LUCRARE DE DOBANDIRE A

COMPETENTELOR PROFSIONALE
ARGUMENT

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII S.C. UDY S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

1.2. FORMA DE ORGANIZARE JURIDICA A SOCIETATII

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.4. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

1.5. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

CAPITOLUL II

RECEPTIA MARFURILOR LA SC UDY SA

2.1. CARACTERISTICA GENERALA A STOCURILOR DE MARFURI

2.2. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIUNILOR CU MARFURI

2.3. RECEPTIA CALITATIVA SI CANTITATIVA A MARFURILOR

CAPITOLUL III

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA SC UDY SA

3.1. CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE

3.2. CANALE SI FORME DE DISTRIBUTIE

3.3 . OPTIMIZAREA PROCESELOR DE DISTRIBUTIE

3.4. APLICATIE PENTRU ALEGEREA VARIANTEI DE DISTRIBUTIE OPIME LA
SC UDY SA RM VALCEA

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT
 In contextul actual, succesul unei companii se construieste pe
principii

moderne de management si marketing. Numai astfel, o companie poate

spera ca va reusi sa patrunda si sa se mentina pe piata, nationala sau
internationala, ambele, fara deosebire, puternic concurentiale.

Activitatea manageriala este o realitate cu istorie indelungata,

colectivitatile umane au simtit intotdeauna nevoia unei conduceri care sa
le asigure coerenta si disciplina eforturilor depuse pentru atingerea unor
anumite scopuri. Managementul, in literatura de specialitate, este definit
ca stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderilor, dar in acelasi timp
poate fi privit ca un complex de metode si procedee cu caracter productiv,
economic si social, inclusiv administrativ intern, ce pot fi folosite in
activitatea de organizare si conducere a entitatilor productiv economice si
sociale.

Logistica si managementul operatiunilor logistice ne invata cum sa

planificam si sa conducem procesul de productie al companiei pornind
chiar de la selectia furnizorilor, miscarea materialelor in interiorul
companiei si distribuirea produselor finite pana la consumatorul final.
Studierea acestui domeniu presupune cunoasterea comportamentului de
cumparare al companiilor, managementul stocurilor, planificarea si
controlul productiei, managmentul calitatii, managementul transportului si
distributiei.

Logistica asigura gestiunea integrata a fluxului tuturor materialelor

si produselor finite din intreprindere. Obiectivul fundamental al logisticii
este furnizarea serviciilor catre client cu cele mai mici costuri.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. UDY S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

S.C.UDY S.A. este o societate ce are ca obiect de activitate

prelucrarea conservelor de legume-fructe ( CAEN 1533).

Este organizata sub forma unei societati pe actiuni.

Societatea este in present unul din cei mai importanti producatori de

conserve de legume si fructe din Romania, activitatea desfasurata pana in
prezent si mai ales investitiile in curs au dovedit acest lucru.
 Succesul avut in activitatea desfasurata in prezent, reiese din faptul ca
productia a avut un salt calitativ cat si cantitativ. Astfel activitatea de productie
a societatii se poate structura pe trei etape importante:

prima etapa a fost perioada in care s-au efectuat amenajari,

modernizari si compartimentari ale sectiilor cumparate, reparatii ale
utilajelor si s-au pus bazele schemei de organizare si functionare a
fluxului tehnologic, s-a definitivat munca de conceptie, in ceea ce
priveste calitatea si destinatia produsului finit, precum si bazele
politicii de marketing.
a doua etapa, este de cristalizare a schemei organizatorice, de
crestere economica si financiara, implicit de crestere a productiei si
de perfectionare a maecanismului de distributie vanzare;
a treia etapa, se poate defini , ca o perioada de investitii, de
extindere a activitatii, prin punerea in functiune a unei noi linii de
fabricatie, care a dus la cresterea productiei, devenind un important
producator de conserve de legume si fructe din Romania. Putem
spune ca aceasta etapa continua si in prezent, si va continua in
functie de oprtunitatile oferite de piata, dorind ca produsele noastre
sa fie la un pret competitiv si de o calitate ireprosabila.

