Sunteți pe pagina 1din 42

INGRIJIREA PACIENTEI CU CHIST

OVARIAN

MOTTO:
"Nu te uita n urm, ci privete cu curaj tot ce i-a hrzit
soarta. Mergi inainte cu bucurie, adun-ti toate puterile
pentru a alege binele din tot ce vei avea de nfruntat."
CAPITOLUL 1 - NGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI M
EDICALEACORDATE PACIENTELOR CU CHIST
OVARIAN
1.1.APARATUL GENITAL FEMININ:
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE :
Aparatul genital feminin este format din :
- Organe genitale externe:-vulva
-glanda mamara
-Organe genitale interne:- ovar
-trompe uterine
-uter
-vagin
VULVA
n ansamblu, vulva are forma unei fante, alungite n
sens sagital. Ea cuprinde totalitatea organelor externe
feminine.
Labiile mari sunt dou pliuri cutanate avnd ambele
fete acoperite de tegument.
Fata extern prezint peri si glande sebacee mari, iar n
fata intern vine n raport cu labiile mici.
Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubian,
formnd comisura anterioar, situate sub muntele
pubian(Venus). Posterior se unesc prin comisura
posterioar situate la mic distant de anus.

Labiile mici sau nimfele sunt dou pliuri cutaneo-


mucoase, prezentnd o fata extern acoperit de
tegumente si aflat n raport cu labia mare si o fat
intern mucoas, n raport cu labia mica opusa.Anterior
nainte de a se uni, labiile mici se dubleaz n dou
pliuri:
-unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de
partea opusa preputul sau capisonul clitoridian;
-celalalt trece posterior cu clitorisul si formeaza cu celo
de partea opusa fraul clitoridian;
Posterior de clitoris , sub frul clitoridian, se deschide
orificiul sau meantul extern al uretrei;
Vestibulul vaginal este spatiul cuprins ntre labiile mici
si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal
obstruat de lumen la virgine.

Aparatul erectil al vulvei este format din:


