CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................2

Subiectul I: Sisteme informationale Front Office.....................................................................3

Subiectul II: Sisteme informationale utilizate pentru rezervari.................................................7

Concluzii i

propuneri ..................................................................................................................11

Bibliografie ...................................................................................................................................1

Anexe ........................................18

1
 Introducere
Turismul electronic (electronic tourism sau e-tourism n englez) este parte a comerului
electronic i unete unele din cele mai rapide tehnologii n dezvoltare, cum sunt cea a
comunicaiilor i tehnologiei informaiilor, industria ospitalitii i cea a managementului/
marketingului/ planificrii strategice. e indic starea de electronic i reprezint pieele
electronice (e-marketplace n englez), unde afacerea electronic (e-business n englez)
ntlnete e-consumatori, e-guvernare, e-partneri i alte afaceri electronice pe platforme
electronice.

Procesele de dezvoltare din cadrul tehnologiei informaiei i comunicaiilor i Internetul, n

particular, au revoluionat ntreaga industrie a turismului, genernd noi modele de afaceri,
schimbnd structura canalelor de distribuie specifice turismului i reproiectnd toate procesele
ce in de aceast industrie i, nu n ultimul rnd, influennd furnizorii de pachete turistice,
destinaiile i stakeholderii.

Activitile specifice turismului electronic presupun existena turoperatorilor, a ageniilor de

turism i a altor entiti cu interese n domeniul turismului n spaiul virtual prin intermediul unui
portal specializat. Fenomenul n sine are implicaii att pentru consumatorul de servicii turistice,
ct i pentru cei enumerai mai sus

Potrivit unor studii elaborate de Institutul Internaional IPK, n 1999, peste 27 milioane de
europeni au folosit Internetul pentru a-i stabili destinaiile vacanelor viitoare, iar aproape 6
milioane au rezervat bilete on-line. Pn la sfritul anului 2001, veniturile obinute la nivel
mondial de pe urma turismului electronic s-au ridicat la peste 30 miliarde USD.

Rapoartele din 2001 ale The European Travel Monitor indic o cretere de 47% n ceea ce
privete persoanele care au fcut rezervri online, n timp ce 80% dintre utilizatorii de Internet
sunt interesai n a-i rezerva singuri locurile n destinaiile de vacan prin intermediul web-ului.

Conform cercettorilor americani, suma total provenit de pe urma cltoriilor de plcere sau de
afaceri rezervate de turitii din ntreaga lume prin intermediul Internet-ului au urcat n anul 2001
la peste 13 miliarde de dolari. Iar n 2004, cifra nregistrat a fost de aproximativ 65 miliarde de
dolari.Concluzia unui seminar desfurat n luna aprilie, 2001, n Rusia, sub patronajul

2
Organizaiei Mondiale a Turismului, a fost c nici o alt tehnologie, cu excepia televiziunii, nu a
avut un impact aa de mare asupra cltorilor ca Internetul.

Portalul de turism

Un portal de turism poate fi vzut ca o infrastructur a unei comuniti de afaceri ce ofera un

mediu transparent pentru dezvoltarea afacerilor din turism. Portalul de turism reunete parile
care particip la activitile turistice i anume furnizorii de servicii turistice (pensiuni, hoteluri,
baze de tratament), ageniile de turism i nu n ultimul rnd consumatorii de bunuri i servicii
turistice ntr-un spaiu virtual, n World Wide Web. Participanii i joac rolurile ntr-o
transparen total prin intermediul instrumentelor specifice Internet-ului.

Portalurile de turism ofer servicii din ce n ce mai diversificate: turitii nu numai c pot rezerva
un sejur on-line, dar vor primi toate informatiile prin pota electronic i vor plti totul on-line,
prin intermediul crii de credit.