1.2. FORMA DE ORGANIZARE JURIDICA A SOCIETATII

Societatea s-a infiintat in anul 1996 (decretul nr. 103/26.02.1996)

prin trecerea bunurilor din proprietate de stat catre Intreprinderea de
legume si fructe Rm Valcea. In baza Legii nr. 31/1990 Intreprinderea de
Legume si Fructe s-a transformat in societate pe actiuni sub denumirea de
SC. UDY S.A. la data de 19.03.1991

S.C. UDY S.A. a fost infiintata conform Legii nr.31/1991, privind

societatile comerciale, republicata avand forma juridica de societate pe
actiuni.

In toate actele semnate sau emanate de la societate, denumirea

societatii va fi urmata de date referitoare la sediul societatii, nr. de
inregistrare la Registrul Comertului, emblema societatii, codul fiscal, nr. de
telefon si fax.

Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa

Tribunalul Valcea sub nr. J38/143/1991.

Sediul societatii este in localitatea Rm. Valcea, Str. Matei Basarab nr.
103, jud.Valcea.

Societatea va putea deschide sucursale sau filiale in orice alta

localitate din tara sau strainatate, pe baza Hotaririi Adunarii Generale a
actionarilor, potrivit legii.
 Durata de functionare a S.C. UDY S.A. este data inmatricularii sale in
Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Valcea.

Capitalul societatii subscris si varsat este de 5043430 lei si se divide cu

2134932 de actiuni a cate 2,5 lei fiecare, apartinind in totalitate
actionarilor.

Profitul net sau pierderile aferente apartin, respectiv vor fi suportate

in totalitate de actionari.

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din

economia nationala (CAEN 1533), obiectul de activitate al societatii
comerciale S.C. UDY S.A. cu sediul in Rm.Valcea este prelucrarea
conservelor de legume-fructe.

Societatea va putea desfasura in subsidiar si alte activitati.

Societatea isi va putea realiza obiectul de activitate atat in Romania cat si

in strainatate, precum si in zone libere, in lei si in valuta, in orice conditii
cu respectarea dispozitiilor legislatiei in vigoare.

Societatea, prin obiectul de activitate propus si aprobat raspunde

scopului pentru care a fost infiintata.

1.4. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

S.C. UDY S.A. dupa cum se poate vedea in organigrama (Anexa nr.1) are
urmatoarea structura organizatorica:

1. Director comercial
2. Contabil sef
3. Sef sectie otet
4. Sef compartiment productie CTC Laborator
5. Sef compartiment mecano-energetic PSI, SSM

Personalul care conduce, efectueaza si verifica activitatile care

influenteaza calitatea si siguranta produselor are suficienta libertate si
autoritate organizatorica pentru:

a) a initia actiuni de prevenire a aparitiei oricarei neconformitate

referitoare la produse, procese etc.
b) a identifica si inregistra orice probleme referitoare la procese; UDY SA
este certificata SR EN ISO 9001:2001;
c) a initia, a recomanda sau a furniza solutii pe cai prestabilite;
d) a verifica implementarea solutiilor.
 S.C.UDY S.A. are o structura organizatorica ierarhic functionala alcatuita
din compartimente operationale, avand la baza respectarea principiului unitatii
de decizie si actiune.

Proiectarea structurii organizatorice a organizatiei este realizata in

conformitate cu functiile de baza, respectand urmatoarea succesiune: pentru a
raspunde cerintelor de standard, managementul de varf a stabilit o structura
organizatorica adecvata tinand cont de: resursele umane existente (calificare,
abilitati, experienta, numar de personal), asigurarea obiectivitatii pentru
masurarea si monitorizarea proceselor si a luarii decizilor in consecinta, dar si
eficienta in actiune data de rapiditatea circulatiei informatiei, infrastructura
disponibila.

1.5. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

Ca domeniu al organizarii intreprinderii organizarea productiei stabileste:

caracteristicile produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor

prestate;

proiectarea unei tehnologii optime de realizare a acestora;

optimizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor;

asigurarea cu scule, dispozitive si verificatoare;

organizarea depozitarii si transportului materiilor prime, materialelor,

semifabricatelor, produselor finite.

In cadrul organizarii productiei distingem:

1. Organizarea spatiala prin care se stabilesc relatiile in plan

orizontal si vertical a activitatilor enumerate mai sus pe teritoriul
intreprinderii.

2. Organizarea in timp prin care se stabileste executarea in timp a

operatiilor, duratele ciclurilor de productie, defalcarea planurilor de
productie pe formatii de lucru, programarea operativa a productiei
lansarea si urmarirea realizarii ei.