Clitoris : organ erectil, nepereche, care poate fi
omologat cu penisul- este format din 4 corpi cavenosi
care se ntind n fata interna a ramurii ischio-pubiene
formnd corpul clistorisului si se termin cu o
extermitate proeminent = glandul clitoridian: la acest
nivel de afl glande sebacee.
Bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile ,
analogi corpului spongios al penisului, situati de o parte
si de alta n imediata vecintate a orificiului vaginal. Ei
se unesc cu cei de partea opus si cu
clitorisul , descriind o potcoav deschis posterior.
Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-
cavenos.
Glandele vulvei
sunt: - glande vestibulare mici, situate pe fa$a interna a
labiilor mici , care secreta mucus;
- glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapt
a sau stanga, situate de o parte si dealta a vestibulului
vaginal n portiunea posterioar a acestuia si in
grosimea labiilor mari.Lateral vin n raport cu bulbii
vaginali si muschiul bulbo-cavenos , iar medial cu
mucoasa vaginului. Canalul excretor al acestor glande
se deschide ntre labiile mici si himen.Are rol de a
lubrefia vaginul n timpul actului sexual, secretnd un
lichid vscos si dens. Infectia acestor glande se
numeste bartolinita.
GLANDA MAMARA- MAMELA
Glanda mamar apartine exclusiv mamiferelor si are rol
de a secreta lapte, substant nutritiv necesar
cresterii copilului. EvoluTia glandei mamare este n
stransa legatur cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei
constituind unul din caracterele sexuale secundare
feminine.
Glanda mamar este format din 12-20 de lobi,
separati prin septuri conjunctive.
Lobii se divid n lobuli iar ultimile diviziuni se deschid n
acinii glandulari care secret lapte.
OVARUL
Ovarele sunt organe pereche situate pe prtile laterale
ale cavittii pelvine , naintea rectului si napoia
ligamentelor largi si a trompei.
Ovarul are forma ovoidal , cu dimensiuni variabile n
functie de vrsta femeiis!i de anumite stri fiziologice n
care ea se gseste.
Ovarul prezint dou fete: una superioar, care este n
raport cu trompa si ansele intestinale si alta inferioar,
care este n raport cu colonul sigmoid si rectul.
Vascularizatia ovarului este dat de artera ovarian ,
ram si aorta abdominal, care prin ligamentul lombo-
ovarian ajunge la ovar. Ea se anastomozeaz cu un ram
din artera uterine (artera tubar extern) iar din
aceast anastomoz rezult o arcad din care pornesc
10-12 ramuri arteriale ctre hilul ovarului, artere care
sunt sinuase, spiralate si care dau nastere
retelei perifoliculare sau intratecale, retea numit
intrafoliculara.
La nastere, foliculii ovarieni sunt n numr de 200000-
400000 n ambele ovare. Dintre acestia ajung maturi
doar 300-300 restul involueaza.
Din foliculul primordial care este reprezentat de un
ovocit nconjurat de un epiteliu turtit,se formeaz
foliculul primar din care rezult foliculul secundar sau
cavitar, iar dintre acesta rezult foliculul tertiar
sau matur.
Foliculul matur prezint o cavitate ce contine lichid
folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un
pedicul de membrana granuloas. Ovocitul din foliculul
matur este diploid si sufer prima diviziune de
maturare din care ovocitul secundar este haploid.
In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la
suprafata ovarului. Dup ovulatie,foliculul matur se
transform n corp galben ( o gland endocrin
temporal sau de timp maindelungat, dac ovulul este
fecundat).Dac ovulul nu a fost fecundat, corpul galben
nvolueaza sii se transform n corp alb.
TROMPELE UTERINE.
Trompele uterine sunt dou canale musculo-
membranoase, avnd o lungime de circa 10cm. Sunt
situate n partea superioar a ligamentului larg si se
ntind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin)
pn la ovar.
Trompelor uterine li se mai descriu urmtoarele
portiuni:
-Uterin ( este situat n peretele uterin , n care se des
chid prin ostiul uterin;
-istmic( cuprins ntre ligamentul rotund si ligamentu
l propriu al ovarului; este ngust;
- Ampulara:mai dilatata , care inconjoara ovarul;
- nfundibular ( de forma unei plnii prevzut cu franj
uri= fimbrii care reprezint
mucoasa; portiunea nfundibular reprezint orificiul ab
dominal al trompei si asigur comunicarea cavittii
peritoneale cu exteriorul.
Trompele uterine sunt in raport cu :
-Colonul sigmoid
-Ansele intestinului subtire;
Structura trompelor uterine:
-seroas peritoneal, reprezentat de mezosalpinx si te
sut conjunctiv lax cu vase si nervi;
- tunica muscular, format din fibre musculare netede,
dispuse longitudinal extern si intern;
- tunica mucoas, puternic cutanat, format dintr-un e
piteliu cilindric unistratificat prevzut cu cili si celule
secretoare mucoase.
Vascularizatia si inervatia trompelor uterine:
-Arterele provin din artera ovarian si artera uterin;
-Venele sunt satelite arterelor;
-Limfaticele dreneaz n ganglioni:lombari, latero-
aortici;
-Nervii provin din plexul : ovarian, uterin;
-Nervi mezenterici;
VAGINUL
Este organul feminin al copulatiei. Este un canal cilindri
c, musculo-membranos,extensibil si elastic, de
aproximativ 8 cm lungime la femeia adult. Prezint doi
pereti unul anterior si unul posterior care vin n contact
unul cu cellalt. Peretele posterior este mai lung dect
cel anterior. Vaginul se ntinde de-a lungul diafragmei
pelvine , formnd cu orizontala ununghi de 60 de
grade.
Extremitatea inferioar = orificiul vaginal se deschide
n vestibulul vaginal Si este acoperit partial de o
membran - himen. Extremitatea superioar se inser
pe colul uterin,formnd fundul de sac vaginal.
Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul
recto-uterin si formeaz fundul de sac Douglas, locul
unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale.
Raporturi:
- Anterior : vezica urinara si uretra;
-Posterior : rectul;
-Superior : uterul;
- Inferior : perineul;
Structura:
-Tunica extern, format din tesut conjuctiv elastic ;
- Tunica medie, format din fibre musculare netede
dispuse n retea, cu un strat circular intern si unul
longitudinal extern;
-Tunica intern, format dintr-un epiteliu stratificat pavi
mentos- mucoasa prezint att peretele anterior
ct si pe cel posterior, niste creste transversale
care predomin n axul lung al vaginului formnd
columnele vaginale;
Definitie
Chistul ovarian este o leziune distrofic datorat unei
stimulri excesive cu hormoni hipofizari ct si a unor
tulburri vasculare.
Chistul ovarian este o colectie de lichid si semi-lichid de
ovar si reprezint o functionare anormala a ovarului.
Chistul ovarian este destul de des ntalnit, mai ales la
femeile care au un ciclu menstrual ovulatoriu.
CLASIFICARE:
A. Chisturi ovariene functionale:
- chisturi luteinice si foliculare;
- ovare polichistice (Sindrom Stein-Leventhal)
B. Tumori ovariene mezoteliale si stromale:
a. Tumori mezoteliale (primar epiteliale):
-chist seros
- chist mucoid
-chist endometroid
b.Tumori mezoteliale(primar stromale):
- fibroadenom;
-chistadenofibrom;
-tumora Brenner;
- tumora cu celule granuloase
-tumora cu celule Sertoli-Leyding;
c.Tumori stromale:
- fibrom;
- fibromiom;
-fibrotecom;
-tecom;
Etiologie
Chisturi dermoide: sunt mai putin frecvente ,
au sediul mai ales n partea dreapt, suntmai
mici de volum, adesea uniloculare, de consistent
pstoas, cu parti dure. Continutul lor esteo
past sebacee cu un lichid uleios galben cenusiu.
Peretele chistului dermoid este gros. n interiorul
chistului, pe peretele lui se gseste
o proeminent, papila chistului dermoid, la
nivelul acestei papile se gsesc formatiuni
reprezentnd cele trei foite blastodermice din
dezvoltarea embrionara.
Patogenia chistului dermoid: este explicat prin d
ezvoltarea tardiv a unei celule blastometrice pri
mitive, care a fost inclus, din cauze necunoscute
, aproape de iminenta germinitiv.
Chisturi mucoide: sunt cu mult mai frecvente
dect chisturile dermoide ; ele sunt cele mai
multe ori unilateral, de volum ce variaz de la
cativa cm cubi pn la 10 litri, cnd destind
considerabil abdomenul. Forma lor este sferic
sau boselat. Culoarea este obisnuit
sidefic,continutul este un lichid mucos, filant,
putnd lua cteodat chiar un aspect gelatinos.
Gistologic , peretele chistului este format
din dou straturi:
-
un strat extern, fibros, format din tesut conjunct
ivo-elastic, cu vase sanguine si limfatice care
prezint cteodat un nvelis epitelial plat.
-
un strat intern epitelial, format din celule calcifor
me sau cilindrice, ciliate sau neciliate,cateodata
atipice.
Originea chistului mucoidal de ovar este
o incluzie de celule endometrice la acest nivel.
Chisturile seroase : sunt uni sau multiloculare, cu
peretele subtire si continut lichidian incolor sau
citrin , rareori brun. Volumul lor este varibil de la
cativa cm la zeci de litri.