Implicaiile turismului electronic pentru vizitatori

Turismul electronic implic pentru consumatorii finali urmtoarele aspecte: e-informare, e-

rezervare (hoteluri, mijloace de transport etc.) i plata electronic.

e-Informare

Etapa de e-informare presupune oferirea de informaii n cadrul portal-urilor specializate, brouri

electronice, ghiduri turistice audio, albume foto (imagini statice i panorame), imagini n timp
real sau clipuri video, i chiar jurnale de cltorie prin intermediul blogurilor sau chiar
comuniti virtuale specializate, gen Virtual Tourist, i de ce nu, ghidurile oferite prin
intermediul oraelor virtuale.

e-Rezervare

Rezervrilor on-line sunt utilizate cel mai mult n domeniul hotelier, al transporturilor aeriene i
pentru serviciile de nchiriere autoturisme.

3
Serviciile de rezervri on-line, ca servicii ale societii informaionale, trebuie s se conformeze
exigenelor legale care i au izvorul n actele normative ce fac referire la serviciile de Internet n
general i la cele de comer electronic i ncheiere contractelor la distan n particular.

Plata electronic

Consumatorii pot folosi cri de credit, cecuri electronice, bani digitali (digital cash n englez)
sau chiar microcash, cnd plile nsumeaz doar civa ceni. Multe din sistemele electronice de
plat pe Internet sunt echivalentul electronic al sistemelor folosite zi de zi, cum sunt crile de
credit, cecurile etc. Pn i banii digitali, menii s reprezinte moneda forte, sunt disponibili.

Cardul, de debit sau de credit, poate ndeplini n anumite condiii i alte funcii, cum ar fi aceea
de acoperire a unor riscuri, la fel ca i o poli de asigurare sau aceea de asisten pentru anumite
situaii.

Implicaiile turismului electronic pentru turoperatori

Majoritatea tehnologiilor din sfera afacerilor electronice se bazeaz pe sistemul de relaii i de

comunicare cu clienii, furnizorii i angajaii. Multitudinea de oferte de platforme hardware-
software i de soluii fac pentru manageri alegerea tot mai dificil.

O afacere electronic n sfera serviciilor turistice automatizeaz procesul comenzilor, crete

numrul pieelor de desfacere i implicit eficiena, reduce costurile i pune n valoare
competitivitatea. De asemenea, permite ageniilor i turoperatorilor s-i analizeze potenialii
clieni i s-i gestioneze n mod corespunzator resursele

Sistemele informatice, ca parte integrat a sistemului informaional la nivelul companiei, cuprind

att fazele manuale ct i cele automatizate ale culegerii i nregistrrii informaiilor, analizei
informaiilor i cele ale prelucrrii informaiilor.

Sunt ntlnite doua mai categorii de sisteme informatice ce deservesc serviciile turistice, dup
cum urmeaz: sisteme informatice tip front-office, sistemele informatice utilizate pentru
rezervri turistice ce folosesc Internetul

4
 SISTEMELE INFORMATICE FRONT OFFICE

Sunt sisteme de prelucrare a informatiilor si care ofera rapoarte in forma vizuala sau
scrisa. Ele sunt utilizate cu precadere in managementul activitatilor de cazare turistica, de
dimensiune medie si mare (terestre echipamente de cazare diverse: hoteluri, moteluri, pensiuni,
etc. sau navale vase de croaziera), dar si in cadrul agentiilor turistice. Vezi fig.1 din Anexe

Aceste sisteme pot fi:

sisteme pentru inregistrarea turistilor sisteme prin care se preiau datele personale
ale turistilor;

sisteme comercializarea produselor turistice diverse, inchirierea de autoturisme etc.;

sisteme pentru gestiunea managementul camerelor sisteme care ofera informatii

privind nivelul de ocupare camerelor, statutul (liber/ ocupat, curatenia s.a), situatia
financiara, preluarea mesajelor, precum si diverse informatii statistice;

sisteme pentru evidenta incasarilor care asigura procesarea tranzactiilor si ofera

informatii despre debitele si creditele in relatie cu clientii.

Astfel de sisteme Front Office sunt utilizate, cu succes, in mod frecvent mai ales dupa
1990 si in Romania. Dezvoltarea unor astfel de aplicatii a realizat progrese legate de
dimensiunea unitatilor deservite (numar de camere), numarul si diversitatea prestatiilor turistice
gestionate, forme de plata etc.

