Sunteți pe pagina 1din 13

PLAN DE AFACERI

Cultura murelor si a zmeurei

1
Date de identificare

Nume firma: BioPlant SRL


Forma juridica de constituire:Intreptindere individuala
Activitatea principala:Cultivarea zmeurei si a murelor
Capital:10.000 euro
Adresa:Iasi
Persoana de contact:Cotun Sergiu
Codurile CAEN:
0112 Cultivarea fructelor arbustilor fructifieri
471 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate
478 Comert cu amanuntul efectuat prin standuri, chioscuri si
piete
494 Transporturi rutiere de marfuri si servicii de mutare

Obiectivele planului de afaceri: 2


-s ajute la ordonarea ideilor i a rezultatelor experimentale obinute pe suprafee foarte
mici i numr redus de plante;
-s fie principalul instrument al unei evaluri retrospective a performanelor afacerii;
-s reprezinte instrumentul de baz pentru depunerea unei cereri de finanare prin
fonduri nerambursabile.

1. Descrierea afacerii
-cultivarea, n sistem ecologic, a afinelor, ca produs de baz, dar i a altor fructe de
pdure: zmeur, mur fr spini, cpuni, coacz (alb, negru, rou), fragi;
-fructele recoltate vor fi destinate, n principal, consumrii n stare proaspt, dar i

fabricilor de dulceuri i sucuri naturale.

Misiunea afacerii: a ntmpina tendina celor mai muli oameni de a


consuma produse naturale i a rspunde cererii n cretere la fructe de pdure.

Viziunea afacerii: de a contribui la punerea n valoare a zonei i


a comunitii locale.

3
Scurt descriere a necesarului de resurse financiare i
cum vor fi folosite fondurile
Bugetul estimativ n primul an 10.000 euro, repartizat astfel:
- nfiinarea plantaiei avnd 1500 fire zmeura, 1500 fire mure, care vor ocupa
suprafaa de 0,5 ha (pe viitor se va extinde pina la 1 ha-7.000 de fire),este de 8.100
euro, din care:

Pregtirea suprafeei pe care se va amenaja plantaia (parcelarea 1000 euro


terenului, mbuntirea solului (studiu agrochimic, ameliorare
cu rumegu i blegar)
Sistemul de irigaii prin picurare (schia, achiziii conducte, furtune, 2000 euro
robinei etc, punerea n funciune)
Plas contra psrilor (necesar ncepnd cu anul primei recoltri) 300 euro
Plantarea (tehnica necesara si forta de munca) 800 euro
Total 8.100 euro

-cheltuieli anuale de ntreinere (tieri anuale, irigarea n perioada verii, diverse


reparaii, nlocuirea plantelor care se usuc, rrirea florilor etc) pn n anul 4 de la
plantare: 1 persoan cu jumtate de norm pentru 1 ha: 1500 euro.
-alte cheltuieli (taxe, contabilitate, asigurri, consultan etc.) 1000 euro/

4
Previziuni asupra ctigurilor
Recuperarea investitiei se poate realiza inca din primul an de activitate, in procent de 70-
100%.

Pe un hectar pot fi plantate 7.000 de fire care pot produce din al doilea an 35.000 de
kilograme de fructe, care pot fi comercializate en-gros la pretul de 9 lei/kg, respectiv 18
lei/kg in cazul culturilor bio. Se scot bani si din producerea butasilor si drajonilor
deoarece planta produce si rasaduri care pot fi vandute. Daca fermierul are unde
comercializa repede fructele, deoarece, repet este o fructa perisabila, poate produce la un
hectar 50.000-60.000 euro pe an. Insa, pentru un hectar iti trebuie timp cateva veri pentru a
gasi clienti, deoarece in lunile iulie, august, septembrie, va trebui sa vinzi 25-30 tone.
Clientii se gasesc in timp in randul cofetariilor sau cumparatorii din piete,

Durata de via a unei plantaii de afin bine ntreinute este de 40-45 de ani, sistemul de
irigaii trebuie modernizat cam la 10 ani, la 2-3 ani solul trebuie ameliorat.