Peretele chistului seros este format dintr-un strat


fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial.
Stratul intern este un epiteliu unistratificat,
de obicei ciliat si nesecretat.
Vegetatiile sunt destul de rare. Gistogeneza lor
provine din epiteliul excretor Holffian a cror
resturi se gsesc mai ales sub cortical la nivelul
hilului ovarian.
Chisturi seroase si mucoide pot forma n
anumite conditii vegetatii papilomatoase fie n
interior fie n afara lor, cnd se transform in
chisturi vegetante.
Chisturi foliculare: sunt de dimensiuni mici (nu
depsesc mrimea unui ou de gin) cu continut
lichidian, bogat n foliculina.

Bolnava prezint hemoragii prelungite, fr


dureri instalate dup o perioad relativ
dentarziere a menstruatiei, endometru este
hipertrofiat glandulo-chistic.
Chisturi luteinice : nu se pot deosebi de cele
foliculare decat microscopic (n chistul folicular
peretele este alctuit dintr-un strat de celule
granulare, dedublat de celule tecale ; nchistul
luteinic se gsesc celule luteinice ).
Endometrioamele ovarului: sunt rare, continutul
lor este hematic;
EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE
Chisturile ovariene au o evolutie lent.
Trecerea de la un stadiu pelvian la stadiul
abdominal se face n multi ani. Cnd nu survin
complicatii, chistul ovarian poate s ajung s
influenteze starea general.
COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE:
- torsiunea pediculului chistului, care se obicei
este dramatic ; ea se caracterizeaz printr-o
durere brusc, care se poate asocia cu o stare de
soc, puls mic, dispnee, fat palid si tendinta
sincopal- chistul sufer o mrire brusc
de volum.
- ruptura chisturilor de ovar, este o complicatie
rar- ea poate fi spontan sau consecutiv unui
traumatism ; tabloul clinic al rupturii chistului
este de obicei dramatic ( durere violent,
great,vrsturi, accelerarea pulsului, paloare si
hipotensiune ).
La tuseu, palpare, chistul este de volum sczut,
uneori disprut. Hemoragia intrachistic
se produce de obicei secundar unui traumatism,
torsiuni sau punctii. Se manifest prin mrirea de
volum a chistului, mrirea consistentei lui si chiar
prin simptome de hemoragie intern.
-infectii ale chistului : lichidul chistului este
aseptic ; el se poate infecta prin punctii, torsiuni,
rupturi si ndeseobi prin aderente cu organele
cu continut septic;
-Cancerizarea chistului : clinic, cancerizarea se
manifest prin cresterea rapid de volum a
chistului care devine neregulat si imobil, prin
aparitia unei ascite, punctia chistului punnd
nevident lichid hemoragic.
MANIFESTARI SI PROBLEME DE
DEPENDENTA
Manifestari de dependenta:
- metroragie;
- dismenoree;
- polakiurie;
- tahipnee;
- tahicardie;
- facies crispat;
- insomnie;
- neliniste;
- inapetenta;
- balonare;
- pozitie neadecvata(chircita);
Probleme de dependenta:
-Tulburari menstruale ;
-Eliminare urinara insuficient cantitativ si
calitativ ;
-Durere;
-Alimentatie inadecvata;
-Postura neadecvata;
-Dificultatea de a se odihni;
- Cunostinte ineficiente;
-Alterarea eliminarilor intestinale
constipatie;
-Alterarea tegumentelor si mucoaselor;
PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
Participarea la diferite acte de investigatie
reprezint participarea activ a asistentei
medicale la examenul clinic al bolnavei efectuat
de ctre medic, recoltarea diferitelor produse
biologice pentru examene de laborator.
Examinarea pacientei reprezint o etap
important n ngrijirile medicale ce i se acord si
necesit cstigarea ncrederii, respectarea
intimittii. Asistenta particip la examinare,
pregateste si ajut pacienta,
pregateste materialele necesare, culege propriile
informatii.
PREGATIRE GENERALA
Asistenta medical, printr-o observatie
clinic just si sustinut asupra pacientei , are
obligatia :
-
s observe si s consemneze aspectul general al
pacientei, naltimea si greutatea sa, vrsta
aparent si real, aspectul pielii, tinuta, faciesul,
mersul, starea psihic ;
-
s urmareasc, atent si sistematic, necesittile p
acientei si manifestrile de dependent generate
de nesatisfacerea nevoilor, ca s poat stabili
obiective evaluabile pentru o ngrijire pertinent
si de calitate ;
-
s ia cunostint de situatia global n care se afl
pacienta si ntr-o manier selectiv, s remarce
detaliile importante, schimbrile care apar n
evolutia ei si utile pentru
explorarea preoperatorie ;
s culeag date din diverse surse : foaia de obser
vatie, foaia de temperatura, familia pacientei, cei
lalti membrii ai echipei de ngrijire, nsa principal
a surs rmne pacienta. Culegerea datelor s
se fac cu atentie si minutiozitate, pentru a nu
scpa problemele importante si pentru a se face
o evaluare corect a lor ;
-toate datele privind starea general
a pacientei si evolutia bolii acesteia se
noteaz permanent n F.O
Si planul de ngriJire, pentru a obtine un tablou c
linic exact, care va fi valorificat de echipa de
ngrijire si va fi baza unui nursing de calitate;
Examenul clinic general
Se observa :
- culoarea tegumentelor :paloare in
anemii , galben ca paiul (posibil cancer)
- aspectul general : conformatie ,
repartizarea tesutului adipos , eventualele
localizari caracteristice , inaltimea , repartizarea
pilozitatii.
Examenul abdomenului
Pacienta goleste vezica urinara si este
asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure
relaxarea ( pozitie ginecologica).
La inspectia vulvei se observ conformatia labiilo
r, anomalii, inflamatii (bartholinite) ,rupturi de
perineu.
La examenul cu valvele se permite observarea
cavitatii vaginale a colului uterin , prelevarea de
secretii vaginale din canalul cervical .
Tactul vaginal : combinat cu palparea
abdominala , efectuat in pozitie ginecologica ,
ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si
anexe . Poate fi insotit de anumite reactii din