Intreprinderea formeaza un tot, o unitate, un ansamblu bine

structurat. Prin aceasta intelegem ca intre elementele patrimoniale exista
anumite proportii care asigura intregului o buna functionalitate.

Activitatile prin care putem stabili cum se modifica in timp resursele

financiare si patrimoniul intreprinderii formeaza functia financiar-contabila.
 Activitatile prin care intreprinderea se ocupa de aprovizionarea cu
materii prime, materiale, precum si cu desfacerea produselor finite
reprezinta functia comerciala.

Ansamblul proceselor de productie prin care obiectele muncii se

transforma in produse finite formeaza functia de productie.

Selectia, pregatirea personalului, angajarea, salarizarea, promovarea

acestuia formeaza functia de personal (resurse umane), iar necesitatea de
a perfectiona continuu calitatea produselor, precum si eficienta proceselor
de fabricatie formeaza functia de cercetare dezvoltare.

CAPITOLUL II

RECEPTIA MARFURILOR LA SC UDY SA

2.1. CARACTERISTICA GENERALA A STOCURILOR DE MARFURI

Marfurile sunt bunurile achizitionate din afara unitatii pentru a fi

vandute in aceeasi stare fara vreo lucrare suplimentara. Sunt asimilate
marfurilor:

- stocurile achizitionate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale,

materiale de natura obiectelor de inventar) si care, ulterior si-au schimbat
destinatia si se ofera spre vanzare tertilor;

- stocurile provenite din productie proprie, care se vand prin magazine

proprii (semifabricate, produse finite)

Pe traseul producator consumator marfurile parcurg doua stadii si

anume:

a. circulatia cu ridicata a marfurilor care consta in achizitionarea de

marfuri in cantitati mari de la producator sau de la alti furnizori in scopul
revanzarii acestora catre alte societati comerciale;

b. circulatia cu amanuntul a marfurilor care consta in vanzarea

marfurilor consumatorilor individuali, precum si unor unitati pentru
consumul propriu.

Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor

poarta denumirea de adaos comrcial sau rabat comercial. Cu toate ca
exprima aceeasi realitate, intre cele doua notiuni exista, totusi, deosebiri
in ceea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calculul.

Astfel, adaosul comercial se determina in momentul achizitionatii

marfurilor, in timp ce rabatul comercial se stabileste in momentul scoaterii
din gestiune a marfurilor vandute.

2.2. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIUNILOR CU MARFURI

 In general aprovizionarea cu marfuri se face din productia proprie
sau de la diversi furnizori. Intre societatea comerciala in calitate de
furnizori si cumparatori se incheie contracte economoce in baza carora,
cumparatorul emite comenzi catre furnizori. In functie de datele prevazute
in contracte si comenzi, furnizorul expediaza marfurile intocmind
urmatoarele documente:

- aviz de insotire a marfurilor;

- factura fiscala.

La unitatea patrimoniala cumparatoare pentru urmarirea realizarii

programului de aprovizionare este organizata evidenta operativa care
cuprinde registrul de comenzi si fisa de urmarire a executarii comenzilor.

La intrarea in gestiunea marfurilor, gestionarul intocmeste nota de

intrare - receptie (N.I.R.), avandu-se in vedere concordanta datelor din
documentele insotitoare cu cele rezultate in urma verificarilor. In cazul
aparitiei unor diferente se intocmeste nota de receptie si constatare de
diferente (NRCD).

Avizul de insotire a marfii se emite in doua exemplare si este un

document insotitor pe timpul transportului, document de primire in
gestiunea cumparatorului, precum si document de inregistrare in
contabilitate atasat la factura si efectuarea platii catre furnizor.

Factura - pe langa functia de aviz de insotire, in depozit, indeplineste

si functia de act justificativ pentru decontarea contravalorii bunurilor
preluate de unitatea patrimoniala cumparatoare.

Marfurile pot fi achizitionate si din productie proprie. Pe

masura obtinerii produselor finite, se intocmeste documentul bon de
predare, transfer, restituire, in baza caruia se realizeaza predarea la
magazie a produselor obtinute, folosindu-se totodata si pentru miscarea
produselor de la un loc de depozitare la altul in cadrul aceleiasi societati.

2.3. RECEPTIA CALITATIVA SI CANTITATIVA A MARFURILOR

Receptia marfurilor se face in momentul intrarii in depozit,

urmarindu-se trei puncte de vedere:

Controlul calitatii produselor se face nu numai in sfera productiei,

dar si in sfera circulatiei marfurilor (comertului).