Observaii:
1. la nceput sau final de sezon preul de vnzare poate fi mai mare;
2. dac n timp numrul productorilor crete, asocierea acestora ar putea
duce la vnzarea cu preuri mai bune i cheltuieli cu depozitarea i
distribuia mai mici.
Zone de plantatie:
zona foarte favorabil zona molidului i subetajul fagului;
zona favorabil: se poate cultiva i n zonele de cmpie;
zona nefavorabil: zonele cu temperaturi sczute i vnturi puternice.
Tipuri de mure
Exista doua tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fara ghimpi.
Tipul de mur care are ghimpi, nu necesita spalier, si de obicei, fructele acestuia se maturizeaza mai devreme
cu 2-3 saptamani decat sin tipul celor fara ghimpi. De obicei, tipul fara ghmpi, arfe fructele ajunse la
maturitate mult mai dulci decat celalalt soi.
Tipul de mur fara ghimpi sunt mult mai usor de intretinut si de taiat. El produce nuiele taratoare de pana la
8-10 metri lungime, si care nu sunt suficient de puternice penrtu a sprijini ei insisi fructele, si necesita spalier
de sprijin. Uneori, fructele murului fara ghimpi pot avea arsuri solare, deoarece acesta se maturizeaza in
perioada fierbinte din vara.
Tipuri de zmeura:
Zmeurul de vara, cu fructe rosii produce cea mai mare recolta de fructe in timpul verii, de aici tragandu-si
si numele
Zmeurul cu fructe negre nu este foarte productiv ca celelalte tipuri, din cauza faptului ca este foarte
susceptibil la boli. Nuielile pe care le formeaza, nu sunt foarte drepte, si necesita sa fie prinse
Zmeurul cu fructe purpurii se maturizeaza vara tarziu. Ramurile sunt viguroase, dar de obicei necesita
prindere.
Zmeurul de toamna, cu fructe rosii produc fructe atat toamna dar si la inceputul verii. Cea mai mare
productie de fructe se afla in parte superioara a ramurilor, iar in partea inferioara, cultura este mai mica.
Acesta este singurul tip de rug de mure, care produce fructe in anul in care cresc nuielele (ramurile).
Amplasare
Zonele foarte favorabile: soluri mijlocii bine structurate, bogate n humus, nisipoase, aerisite,
suficient de umede;
Zonele nefavorabile: solurile grele, reci, cu exces de umiditate.
Sistemul de conducere
pe palier n benzi;
gard fructifer;
evantai.
Producerea materialului sditor
zmeurul se nmulete prin: lstari (metoda cea mai folosit); butai de rdcin; marcotaj.
Materialul nmulit pentru plant provin de la plante cultivate dup metode ecologice i trebuie s
dein certificat de calitate.
nfiinarea plantaiei
se seamn un amestec de graminee perene pentru fan: cultura va fi nfiinat n perioda de
conversie de 3 ani, pentru ca mbogete terenul n humus.
se traseaz drumurile principale i parcelarea; se va ine cont de orientarea rndurilor, care se face
pe direcia nord-sud sau pe terase.
se va ncorpora odat cu artura adnc i 30 de tone/ha de grmnt organic provenit de la o
ferm ecologic de cretere a animalelor.
platarea se face ori toamana ori primvara;
dimensiunea gropilor este de 30/30/30 cm;
distana de plantare este de 2,5-3 m ntre rnduri i 0,5- 1 m pe rnd;
fiind autofertile, soiurile de zmeur nu au nevoie de polenizatori.
Lucrri de ntreinere
solul se ntreine ca ogor negru;
la 2 ani se aplic 3/4kg gunoi de grajd la metru ptrat;
n perioada secetoas este necesar udatul;
primvara se nltur de la baz tulpinile uscate (de doi ani) care au rodit;
tulpinile anuale se rresc, lsndu-se 18-20 tulpini la 1 metru liniar de band lat de 50 cm;
lstarii de prisos se nltur;
se fertilizeaz cu must de gunoi 3-4 l/planta (1 parte must i 4 pri ap);
Protecia fitosanitar se realizeaz prin selectarea unor soiuri rezistente la boli i duntori;
arderea buruienilor; protecia organismelor n mod normal duntorii (locuri pentru cuibrit, garduri
naturale); i se aplic produse pe baze de plante, uleiuri vegetale aromatice i anumite pesticide clasice
pe baz de sulf sau cupru.
Recoltarea
Recoltarea fructelor se face la 3-4 zile, de aproximativ 7-8 ori. Se recolteaz n coulee de plastic de 0,25-
0,50 kg, aezate n ldie de tip olandez. ntr-o or se pot recolta 3-4 kg de ctre o persoan.
Pentru a se nfiina o plantaie comercial de zmeur trebuie luate n considerare urmtoarele criterii
economice financiare:
producia de fructe estimat la ha;
modul de valorificare,
beneficiarii produciei,
necesarul de for de munc,
cheltuielile de investiii (terenul, tractorul viticol cu utilaje, suprafaa de depozitare, sursa de
ap, etc.)
Pentru a se putea lucra cu familia la principalele lucrri din ferm se poate nfiina exploataii familiare de
0,2-0,5 ha n apropierea marilor orae.
Cei care dein suprafee mari pot face plantaii pe 5-20 ha.
I. Planul de marketing
Plasarea (distribuia). Clientul trebuie gsit cu mult timp nainte de a ncepe perioada
recoltrii, eventual ncheiem contracte pentru un pre minim garantat, recoltm n
ambalajul clientului, iar livrarea se face de pe plantaie. (Recoltarea se face numai manual,
direct n ambalajele n care se vor vinde, n zile nsorite, fr codie/frunze, sortate. n
cteva ore, caserolele trebuie s ajung ntr-un spaiu frigorific, 1-2 grade Celsius, apoi la
temperatura de pstrare. Se transport cu maini frigorifice.)
Promovarea se va face:
-printr-un site profesionist realizat n limba romn, german i englez, intenia
fiind de a gsi distribuitor n rile UE (Germania, Austria, Marea Britanie, poate
Rusia etc.);
-promoii la magazine de fructe i legume, cofetrii, disconturi la vnzri engros,
pliante, afie etc.
-contactare fabrici de sucuri, dulceuri, fabrici de medicamente.
II. Planul de management
1. Organizarea afacerii
Mi-am propus s plantez n primvara anului 2013. Pn atunci experimentez
pe un nr. mic de plante achiziionate de la o staiune de cercetri pomicole, m
documentez i caut poteniali furnizori de materiale, iau legtura cu productori care
au deja plantaii i nv din experiena lor. Am realizat un studiu agrochimic, acum
caut consultani de specialitate.
n anul nfiinrii plantaiei voi avea nevoie de aproximativ 7 zilieri pentru
manoper plantare, de oameni pentru construcia gardului. Dup nfiinarea
plantaiei, angajez o persoan cu jumtate de norm care s urmreasc zilnic
evoluia plantelor i s se ocupe de sistemul de irigaii. n anul recoltrii (dup 3 ani
de la plantare), voi avea nevoie de minim 20 zilieri i de o main frigorific pentru
depozitare. nainte de coacerea fructelor, trebuie pus plasa contra psrilor, pentru a
evita pierderile.

2. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe


-propria experien n demararea i -lipsa experienei n domeniu i a
dezvoltarea unei afaceri; studiilor de specialitate;
-motivaia: nu vreau s las n paragin -nu pot aloca sut la sut din timpul meu;
locurile natale; -lipsa fermitii n decizii, uneori;
-am putere de convingere, tiu s lucrez -pruden excesiv.
cu oamenii;
-exist posibilitatea extinderii afacerii;
-am main personal, motocoas;
Oportuniti Ameninri
-solul i clima favorabile; -costuri i cheltuieli de nfiinare mari;
-sursa de ap pe proprietate; -recuperarea investiiei iniiale se face
-cerere de fructe de pdure n cretere, ntr-un termen lung (4-5 ani);
inclusiv la export; -produse uor perisabile;
-posibilitatea asigurrii cofinanrii din -piaa de desfacere destul de greu de
fonduri nerambursabile; format n Romnia;
-costuri de ntreinere, dup nfiinare, -voi avea o pondere redus pe pia;
relativ mici; -duntori (fluturi, psri, roztoare etc.),
grindin, furturi de plante sau fructe;
Prezentarea serviciului/ produsului
* Descrierea serviciului sau a produsului;
descrierea ofertei.
* Beneficiile clientului.
* Avantajele fata de concurenta.