partea femeii determinate in principal de durere.
Investigatii paraclinice
1. Religrafia gazoasa. are meritul c poate
stabili dac tumoarea este anexiat cnd la
examenul clinic nu se poate simti santul de de
limitare si uterul.
2.Celioscopia. Este o endoscopie a cavittii
pelvine dup instituire pneumoperitoneului
permite punctia unor formatiuni chistice ovarien
e, localizarea sediului obstructiei tubare, precizar
ea cauzelor unor dureri pelvine. Poate evita o lap
arotomie. Examenul citologic al lichidului extras
prin punctie intracelioscopic din tumorile
chistice ovariene este o metod sigur
de diagnostic.
3. Ecografia transabdominal
Este important pentru diagnostic deoarece
furnizeaz date
multiple si utile. Se poate stabili originea tumorii
(compara, anexial, intestinal,gastrointestinal)
. Examenul ecografic furnizeaz date si asupra
dimensiunilor si continutului tumorii.
4.Ecografia endovaginal
In comparatie cu ecografia
transabdominala , ecografia endovaginala
furnizeaza un plus de informatii privind
arhitectura interna si originea chisturilor.
Diagnostic clinic
Diagnosticul de tumoare chistic de ovar se
poate pune relativ usor pe baza
simptomelor enumerate.
Uneori sunt cazuri n care e greu de precizat
dac chistul tine de uter sau de anexe :
- mobilizarea provocata a tumorii spre
epigastru nu se transmite colului uter cand
tumoarea tine de anexa ;
- existenta intre tumoare si uter a santului de
delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe ;
explorarea uterului prin histerometrie si
histerosalpingografie arata in cazurile de chist
ovarian cavitatea uterina turtita , uterul deplasat
, trompele alungite pe cinturul tumorii.
Diagnostic diferential
Chistul ovarian trebuie diferentiat de
sarcina uterina , sarcina extrauterina , tumorile
chistice de epiplon si mezenter , rinichiul ectopic.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavei
cu chist ovarian este structurat pe asigurarea
conditiilor de soitalizare : salon nclzit, evitarea
frigului si a umezelii, asigurarea repausului la
pat, educatia sanitar fcut bolnavei, de a
renunta la obiceiurile nesntoase, de asta n
repaus pn la disparitia durerilor,
supravegherea bolnavei n ceea ce priveste
respectarea odihnei, administrarea tratamentului
indicat de medic.
Interventii autonome
Internarea in spital constituie un eveniment
important in viata bolnavei , ea se desparte de
mediul sau obisnuit ; este in stare de infirmitate
sau seminfirmitate ; este nevoita sa recurga la
ajutorul oameniilor straini.
Asigurarea odihnei este una dintre
principalele metode de ingrijirea bolnaviilor.
Repausul creaz conditii favorabile organismului
pentru a-si concentra eforturile la procesul de
vindecare. Patul trebuie s fie comod, de
dimensiuni potrivite. tt patul ct si accesoriile
lui se vor pstra n conditii de perfect curtenie.
Asistenta are in vedere asigurarea unei
pozitii comode pacientei cu chist ovarian si
anume : in decubit dorsal cu genunchii flecati ,
asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii
abdominale.
Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore
este un aspect important in prevenirea aparitiei
escarelor.
Pentru eviatrea anxietatii , asistenta
stimuleaza increderea pacientei in fortele
proprii , ii explica importanta si necesitatea
tuturor interventiilor in ceea ce priveste boala si
evolutia acesteia.Legat de starea depresiva a
pacientei , asistenta limiteaza atentia acordata
gandurilor triste , arata calm , caldura , pentru a
fi in acord cu sentimentele pacientei.
Interventii delegate
Examenele de laborator exprima prin
metode obiective modificarile survenite in
morfologia si biochimia organismului , din acest
motiv ele constituie un ajutor pretios pentru
stabilirea diagnosticului , instituirea
tratamentului si urmarirea evolutiei bolii.
La indicatia medicului , asistenta medicala :
- pregateste materialele necesare ;
- recolteaza sange pentru examene de
laborator ;
- recolteaza urina pentru urocultura ;
- administreaza pacientei tratamentul
prescris : Metenamin , Algocalmin , Aspirina ,
Indometacin , Fenobarbital , Glucoza , Sol Ringer.
- observa , masoara si noteaza : tensiunea
arteriala , pulsul , respiratia , temperatura ,
diureza , scaunul ;
- insoteste pacienta la investigatii
paraclinice .
EDUCATIA PENTRU SANATATE PRIVIND
PREVENIREA BOLII
Sanatatea femei are o importanta deosebita
pentru indeplinirea rolului sau social.
Educatia pentru sntate ncepe de la vrste
foarte tinere si trebuie adaptat fiecarei etape
fiziologice din viata femeii.
Factorii care cresc riscul de aparitie a chistului
ovarian functional sunt:
- istoric de chist ovarian functional ;
- administrarea in mod curent de clomiphene
citrate , cum sunt : Clomidul si Serophenul ,
pentru a provoca ovulatia ;
- folosirea de implanturi de lovonorgestrel
( sistem Norplast) ca anticonceptionalele. Daca
se folosesc aceste implanturi se recomanda
prezentarea la medic si scoaterea implantului;
- sterilizarea tubulara (legarea trompelor)
poate creste riscul de chist ovarian functional .
Se recomanda prezentarea urgenta la medic
in urmatoarele situatii:
- durere pelvina severa aparuta brusc ,
insotita de greata si varsaturi ;
- sangerare vaginala abundenta ;
- lipotimie brusca sau slabiciune ;
- ameteala brusca insotita de discomfort
abdominal care dureaza mai mult de 2 ore.
Majoritatea chisturilor ovariene functionale sun
t inofensive, asimptomatice si dispar fr
tratament.
Chistul ovarian functional nu poate fi
prevenit daca exista ovulatie . Tot ceea ce scade
fecventa ovulatiei , scade riscul de producere a
chistului ovarian.
Anticonceptionalele, sarcina, alptarea la sn
n primele 6 luni previn ovulatia.
Ovulatia nceteaz complet la menopauz.
CAPITOLUL 2-STUDIU DE CAZ
CULEGEREA DATELOR