Pe parcursul circuitului tehnic, marfurile sunt supuse unor operatiuni

succesive de ambalare, manipulare, incarcare-descarcare, transport,
expeditie, depozitare. In timpul efectuarii acestora, pot aparea modificari
cantitative si calitative ale marfurilor.
 Se impune, de aceea, pentru toate verigile prin care trec marfurile
in drumul lor de la producator la consumator, efectuarea receptiei
cantitative si calitative a marfurilor, cea mai importanta verificare a
calitatii din punctul de vedere al comertului.

Receptia marfurilor are loc o data cu trecerea marfurilor din

proprietatea furnizorului (intreprinderea producatoare) in proprietatea
beneficiarului (intreprinderea comerciala).

Receptia marfurilor este definita ca ansamblul operatiilor de

identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor, desfasurate in
prezenta delegatiilor furnizorului si beneficiarului, prin care se constata
daca lotul de marfa corespunde clauzelor contractuale sau calitatii
prescrise.

Rolul receptiei este acela al unui filtru care impiedica patrunderea

pe piata a produselor necorespunzatoare.Cand verificarea cantitativa si
calitativa a marfurilor se face numai in prezenta furnizorului, procesul se
numeste autoreceptie.

TIPURILE RECEPTIEI MARFURILOR

1. RECEPTIA CANTITATIVA presupune preluarea marfurilor prin

cantarire, masurare, numarare.

2.RECEPTIA CALITATIVA presupune verificarea proprietatilor

produselor (organoleptice, fizice, chimice etc.), prin metoda organoleptica
si prin metode de laborator.

Receptia marfurilor este efectuata de catre o comisie de receptie

formata din 3-5 membrii care are urmatoarele atributii:

- efectueaza receptia cantitativa si calitativa a marfurilor;

- urmareste evolutia calitatii marfurilor receptionate pe toata

perioada depozitarii.

Obiectul controlului de receptie este lotul de produse.In acest caz se

verifica urmatoarele documente:

1. Documente de contractare (contractu, anexele la contract,

graficele de livrari, specificatiile);

2. Documentele de insotire a lotului:

- documente de livrare (factura, aviz de expeditie);

- documente de transport (conosament, scrisoare de trasura, foaie

de parcurs);
 - documente de certificare a calitatii:

certificat de calitate

certificat de conformitate

declaratie de conformitate

buletin de analiza

certificat de garantie

Documentele care prescriu calitatea marfurilor sunt: standarde,

norme tehnice, caiete de sarcini.

La SC UDY SA, sistemul de management al calitatii are urmatoarea

structura:

1. abordarea de proces;

2. managementul documentelor:

- structura documentatiei sistemului de management al calitatii;

- gestionarea manualului calitatii;

- controlul documentelor;

- controlul inregistrarilor.

Sisemul de management al calitatii la SC UDY SA este structurat pe

cerintele standardului SR EN ISO 9001: 2001. In acest sens se asigura
cunoasterea si intelegerea importantei satisfacerii cerintelor clientilor
stabilite in analizele de management si discutiile directe cu angajatii SC
UDY SA.

Politica pentru calitate contine obiectivele generale si este

comunicata tuturor angajatilor pentru a fi dusa la indeplinire.

CAPITOLUL III

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA SC UDY SA

3.1. CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE

 Finalizarea activitatilor desfasurate de o firma se regaseste in oferta
specifica pe care o lanseaza pe piata sub forma produselor sau serviciilor noi
sau traditionale destinate satisfacerii nevoilor de consum exprimata prin nivelul
avantajelor asteptate de la sistemul de distributie proiectat.

Realizarea ofertei pe piata se reflecta in gradul de patrundere al

produselor sau serviciilor in sfera consumului, ansamblul de operatiuni si
procese ce se desfasoara in spatiul si timpul dintre productie si consum
constituind continutul si mecanismul politicii de distributie.

Componenta a mixului de marketing, distributia cuprinde activitati si

procese eterogene care include atat deplasarea marfurilor cat si circulatia,
comercializarea si construirea canalelor de distributie eficiente prin care clientii
vor avea acces la produsele si serviciile firmei.

Distributia consta in esenta in circuitul economic si fizic al produselor sau

serviciilor din oferta firmei, si in sistemul de relatii organizate si coordonate de
agentii ce actioneaza pe piata apartinand unor profiluri economice eterogene si
avand roluri diferite.