5
SISTEME INFORMATICE UTILIZATE PENTRU REZERVARI

Sunt sisteme care pot opera atat cu turistii individuali cat si cu agentiile de turism sau
comisionarii. Aceste sisteme sunt caracterizate prin faptul ca reunesc serviciile de informare,
rezervare si vanzare propriu-zisa. Ele asigura accesul rapid la informatii si acuratetea acestora,
permitand o alegere optima si a pretului cel mai bun.

Este bine de retinut ca pe langa sistemele clasice de rezervari (organizate ca sisteme

proprii ale marilor grupuri/lanturi hoteliere CRS sau sistemele globale de distributie G.D.S.)
astazi exista tot mai multe sisteme de rezervari care utilizeaza Internetul (mai utilizate de
companiile care executa operatiuni transnationale, dar nu numai).

Dupa cum este cunoscut Internetul afirmat in urma cu mai bine de trei decenii a
revolutionat lumea difuzarii informatiilor desfiintand practic limitele de ordin geografic. Iar
utilizatorii lui au crescut de la 14.4 milioane in 1995, la peste 500 milioane in 2002.

In tara noastra Internetul si-a facut aparitia timid (1993), dar evolutia sa a fost deosebit de
rapida, mai ales in domeniul educatiei, comunicarii si nu in cele din urma in serviciile turistice.

Ultimii ani ai veacului trecut si primii ani ai celui prezent, au inregistrat o crestere a
numarului site-urilor pe Internet pentru fiecare:

zbor,

hotel,

companie rent-a-car,

excursie,

ce poate fi rezervate direct fara a consulta un agent de turism.

Aceste pagini de web includ:

Travelocity (www.travelocity.com),

6
 Travelweb (www.travelweb.com),

Expedia (www.expedia.com),

Tiss (www.tiss.com),

Enquest (www.enquest.com),

Vizion (www.vizion.com),

Yahoo!(www.yahoo.co.uk/business and Economy/Campanies/Travel).

Vezi fig. 2 Anexe

Spre exemplu, Expedia este sustinuta de Microsoft si are link-uri spre agenti ca Amadeus,
Worldspan, care ofera:

bilete de avion,

rezervari de camere la hotel,

inchirieri de autoturisme,

bilete de tren,

voiaje forfetare, etc.

In concordanta cu evolutia tehnologica inregistrata, astazi cele trei faze majore ale
comercializarii produsului turistic pe Internet8 sunt:

Noile mijloace si sisteme utilizate genereaza strategii care la randul lor pun in evidenta
globalizarea si deregularizarea pietelor turistice, dar mai pregnant evidente pe cele de transport
aerian.

Rezervarea si distributia computerizata sunt componente esentiale ale strategiilor de

marketing in transportul aerian. Ele transmit si proceseaza informatii mult mai eficient decat
orice alt sistem traditional folosit de companiile individuale.

Figura 3 Sistem informatic de rezervari Anexe

7
Fiecare companie are propriul ei CRS (computer reservation system). Ele pot fi conectate la un
GDS (global distribution system) care este folosit de agentii de turism pentru a afla informatii
despre toate companiile aeriene si prestatorii de servicii despre care exista informatii in sistem.

Sistemele internationale de rezervare si distributie joaca un rol decisiv in turismul

international deoarece pun in contact producatorii si cumparatorii produselor turistice. In special
firmele turistice din America de Nord si Europa folosesc GDS-urile (sistemele globale de
distributie). 2/3 din agentiile conectate la un GDS sunt localizate in America de Nord sau
Europa.

Sistemele globale proceseaza informatii si rezervari mult mai eficient decat sistemele tip
acces-singular. Totusi, importanta strategica a GDS-urilor a scazut de cand autoritatile europene
si americane au introdus reglementari clare pentru a preveni obtinerea de avantaje nemeritate
prin distorsionarea informatiilor prezentate de diversi operatori, care astfel ar putea obtine
castiguri mai mari decat atunci cand ar detine ei insisi un GDS.