Fructele de padure sunt bogate in antioxidanti naturali care anihileaza actiunea radicalilor liberi, combat
stresul si previn aparitia bolilor neuro-degenerative, a afectiunilor cardiovasculare si intarzie imbatranirea
organismului. De asemenea, inhiba productia de insulina, ducand in paralel la reducerea glicemiei.
Consumul de fructe de padure poate preveni unele forme de cancer (de colon, de stomac) datorita fibrelor
alimentare. Astfel, acidul cumaric si acidul clorogenic impiedica formarea substantelor cancerigene in
organism. Potrivit diverselor studii, consumul de fructe de padure duce la inhibarea alergiilor si creste
capacitatea intelectuala.

Piata
* Marimea pietei, structura, piedici la
intrarea pe piata, tendinte de evolutie a
pietei.

Luand exemplul zmeurului, cel mai raspandit arbust din cei pe care ii avem in vedere, datele organizatiei
Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura arata ca cei mai mari producatori de fructe de zmeur sunt
in Rusia, unde se obtine peste o suta de mii de tone anual, apoi in Serbia si Polonia (peste 80 mii), SUA (50-
60 mii), Germania si Ucraina (peste 20 mii tone anual). In Romania, in schimb, se obtin in jur de doua mii de
tone anual, dar cea mai mare parte este recoltata din flora spontana, nu din crescatorii specializate. Piata este
foarte mica, poate din cauza costurilor mari de inceput (prin comparatie cu alte afaceri din agricultura).
Astfel, cu exceptia lunilor de primavara, in care fructele de padure cresc in ambientul lor natural, amatorilor
le este aproape imposibil sa achiitioneze fructe de padure din comert. Iar atunci cand acestea se gasesc
ambalate, tara de provenienta nu este Romania.

Concurenta
* Ofertanti concurenti care opereaza pe
piata.
* Detalii relevante legate de concurenta.
Consideram, prin urmare, ca nu vom intampina niciun fel de obstacol din partea singurilor doi competitori
existenti in momentul de fata, SC. Murul&Afinul SRL si Merisorul SRL.

Clienti / segment de piata


* Profilul clientului din segmentul-tinta
(varsta, educatie, venituri,
comportament de consum, preferinte
etc).
Clientii nostri vor fi, cel putin pe termen scurt, lanturile de retail si producatorii de produse pe baza de fructe
de padure din afara tarii. Ulterior, avem in vedere intrarea si pe piata autohtona, insa doar dupa ce ne vom
amortiza investitia initiala, pentru a ne permite sa practicam preturi mai reduse, raportate la puterea de
cumparare a romanilor.

Furnizori / parteneri
* Tipuri de furnizori.
* Modalitati de cooperare.
* Conditii de livrare si plata.
Cei mai importanti furnizori, cu care vom colabora pe tot parcursul derularii activitatii, vor fi producatorii de
compost. In paralel, vom lucra cu furnizori de pesticide si tratamente pentru protectia arbustilor. Vom avea
nevoie de un furnizor de ambalaje si cutii speciale: fiind vorba de o marfa extrem de fragila, este nevoie de
ambalaje specifice. De fiecare data cand vom conveni cu clientul sa trimitem noi marfa, vom apela la
furnizori de servicii internationale de transport, in ideea in care calculele de pana acum arata ca, in cazul
genului nostru de activitate, este mai rentabila varianta inchirierii decat cea a achizitionarii unei dube/ tir
frigorific.