16, 28 9, 8), sau "se
spaimantau"decuvinteleLui(Marcu10,2426,32).SiascultandcuvantarealuiPetru
despreIisus,"totsufletuleracuprinsdefrica"(F.Ap.2,43),iarcandPetrusiIoanau
vindecatunolog,toti"sauumplutdespaimasidemirare"(F.Ap.3,10).Decesiin
momentulinvieriifiuluivaduveidinNain,siinintalnirilecuMantuitorulsicufaptelelui
minunate,ceiceasistaueraucuprinsidefricasicutremur,despaimasimirare?

Astfel de stari sufletesti sunt efectul intalnirii cu misterul. Toti suntem credinciosi, si
apostolii erau, dar atunci cand te intalnesti fata in fata cu ceva extraordinar, parca
deviidintrodataunaltom.Misterulprovoacaintineostaresufleteascadeosebita,
carenupoalefiexprimataprincuvinte.Mystcriumtremendum,ziceaRudolfOtto.
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
despreutilizarealor. Inchide
Aceste cuvinte: teama, frica, spaima, uimire, cutremur sunt cuvinte omenesti care
exprima intalnirea cu misterul, cu taina, cu Dumnezeu, cu minunea, dar sentimentul
adevaratalacestorintalniriestemaiprofundsidefaptinexplicabil.SfantulPavelisi
povestestepropriasaexperienta,aunei"rapiripanalaaltreileacer",adica"inrai",
unde a auzit "cuvintele care nu se pot rosti si nici nu este ingaduit omului sa le
rosteasca"(IICor.12,24).CeicareauasistatlaconvertirealuiPavelprinintalnirea
cu Iisus pe drumul Damascului, "au ramas incremeniti", iar Pavel insusi "tremura,
ingrozitfiind"(F.Ap.9,67).

Acelasi lucru sa intamplat si dupa minunea invierii tanarului din Nain, cu cei care
asistaseralaea.Seintalniseracutaina!Cacicealtcevaerainviereadinmortiaunui
tanar,pecaretotiilstiaumort?Omoartedevenitamister,cucareatatcatsepoatese
impacasera, si acum se intalneau cu un mister si mai mare, misterul invierii lui din
morti. In chipul cel mai firesc, deci, ia cuprins pe toti teama si cutremurul. Sfantul
Petru, in cea dintai epistola a lui, spune: "Petreccti cu frica toata vremea calatoriei
voastre prin lumea aceasta" (I Petru 1, 17). Oare la ce fel de frica se gandea el?
Trebuie intradevar sa traim ca niste oameni infricosati? Nu. El se gandea exact la
acest fel de teama, pe care tio da intalnirea cu marile taine, cu Dumnezeu. Se
gandea la acest sentiment pe care lil provoaca intalnirea cu o fapta extraordinara,
care nu se poate petrece, care nu poate fi explicata, decat ca venind de la
Dumnezeu.

Frica aceasta de Dumnezeu este insa o marc virtute. Ea nu te inrobeste, ci te


elibereaza. Iti da o asigurare de sus. Te inscrie intro noua ordine a gandirii. Doar
socul intalnirii e puternic, dar el indata se preface in putere, in liniste, in siguranta.
Siguranta ca esti sub un scut, sub o supraveghere, sub un ajutor, sub o judecata
dreapta.Deaceea,sfintiicareintracutoatafiintalorincamariletainelor,uniiinextaz,
suntoameniaibucuriei,nuaispaimei.NusemaitemnicideDumnezeu,insensulde
fricadecevastrain,nicideoameni.DeDumnezeusetemnumaipentrupacate.Sitot
asa si ceilalti crestini. De aceea Sfantul Pavel scria Evreilor: "Domnul este ajutorul
meu,sinumavoiteme.Cepoatesamifacamieomul'.'"(Evrei13,6).Cacioricetiar
faceomul,Celcarereglementeazalucrurile,infinal,esteDumnezeu.Sfintiispunca
nusemaitemdeDumnezeu,ciiliubesc.