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta


3
Nume si V.I M.N L.A.
prenume
Varsta 27 20 29

Ocupatia Agent imobiliar Studenta Casnica

Conditii Bune Bune Bune


de viata
si munca
Greutate 67 kg 56 kg 75 kg
Inaltime 1.74 m 1.68 m 1.68 m
Grup A II Rh ( + ) B III Rh ( - ) O i Rh
sanguin (+)
Motivele -metroragie; -metroragie; -
internarii metrora
-dismenoree; -dismenoree;
gie;
-polakiurie; -durere in fosa
-
iliaca dreapta;
-durere in fosa polakiuri
iliaca dreapta; -balonare; e;
-constipatie; -anxietate; -durere
in fosa
-tahipnee (24 -insomnie;
iliaca
r/min);
-neliniste; stanga ;
-tahicardie
-inapetenta; -
(90b/min) ;
insomnie
-polakiurie;
-anxietate; ;
-postura
-inapetenta; -
inadecvata;
anxietat
-insomnie;
e;
-
inapeten
ta;
-pozitie
inadecva
ta;
Istoricul Pacienta se Pacienta se Pacienta
prezinta sectia prezinta in se
bolii
Obstetrica sectia prezinta
Ginecologie Obstetrica- in sectia
pentru Ginecologie de
metroragie, pentru Obstetri
dismenoree, metroragie , ca-
polakiurie, durere dismenoree, Ginecolo
in fosa iliaca durere in fosa gie
dreapta , iliaca dreapta, pentru
constipatie , balonare , metrora
tahipnee (24 anxietate , gie ,
r/min) , tahicardie insomnie , polakiuri
(90b/min), neliniste , e ,
anxietate , inapetenta , durere in
inapetenta , polakiurie , fosa
insomnie.In urma postura iliaca
examenului inadecvata. In stanga ,
ecografic se urma insomnie
stabileste examenului ,
diagnosticul de ecografic se inapeten
ovar chistic drept. stabileste ta ,
diagnosticul postura
de ovar chistic inadecva
drept. ta. In
urma
examenu
lui
ecografi
c se
stabilest
e
diagnost
icul de
ovar
chistic
stang.
Diagnosti Chist ovarian Chist ovarian Chist
cul drept. drept. ovarian
stang.
la
internare
Data 14.04.2014 23.05.2014 31.05.20
internarii 14
Analiza nevoilor fundamentale:

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3


Nevoia 1.NEVOIA DE 1.NEVOIA 1.NEVOIA DE
fundament A ELIMINA DE A A ELIMINA
ala ELIMINA
nesatisfacu
ta
Problema -Tulburare -Scurgeri -Scurgeri
de menstruala vaginale vaginale
dependent neadecvate neadecvate
-Eliminare
a calitativ si calitativ si
urinara
cantitativ cantitativ
insuficienta
cantitativ si -Eliminare -Eliminare
calitativ urinara urinara
insificient insuficienta
-Eliminare de
cantitativ si cantitativ si
fecale
calitativ calitativ
inadecvata
-Eliminare
de fecale
inadecvata
Etiologia Chist folicular Chist Chist
folicular folicular
Proces
inflamator Proces Proces
inflamator inflamator
Alimentatie
inadecvata Alimentatie
inadecvata
Manifestari Metroragie Metroragie Metroragie
de
Dismenoree Dismenoree Polakiurie
dependent
a Polakiurie Polakiurie
Constipatie Balonare

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta


3
Nevoia 2.Nevoia de 2.Nevoia 2.Nevoia
fundamen a bea si a de a bea de a bea
tala manca si a manca si a
satisfacut manca
a
Problema Alimentatie Alimentati Alimentat
de inadecvata e ie
dependen prin deficit inadecvat inadecvat
ta a prin a prin
deficit deficit
Etiologia Anxietate Anxietate Anxietate
Durere Durere Durere
Manifesta Inapetenta Inapetent Inapetent
ri de a a
Ingestie de
dependen
alimente si Ingestie Igestie de
ta
lichide ce nu de lichide si
satisfac alimente alimente
nevoile si lichide ce nu
organismului ce nu satisfac
satisfac nevoile
nevoile organism
organismu ului
lui

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3


Nevoia 3.Nevoia 3.Nevoia 3.Nevoia
fundament de a se de a se de a se
ala misca si a misca si a misca si a
nesatisfac avea o avea o avea o
uta buna buna buna
postura postura postura
Probleme Postura Postura Postura
de inadecvata inadecvata iadecvata
dependent
a
Etiologia Durere in Durere in Durere in
fosa iliaca fosa iliaca fosa iliaca
dreapta dreapta stanga
Manifestari Pozitie Pozitie Pozitie
de chircita chircita chircita
dependent
a

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3


Nevoia 4.Nevoia 4.Nevoia 4.Nevoia
fundament de a dormi de a dormi de a dormi
ala si a se si a se si a se
nesatisfac odihni odihni odihni
uta
Probleme Dificultate Dificultate Dificultate
de in a se in a se in a se
dependent odihni odihni odihni
a
Etiologie Durere Durere Durere
Insomnie Insomnie Insomnie
Manifestari Somn Somn Somn
de agitat agitat agitat
dependent
Ore de Ore de Ore de
a
odihna odihna odihna
insuficient insuficient insuficient
e e e

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3


Nevoia 5.Nevoia 5.Nevoia 5.Nevoia
fundament de a invata de a invata de a invata
ala cum sa-si cum sa-si vum sa-si
nesatisfac pastreze pastreze pastreze
uta sanatatea sanatatea sanatatea
Probleme Cunostinte Cunostinte Cunostinte
de insuficient insuficient insuficient
dependent e e e
a
Etiologie Dezinteres Dezinteres Dezinteres
in in in
acumulare acumulare acumulare
de de de
cunostinte. cunostinte cunostine.
.
Manifestari Lipsa de Lipsa de Lipsa de
de interes , de interes , de interes , de
dependent a invata. a invata. a invata.
a

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta3


Nevoia 6.Nevoia 6.Nevoia 6.Nevoia
fundament de a evita de a evita de a evita
ala pericolele pericolele pericolele
nesatisfac
uta
Probleme Anxietate Anxietate Anxietate
de
dependent
a
Etiologie Durere Durere Durere
Manifestari Tahicardie Tahicarie Tahicardie
de
Tahipnee Tahipnee Tahipnee
dependent
a Facies Facies Facies
crispat crispat crispat
Insomnie Insomnie Insomnie