Aceeasi tendinta de specializare sau de dependenta a pietei fata de un anumit sistem o

regasim si atunci cand ne referim la state. Cele mai utilizate sisteme internationale de rezervari
sunt:

Amadeus preponderent in: Franta, Germania, Tarile Scandinave si Spania.

Galileo preferat in mod special de tari precum: Austria, Irlanda, Italia, Portugalia,
Olanda, Elvetia si Marea Britanie.

In anii 19901991 s-au initiat negocieri in legatura cu formarea unei aliante de piata intre
Sabre si Amadeus prin preluarea de catre primul sistem a unei parti din celalalt sistem.

Structura pietei CRS (computer reservation systems) este intr-o continua evolutie, avand
perspectiva certa de a deveni mai oligopolistica chiar decat piata transporturilor aeriene. De
altfel, procesul de integrare si concentrare din domeniul CRS a accelerat tendinta de integrare a
companiilor aeriene.

Majoritatea lanturilor hoteliere dispun de birouri proprii de rezervari, sau sunt racordate
la un sistem informatic international. Mai mult transporturile pe calea ferata au initiat, la randul

8
lor, un sistem de rezervare SOCRATE Systeme Offrant a la Clientele la Reservation dAffaires
et de Tourisme en Europe aflat in conexiune cu Sabre10, ce asigura serviciile de calatorie si
cazare.

Concluzii si propuneri :

In concluzie putem afirma ca a doua jumatate a secolului al XX-lea a fost marcata de

patrunderea tot mai pregnanta si activa a sistemelor informatice in activitatea si conducerea
firmele de turism. Aceasta tendinta a fost justificata de posibilitatea extinderii sistemului
informational prin intermediul sistemelor informatice.

Aproximativ toate agentiile de turism sau performatizat ,deoarece in cadrul unei agentii
mereu este nevoie de transmiterea unor date si informatii , Dupa cum este cunoscut aceste
sisteme informatice vin sa gestioneze activitatile desfasurate de agentiile de turism sau de agenti
individuali la nivel global. Este bine de luat in calcul si faptul ca in momentul de fata grosul
transportului aerian este orientat fie spre calatoriile de afaceri, fie spre cele de placere.
Persoanele ce calatoresc pentru afaceri fac acest lucru in scopuri economice, iar cheltuielile sunt
suportate de firmele pentru care lucreaza. Drept urmare este nevoie de flexibilitate in realizarea
unui aranjament dat fiind ca nu in putine situatii aranjamentele se schimba in ultima clipa, sau
pot apare renuntari care se doresc a avea un tratament cat mai prietenesc. Pentru toate acestea
este nevoie de o informare cat mai completa, mai rapida si usoara de efectuat. Toate acestea sunt
oferite de sistemele informatice ce utilizaza Internetul

Propuneri:

Eu propun ca agentiile de turism din Moldova deoarece se afla la un nivel mai scazut de
dezvoltare sa apeleze la schimari noi in sfera tehnologiilor informationale ceea ce va servi la
prosperarea si dezvoltarea agentiilor ce va duce in final la marirea flucsului de client si sigur si a

9
veniturilor .In ziua de azi agentiile noastre de turism se afla la un nivel de dezvoltare mediu insa

datorita sistemelor informationale ele vor face un pas mare spre dezvoltare durabila .

Bibliografie:

1. Alexander Maedche and Steffen Staab, Applying SemanticWeb Technologies forTourism

Information Systems, Research Center for Information Technologies at the University of

Karlsruhe (accesat la data de 15 mai 2006)

2. Gabriel Niulescu, Cardul cu servicii conexe la nevoie se cunoate, Capital Bnci, nr.

10, 7 martie 2002

3. Horaiu Dumitru, av., Aspecte juridice ale rezervrilor online, eFinance, Anul III, nr.

38, octombrie 2003, pg. 38 39

4. Puiu Nistoreanu, Managementul n turism servicii, Editura A.S.E., Bucureti 2002,

pagina 222;

10
Anexe

Figura 1 Sistem Front Office

11
Figura 2 Cele trei faze ale comercializarii produsului turistic pe Internet

12
Figura 3 Sistem informatic de rezervari

13
14
15