Dar textul Evangheliei de astazi are la urma cateva cuvinte care sunt de fapt cheia
intregiiprobleme.Eledezvaluiesensulfricii.IatacespuneevanghelistulLuca:"Atunci
ialuatpetotisislaveaupeDumnezeu"(Luca7,16).Vasazicanuevorbadeofrica
oarecare,deofricaladimensiuneaomeneasca,ciestestareaderecunoasterealui
Dumnezeu. "Slaveau pe Dumnezeu", inseamna ca recunosteau in fapta pe care o
Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
facuseIisus,peDumnezeu.Oare,oricaredintrenoi,infatauneiastfeldesituatii,nar
despreutilizarealor. Inchide
trai un sentiment asemanator? Nar trai o emotie in care frica si cutremurul ar fi
urmateexactdeceeacelisaintamplatsiacelora,adicaslavirealuiDumnezeu?

Biserica a randuit ca aceasta intamplare sa se perpetueze din neam in neam, din


generatie in generatie, sa se citeasca in biserica, so citeasca toti crestinii, tocmai
pentrucasatragatotiinvataturadecuviintadinaceastaminune,sidintoateminunile
careseintamplacufiecaredinnoi,dintoateminunilecareseintamplainjurulnostru,
dinminuneavietii,inprimulrand,dintainamortii,siastfelsaintramsinoiinfricasi
cutremur,caresanedeschidaochiispreaslavisimaimultpeDumnezeu!

Invierea fiului vaduvei din Nain nu sa facut pentru alt motiv decat pentru acesta.
Starea in care au intrat participantii la minune e deosebita de frica si cutremurul lui
KierkegaardsauHeidegger,carevorreluateama,prefacandusecanustiudetemele
asemanatoaredinNoulTestament.Eiauramaslafricasicutremur.Ceidinpreajma
lui Iisus au experimentat frica si cutremurul ca stari de intrare in ordinea divina a
existentei,castaridelamurire,nucastarideperplexitatevesnica.VaduvadinNaina
trait o mare bucurie. Si tanarul ei fiu de asemenea. Ea a avut bucuria pe care no
putemaveatoti.Inviereafiuluieisafacutdoarspreaneinvatacaexistainviere.Nu
numai pentru Iisus, care va invia ca Dumnezeu, ci si pentru toti ceilalti. Nu moare
nimeni, murind. Sufletul traieste. Sa putut intoarce inapoi! Lamentatiile au putut fi
intoarseinbucurie.Sidacasufletultraieste,inseamnacatrebuiesaipurtamdegrija.
Plangemlamoarteacelordragi.Saplangemcusperanta.Sanerugampentruei.

Dar sa luam aminte la cuvinlele Sfantului Ioan Gura de Aur: "Fii mai intelept si, la
moartea altuia, invatate a tremura pentru tine insuti departeaza toata usuratatea
mintii,cerceteazafapteletale,indeparteazatoatepacateletalesischimbapurtareata
spremaibine...Ostasiiinmijloculpaciigandesclarazboisisepregatesc,pentruca
atunci cand va izbucni, sasi arate iscusinta castigata in vreme de pace" (Idem. p.
194195).

Timpuldepacee,desigur,inaceastametafora,viatapamanteasca,timpulsiloculpe
carenepregatimpentruconfruntareacujudecatadedincolo,vazutacaunrazboi,in
carevominvingeprinfaptelenoastrecelebune,printroconceptiesanatoasadespre
viatasinemurire.

IPSAntoniePlamadeala

Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
despreutilizarealor. Inchide
Cumparacartea"Talcurinoilatextevechi"

miplace 850depersoaneapreciazasta.nscrietepentruavedeaceleplace
prietenilorti.

Publicaunarticol

Acestsitefolosestecookies.Princontinuareanavigrii,vaexprimatiacordulasuprafolosiriicookieurilor.Aflatimaimulte
despreutilizarealor. Inchide