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

Pacienta 1 Pacienta Pacienta 3


2
Obiective Pacienta Pacienta Pacienta sa
sa nu mai sa nu nu mai
prezinte mai prezinte
metroragi prezinte metroragie.
e. metrorag
Pacienta sa
ie.
Pacienta nu mai
sa nu mai Pacienta prezinte
prezinte sa nu polakiurie.
dismenore mai
Pacienta sa
e. prezinte
se
dismenor
Pacienta alimenteze
ee.
sa nu mai corespunzat
prezinte Pacienta or.
polakiurie. sa nu
Pacienta sa
mai
Pacienta nu mai
prezinte
sa nu mai prezinte
polakiuri
prezinte durere.
e.
constipati
Pacienta sa
e. Pacienta
nu mai
sa nu
Pacienta prezinte
mai
sa nu mai
prezinte prezinte insomnie.
durere. durere.
Pacienta sa
Pacienta prezinte o
sa se postura
alimente adecvata.
ze
Pacienta sa
corespun
nu mai
zator.
prezinte
Pacienta anxietate.
sa nu
Pacienta sa
mai
acumuleze
prezinte
noi
insomnie
cunostinte.
.
Pacienta
sa
prezinte
o
postura
adecvata
.
Pacienta
sa nu
mai
prezinte
anxietat
e.
Pacienta
sa
acumulez
e noi
cunostint
e.
Interventii -asigur -asigur -asigur
pacientei pacientei pacientei
repausul repaus la repaus la pat
la pat in pat in in decubit
decubit decubit dorsal cu
dorsal cu dorsal cu genunchi
genunchi genunchi flectati;
flectati ; flectati
-cantaresc
-asigur un - zilnic
mediu de cantares pacienta;
protectie c zilnic
-asigur un
psihica pacienta
mediu de
adecvat ;
protectie
stari de
- psihica
boala a
determin adecvat stari
pacientei,
pacienta de boala a
prin
sa ingere pacientei ,
inlaturare
o prin
a
cantitate inlaturarea
excitantilo
suficient excitantilor
r psihici ;
a de psihici ;
-asigur lichide;
-determin
conditii de
- pacienta sa
mediu
incurajez ingere o
adecvate ;
pacienta cantitate
-asigur sa-si suficienta de
igiena exprime lichide ;
tegumente ganduril
lor si a e si -asigur
lenjeriei sentimen conditi de
de pat si tele in mediu
de corp; legatura adecvate ;
cu
-cantaresc -efectuez la
problema
zilnic nevoie
de
pacienta ; clisma
depende
evacuatorie
-determin nta;
simpla sau
pacienta
-efectuez uleioasa ;
sa ingere
la nevoie
o cantitate -asigur
clisma
suficienta igiena
evacuato
de tegumentelo
rie
lichide ; r si a
simpla
lenjeriei de
-urmaresc sau
pat si de
si notez in uleioasa
corp;
F.O , ;
consistent -urmaresc si
-asigur
a si notez in F.O .
igiena
frecventa Consistenta
tegumen
scaunelor si frecventa
telor si a
; scaunelor ;
lenjeriei
-asigur o de pat si -asigur o
atmosfera de corp; atmosfera
calda , calda,
-
raspund raspund
urmaresc
prompt si prompt si
si notez
plina de plina de
in F.O ,
solicitudin solicitudine
consiste
e la chemarilor ;
nta si
chemare ; frecvent -incurajez
a pacienta si o
-incurajez
scaunelo asigur ca
pacienta
r; durerea se
sa-si
va ameliora ;
exprime -
gandurile incurajez -notez
si pacienta calitatea
sentiment si o ,orarul
ele in asigur ca somnului,
legatura durerea gradul de
cu se va satisfacere a
problemel ameliora celorlalte
e de ; nevoi ;
dependent
-observ -observ si
a;
si notez notez in
-efectuez calitatea, F.O. :T.A
la nevoie orarul ,temperatur
clisma somnului a, pulsul ,
evacuatoa , gradul respiratia ;
re simpla de
-observ
sau satisface
durerea
uleioasa ; re a
:senzatia de
celorlalte
-observ apasare si
nevoi ;
durerea tractiune la
:senzatia -observ nivelul
de si notez hipogastrulu
apasare si in F.O. i cu iradiere
tractiune Tensiune la nivelul
la nivelul a fosei iliace
hipogastru arteriala drepte;
lui cu , pulsul ,
iradiere la respirati
nivelul a ,
fosei iliace temperat
drepte ; ura.
-incurajez
si asigur
pacienta
ca durerea
se va
ameliora ;
-invat
pacienta
sa practice
tehnici de
relaxare ,
exercitii
respiratori
i cateva
minute
inainte de
culcare.;
-identific
nivelul si
cauza
anxietati ;
-observ si
notez
calitatea,
orarul
somnului,
gradul de
satisfacer
ea
celorlalte
nevoi;
-observ ,
masor si
notez in
F.O :
pulsul,
T.A ,
temperatu
ra,
respiratia.