Conceptul de distributie cuprinde:

a. traseul parcurs de marfuri in deplasarea succesiva pe piata intre

participantii la acest circuit: producatorii, intermediarii si consumatorii ce
compun canalul de distributie;

b. operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate

asupra marfurilor de la un agent de piata la altul pana la patrunderea in sfera
consumului (vanzare - cumparare, consignatie, concesiune, leasing);

c. ansamblul proceselor operative la care sunt supuse marfurile pe traseul

spre consumator si care constituie esenta distributiei fizice (logistica marfurilor);

d. aparatul tehnic prin care se realizeaza aceste si operatiuni : reteaua de

unitati, dotari si personal.

3.2. CANALE SI FORME DE DISTRIBUTIE

Canalul de distributie, desemnat si prin termenul de canal de marketing

este constituit din mai multe organizatii independente implicate in precesul de
livrare a unui produs sau servicii catre unui produs sau servicii catre un
consumator individual sau utilizator final.

Participanti la canalul de distributie indeplinesc urmatoarele functii :

1. Informarea culegerea si distribuirea informatiilor despre fortele ce

actioneaza pe piata cu scopul facilitarii schimbului;

2. Promovarea realizarea si difuzarea de mesaje promotionale atractive

privind oferta;
 3. Contractarea determinarea potentialilor clienti si comunicarea cu
acestia;

4. Negocierea realizarea acordului legat de clauzele contractuale, si in

special de prt care creeaza premiza transferului titlului de proprietate asupra
produsului;

5. Corelarea realizarea concordantei intre cerere si oferta (asamblare,

portionare, ambalare);

6. Distributia fizica transportul, depozitarea stocarea, livrarea;

7. Asumarea riscului realizarea activitatii in cadrul canalului;

8. Finantarea asigurarea si utilizarea resurselor financiare necesare

acoperirii costurilor de functionare a canalului de distributie.

Prin prisma functiilor anterior enumerate, activitatea canalului de

marketing este guvernata de urmatoarele principii:

I. Componentele (verigile) canalului de marketing pot fi eliminate sau

substituite de catre producator;

II. Functiile indeplinite de aceste verigi nu pot fi eliminate sub nici o forma;

III. Cand anumite verigi sunt eliminate, functiilor acestora se deplaseaza,

de-a lungul canalului de marketing fiind asumate de alti membrii.

Definirea canalului de marketing are in vedere particularizarea prin

dimensiuni legate de: lungime, latime si adancime.

Lungimea canalului este data de numarul de verigi intermediare care

participa succesiv la realizarea fluxului de produse/ servicii de la producator la
consumatorul sau utilizatorul final.

In practica comerciala a impus urmatoarea structura a canalelor de

marketing:

Canale directe fara intermediari, producatorul livreaza marfa direct

consumatorului;

Canale indirecte cu intermediarii:

- canale scurte, cu un singur intermediar, detailist (producator
detailist - consumator);
- canale medii, producatorul vinde produsele unei centrale de
cumpararecare le distribuie la propriile puncte de vanzare (producator
centrala vanzare puncte proprii de vanzare consumator);
- canale lungi, cuprind mai multi intermediari (productar angrosist
detailist consumator).
 Latimea exprima amploarea canalului de marketing si este data de
numarul unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceluiasi
secvente din structura circuitului de distributie.

Adancimea canalului de distributie sau gradul de apropiere al

distribuitorului de punctele in care are loc consumul produselor ia in considerare
masura in care sistemul de distributie asigura o proximitate de loc, cat mai
adecvata pentru consumator.

Bunurile productive (produsele industriale) solicita canale de distributie

specifice:

canale de distributie directe, foarte scurte in relatia de

negociere si comercializare se stabileste direct intre
producatori si utilizatori;
canale scurte ce utilizeaza un anumit tip de intermedieri si
anume agenti de fabrica independenti atat fata de producator
cat si fata de utilizator si renumerat cu un comision
proportional cu cifra de afaceri ;
Canale de distributie care presupun intermedierea de produse
prin agenti si distribuitori industriali.
3.3 OPTIMIZAREA PROCESELOR DE DISTRIBUTIE

Esenta mixului de marketing consta in faptul ca fiecare element se afla in

interdependenta cu celelalte astfel si strategia de distributie este influentata de
tipul de produs comercializat.

Componentele mixului de relatii comerciale sunt:

Poitica de pret producatorul va realiza lista de preturi si

schema de acordare a rabaturilor considerate echitabile de
intermediari;
Conditiile de comercializare fac referire la conditiile de
plata si garantiile acordate de producatori.

Selectarea canalelor de distributie, a intermediarilor, stabilirea formelor

de distributie adecvate produselor proprii constituie esenta strategiei de
distributie. In stabilirea strategiei, urmatoarele elemente au influenta:

Natura produsului - serviciului;

Caracteristicile firmei: dimensiunea, situatia financiara, politicile de
marketing promovate;
Caracteristicile intermediarilor care trebuie sa fie capabili sa
indeplineasca functiile solicitate;
Canalele concurentilor;
Factorii de mediu.
Criterii de diferentiere a strategiilor:
a. numarul canalelor utilizate (un singur tip de canal, doua sau mai
multe canale) ;
 b. dimensiunile canalului (distributia directa, distributia prin canale
scurte sau canale lungi);
c. amploarea distributiei (extensiva, selectiva si exclusiva);
d. gradul de participare a firmei ( distributie prin aparat propriu,
prin intermediari) ;
e. gradul de control asupra distributiei (control total, ridicat, mediu,
scazut si inexistent).
f. Gradul de elasticitatea a aparatului de distributie (flexibilitate
ridicata, medie scazuta);
g. Logistica marfurilor (conditionare, aprovizionare, livrare si
transportul marfurilor).

3.4. APLICATIE PENTRU ALEGEREA VARIANTEI DE DISTRIBUTIE OPIME LA SC UDY SA RM VALCEA

SC UDY SA comercializeaza in luna aprilie 2010, 4000 de borcane de

conserve de legume si fructe cu un pret unitar de productie de 3 lei. Se pune
problema aflarii variantei de distributie cea mai eficienta. Pentru aflarea
raspunsului se porneste de la faptul ca pretul unitar obtinut de firma
poducatoare si cheltuielile de distributie si promovare suportate de aceasta
difera de la o varianta la alta, dupa cum rezulta din datele tabelului de mai jos :

Sistem de distributie Pret unitar Cheltuieli de Cheltuieli de

distributie promovare

1. Sistem propriu 4 800 300

2. Sistem propriu + 3,5 600 200

intermediari

3. Intermediari 3,2 400 100

In cazul de fata, criteriul alegerii intre cele trei variante il constituie

profitul net ce va ramane intreprinderii producatoare. Din calcule rezulta:

1. (4000 x 4) (4000 x 3) (800 + 300) = 16000 12000 1100 = 2900 lei

2. (4000 x 3,5) (4000 x 3) (600 + 200) = 14000 12000 800 = 1200 lei

3. (4000 x 3,2) - (4000 x 3) (400 + 100) = 12800 12000 500 = 300 lei

Cea mai profitabila este varianta 1 si anume prin canalul de distributie in

sistem propriu deoarece profitul este cel mai mare.
 BIBLIOGRAFIE

1. Laurentiu Dan Manual pentru clasa a -XII a Marketing

Anghel Editura All Educational , Bucuresti 2002

Tiberiu Danetiu

Daniel Serbanica

2. Iulia Chivu Manual Economia intreprinderii, editura

Viorel Lefter Economica, Bucuresti,2000

3. Daniela Cretu Contabilitate financiara si soft aplicativ,

Editura Alas , Calarasi 2004

4. Constanta Iacob Sistemul informational contabil la nivelul

firmei , Editura Tribuna Economica ,

Bucuresti 2000

5. Ion Ionascu Tratat de contabilitate , Editura

Economica,

Nicolae Feleaga Bucuresti 1999

6. Violeta Isai Manual contabilitate pentru clasa a-XI-a ,

Editura All Bucuresti 2001

7. Pantea Petre Contabilitatea financiara a agentului

economic , Editura Intercredo , Deva 1995

8. Tantica Petre Manual pentru clasa a XI a Studiul

Gabriela Iordache Calitatii , Editura Niculescu , Bucuresti

2002

9. Tantica Petre Manual pentru clasa a XII a Studiul

Gabriela Iordache Calitatii , Editura Niculescu , Bucuresti

2002

10. Legea contabilitatii nr.82 / 1991 republicata

11. Tribuna Economica Colectia 2006 - 2007